Imaginea României în presa internațională după anul 1989

Schița lecției

Imaginea unei ţări este un construct artificial; ea nu se impune de la sine, ci este redimensionată prin
reprezentările celorlalţi. Ceea ce spun alţii că ar fi România se constituie în ultimă instanţă în fragmente
care compun profilul imagologic al ţării, profil care, în măsura în care este difuzat de instanţa mediatică
internaţională, se inserează şi în mentalul colectiv al spaţiului occidental.
O abordare analitică a modului în care a fost înfăţişată România în presa străină de după anul 1989
relevă câteva dimensiuni prin care a fost construit portretul mediatic al ţării.
Astfel, putem remarca trei mari direcţii prin care România a fost reprezentată în media:
● din perspectiva asumării democraţiei: subiectele cu impact mediatic au fost cele legate de
incidentul violent de la Târgu Mureş şi de mineriadele cu care s-a confruntat România. În ceea ce priveşte
primul subiect, el a fost tratat incomplet, accentul fiind pus pe violenţa interetnică şi pe ura pe care o
manifestă românii faţă de celelalte etnii. Deşi relatările din presa străină au fost vădit inexacte şi
unilaterale (nimeni nu a amintit faptul că cel care apărea în imaginilie difuzate la ştiri şi era bătut, era un
român bătut de maghiari, nu un maghiar bătut de români aşa cum s-a spus), ele nu au primit nici un fel de
dezminţire din partea autorităţilor române. De atunci, presa străină pare a relua periodic tema
minorităţilor din România şi a discriminării la care sunt supuse acestea. În ceea ce priveşte subiectul
mineriadelor, presa străină le-a condamnat, pe bună dreptate, în unanimitate, ca fiind o practică
nedemocratică.
● din perspectiva protecţiei sociale: subiectul predominant pe această dimensiune a fost cel legat de
situaţia copiilor instituţionalizaţi. În acest caz, putem vorbi deja despre un stereotip puternic de imagine,
pentru că subiectul se regăseşte în relatările media în mod constant. Contextul prezentat de media este
unul sumbru, cu referiri la condiţiile umilitoare din orfelinate, la practica comercializării de copii şi la
abuzurile fizice şi sexuale la care aceştia sunt supuşi. În acest punct, se remarcă prezenţa puternică şi
constantă a temei în presa britanică. În ediţia din 1 octombrie 2006, cotidianul The Sun prezintă un
reportaj în care România este acuzată de un vid legislativ care oferă pedofililor britanici libertatea de a
“închiria” un copil cu doar 150 de Euro. Nu se înţelege foarte clar dacă România este vinovată de
existenţa pedofililor sau a existenţei persoanelor fără adăpost şi surse de venituri, în condiţiile în care
legislaţia este aceeaşi.
● din perspectiva imigraţiei româneşti. Subiectele preluate şi difuzate de media pe acest palier sunt
concentrate în jurul a două axe: imigranţii ilegali sosiţi din România şi comportamentul necivilizat al
acestora. Încă din anul 1990, presa austriacă vorbeşte în termeni negativi despre românii imigraţi în
Austria, portretul fiind unul schematic, de la portretul de cerşetor şi hoţ la cel de barbar (scandalul legat
de lebedele mâncate de români la Viena). De asemenea, presa italiană prezintă schematic şi peiorativ
comportamentul românilor aflaţi în Italia; de curând, cotidianul Il Tempo prezintă practicile lipsite de
civilizaţie ale românilor, de la zgomotul pe care aceştia îl fac la ore improprii până la reţelele de crimă
organizată în care românii se constituie.
Unul dintre cele mai elaborate materiale scrise despre România este controversatul articol
“România la fundul grămezii”, semnat de Tony Judt în The New York Review of Books, în ediţia din 1
noiembrie 2001. Autorul articolului, un reputat profesor la New York University, conturează un portret al

