1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice.

Caracteristicile generale i doctrinele economice

majore.
Obiectul de studiu a stiintei ec-ce nu e homo-economicus ci Natiunea si Economia nationala.Obiectul
doctrinelor economice l constitue urmrirea mersului ideilor economice de-a lungul timpului, la scar mondial
i naional, precum i destinul lor istoric. ntr-o alt formulare putem spune c obiectul Doctrinelor
economice const n geneza, esena i rolul principalelor teorii, doctrine i curente de gndire economic din
ntreaga lume i din ara noastr n epoca modern i contemporan.Ginduri<Tendinte<Doctrine<Teorii<Idei
.Primele civilizatii au aparut in Orientul Antic(Babilon,Egipt,India).Primul izvor scris-Codul lui Hammurabipopulatia era impartita in functie de starea sociala,precum ar fi nobilii,preotii,saranii,meseriasii,scavii.Codul
prevede un cadru juridic care avea menirea sa asigure derularea corecta a tranzactiilor de vinzare-cumparare.In
India Antica,idei cu caracter ec-c se includeau in Legile lui Manu si Artashastra.
Legile lui Manu-societatea se imparte in 4 caste:Brahmanii-preotii-pastrarea sfintelor scrieri;Kshastriirazboinicii-conducerea armatei,Vaisyan-producatorii-asigurarea materiala,Sudra-servitorii-lucrau pt
toti.Artashastra-ideea rolului activ al statului in organizarea vietii economice.Statul avea menirea nu doar de a
colecta impozite,ci si de dezvoltarea infrastructura si mentinerea Veniturilor>Cheltuieli.Principalii filosofi greci
antinci:Xenofon,Platon,Aristotel.
Doctrinele economice de baza:
-

Mercantelismul (Jean Bodin, Antoine dMonchrestien, Jean Baptiste Colbert, Thomas Mun, Whiliam Petty, Antonio
Sena)Fiziocrata (Fr. Quesnay, Contele de Mirabeau, Abatele Badeau)Liberalismul economic clasic (Adam Smith,
D. Ricardo, J.B.Say, John Stuart Mill )Nationalismului (Protectionalismul)economic (Fredrich List, Henry Charlen,
Simon Patten)Socialismul (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon)Marginalismul (Neoclasicismul)
(K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall)Institutionalismul (Thorstien Veblen, Francois Perroux, John
Kennet Galbraith)Keynesismul (John Maynard Kaynes)Neokeynesismul Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard,
M.Friedman si F.von Hayek

2 . Doctrina lui Platon si Aristotel. Doctrina a justiiei sociale. Sf. Thomas dAquinas.
Platon -viaa social tb supus regulilor justiiei, acestea avind o valoare absolut. Preocupat de ideea creari
unui stat ideal. Radacina tuturor viciilor si pacatelor umane este setea de avutie, care il degradeza pe om prin
incalcarea principiilor morale si etice,statul tb sa tina sub control setea de imbogatire. Diviziunea munciivorbeste despre o diviziune naturala ,astfel,nobilii prin originea lor sunt predestinati pt conducerea statului si
indeplinirea altor munci intelectuale. Iar meseriasi si taranii sunt lipsiti de aceste drepturi, intrucit originea nu le
premite. Rolul statului in economie-promoveaza ideea unui amestec insemnat a statului in economie.
Domeniul in care amestecul statului este indispensabil comertul exterior ,acest domeniu va promova o politica
protectionista.Proprietetea privata- incurajeaza individualismul, alimenteza setea de pricopsire si-l impune pe
om sa dea prioritate intereselor personale ,el cere inlocuirea acestei proprietati cu proprietatea
colectiva.Aristotel -trateaza bogia de pe poziia utilizrii ei. Astfel, definete dou modaliti diferite de
aspori bogia:Economia domestic- arta de a obine bunurile necesare satisfacerii cerinelor raionale, absolute
fireti ale individului i familiei sale.Hrematistica- se ntemeiaz pe schimb , scop >acumularea bogiei sub
form de baniTeoria sterilitii schimbului- n procesul schimbului de mrfuri mrimea avuiei nu poate
spori.Legea dominaiei i supunerii - fiind normal mprirea societii n dou clase sociale: oamenii liberi
(domina) i sclavii (se supun). El justific sclavia considernd-o drept o consecin a unei legi att naturale ct i
a societii .Valoarea unui bun: valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb. Lund drept exemplu o pereche
de sandale, el lamureste, ca ea poate servi att pentru purtat (valoarea de intrebuintare), ct si pentru schimb pe
o alta marfa necesara (valoarea de schimb).Ideile ec-ce din biblie:Proprietatea-nu cere direct suprimarea prop
private cu cea colectiva,desi cea private este piedica in calea desavirsirii spiritual a omului. Munca-o datorie
sfinta-Cel ce nu vrea sa lucreze,sa nu manince-apostol Pavel; Iesi-va omul la lucru si la lucrarea sa pina
seara-Iisus Hristos.Toma dAquino - fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia pe care o
ocupa n societate. Admite proprietatea privat, ct i dorina fireasc a omului de a o spori, dar cu condiia c
ea va fi folosit spre binele ntregii sociati.El considera c n cazul ei: 1. bunurile sunt mai bine administrate,
2.ordinea e mai perfect,3. pacea e mai bine asigurat. Pretul just -pretul marfurilor este just daca este
determinat de cheltuielile facute pt producerea marfii,depind de situatia sociala a producatorului.Salariul justlucratorul tb sa obtine contra muncii sale o suma de bani ce le-ar permite sa traiasca la nevelul pozitiei ce-o
ocupa in societate.

