DOCTRINE ECONOMICE

LIBERALISMUL CLASIC PRINCIPALA MEGATENDINTA DIN GANDIREA ECONOMICA MODERNA.

1 INCEPUTURILE SI EVOLUTIA GANDIRII ECONOMICE PE PLAN MONDIAL IN PERIOADA PREMODERNA Criteriul este continutul calitativ al ideilor economice. Distingem doua mari perioade - de la nceputul umanitatii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada prestintifica a gndirii economice; - 1/2 sec XVII sI pn n prezent fiind perioada stratificat. In aceste dou perioade nu au existat lucrri cu caracter propriuzis economice. Ideile economice erau rspndite n lucrri cu caracter juridic, istoric, religios, etc. 2 MERCANTILISMUL - criza lui si nceputurile economice. - Epoca moderna - aceasta perioada din istorie n care grupari mai ferme ncearca la forme noi, mai liberale. Aceste generatii au locuit la orase ( burghezii ); - marile descoperiri geografice de la sfrsitul secolului 15, nceputul sec.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gndire economic diferit de gndirea medieval: sfaturi practice date de agentii economici cum s-si conduc mai eficient afacerile, cum sa fie tinuta evidenta contabila. Acesti gnditori erau foarte eterogeni, scopul lor era sa obtina, sa cstige ct mai mult profit; - gnditorii mondiali se specializeaza pe probleme economice - automatizarea gndirii economice + laicizarea. MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= piata, mercante = negustor, mercantile= aducator de cstig ) - Sec.16-17 are 2 semnificatii corelate: - doctrina ( un ansamblu coerent de idei referitoare la optiunea ec, a negustorilor moderni; - politica economica ( ans, mas, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec,) = primul curent de gndire economica moderna. Cele 2 tipuri de mercantilism: -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale preioase sI o politica, ecconomie, externa protectionista dura si rigida ( spaniolii +englezii ); - dezvoltarea sau sistemul balantei comerciale care admite circul marfurilor+banilor n ambele directii cu conditia ca soldul sa fie activ, exp,>imp, politica externa mai relaxata. Reprezentanti: J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.Law. Principalul merit: reprezentantii lui au contribuit la stimularea comertului, exporturilor si indirect la dezvoltarea, unor ramuri ale productiei nationale, iar unii dintre acestia, au facut chiar ncercari remarcabile de explicare a unor procese economice, de mare amploare din acel timp. (J.Bodin-de ex.). Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precadere a sferei circulatiei mf.+banilor ignornd rolul esential al productiei si

folosindu-se cu precadere de met, descriptiva n iluzia lor ca profitul ar fi creat n comert. Criza mercantil, si faurirea stiintei ec: - schimbri importante, n gndirea economica, moderna: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, marfurilor, la sfera productiei; - modificari de metoda. Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoasterea empirica la cunoasterea stiintifica; - legi economice. Liberalismul economic. 3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASIC Liberalii sunt aparatorii proprietatii moderne, adeptii individualismului. Ei spun ca functionarea economiei, are loc n bune conditii cnd oamenii nu se amesteca unii n treaba altora. Principiul de baza dup functionarea economiei de piata: principiul liberei concurente (ec, este capabila de autoreglare ); 4 FIZIOCRATISMUL Fiziocratii = un grup numeros de gnditori liberali francezi ( au trait n 1/2sec 18 dupa revolutia burghezo-democrata din 1789) Reprezentanti: F.Quesnay, A.R.J.Turgot. Idei: 1.conceptia despre ordinea naturala+ politica economica optima: viata economica, se desfasura dupa reguli care nu depind de viata oamenilor= legi naturale Lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc (Gournay). 2 Conceptia despre bogatie si rolul primordial al agriculturii n crearea ei. Adevarata bogatie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nevoile oamenilor. Agricultura = singurul domeniu n care se putea crea bogatia. 3 conceptia despre crearea, repartitia si circuitull produselor, ntre clasele sociale. 4 teoria produsului net. Celebrul tablou economic= primul model macroeconomic, din istorie. Premisele tabloului: in 3 clase: -clasa productiva ( fermierii ); -clasa proprietarilor functionari (clasa inactiva); - clasa sterila. Cifrele folosite n tablou se refera la avansurile sau capitalurile folosite si consumate n cele 2 ramuri de baza ale economiei si structurile lor. ( avansuri initiale sau capitalul fix , avans anuale sau capitaurile circulante, volumul, valoarea si structura.Pe baza acestui tablou avem 2 concluzii : - drept rezultat al repartitiei si circulatiei produsului, social anual se restabilesc conditiile existente la nceputul activitatii si deci productia poate fi reluata pe aceeasi scara, e posibila reproductia simpla a capitalului social;