1
României în nuanţe peiorative. Articolul abordează problema României ca singura ţară fost comunistă
care nu a reuşit să-şi constituie o identitate democratică; scris după alegerile prezidenţiale din 2000,
articolul aduce în scenă problema ultra-naţionalismului românesc şi a inconsecvenţei istorice a României
(cu referire la poziţia României în cel de-al doilea război mondial).
Rapoartele de ţară din octombrie 2002 şi noiembrie 2003 reiau tema copiilor instituţionalizaţi, de
această dată într-o notă pozitivă: se remarcă adoptarea de către România a legislaţiei necesare, dar
rămânem încă vulnerabili în ceea ce priveşte implementarea legilor. Deşi raportul de ţară abordează şi
probleme legate de economie, justiţie sau administraţie, pe plan mediatic temele cu cea mai mare ocurenţă
sunt cele legate de traficul de copii şi de imigraţia ilegală. Rapoartele de ţară din următorii doi ani, 2004 şi
2005, articulează o temă nouă, şi anume tema corupţiei, dar fac referiri şi la vulnerabilităţile din sectorul
administrativ şi din cel economic. Reprezentarea în presa internaţională însă este realizată prin tema
devenită de acum şablon: copiii aflaţi în orfelinate şi traficul de carne vie, de aici apărând teme corelative,
cum ar fi prostituţia juvenilă şi situaţia adopţiilor internaţionale. Astfel, ediţia din 24 septembrie 2006 a
cotidianului The Sunday Times publică articolul “Orfanii din România denunţă anii de abuz”, articol care
are ca punct de plecare scrisoarea unor copii crescuţi în orfelinatele româneşti.
Ultimul raport al Comisiei Europene în ceea ce priveşte România pune sub semnul întrebării
siguranţa alimentară şi deficienţele referitoare la utilizarea eficientă a fondurilor pentru agricultură. În
acelaşi timp, mass media din Italia iniţiază o serie de articole dure şi denigratoare la adresa imigranţilor
români din această ţară. Un articol din 3 octombrie 2006 publicat de cotidianul Il Tempo vorbeşte despre
români ca fiind “o etnie ce apare mereu la cronica neagră”, readucând în prim plan problema imigraţiei
ilegale şi pe cea a reţelelor româneşti de crimă organizată. De asemenea, cu o zi înaintea Raportului de
ţară, cotidianul La Reppublica abordează problema imigranţilor români clandestini, iar cotidianul britanic
The Sunday Times publică pe 23 iulie 2006 un articol intitulat “ Teama de 45.000 de indezirabili”, cu
referire la imigranţii români şi bulgari în spaţiul britanic.
Aşadar, putem releva în acest moment două mari dimensiuni de vulnerabilitate ale imaginii
României în ceea ce priveşte reprezentarea lor în mass media internaţională: problema copiilor
instituţionalizaţi şi problema imigranţilor români în spaţiul occidental. Aceste două paliere de imagine au
fost redimensionate de către instanţa mediatică, ele constituindu-se ca subiecte de presă chiar şi atunci
când Rapoartele de ţară înregistrau progrese în ceea ce priveşte situaţia copiilor instituţionalizaţi şi a
imigranţilor veniţi din România.
Imaginea României de acum este imaginea României din 1775, pentru că după 1990 s-a conturat o
imagine arhetipică a României de la începutul secolului XX. România este prezentată, sau mai bine spus
reprezentată în media, prin stereotipuri: sărăcie, Ceauşescu, Dracula. Reportajele elaborate privind ţara în
sine sunt rare: România nu beneficiază de prezentări, ci de reprezentări imagologice.
Lecția în format ppt:
https://prezi.com/0xmluwps2t6-/imaginea-romaniei-in-presa-internationala-dupa-1989/
https://prezi.com/jvymbk-by-vs/imaginea-romaniei-in-presa-internationala-dupa-1989/
Film documentar, 30 de ani de democrație: https://www.youtube.com/watch?v=uUbN6DXJwFg
România în perioada 1990-1991: https://www.youtube.com/watch?v=_G2OL7lhrUI
România în perioada 1991: https://www.youtube.com/watch?v=-_wwee7CUmo