3. Politica economica a mercantilismului. Caracteristicile naionale ale mercantilismului.

Mercantelismul- aurul si argistul constituie forma principal a bogatiei.Premisele: 1.Formarea statelor
centralizate in Europa de Est si necesitatea de bani;2.Marele descoperiri geografice;3.Reforma religioasa 1500
de Martin Luther si Calvin;4. Revoluia intelectual i moral;5. Tranziia de la economia natural la economia
de schimb, care a contribuit la dezvoltarea comerului i produciei manufacturiale, ct i la creterea cererii de
bani.Ideile de baza:1.Obiectul bogatiei-banii;2.Creterea bogiei este influentata de 3 factori
principali:stimulare activitii manufacturiale,stimularea creterii populaiei, stimularea creterii masei
monetare;3. Calea principala de imbogatire-comertul exterior;Mercantelismul Spaniol-datorita politicii gresite
devine o tara slab dezv din una din cele mai bogate, deoarece ei coectau tot aurul si argintul,nu exportau nimic
,ba din contra impuneau ca toti negustorii sa cheltuie bogatia pe teritoriul spaniei,astfel formindu-se
inflatia.Consecinte negative: sporirea preurilor, stagnarea activitii manufacturiale n ar, stoparea comerului
extern, stimularea importului de mrfuri industriale pentru satisfacerea nevoilor populaiei, reducerea nivelului
de trai n ar.Mercantelismul Francez-considerau ca aurul si argistul e bogatia natiunii,insa ei nu
stocheaza,dar il folosesc pt crearea noilor manufacturi,concomitent se practica politica protectionista, este
interzisa plecarea muncitorilor in exterior, se stimuleaza importul materiei prime,aceasta politica a fost
introdusa de Cotler.Mercantelismul Englez- T.Moon- ncurajarea comerului exterior i a navigaiei. Prin
Legea navigatiei 1651 tot comertul exterior al Marii Britanice se efectua la bordul navelor
maritime.Include:Sporirea comerului maritim;Majorarea substanial a volumului capitalului
comercial;ncurajarea comerului exterior;Liberalizarea operaiunilor comerciale;Reducerea ratei dobnzii n
scopul extinderii investiiilor de capital.
4.Esena i caracteristicile de baz ale doctrinei liberalismului clasic. Liberalism-curent,ideologie si social
polotic,care promoveaza libertatea si egalitatea in drepturi. Liberlismul ec-c classic include scolile:1.scoala
clasica-A.Smith cu sistemul sau ec-c;liberalii pesimisti englezi-D Ricardo,T Malthus,liberalii optimisti francezi
J.B.Say,F. Bastian;2.Neoclasicii/marginalistii cu scoala elvetiana,austriaca,engleza,3.neoliberalii-scolile de la
Freiburg si Chicago. Premisele:1.Instituirea culturii ratiunii si a ordinii natural.Schimbari de la sis ec-c bazat pe
munca manuala la sis de productie manufactorial dupa prima revolutie industrial,2.Necesitatea libertatii ec-ceaparitia clasei muncitoare si a clasei burgheze,3.Triumful ideilor lui Calvin.Clavinismul-glorifica munca.
Esenta,trasaturile-gindirea ec-ca liberalista s-a afirmat in lupta cu mercantelismul.Temelia unei economii
bazate pe respectarea ordinii natural poate fi numai prop private.Singura forma de organizare a vietii tb sa fie
libera concuren.HOMO-Economicus-un individ impins de imbolduri egoiste care au un comportament bine
calculate,se conduce de principiul hedonist-max avantaje cu min effort. Problematica-in centrul preocuparilor
clasicilor se afla in sfera productiei si munca,rolul caruia este hotaritor in sporirea avutiei. Metoda-metoda
abstractiilor stiintifice,permite detasarea elementelor mai putin importante. Teoria Valoare-Munca-la baza
egalitatii marfurilor care se schimba se afla munca.Este scump ceea ce se obtine cu greutate ,costa multa
munca pt a dobindi si ieftin cee ace se obtine usor sau cu ft putina munca. Repartizarea veniturilor-imparte
societatea in 3 clase:muncitori-salariu;capitalisti-profit,pamint-renta.Salariu-singurul venit bazat pe
munca.Profit-principala forta motrice a dezvoltarii ec-ce.Banii-o marfa speciala desprinsa din lumea celorlalte
marfuri,nu influenteaza dezvoltarea ec-ca. Teoria schimbului international-clasicii sunt fondatorii liberului
schimb.Schimbul intre 2 tari este reciproc avantajos si include 3 teorii:1.a avantajelor absolute-Smith;2.a
avantajelor relative-Ricardo;3.a specializarii in dependent de D externa-Mill.