- din moment ce ntregul produs net creat n agricultura de fermieri ajunge n posesia proprietarilor de pamnt logic ar fi ca numai ei sa plateasca impozit. Merite: (a fost primul tablou) - a realizat reproductia n dubla expresie materiala si baneasca; - a dezvaluit mobilul reproductiei: produsul net; - a prezentat circulatia marfurilor si a banilor numai ca o latura a procesului complex al reproductiei capitalului social; - a ncercat sa descopere o serie de corelatii mai complexe n cadrul circuitului ec> Destinul istoric al fiziocratilor: ei au dovedit modernizarea cunoasterii stiintifice, au dezvaluit legaturi ntre cunoasterea si politica economica; - ei aparau burghezia voind s-o scuteasca de impozite. 5 CONCEPTIIA LUI ADAM SMITH SI DAVID RICARDO despre preturi si venit. ADAM SMITH (1723-1790) a avut posibilitatea datorita nivelului de dezvoltare al tarii (Anglia) sa realizeze un imens pas. - industia e foarte dezvoltata > agricultura =ramura economica, mai dezvoltata dect n Franta; - lurarea sa Avutia natiunilor (1776); - el ncearca sa faca o sinteza a literaturii economice, de pna la el ceea ce i permite o jalonare a sectoarelor mai importante ale statutului economic Idei originale: -avutia unei natiuni care e totalitatea bunurilor materiale de care dispune pt satisfacerea nevoilor, + munca anuala a fiecarei natiuni pt a produce aceste bunuri; - generalizeaza posibilitatea de a obtine si spori avutia la toate ramurile productiei sociale; - analizeaza rolul capitalului ca factor de productie si importanta acumularii lui; - Smith n abordarea problemei se refera la oscilatia lui ntre metoda descriptiva si analitica. Marx le-a caracterizat ca metode : exoterica cea descriptiva si metoda osoterica cea analitica. A. Smith spune: preturile pleaca de la pretul natural si pretul pietei ale lui Petty. Propune n loc de pret - valoarea. Valoarea are 2 semnificatii: - folosul pe care un bun l poate aduce cuiva (valoarea de ntrebuintare); - n ce proportie poate fi schimbul unui bun cu alte bunuri (valoarea de schimb) Pentru un om de afaceri aceasta este mai importanta. Valoarea identifica 2 procese diferite: procesul de creare a valorii+procesul de repartizare a sumelor obtinute, dupa vnzare. Atunci cnd se calculeaza costurile se tine seama si de amortizare ( pe lnga cele 3 venituri ). Crearea si repartitia venitului - Smith a prezentat n mod corect structura sociala a societatii moderne. El mparte societatea n 3 clase: muncitori si salariati, patroni, proprietari funciari.