2
 Fișa 1

1. Numiți câteva obstacole în calea către democrație a Românie de după 1989.

2. Redactați un scurt eseu (de 20 rânduri) cu tema Decalajul economiei românești față de țările
Occidentului.
3. Căutați, identificați articole, fotografii cu titlul lecției Imaginea României în presa internațională
după anul 1989, alcătuind un portofoliu intitulat România în presa internațională după 1989.
4. Realizați o dezbatere pe tema imaginii României în lume.
1.1 Ce este pozitiv și ce este negativ?
1.2 Care sunt elementele-simbol pentru țări europene ca: Olanda, Franța, Italia, Spania,
Germania, Elveția?
1.3 Prin ce sunt ele cunoscute în lume?
1.4 Ce aspecte credeți că promovează aceste țări pentru a atrage turiști: culturale, politice,
geografice?
1.5 Realizați apoi o „campanie publicitară” (afiș, reclamă audio, reclamă video), pentru atragerea
turiștilor în România. Materialul publicitar poate fi realizat prin procedee clasice, sau
moderne (grafică computerizată, colaj, ziar, fotografie, sau în orice alt mod pe care îl
considerați potrivit pentru atingerea scopului).
1.5.1 Care sunt imaginile cheie pe car ele folosiți?
1.5.2 Care sunt elementele-cheie pe care le folosiți?
1.5.3 Care sunt elementele cu care sperați să le atrageți pe străini să ne viziteze țara?
5. A. Analizând susrsele (documentele) de mai jos, răspudeți cerințelor:
„În urma noilor manifestații, regimul s-a prăbușit. Domnul Nicolae Ceaușescu a fost izgonit de a
putere și înlocuit de fostul ministru de externe, Corneliu Mănescu, în fruntea unui Front al
Salvării Patriei, după cum au anunțat vineri 22 decembrie (1989), de dimineață, radioul și
televiziunea română. În același timp, mulțimea, printre care numeroși militari,a năvălit în palatul
președintelui decîzut din funcție. Acesta-s-a spus la începutul după-amiezii-a fugit”(ziarul Le
Monde-lumea, Franța, 23 decembrie 1999).
1.1 Identificați o cauză a revoluției române din anul 1989.
1.2 Cum a fost detronat Nicolae Ceaușescu?
1.3 Cum a fost preluată puterea de către noua conducere?

B. „Mâine, România va primi cel mai clar semnal de până acum, dacă va fi admisă în Uniunea
Europeană în mai puțin de trei ani. Răspunsul este da, mai mult sau mai puțin, după cum va
afirma Comisia Europeană într-un raport mult așteptat....S-a cerut ca României în decurs de
câteva luni să răstoarne o cultură birocratică înrădăcinată, corupția și represiunea....Raportul de
mâine va da probabil note bune pentru o modernizare a economiei, stabilizarea inflației și
creșterea (economică) accelerată....Se așteaptă de la Comisie, să critice sever România în privința
a trei dintre cele treizeci condiții pe care trebuia să le îndeplinească. Drepturile omului,
slăbiciunea justiției, corupția endemică, competiția și mediul sunt cele mai grave probleme”(The
times-„Timpul”, 5 octombrie 2004).
C. „...Neoficial, se știe în cercurile din U.E., că România s-ar afla în stadiul în care Polonia acum
doi ani, la intrarea în U.E., dar printr-om catastrofă naturală, țara a avut de suferit o mare lovitură.
Înlăturarea consecințelor, inundațiile Dunării (deja în al doilea an), vor determina cheltuieli