5.Sistemul economic al lui A. Smith i optimismul economic mentionat in liberalismul classic de J.B.
SayAdam Smith-Avutia natiunilor1776. Principalele preocupari:1.Determ bogatiei natiunilor si a cailor de
majorare a ei;2.Repartizarea bogatiei intre membrii societatii;3.Descoperirea legilor ec-ce obiective. Conceptul
despre bogatie si factorii de majorare Bogatia-totalitatea bunurilor material de acre dispune natiunea,iar
izvorul ei este munca desfasurata in sferabproduselor material.Munca cheltuita in sfera productiei-munca
productive;iar cea in sfera de servicii-munca neproductiva. Munca productiva include 3 criterii:1.Munca e
platita din capital;2.Se fixeaza in obiecte material;3.creeaza profit. Majorarea bogatiei depinde de
factori:1.cantitatea munciil2.calitatea muncii;3.raportul intre lucratorii ocupati in sfera muncii productive si in
sfera de servicii. Teoria mainii invizibile-economia de piata se autoregleaza,asigura echilibru ec-c si face
posibila armonizarea intereselor individuale egoiste;generale ale societatii.In viziunea lui,motorul activitatii ecce este interesul personal,care-l impune pe om sa munceasca si sa-si sporeasc avutia.Smith este un adept
inflacarat a individualismului ,a ordinii natural, aliberei concurente,neamestecul statului si totusi admitea
interventia statului cind interesul personal vine in contradictie cul cel social.Omul cauta sa obtine max avantaj
cu min effort. Diviziunea muncii- cel mai important factor de majorare a bogatiei.Efecte:1.Duce la
specializarea muncii, munca specializata intr-o unit de timp creeaza mai multe produse decit ce
nespecializata,2.Creeaza conditii pt economia de timp evitindu-se trecerea de la o ocupatie la alta,3.Creeaza
conditii pt perfectionarea tehnologiilor. Diviziunea muncii are loc atit in industrie,cit agricultura,insa mai
anevoios J.B.Say-in procesul de creare a valorii participa nu numai munca,ci si natura si capitalul. Legea
Debuseelor,legea lui Say-nici o criza de supraproductie nu poate fi complete,caci toate produsele isi gasesc
cumparatorii sai.Presupune egalarea D cu S globala. Intreprinzatorul-principalul agent al productiei-primul
care a introdus conceptual de intreprinzator-organizatorul productiei in asa mod incit obtine profit. Teoria
factorilor de productie-Pamint-Renta;Munca-Salariu;Capital-Profit. Intreprinzator
Menaje -sus
Venituri;jos Ch de consum ;Ch de investitii>SHEMA- S isi creeaza D sa,echilibrul s si D se stabileste in
mod automat,iar crizele si somajul sunt imposibile.Intreprinderile produc si distribuie venituri
(salariu,profit,dobinda) menajelor,acestea procura bunuri de consum ,iar restul veniturilor investindu-le in
productie.
7. Doctrina nationalista al lui F. Liszt. Protecionismul in doctrina contemporana.
Apare in Germania sex XIX, Germania fiind inundata de produsele engleze . Sa propus anularea restrictiilor
vamale intre statele germane si protejarea pietii interne de invazia marfurilor straine. Prioritatea intereselor
colective , nationaleParticularitati doctrinei nationaliste a lui LIST:Respinge conceptia ordinii naturale,
admite ordinea pozitivista (statului se implica in dezv.economica)Obiectul de studiu NATIUNEA( si nu
individual, sau hommo economicus)Critica universalitatea postulatelor teoretice (fiecare tara are particularitatile
sale)Forta productiva de baza este INDUSTRIAAvutia unei natiuni = totalitatea fortelor de productie productie
Teoria fortelor productive ale natiunii ->ca tarile inapoiate sa ajunga tarile mai avansate , din punct de vedere
economic, trebuie de pus accent pe dezvoltarea fortelor productive si promovarea politicii protectioniste. Spre
deosebire de clasici, List considera ca cheltuielile productive sunt acele ce contribuie la prosperitatea viitoare a
tarii (chelt pt: instruirea natiunii, dezv.culturii, perfectionarea legislatiei).Conditii de dezvoltare
economica=unitate nationala+diviziune a muncii +cooperarea fortelor productiveCrestere
econom.durabila=forte productiv+factori de productie(munca,capital,pamint)Forte productive-INDUSTRIA,
res.naturale, legislatia, stiinta, cultura, institutiile etc.Ansamblu de elemente, fenomene, institutii care
contribuie la dezv.economicaProtectionismul lui LIST -> Promovarea politicii protectioniste iin perioada de
dezvoltarea(industrializare) a tarii. Orice natiune trece prin 5 faze de evolutie: 1)salbaticie, 2) pastorala,
3)agricola, 4)agric-manufacturiera, 5)agr-man-comerciala;(1,2- pe cale evolutiva, de la sine; 3,4,5- prin
aplicarea politicii protectioniste;)Prin instituirea tarifelor vamale statul apara industria de concurenta marfurilor
straine;Natiunea trebuie sa dee dovada de un insemnat efort patriotic si spirit de sacrificiu;Consumatorii
urmeaza sa se intoarca cu fata spre marfurile nationale , sa le prefere chiar daca sunt mai necalitative si
m.scumpe decit cele straine;

6. Pesimismul economic al lui Malthus si Ricardo.

Pesimismul liberalilor clasici a fost influenat de laturile negative a capitalismulu si masinismuluii:
aprofundarea crizelor economice; creterea omajului; creterea srciei.

Teoriile ec-ce TH.MALTUS Legea populaiei, n viziunea lui Th.Maltus rasa uman crete n
proporie geometric, n timp ce mijloacele de subzisten progresie aritmetic. Cauzele acestei
disproporii n viziunea lui Malthus sunt:1.Fertilitatea neuniform a solului.2.Legea descrescnd a
productivitii solului. Pentru a stopa creterea geometric a populaiei el se pronun pentru rzboaie,
foamete, amnarea cstoriilor timpurii pn la 21 ani numai dac familia dispune de mijloace de
existen. n viziunea lui Malthus crizele, omajul, srcia sunt generate de Legea disproporiei dintre
creterea populaiei i creterea bunurilor de consum.
Legea randamentelor descrescinda- Dublarea muncii si a capitalului pe aceeasi suprafata de pamint nu
va fi insotita de o dublare a productiei.
Legea populatiei si contemporaneitatea n-a fost cunoscut nici un caz de crestere a populatiei in
progresie geometrica pt o perioada indelungata.Deci legea nu s-a realizat pina in zilele de azi.
Conceptul referitor la munc, potrivit cruia munca se divizeaz n munca productiv (munca
lucrtorilor din sfera material) i munca neproductiv (munca lucrtorilor ce acord servicii);
D.Ricardo n viziunea lui obiectul de studiu este problema repartiiei bunurilor ntre clasele sociale.

Teoria valorii Nimic din ce are valoare nu poate fi produs fara munca. Valoarea-produs al muncii. Iar
bogatia rezultatul conlucrarii omului cu natura si cu mijloacele de care serveste.
Interdependenta intre progresul tehnic; productivitatea muncii; marimea valorii -> orice perfectionare a
masinilor...economiseste munca...si modifica valoarea
Teoria repartiiei veniturilor. veniturile n societate sunt repartizate ntre 3 clase: Clasa
proprietarilor funciari rent funciar Clasa muncitorilor primete venit n form de salarii; Clasa
capitalitilor profit, dobnd;
Renta funciar e pltit proprietarilor funciari pentru folosirea forelor originale ale solului.
Salariul reprezint plata pentru munca, care se vinde i se cumpr pe pia. salariului real la nivelul
minimului necesar pt existenta muncitorului si a familiei sale.
Profitul, este un venit, care rmne dup ce din venitul total se achit salariile i renta.
Teoria rentei.-Renta-venitul obtinut ca rezultat al posedarii unuia din factorii de productie,inclusiv
munca,capitalul si nu doar a resurselor naturale,indeosebi a pamintului.
Legea populatiei,Ricardo judeca: pamintul este limitat,pe cind necesitatea de produse alimentare,o data
cu sporirea populatiei creste intruna,conditionind cresterea preturilor la produsele agricole si prin
urmare,a rentei funciare.In acest caz salariile reale vor ramine joase-muncitorii vor trai in
mizerie,revoltindu-se intruna.
Teoria costurilor comparative,(comert international) potrivit creia necesitatea comerului extern
este determinat de deosebirile costurilor de producie comparative ale diverselor mrfuri n diferite
ri.Fiecare tara se va specializa in producerea exportul acelor marfuri pe care le fabrica cu Ch relativi
mai mici si va importa marfuri pe care le produc cu ch relativi mai mari. La temelie sta liberul schimb a
circulatei marfurilordintr-o tara in alta fara bariere vamale.