DAVID RICARDO (1772-1823) -problemele existente atunci pe plan intern +problemele noi (circulatia monetara nationala si internationala) Problemele noi -determinarea de existenta a 2 feluri de bani: bani cu valoare intrinseca (aur) si bancnotele; Contributia lui Ricardo: - metoda stiintei economice; - teoria costurilor comparative de productie si a avantajelor relative n comertul international; - teoria obiectiva a valorii si a preturilor: 1. teoria preturilor: R.observa ca pe piata sunt 2 feluri de marfuri: rare care nu pot fi sporite dupa vointa umana si reproductibile care pot fi nmultite dupa vointa producatorului. Pentru ca un bun sa fie vndut si cumparat e necesar, sa fie util. Utilitatea este o conditie pe care trebuie sa o ndeplineasca orice bun, dar ea nu poate fi izvor de valoare. Izvorul valorii e munca, cheltuielile cu obtinerea bunului. Marimea valorii depinde de cantitatea totala de munca cheltuita, adica att munca prezenta ct si cea din trecut. 2 Teoria veniturilor (a rentei funciare) Renta funciara= venit specific pe care l ncadreaza proprietarii funciari n momentul cnd cedeaza terenurile fermierilor. Este obtinuta din productia pamntului care se cedeaza proprietarilor funciari pentru folosirea fortelor inepuizabile ale solului. Izvorul rentei funciare - este cantitatea de munca pe care trebuie, sa o depuna oamenii comparativ cu ale ramuri de activitate deci valoarea non creata de muncitori sau salariati din agricultura. Mecanismul rentei - se aplica pe baza principiilor determinarii valorilor n functie de tipul de munca necesar cel mai indelungat folosdit pe terenurile agricole. Renta funciara e diferenta intre: preturile de vanzare determinate de conditiile cele mai proaste din agricultura si valoarea industriala a produselor de pe terenurile mai bune si se mai numeste arenda. Consecintele pe termen lung ale tendintei de crestere a rentei funciare - cnd pretul creste, creste valoarea rentei funciare, cnd creste renta, scade profitul capitalistilor. Cnd creste pretul alimentelor muncitorii vor solicita cresterea salariilor nominale ,creste pretul , scade salariul real. Ei l obliga pe patron sa scada surplusul dintre pret si cost si creste costul, scade surplusul rezultnd diminuarea salariilor nominale si celor capitaliste este o scadere a impulsului patronilor. Reactii sociale fat de liberalismul economic, clasic economia de piata a avut un imens progres dar si urmari sociale negative: durata mare a zilei de lucru, conditii proaste de lucru, venituri foarte scazute la unele categorii. Categorii de populatie nemultumita -muncitorii si salariatii: taranii independenti; - un anume esalon al burgheziei. Apare baza protectionalismului. Teoria Move- protesteaza mpotriva exceselor pe care le permit proprietatea privata.

Teoria Campanella - e o totala abordare a problemelor comparativ cu liberalii care a adus o noua paradigma. Reactia romanticilor - critica liberalii dar doresc sa tina proprietatea privata. UTOPIILE SI SOCIALISMUL PREMARXIST - nca din sec XV-XVI au aparut iar mai trziu s-au nmultit numarul gnditorilor ostili economiei de piata, care au abordat problematica economica din acel timp folosind o paradigma diametral opusa celei liberale clasice. In prima jumatate a sec XIX au fost denumiti socialisti. Acestia au criticat proprietatea privata asupra mijloacelor de munca si productie si a urmarilor ei negative. Acesti autori aveau ca obiectiv dezvoltarea economica si sociala a tuturor membrilor societatii. Pentru atingerea acestor scopuri autorii considera necesara reorganizarea societatii pe baze noi, pe baza proprietatii colective. Teoria More protesteaza mpotriva acceselor pe care le permite proprietatea privata. T.Campanella scrie o lucrare intitulata Cetatea soarelui. Socialismul asociationist a avut cea mai larga audienta publica si cele mai importante consecinte teoretice si practice dintre toate formele de socialism modern premaxist. Robert Owen a fost muncitor apoi a devenit patronul unei ntreprinderi textile si a ncercat sa usureze munca subalternilor sai prin o mai buna organizare a ntreprinderii si o repartitie echitabila a rezultatelor obtinute. Tot el a ncercat sa declanseze reorganizarea ntregii economii pe baze colectiviste. Masuri: interzicerea muncii copiilor si femeilor n locurile foarte grele, nfiintarea de gradinite pentu copii, etc. Louis Blanc- membru n guvernul provizoriu din timpul revolutiei burghezo-democratice din Franta a criticat economia liberala de piata, proprietatea privata si concurenta. El propune nfintarea de ateliere nationale iar repartitia beneficiilor ar trebui sa se faca astfel: ca adaus la salarii, ca fond de asigurare pt invaliditate si somaj si pentru investiti. PROTECTIONISMUL - F.List a luptat pt industrializarea Germaniei. Lucrari: Sistemul naional de economie Critica: liberalismul economic clasic, politica economica a liberului schimb. Propune: dezvoltarea stiintei economice nationale si preconizeaza protectionismul educativ prin adoptarea unor taxe vamale la marfurile straine pentu a apara industria nationala. Considera ca evolutia economica a diferitelor tari a parcurs 5 stari: starea salbatica, starea agricola, starea agricolaindustriala, starea industriala comerciala. Subliniaza: importanta nationala ca obiect de studiu pt stiinta economica.