3
 suplimentare în valoare de miliarde, care ar fi putut fi utilizate în protecții ecologice, sau
modernizarea agriculturii, de altfel absolut necesară”( BERLINER ZEITUNG-„Ziarul din Berlin”, nr.
114, 17 mai 2006).
D. „Întemeiat în secolul al XII-lea, Sibiul este capitala europeană pentru 2007 (titlu împărțit cu
Luxemburg). Acest oraș fortificat se distinge prin arcade gotice, case renascentiste, străzi pavate
și piețe plăcute....Sibiul este unul din multele orașe atractive din Transilvania; 30 de mile spre
nord este Sighișoara, oraș inclus de UNESCO în patrimoniul universal, cu o inimă medievală și o
dramatică citadelă”(THE TELEGRAPH-„Telegraful”, 30 decembrie 2006).
1.1 Identificați principalele probleme românești reflectate de presa internațională.
1.2 Alegeți un subiect (din cele meționate în documente) și discutați-l în fața clasei.
1.3 Credeți că e posibil ca în timpul unui eveniment revoluționar, informațiile care ajung în mass
media (presă), să fie contradictorii și neadevărate? Argumentați răspunsul.
1.4 Stabiliți principalele idei, teme, probleme care se desprind din sursele (documentele) A, B, C,
D.

6. Analizați informațiile reproduse de publicația Metropolis și observați imaginea României și a

românilor în presa italiană.

În Italia, unde se află o comunitate impresionantă de imigranţi români, lucrurile au denaturat semnificativ,
aversiunea italienilor faţă de acest val de migraţie fiind una vehementă. Conform unui sondaj rezervat
imigranţilor, publicat în Metropolis (publicaţia on-line a ziarului La Repubblica),
„[...] o treime din italieni afirmă că nu sunt de acord cu prezenţa românilor pe teritoriul italian. În acest
fel, comunitatea românească rezultă a fi pe locul trei în ierarhia comunităţilor străine nedorite de italieni
pe teritoriul italian. Românii sunt devansaţi, pe locul doi, de albanezi (faţă de care se declară împotrivă
35% dintre cei ce au răspuns la sondaj). Pe primul loc în acest clasament sunt rromii faţă de care se
declară împotrivă 61%”.
„Această opinie se datorează parţial unei impresii, în general, defavorabile faţă de imigranţi. Nu mai puţin
de 57% din populaţie are o opinie defavorabilă despre imigranţi în timp ce doar 34% au o opinie bună,
sau foarte bună. Motivul acestei opinii este dat de o explicaţie foarte simplă. Opinia generală este că a fi
imigrant este egal cu a fi criminal”.

4
 Fișa 2
1. Observați imaginea de mai jos și încercați să descrieți ce înțelegeți din această imagine reprodusă
de ziarul francez Le Figaro.

5
 Fișa 3

1. Analizați cu toată atenția informațiile reproduse din aceeași publicație New York Times.
Comentați modul cum au fost percepute evenimentele relatate din România.
1.1 Ce impresie credeți că și-a putut forma despre România un cititor al acestei publicații?
1.2 Identificați 5 elemente specifice (caracteristice) pentru imaginea României după 1990. De ce credeți
că de la entuziasmul relatării revoluției „în direct”, s-a ajuns la o scădere a interesului și încrederii
manifestate de presa internațională.
A. ,,Cei 145 de membrii ai Consiliului Frontului Salvării Natțonale, parlamentul provizoriu român,
au votat dezvoltarea pentru a lăsa loc liber unei adunări formate din reprezentanții mai multor partide.
Consiliul Frontului Salvării Natționale, care a guvernat România de la revoluția populară din decembrie
ce l-a răsturnat pe președintele Nicolae Ceaușescu, are de gând să se reorganizeze într-un partid și să
participe la alegeri”.
B. Noii lideri de la București au deschis ușa liberei inițiative.
,,Conducerea provizorie a legalizat astăzi libera inițiativă pe o scară mai mare decât a existat în cei 45
de ani de comunism. În acest sens a fost semnat un decret de către președintele interimar Ion Iliescu”.
C. Evoluție în Europa în 1990
,,De nouă zile, mii de români manifestează în Piața Universității din București pentru a protesta
împotriva conducerii Frontului Salvării Naționale, demonstrând rezistența și ridicând demonstrațiile
politice pe noi înălțimi”.