8. Caracteristicile economice generale a doctrinei socialismului. Socialismul utopic.

Caracteristice socialism:1.Condamna capitalismul2.Inlocuirea proprietatii private cu cea colectiva3.Inlocuirea
propriei initiative prin actiunea colectivului sau a statului4.Lipsa claselor sociale5.Condamna inegalitatea de
avere si exploatarea celui slab de catre cel puternic6.Teoria valoarea-muncaScoala utopica promoveaza:
Proudhon si Sismondi lichidarea proprietatiii private si anarhia in productie care duce la crize ,
mizerieLichidarrea exploatarii omului de catre omlichidarea opozitie intre sat si oras,munca fizica si
intelectuala,toti vor fi obligati sa munceasca;disparitia claselor si a statului;socialistii romanticierau convinsi
ca oamenii prin natural lor sint buni,predispusi sa ajute si sa se imparta cu bogatia cu cei ce au nevoie.este
propaganda echitatii, fraternitatii, armoniei sociale;Repartizarea bunurilor material create trebuie realizata dupa
necesitati
9. Conceptele economice de baz din nvturile lui Karl Marx. coala marxist.Scoala
stiintifica.Marxista IN GERMANIA Conditiile aparitiei si izvoarele gindirii econmice marxiste1.Divizarea
societatii in 2 clase cu interese opuse:proletariat si burghezi(proletariatii- Sustineau paturile cele mai
sarace)2.Invatatura marxista s-a alimentat din : filosofia clasica germana,economia politica clasica engleza si
socialismul utopic francez3.De la Liberali englezi a luat teoria valoare munca,de la utopici-accentul pus pe
cautarea echitatii sociale si a dreptatii.K.Marx.Ordine sociala ( si nu ordine naturala ca la clasici)Obiectul de
studii.-cercetarea cailor si metodelor de sporire si repartizara a avutiei natiunii.2.Conceptia.Adepta ordinii
sociale ,in loc de cea naturala,potrivit careia conditiile vietii material determina caracterul morale,al
ideilor,constiintei,cit si al instituiilor politice si idiologice.3 Metodologia si metoda Acorda prioritate
structurilor,dar nu indivizilor.4.Clasificarea cureentelor economiei politice Imparte economia politica in :
burgheza divizata in clasica si vulgara; mic burgheza si proletara.Teoria valoarea munca. Accepta ca la
temelia valorii marfa si a schimbului dintre marfuri se afla munca materializata si ca marfa are 2 proprietati:
valoarea de intrebuintare si valoarea dublu caracter. Marx crede ca dublu caracter al marfii e conditionat de
dublu caracter al muncii intrebuintate..Marx sustine ca marimea valorii unei marfi e determinat de timpul de
munca,necesar pentru producerea unei oarecare valori de intrebuintare in conditiile de munca existente.
.Introduce notiuni noi ca munca vie si munca trecuta,pret de productieTeoria plusvaloare. Rezultatul mmuncii
neplatite a muncitorului e plusvaloare.Proprietatrul mijloacelor dde productie insuseste iferenta dintre valoarea
muncii si valoartea fortei de munca,iar salariul nu constituie decit pretul fortei de munca si nu valoarea muncii
prestate. In societate exista exploatarea omului de catre oamenii bogati , ii jefuiesc pe cei saraci si traesc pe
seama lor.Teoria Profit. Dupa Marx profitul,dobinda si renta nu sint decit niste forme ale plusvalorii.Profitul
este o forma transormata a plusvalorii,fiind creat prin munca apare ca un rod al intregului capital.Se produce cee
ace adduce profit,prioritate fiind data marfurilor ce asigura un profit mai mare.Teoria despre Capital. Capitalul
este un raport social intre muncitori si burghezie cu privire la apartenenta mijloacelor de productie. Capitalul
este o valoare create prin munca neplatita a muncitorilor ,adica o valoare acumulata. Tot capitalul care detin
capitalistii a fost creat in razultatul transformarii plusvaloriiin capital, si in acest fel clasa muncitoare are tot
dreptu sa nationalizeze fabricile, uzinile, bancile deoarece acestea au fost create de munca lor, si a stramosilor
10. Caracteristicile economice a post-marxismului.
dup moartea lui Marx principalele curente teoretice
n cadrul doctrinei socialiste au devenit cel al ortodocilor i cel al revizionitilor.Ortodocsii (Karl
Kautsky)Sustin ca doctrina lui Marx este justa, doar trebuie adaptata la conditiile fiecarei
tariUltraimperialismul (unirea monopolistilor din toata lumea intr-un monopol international, ceea ce va pune
capat razboaielor, anarhiei in productie, lupta de concurenta intre tari capitaliste, si diminuarea conflictelor
interneRevizionistii (Eduaerd Nernstein, V.I.Lenin )Se pronunta impotriva unor teze marxiste (spre deosebire
de ortodocsi) considerindule fie depasite,fie gresiteBernstain ->metoda evolutiei, potrivit carei societatea se
dezvolta nu prin revolutie, ci treptat,lent prin evolutie.Cale pasnica de trecere la comunism ( si nu ca Marx prin
cale revolutionara)Completeaza teoria valoare-munca cu teoria utilitatii lansata de marginalisti.Imbunatatirea
situatiei materiale a muncitorilor poate fi realizata si fara revolutie si instaurarii dictaturii proletariatului, ci pe
cale parlamentara prin reforme.Leninism. V. I. Lenin elaboreaz o proprie teorie a imperialismului.. Potrivit
acestei teorii, rile capitaliste avansate intr ntr-o nou faz de dezvoltare - n imperialism, - esena cruia
const n dominana pe toate planurile a monopolurilor.La prima faz a societii comuniste statul organizeaz
producia dup un plan directiv obligatoriu pentru toate ntreprinderile, care sunt dirijate prin reprezentanii
statului. Salariul, preurile, dobnda, ct i alte mrimi economice, sunt fixate de stat.