TEORIA LUI MARX DESPRE INEVITABILITATEA INLOCUIRII CAPITALISMULUI CU SOCIALISMUL. - Argumente: de natura obiectiva, de natura subiectiva. Idealul socialist a fost formulat naintea lui Marx. El denumeste punctul sau de vedere: socialism stiintific. Marx dorea ca prin preluarea puterii politice de catre clasa muncitoare aceasta sa poata inlatura structurile sociale generatoare de exploatare si nedreptatile si sa creeze noi structuri sociale. Obictivul general: emanciparea celor multi de asuprire, saracie si toate nedreptatile care decurgeau din ele. Argumentarea teoretica: este justa si nesatisfacatoare. Marx prin ceea ce a facut a vrut sa continue efortul de asanare a societatii ilustrat de mai multe personalitati ale culturii umaniste si demoocratice ca More, St.Simon, D.Ricardo, Sismondi. Marx a subevaluat tensiunile existente n snul miscarii muncitoresti si socialiste. TEORIA ECHILIBRULUI ECONOMIC GENERAL Matematica a deplasat accesul investigatiilor economice, de la psihologia consumatorului la calculul marginal si relatiile functionale dintre diferite variabile ec, interdependente ca: cererea, oferta, pretul, venitul. L.Walras face distinctie ntre economia, politica pura, economia politica aplicata si economia politica sociala si realizeaza teoria echilibrului economic general; - e adept al autoreglarii spontane a economiei de piata, prin intermediul preturilor; - presupune existenta a 2 fel, de piete: cea a produselor si cea a serviciilor productive; considera ca oscilatia pretului este canalul prin care se transmit mesajele consumatorilor catre producatori si invers; - costul de productie e = cu pretul de vnzare; - sustine ca cresterea ofertei de bunuri, atrage cresterea cererii. V.Pareto - optimul economic nseamna formula cea mai buna de alocare a resurselor limitate si care asigura nivelul cel mai nalt de bunastare a ntregii societati. Optimul paretian este un optim partial. LOCUL KEYNESISMULUI IN GNDIREA ECONOMICA DIN SEC XX - printre cele mai prestigioase si raspndite teorii si doctrine ale sec 20; - s-a impus rapid prin 3 trasaturi: 1. Recunoasterea faptului ca incertitudinea, instabilitatea si dezechilibrul constituie forme normale de manifestare a economiei; 2. Intelegerea acestor caracteristici +terapia lor presupune examinarea mecanismului de functionare a economiei de piata, mai ales la scara macroeconomica; 3. Denuntarea multor iluzii ale liberalismului si limitele pietei precum si legitimarea interventiei statului contemporan n economie, respectiv dirijism.

Lurare: Teoria generala a folosirii minii de lucru a dobanzilor si a banilor - aceasta este una dintre cele mai bune lucrri. MUTATII SEMNIFICATIVE IN GANDIREA ECONOMICA : Etape ale gndirii ec: - intre 1945-1971 sa pus baza pe cresterea economica si dezvoltarea economica; - ntre 1971-1989 accentul a fost pus pe fenomenele de disfunctionalitate; - dupa 1989 accentul a fost pus pe relansarea economiei si intensificarea liberalizarii relatiilor economice internationale. Din primele 2 etape ale procesului, postbelice au fost create numeroase piedici n calea progresului gndirii economice ca: exclusivismul, controversele de ordin formal, pretentia aberanta ca numai unul din curentele de gndire economice era compatibil cu stiinta. OPINII DESPRE TRANZITIA DIN EUROPA DE EST LA ECONOMIA DE PIATA Revenirea fostelor tari comunistre la economia de piata descentralizata s-a facut pe proprietatea privata si libera initiativa a agentilor economici n cadrul concurentei de piata. Dificultati: - legate de structurile sociale economice; - costuri sociale imense. Concluzia umanista - pentu eficientizarea economiei romnesti actuale este necesara liberalizarea si privatizarea ei. Reprezentanti: M.Friedman sugereaza o terapie de soc privatizarea totala si importum masiv de capital strain. Preconizeaza: o economie sociala de piata adica mbinarea economiei libere pe piata, cu unele masuri de protectie sociala pentru grupele sociale dezavantajate. A.N.Rugina - sa se realizeze n Romania o noua ordine monetara, financiara , economica si sociala bazata pe libertate, justitie locala, egalitate si stabilitate de durata. Lionel Storelu - economia de piata a cstigat si economia dirijista a pierdut.
BIBLIOGRAFIE : google.ro Manualul de doctrine economice Sultana Suta-Selejan, URA, Ed Bucuresti,1997