Doctrina economică socialistă

 Condițiile apariției doctrinei socialiste

Schimbările pe plan economic :

 Substituirea muncii manuale cu cea a mașinilor;

 Creșterea productivității muncii .

Schimbările pe plan intelectual :

 Fundamentarea filosofică a noțiunilor de echitate și egalitate.

Consecințe :

 Pierderea speranței multor muncitori de a deveni mici producători;

 Prelungirea duratei zilei de muncă ;
 Apariția șomajului;
 Apariția crizelor de supraproducție ;
 Orientarea socială a gîndirii economice.
 Socialismul utopic
1) Capitalismul nu este veșnic, ci poate, și trebuie, să fie înlocuit cu un alt tip de societate.

2)La temelia exploatării omului de către om se află proprietatea privată. De aceea, în noua
societate, va domina proprietatea publică și socială.
3)Toți cetățenii, egali în drepturi, vor fi obligați să muncească.
4)Veniturile obținute în rezultatul unei munci în comun vor fi repartizate în mod egal,
conform necesităților fiecăruia.
5)Trecerea de la capitalism la socialism se va înfăptui în mod benevol, în rezultatul
propagării scrise și orale a ideilor socialiste.

Reprezentanti:

H. de Saint-Simon; Ch. Fourier; R. Owen .

 Socialismul mic-burghez
1)Se cere amestecul statului in viata economica pentru a proteja valorile spirituale si a
preantampina ruinarea micilor producatori.

2)Proprietatea privata devine un factor al dezvoltarii societatii doar atunci cand proprietarul
foloseste personal mijloacele ce-I apartin, dar cand aplica munca salariata el se transforma in
exploator. (Proudhon)

3)Proprietatea private este exploatarea celui slab de catre cel puternic, colectivismul este
exploatarea celui puternic de catre cel slab. (Proudhon)
  Karl Marx (1818-1883)
 Ordine socială și nu ordine naturală .

 Cercetează căile și metodele de sporire și repartizare a avuției națiunii.

 Acordă prioritate structurilor și nu indivizilor.

 Împarte economia politică în: clasa burgheză, mic burgheză și proletară.

Teoria plusvaloare

 Rezultatul muncii neplătite a muncitorului e plusvaloare.

 Proprietatrul mijloacelor de producție însușește diferența dintre valoarea muncii și

valoarea forței de muncă, iar salariul nu constituie decît prețul forței de muncă și nu
valoarea muncii prestate.

 În societate există exploatarea omului de către oamenii bogați , îi jefuiesc pe cei săraci și
trăiesc pe seama lor.

 Raportul dintre marimea plus-valorii si valoarea fortei de munca,numit rata plusvalorii,

se poate determina gradul de exploatare a muncitorului de catre capitalist.

 Căile de majorare : majorarea timpului de supramuncă pe baza prelungirii zilei de muncă

(plusvaloare absolută); majorarea timpului de supramuncă pe baza reducerii timpului de
muncă necesar (plusvaloare relativă).
 Formele de distribuire : profitul industrial, profitul comercial, dobânda, renta funciara.

 Leninism

 V. I. Lenin elaborează o proprie teorie a imperialismului, potrivit căreia acesta este

ultimul stadiu în dezvoltarea capitalismului. Potrivit acestei teorii, la răscrucea secolelor
XIX şi XX ţările capitaliste avansate intră într-o nouă fază de dezvoltare - în imperialism, -
esenţa căruia constă în dominanţa pe toate planurile a monopolurilor.

 Un loc important în teoria leninistă este acordat statului.La prima fază a societăţii
comuniste statul organizează producţia după un plan directiv obligatoriu pentru toate
întreprinderile, care sunt dirijate prin reprezentanţii statului. Salariul, preţurile, dobânda,
cât şi alte mărimi economice, sunt fixate de stat. Abia în comunism, pe care nu a reuşit
să-1 plaseze în timp, se presupunea dispariţia statului. Până atunci rolul acestuia urma să
crească mereu.

 Lenin a fost primul teoreticiaan care a argumentat necesitatea aplicării doctrinei

economice marxiste la realitatea țărilor necapitaliste și a țărilor slab dezvoltate.
 Lenin deplasează principalele contradicții economice și politice de pe plan intern pe plan
extern, afirmînd că soarta prăbușirii capitalismului va fi hotărîtă în procesul războaielor
imperialiste și a luptei coloniilor pentru eliberearea națională

 Lenin lansează teza posibilității biruinței revoluției într-o singură țară.

 În viziunea lui Lenin revoluția socialistă este un fenomen mult mai provocat , organizat ,
decît spontan, mai mult economic decît politic.

 Lenin lasează ideea reîntoarcerii la producția de mărfuri, ca la un rău inevitabil și

temporar.

 Un rol important în teoria leninismului îi revine statului, care trebuie să dirijeze nu

numai procesele politice dar și cele economice.La prima fază a societății comuniste,
statul organizează producția după un plan directiv, obligatoriu pentru toate
întreprinderile naționalizate. Salariul, prețurile, dobînda și alte mărimi economice sunt
fixate de stat.

Dupa moartea lui Lenin si apoi a lui Stalin, care i-a aplicat cu fidelitate ideile,doctrina
marxsista a continuat sa fie dezvoltata, dar deja in alte tari, in temei, de pe pozitiile asa-
numitului socialism de piata. Modelul socialismului de piata a prins radacini intr-un sir de
tari, in special in fosta Iugoslavie si in China.