11. NEOCLASICISM (MARGINALISM) investigatia stiintifica a a)utilitatii marginale,b) echilibrul ec

general si partial, c) comport subiect.al agentilor economici. d)nevoile oamenilor
GOSSEN legea1-cantitatea produsului consumat creste-utilitatea marginala scade(necesitatile scad pe masura
satisfacerii lor); legea 2-in scopul obtinerii sat maxime, individual avand un venit limitat, trebuie sa
repartizeze asa incat ulitma unitate din fiecare bun sa-I producre aceeasi satisfactie.
Premize aparitia oligopolurilor,monopolurilor, oferta > cerere, vinderea mai slaba decit producerea,
Esenta societatea compusa din producatori si consumatori, teoria valoare utilitate Stanley Jevons, instrumente
de analiza economica-bunuri economice si bunuri libere. Teoria valoare fundamentata de utilitatea
finala si cheltuielile de productie, Teoria preturilor stabilit in depend de Ch de productie,-Utilitatea
marginala,- cerere si oferta. Teoria salariului salariul se fixeaza nu la minimul mijloacelor de
existent(clasici), ci la nivelul unui confort.
12. coala austriac de economie a aprut n 1871, odat cu publicarea lucrrii (Principiile economiei) de
ctre Carl Menger. Menger, plecnd de la premisa c preferinele individuale sunt factorul decisiv n
comportamentul economic al oamenilor, dezvolt teoriile subiectivismului i marginalismului.. Ei se opun colii
germane de economie i abordrii economiei dintr-un punct de vedere istoric, conform cruia nu ar exista
teoreme economice, universal valabile. Conflictul dintre aceste dou coli este cunoscut sub numele
de Methodenstreit, disputa metodelor. Mises consider c "miza disputei era, n esen, posibilitatea unei tiine,
diferite de istorie, consacrate cercetrii aspectelor aciunii umane." Carl Menger si Eugen von BhmBawerkEconomisti austrieci, fondatori al colii austriece de economie, fondatorii programului de cercetare
neoclasice, resping utilizarea matematicii i favorizeaz analiza categoriilor apriori ale aciunii umane. Menger,
plecnd de la premisa c preferinele individuale sunt factorul decisiv n comportamentul economic al
oamenilor, dezvolt teoriile subiectivismului, marginalismului i ordinii spontane .Principalele contribuii ale
lor au fost:teoria bunurilor (teoria imputaiei);teoria utilitatii marginale (teoria valorii); - Menger.teoria
mrfurilor (teoria comerului);emergena spontan a banilorTeoria psihologica a dobinzii (Bawerk) bun
present si bun viitor.
13. Scoala de la Lausanne, WALRAS economia pura, concurenta absoluta-termeni ideologici,
interdependenta generala intre piete si factorii de productie intre toate procesele economice., a) Modelul
concurentei pure si perfecte (intervenite de stat)-atomicitatea participantilor la tranzactii,-omogenitatea
produselor,-fluiditatea preturilor,-transparenta pietii, -mobilitatea perfecta a factorilor de productie. B) teoria
echilibrului general proportionalitatea intre produse, respective trei pieti: servicii, capitaluri, venituri,
Scoala de la Cambridge-MARSHALL studierea vietii reale homoeconomicus -> oameni concreti, studiul
pietei in conditii de concurenta imperfecta., Economia ca parte a biologiei.
Marshall respinge conceptul clasicilor cu privire la Homo economicus ca fiind prea general, afirmnd c n
viaa de toate zilele avem de a face nu cu simboluri, ci cu oameni concrei. n acelai timp, savantul a cutat s
curee doctrina neoclasic de excesele ei de abstracionism, canaliznd cercetrile teoretice n direcia studierii
fenomenelor reale. Atfel, dac Walras elaborase modelul unei concurene perfecte, inexistente n viaa de toate
zilele, Marshall studiaz comportarea preurilor n condiiile concurenei imperfecte, situaie ce corespunde
realitii. Convins c sarcina principal a tiinei economice este de a aduna fapte concrete i a le analiza, el
propune ca termenul de economie politic s fie nlocuit prin noiunea de economics, tinznd astfel,
asemeni lui Walras, s transforme tiina despre economie ntr-o tiin exact.