6
 Fișa 4

1. Citiți documentul din New York Times și priviți imaginile alăturate. Dezbateți cauzele care au
dus la situația orfanilor din România în anii 1990. Precizați cum au evoluat lucrurile.
Copii români bolnavi de Sida. O legislație a neglijării.
,,Copiii, în jur de 60, sunt la etajul al treilea al spitalului insalubru, singura clinică pentru bolnavii de Sida
din România. În aceeași cameră sunt doi copii în pat. Într-o mică rezervă, patru copii, aproape morți,
zăceau acoperiți de o singură pătură”.

7
 Fișa 5

1. Identificați, cu ajutorul documentului, imaginea României în anii 90. Argumentați de ce credeți că

de la entuziasmul relatării revoluției în direct s-a ajuns la o scădere a interesului și încrederii manifestate
de presa internațională.
Minerii români invadează Bucureștiul.
,,Răspunzând unei chemări de urgență a președintelui Iliescu, mii de mineri din nordul României au
descins astăzi în capitala cu bate de lemn, bastoane din cauciuc, cerând răzbunare pentru tulburările
antiguvernamentale de miercuri”.
A. „Revoluția din decembrie 1989 a adus în fruntea statului o pătură de ingienri, care se denumesc cu
plăcere tehnocrați. Acești tehnocrați s-ar pronunța din nou în favoarea cunoscutei căi originale a
României. Printre ei există mulți care sunt de părere că numai prostia lui Nicolae Ceaușescu a distrus
frumoasele planuri de reformă ale anilor 1960. Pe de altă parte, anii 1930 se bucură de o conjunctură ca
niciodată până acum. Ei răsar ca un miraj din umbra interdicției. Reformele anunțate până în prezent se
datorează presiunilor Occidentului. După progromul minerilor de la București, din luna iunie (1990),
România a fost în mare măsură izolată pe plan internațional. Ritmul schimbărilor din celelalte țră sud-est
europene face din România un outsider neinteresant și nedemn de încredere. România a fost sub
Ceașușescu primul stat est-european care a recunoscut Piața Comunistă; acum țara a ajuns pe ultimele
locuri pe lista solicitanților de ajutor economic”.
B. „La patru ani de la sfârșitul domniei lui Ncolae Ceașușescu, România este în continuare o țară săracă,
cu o organizare slabă a pluralismului politic, a economiei de piață și a statului de drept. România nu mai
este un stat totalitar al nedreptății, dar niciun stat de drept. Ea este un stat de dreăt în devenire, multe
oscilări în practica aplicării legilor. Deși există un sistem pluripartit, primele semne ale unui pluralism
politic autentic, sunt foarte firave. Privatizarea este în curs, dar cea mai mare parte a industriei se află în
continuare în mâinile statului....Este neândoielnic faptul că situația în România se va îmbunătăți. Cea mai
importantă piatră de încercare este stabilizarea economiei. Dacă acest lucru va reuși în următorii ani,
indiferent prin ce metode, iar criza, în desfășurarea ei, va urma exemple europene și nu latino-americane,
rămânând deci un episod. România va deveni o țară semi-democratică cu strategii de conducere
autoritare, cu o oarecare nesiguranță a dreptului și cu o corupție puternică. Dacă aceasta va fi situația,
putem fi totuți mulțumiți, având în vedere toate celelalte lucruri ce s-ar putea întâmpla”(Fragmente din
lucrarea Calea românească. Reportaj dintr-o țară în curs de dezvoltare, de Richard Wagner, Ed.
Rotbuch, Berlin, 1991, tradusă în limba română în anul 1996).
1.1 Ziaristul german Richard Wagner se referă la factorii interni, externi, care au infleunțat evoluția
economiei românești după 1989.
1.1.1 Identificați (folosind sursa/documentul A), acești factori, explicând posibilele lor
influențe.
1.1.2 Analizați obiectiv, pornind de la realitățile românești, punctul de vedere al ziaristului
german.
1.2 Studiați documentul B, indicând temeiul (dovada, proba) pe care se bazează ziaristul german,
atunci când afirmă că „situația din România se va îmbunătăți”.