14. Institutionalism -este un curent de analiza economica aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea in Statele
Unite ale Americii ca reactie la dominatia teoriei neoclasice. El se opune, in particular, abordarii deductive si
abstracte specifice teoriei dominante. Curentul a preluat si a dezvoltat orientarile teoretice si metodologice ale
Scolii istorice germane, aplicandu-le problematicii social-economice din SUAPrin conceptual de institutie,
sustinatorii curentului intelegeau totalitatea normelor juridice si de comportament care reglementau actiunile
indivizilor, intreprinderilor, grupurilor sociale si administratiilor publice si private. Activitatea agentilor
economici era analizata in cadrul institutiilor din care acestia faceau parte.Etape : Inst negativist sau
protestatar critica capitalismului si a liberalismului economic Veblen, Commons, si Mitchell. (Primele 4
decenii ai secXX)2.Schimbarea accentului de critica a capitalismului la inaintarea diferitor propuneri cu privire
la perfectionarea lui de catre Clark si Berle.(imediat dupa razboi)3.Institutionalismul pozitivist - Anii 60-70largirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. J. Galbraith.Etapa 1 caracteristici - Veblen
Homoeconomicus este ghidat de instincte paternitatii, curiozitatii, necesitatea indeplinirii unei munci utile
societatii. teoria clasei fara ocupatii-critica businessmanii,acestia neproducind nimic, doar consuma si se
imbogatesc. teoria suveranitatii consumatorului consumatorul este un rege, consumand de multe ori nu pt asi satisfice nevoile,dar pentru a indeplini asteptarile celor din jur, pentru a se evidentia (in cazul celor
bogati).Etapa 3 caracteristici Teoria difuziunii proprietatii proprietate individuala + actionara,
cooperatista, publica., trecere de la economie individuala la economie mixta (de stat si privata). Statul
promoveaza politica de justitie sociala, redistribuie veniturile si amelioreaza situatia intre paturile extreme ale
societatii.
15. KEYNESISM - Premize Somajul, Concurenta imperfecta, grupurile de monopol, inflatie, MAREA Criza
de supra productie, odata cu complicare mecanismului economic crestea instabilitatea iar regimul capitalist
dadea faliment.Metodologia lui Keynes respinge ordinea naturala, plaseaza la temelie inclinatiile psihologice
ale oamenilor(legi economice), societatea producatori si consumatori. LEGILE lui Keynes 1. Psihologica
fundamental(inclinatia spre consum si inclinatia spre economii), 2. Leg. Imboldului spre investitii, 3. Legea
preferintei pt lichiditati. Keynes respinge legea lui SAY - produsele se schimb contra produse i orice ofert
i creeaz propria cerere. Un produs oarecare creat devine ofert i, implicit, debueu pentru alte produse.
economia de piata e cea mai buna,dar are neajunsuri!Prioritati 1. socialul, ocuparea fortelor de munca, 2.
Economia cresterea veniturilor, 3. Moneda si finantele (stabilitatea monetara si echilibru bugetarsacrificial).Somajul ! originea sa sunt necoincidenta intre economii si investitii . Dirijism crearea
conditiilor necesare pentru ocupare deplina a fortelor de munca.Rolul statului in economie neutru, doar
cand este nevoie. Scopul - Stimularea investitiilor marirea investitiilor publice pt a ocupa forte de munca,
Stimularea consumului si redistribuirea veniturilor in interior,
Politica monetara banii au un rol important, ei mentin RD la cel mai scazut nivel,Modelul lui KEYNES
Y=C+I ( venitul national = consum + investitii) - > ocuparea integral a fortelor de munca - > IMPOSIBIL.
In viata REALA C+I < Y parte din productie nu se realizeaza.
RD + -> Credite -- -> Mmon -- -> Invest -- -> Productia -- si Inflatia -- -> Somaj +
RD -- -> Credite + -> Mmon + -> Invest + -> Productia + si Inflatia + -> Somaj --

17.Aparitia neoliberalism.Asemanari si deosebiri cu liberalismulPreemisele aparitiei

neoliberalismului:omajul, crizele economice dirijismul limiteaz libertile cetenilor i evolueaz spre
dictatur,deprecierea monetara, prabusirea preturilor, deficitele balantelor comerciale si de plati.criza
economica din 1929-1933, revolutii si razboaie civile.Astfel neoliberalii recunosc conceptul de ordine natural,
plaseaz n centrul doctrinei lor noiunea de individualism economic, acord o atenie deosebit analizei pieei i
a preului. Ct privete politica economic, ei se pronun pentru nfptuirea privatizrii, reducerea impozitelor
i a cheltuielilor publice.Asemanari Liberalism si neoliberalism:Economiei de pia si proprietii private,
considernd c aceasta este o forma corect i eficient de pia. Analizeaz economia din punct de vedere
macroeconomic.Se pronun pro repartizarii corecte a veniturilor ( ns pe ci diferite) Respectare ordinea
naturala;asigurarea libertilor economice, dar paralel cu creterea responsabilitilor ntreprinztorului;
susinerea concurenei, nsoit de lupta contra monopolurilor; respectarea libertii formrii preurilor;

Liberalism
1.Liberatatea este abstracta
2.respinge interventia statului
3. Concurena este un element absolut
necesar pentru funcionarea econ6miei de
pia

Neoliberalism
1. libertatea trebuie s fie controlat i
protejat
2.Interventia limitata a statului
3 politica laisser-faire, aprnd ideea
libertilor depline ale agenilor economici i
a pasivitii totale a statului, a adus mari
prejudicii economiei de pia.
4.Aparitia monetarismului

18. Scoala din Freiburg. Model de "economie de pia social".Aportul principal al lui Eucken la
dezvoltarea tiinei economice const n elaborarea teoriei tipurilor ideale de economie, teorie ce include toate
aspectele ordoliberalismului, cum mai sunt numii adepii colii de la Freiburg.Potrivit savantului german
Eucken, nu poate exista o teorie economic universal, pentru toate economiile (cum considerau, de exemplu,
clasicii i neoclasicii). Adept al nfptuirii (pe plan metodologic) a unei sinteze ntre istorie i teorie, el susine
c pentru fiecare tip de economie sunt necesare teorii, precum i politici economice diferite.Potrivit teorii
tipuri ideale de economie, economia se reduce de fapt la dou tipuri (modele) ideale, i anume: economia
liber de pia, n care relaiile ntre agenii economici se stabilesc prin intermediul pieei, economia
centralizat, condus de la centru, i n care relaiile ntre agenii economici sunt stabilite pe baza ordinelor i a
regulilor elaborate de stat.Economiei centralizate sunt: latifundiile stpnitorilor de sclavi, statele feudale,
economia socialist, economia fascist. Dei unele din aceste forme de organizare a vieii economice sunt
bazate pe proprietatea public, altele pe proprietatea privat, toate au ca element definitoriu comun dirijarea
lor de la centru. Economia libera de piata.Exist mai multe forme i a economiei libere de pia, n care
relaiile ntre agenii economici se stabilesc prin intermediul pieei capitalismul concureei libere, capitalismul
monopolist, economia de pia mixt cu numeroasele ei modele contemporane, etc L.Erhard i W.Ropke au
lansat aa-numita concepie a echipei de fotbal. n viziunea ordoliberalilor germani societatea este un uria
teren de fotbal. Pe acest teren rolul de juctor revine agenilor economici, pe cnd statul ndeplinete funciile de
arbitru. Arbitrul, cum se tie, nu i-a parte la joc, el garanteaz doar desfurarea jocului conform anumitor
reguli, pe care tot el le elaboreaz.

19. Scoala din Chicago. Teoria promovata de M. Friedman. Monetarismul - potrivit acestei teorii inflatia
precum si alte boli de care sufera capitalismul contemporan, sunt de origine monetara, si provin de la
dezichilibrul intre cantitatea banilor aflati in circulatie si necesitatile reale ale economisi.Printre colile
monetariste se evideniaz n primul rnd coala din Chicago, mentorul creia este cunoscutul economist
M.Friedman.Friedman este categoric contra folosirii unor modele economico-matematice prea sofisticate,
rupte de realitate i care nu pot fi utilizate n practic. El se pronun n favoarea formulelor i modelelor
simple, realiste, accesibile.M.Friedman afirm c ceea ce ne-am deprins s numim teoria cantitativ a banilor
n prezent se numete monetarismCaracteristici:Principalul instrument de intervenie a statului schimbarea
masei monetareLibertate economic i politic Problema principal INFLAIA. Inflaia este un fenomen pur
monetar ce are la temelia sa o cretere anormal a cantitii de bani n raport cu volumul produciei.Temelia
sistemului economic-venitul permanentImpotriva taxrii preuilor i crerii deficitului bugetarPolitica
monetar-- forma principal de amestec al statului n economie.Economia de pia, spun monetaritii, este
capabil s asigure echilibrul i staibilitatea economic n mod automat, de la sine.Economia de pia este
capabil s asigure echilibru de la sineDezechilibrul economic influenat de neconcordana ntre cantitatea de
bani n circulaie i necesitile reale ale economieiMonetaristii se limiteaza numai la dezechilibrele din
domeniul comertului si la rolul banilor ca mijloc al schimbului (banii ca instrument de tranzactii sau "moneda
banala")Monetaritii se pronun mpotriva interveniei statului n procesul de fixare a preurilor, mpotriva
deficitelor bugetare, mpotriva acordrii de subvenii ntreprinderilor particulare, mpotriva politicii sociale, ce
are scopul susinerii materiale a pturilor celor mai dezavantajate.
24. Particularitile gndirii economice contemporane. Teoria capitalului uman de G. Beker i teoria
anticiprilor raionale de R. Lucas. Dup criza mondial din 2008-2009, tiina economic caut un nou
sistem de gndire econom. Megatendina nou se numete cosmomanoeconomie (format din 3 cuvinte:
cosmos, om(din englez man) i economie). Teoria capitalului uman de Gary Backer-Esena teoriei
capitalului uman const n examinarea individului nu doar n calitate de simplu consumator de bunuri i servicii,
ci ca pe o form specific a capitalului, investiiile n individ fiind asemnate cu investiiile n capitalul fix.
Factorii principali care constribuie la creterea calitii populaiei, adic capitalului uman sunt:starea de sntate
i satisfacia oamenilor;gradul de educaie;nivelul de calificare;nivelul de informa;calitile antreprenor Teoria
anticiprilor raionale(noua coal calsic) de Robert Lucas Jr. Potrivit acestei teorii, agenii economici,
posednd proprietatea de a anliza n mod creativ informaiile de care dispun, au capacitatea de a prezice evoluia
fenomenelor i situaiilor concrete i de a adopta decizii mai concrete, mai eficiente, dect cele adoptate de
instituiile publice. Caracterul ciclic al dezvoltrii economice este condiionat de factorii: ocurile
productivitii;cheltuielile imprevizibile ale statului;evoluia comeului international;evoluia omajului

20. Particularitile de formare i dezvoltarea gndirii economice romneti.Specificul gndirii economice

romneti este condiionat de un ir de mprejurri, cum ar fi :aezarea geografic, psihologia naional, dar mai
ales destinul istoric.In centrul gndirii economice la romni s-a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt
ce permite de a plasa, ntreaga gndire romneasc n cadrul unei variante a doctrinei naionalismului
economic, cu justificarea unui nsemnat amestec al statului n problemele economice.O alt problem
specific, a fost cea a Unirii. Chiar dup unirile din 1600, 1859, 1918, 1941 problema Unirii rmnea s le
predomine pe toate celelalte, deoarece se impunea necesitatea ntregirii economiilor frmiate, a constituirii
unui complex naional economic unic, n cadrul unor noi frontiere. Invecinai cu nite popoare puse mereu pe
jaf i prdciune, cum fuseser cndva ttarii, turcii, hunii, goii i cazacii, ne-am deprins, (mai bine spus am
fost nevoii) s punem acceptul pe consum i nu pe acumulare.
Noi avem o gndire mai mult emotiv, dect raional, iar la temelia aciunilor noastre se afl de obicei
sentimentele, instinctele, emoiile, i mai puin calculul, agerimea, duritatea, judecata la rece. Apoi,
gndirea noastr economic mai rmne a fi nctuat de tot felul de principii morale, de superstiii, de
tradiii religioase i de alt natur.
Gndirea economic a geto-dacilor. DeceneuGeto-dacii au creat o civilizaie relativ dezvoltat i au dat lumii
personaliti de talie universal, cum au fost Decebal, Burebista i Deceneu. Deceneu a trit n primul secol
pn la Hristos i s-a impus ntr-un fel ca un simbol al nelepciunii i spiritualitii strbunilor notri. Profetul
geto-dacilor caut s-i conving pe consngenii si s devin mai cumptai n consum i mai modeti n
comportament, debarasndu-se de un ir de deprinderi urte cum ar fi beia, desfrul etc. Deceneu, i ndeamn
pe geto-daci s foloseasc n activitatea lor economic anumite cunotine din astrologie. . Stelele i alte semne
ale naturii, trebuiau s-i nvee pe geto-daci s afle din timp cnd va fi un an secetos i cnd unul mbelugat,
cnd trebuie semnat o cultur sau alta, pentru ce plante va fi favorabil anul respectiv. Deceneu i-a convins pe
semenii si c prosperitatea i unirea lor ntr-un stat unic, stabil i puternic e posibil doar n urma unor
transformri radicale sufleteti, cnd pn i viaa economic este n ntregime subordonat atingerii idealurilor
religioase.
Gndirea economic n perioada feudalIzvoarele principale din care sclipuim informaia despre caracterul,
problematica i preocuprile economice ale predecesorilor notri sunt creaia popular oral i cronicile istorice.
Astfel, din balada Mioria aflm c ciobanul moldovean era bogat, harnic i blnd, dar c, n acelai timp se
resemneaz n faa soartei, dei este mai avut dect ceilali ciobani i are i cni mai brbai. n aceast balad
este materializat deci o idee fundamental ce caracterizeaz gndirea economic a tuturor romnilor, dar n
special a moldovenilor: avnd hrnicia i ndemnarea necesar pentru a acumula o mare avere, ei sunt lipsii de
capacitatea de a o apra, a o menine, de a avea parte de ea. Cum se tie, cauza principal a conflictului dintre
cei trei ciobani este bogia mai mare a baciului moldovan, conflict, care mbrac forma jafului i a crimei. n
evul mediu, cele mai nsemnate izvoare scrise au fost cronicile, secolul al XVII fiind chiar numit adeseori
secolul marilor cronicari. O atenie deosebit acord cronicile analizei caracterului i a urmrilor tributului
pltit turcilor asupra economiei statelor romneti, conturndu-se fireasca idee c jugul strm, oricare ar fi el,
reine dezvoltarea economic a rii. n unele cronici sunt condamnate lcomia marilor boieri, dar mai ales a
unor domnitori, care prin asemenea aciuni cauzeaz destabilizarea societii, anumite frmntri politice i
sociale, ceea ce are urmri nefaste asupra dezvoltrii rii.
B) D.Cantemir a fost cea mai marcanta personalitate din cultura romaneasca medievala. Principalele probleme
economice asupra carora a mediat aproape in toate scrierile sale, dar in special in "Descrierea Moldovei" sunt:
a)problema comertului exterior si asigurarii unei balante comerciale active; b) consecintele nefaste ale
dominatiei otomane pt economia Moldovei; c) originea proprietatii funciare boieresti si a relatiilor economice
dintre boieri si tarani; d) politica fiscala promovata de stat si impactul ei; D.Cantemir a fost un ginditor care a
analizat, condamind in acelasi timp, una dintre straniile calitati a moldovenilor, cea de a glorifica munca
agricola si a trata cu dispret activitatea comerciala, aducatoare de profituri mari. Moldova duce mereu lipsa de
bani scrie Cantemir, caci negustorii straini (turci, greci, evreii) au luat in miinele lor tot comertul Moldovei din