8
 1.3 În ce măsură credeți (considerați) că România a rezolvat problemele cu care se confrunta în
primii 10 ani de după 1990?
1.4 Autorul acestor texte e originar din regiunea Banat, migrând în 1987 în Germania, interzicându-i-
se de către cenzura comunistă să-și publice ideile sale. Credeți că această măsură a autorităților
comuniste l-ar fi determinat să aibă altă opinie dacă ar mai fi locuit în România? Argumentați.
1.5 Explicați, la ce se raportează presa internațională, când analizează evenimentele din România din
anul 1989?
1.6 Considerați că proveniența ziariștilor dintr-o societate mai avansată economic și politic decât
societatea românească reprezintă (constituie) un punct de reper? Argumentați.

Fișa 6

1. Analizați documentele. Care credeți că au fost motivele schimbării în bine a imaginii României?
România s-a alaturat planului NATO
,,România a devenit astăzi prima națiune are s-a înscris oficial în noul program prin care NATO se oferă
să colaboreze cu fostele inamice din Tratatul de la Varșovia, refuzându-le calitatea de membru cu drepturi
depline”.
Aderarea României la U.E.
,,De la 1 ianuarie, cetățenii români nu mai au nevoie de vize pentru a se duce într-o țară din Spațiul
Schengen, care înseamnă majoritatea spațiului Uniunii Europene”.
2. Precizați evenimente din anul 2013 care au atras atenția presei internaționale și naționale.
Argumentați-vă opinia.
3. Ordonați și clasificați în ordinea importanței evenimentele cu efect pozitiv și pe cele cu efect
negativ cu care a fost asociată România după revoluția din decembrie 1989.

9
 Fișa 7
A. „Instabilitatea politică și economică în România a afectat condițiile de viață ale țiganilor. Din 1989, ei
au cunoscut creșterea violenței și a discriminării. Un raport din martie 1997 al organizației Prevenirea
Violenței și a Discriminării împotriva țiganilor din Europa Centrală și de Sud-Est a sugerat că formele de
discriminare directă și indirectă se datorează în parte atitudinilor negative adânc înrădăcinate în
majoritatea populației. România încearcă să rezolve problemele abuzurilor față de țigani și să-i integreze
în societatea românească. Există programe de îmbunătățire a educației țăranior și de ocupare a lor în
producție. Totuși, problema fundamentală rămâne și rezidă în prejudecățile pe care le au și țiganii și
românii în abordarea diferită de către ei a existenței. Reforma poate îmbunătăți situația țiganilor, dar în
măsura în care persistă judecățile, țiganii vor continua să fie persecutați și să caute refugiu în Germania și
în Marea Britanie”(Central european Review,1 noiembrie 1999).

B. „Potrivit documentelor oficiale, România are cea mai mare minoritate de țigani din Europa (două
milioane, reprezentând 10% din populație). Ei cerșesc în Europa și România poartă povara aprecierii ei de
către țările Europei Centrale și Occidentale, ca un iad locuit de țigani. În loc să acționeze în direcția
îmbunătățirii situației economice interne și îmbunătățirii nivelului de viață al cetățenilor săi, statul român
s-a concentrat asupra îmbunătățirii imaginii țării în exterior prin reținerea în țară a țiganilor....Țiganii au
devenit o problemă a relațiilor României cu țările din Europa Centrală și de Est. La întâlnirea dintre
președintele Emil Constantinescu și președintele slovac Rudolf Schuster (iunie 2000), s-a constatat că
Problema țiganilor este o problemă europeană și au promis s-o rezolve în viitor. Din păcate nimeni nu
știe cum va fi rezolvată”(Central european Review, 22 noiembrie 2000).

10
1. Identificați problemele principale cu care România se confruntă din 1990 până azi.
2. Cine credeți că se face vinovat de această situație și de ce?
3. Ce soluții concrete propuneți pentru rezolvarea acestor probleme?

11