pricina nepasarii populatiei noastre. Principala piedica in prosterarea economiei Moldovei este jugul otoman
care nu numai ca saraceste tara, dar ii risipeste si viitorul.
21. Problema bogiei la mercantilisti, fiziocrati i liberalii clasici.
Mercantilitii identificau bogia cu banii confecionai din metale preioase. Ei considerau c
msura bogiei unei ri e determinat de cantitatea de aur i argint de care ea
d i s p u n e . Mercantilitii ignorau alte forme de bogie: pmntul, construciile, bunurile de consum, i alte
mrfuri.I z v o r u l b o g i e i n v i z i u n e a l o r e p r o f i t u l c o m e r c i a l o b i n u t d e l a c o m e r u l
e x t e r i o r . Cantitatea de bani care intr n ar trebuie s fie mai mare dect cea care iese din ar.
Fiziocrati.Conceptul referitor la bogie
fiziocraii afirm c obiectul bogiei l constituie bunurile economice care satisfac cerinele umane. Ei
divizeaz bogia n 2 categorii:
Bogia necesar care include produsele necesare pentru existena omului.
Bogia comod care include produsele manufacturiale i serviciile.
C o n c e p t u l r e f e r i t o r l a i z v o r u l bogiei
fiziocraii consider c izvorul bogiei este agricultura, c anume n agricultur se creeaz produsul net, care
este utilizat pentru toate clasele societii.
Clasiici.A. Smith. C o n c e p t u l d e s p r e b o g i e i f a c t o r i i c r e t e r i i e i , potrivit
cruia bogia este totalitatea bunurilor materiale de care dispune naiunea, iar izvorul ei este munca
desfurat n sfera produselor materiale. Munca cheltuit n sfera de producie este considerat ca munc
productiv, iar munca cheltuit n
sfera de servicii este considerat munc neproductiv.
Totodat, n viziunea lui A.Smith creterea bogiei depinde de urmtorii factori:1 ) D e c a n t i t a t e a
m u n c i i 2)De calitatea muncii lucrtorilor
3)D e r a p o r t u l d i n t r e l u c r t o r i i o c u p a i n s f e r a m u n c i i p r o d u c t i v e i n s f e r a d e servicii.
22. Neokeynesianism. "Sinteza neoclasic" a lui P. Samuelson.
Constituie ombinare a analizei microeconomice neoclasice cu analiza macroeconomic keynesian.Aceast
teorie imbin statica keynesian cu dinamica neoclasic a echilibrului general, mbin mecanismele pieei
concureniale cu mecanismele dirijismului de stat. n sinteza neoclasic un rol deosebit se acord folosirii
prghiilor fiscale i a celor monetare n scopul asigurrii unui nivel ridicat de cretere a produsului real, al unui
omaj redus, a unui nivel stabil al preurilor, a unui echilibru n relaiile economice externe.
23) . Neoinstituionalismul i coala sociologic francez (J.K. Galbraith, Fr Perroux)Apare n anii 60 ai
sec 20, ca o sintez, de compromise i conciliere ntre teoriile primelor 2 etape.Economiile contemporane au
devenit economii dualiste, adica bazate pe 2 sectoare: a) sectorul ec de pia, al produc concuren, b)sectorul ec
planificate. Marile ntreprinderi dein poziii de monopol sau oligopol, ce distrug mecanismele pieei
concureniale i reglementeaz piaa dup bunul lor plac. Teoria determinismului tehnologic (John Kennet
Galbraith).n perioada postbelic , n urma celei dea 3ia revoluii industrial, apar ntreprinderi gigante, nalt
productive, care devin inima sistemului economic. n marile ntreprinderi, puterea tinde s treac din mina
proprietarilor n mina manag-erilor, categorie social pe care Galbraith o numete tehnostructura. Acest grup
este format din cei mai influeni manageri,reprezentani ai aa numitor gulere albe, care posednd cunotinele i
experiena necesar conduc tote afacerile intreprinderii. Odat cu apa-riia tehnostructurii, motorul activitii
economice inceteaza de a mai fi profitul. Dispare i conflictul dintre munc(salariai) i capital (acionari).
Teoria costurilor de tranzacie pleac de la dou premise fundamentale: prima,
tranzacia este unitatea de analiz de baz n economie care trebuie s conin n sine trei
principii ale conflictului, mutualitii i ordinii, i, a doua, guvernana economic este o
condiie esenial pentru optimizarea alocrii resurselor i sporirea eficienei economice.