Universitatea din Pitesti Stiinte Socio-Umane, Jurnalism I

Istoria presei Tema: Presa in Basarabia in primul deceniu de dupa Unire

Pitesti, 2012 Cuprins:

1. Decalajul dintre presa de limba romana si cea alolingva 2. Fenomene noi in procesul de consolidare a presei nationale 3. Trecerea in revista a publicatiilor periodice romanesti din Basarabia

1. Decalajul dintre presa de limba romana si cea alolingva

Prin succesiunea evenimentelor din 1917 si 1918, presa din Basarabia in anii de dupa Unire tocmai castigase teren pentru o dezvoltare fireasca. Insa, fiind o intreprindere de pionierat, ea a traversat o perioada foarte grea, insotita de toate deficientele caracteristice a activitatilor de inceput.Slabirea economica, ca o consecinta fireasca a revolutiilor rusesti si a razboiului, combinata cu analfabetismul populatiei si cu lipsa totala de experienta politica a facut din Basarabia campul fertil tuturor experimentelor politice ale emisarilor bolsevici si ale partidelor de centru. In aceste circumstante sansele de consolidare a presei nationale erau grav diminuate. Romanii basarabeni nu cunosteau limba romana literara, de astfel, cei mai multi nu cunosteau nici limba rusa. Si ,desi minoritatea rusa nu era dominanta in Basarabia, alcatuind doar 12 % din totalul populatiei, limba rusa, isi mentinea rolul detinut anterior de limba de comunicare intre reprezentantii diferitelor grupuri etnice, care alcatuiau circa 30 la suta din populatia Basarabie. Dupa Unire, prin stipularile Acordului Saint-Germain si ale Tratatului de la Trianon, Romania e obligata sa respecte mai multe prevederi referitoare la minoritatile nationale, care includeau un sir de inlesniri si prioritati alolingvi. Anume pe acest fundal a castigat teren si presa minoritatilor nationale; indeosebi cea de limba rusa si cea de limba idi( cu caractere ebraice), devine profitabila fiind sustinuta cu subventii de la stat, cu retineri din diurnele parlamentarilor basarabeni, cu ajutoare parvenite din partea emigrantilor rusi, mai beneficiind si de inlesniri la arendarea spatiilor, la consumul de energie electricaDar aceste modificari convenabile etniilor conlocuitoare au defavorizat presa de limba romana. Beneficiul material, scontat din afacerile cu presa alolingvilor, era foarte tentant intr-o perioada dificila sub aspect economic, cum a fost cea de dupa razboi. Acest factor a fost decisiv in perpetuarea unei prese alolingve stabile, sigure de sine, accesibile pentru cititori prin pretul mic. Drept confirmare vin si datele interesante referitoare la situatia privilegiata a presei rusesti spicuite din articolul lui Nicolae Beliciu Cum traieste presa ruseasca. Dupa o trecere in revista a tuturor publicatilor de limba rusa din teritoriul Basarabiei, cu mici specificari privind geneza si evolutia lor, autorul prezinta unele concluzii utile pentru intelegerea succesului repurtat de aceste publicatii, succes datorat in cea mai mare parte: a) sprijinul moral si material al puterii locale; b)subventiilor si inlesnirilor oferite cu generozitate de catre responsabilii din administratia publica ; c)operativitati informationale de care se bucura din partea diferitelor structuri

al institutiilor publice; d) inlesnirilor pentu perfectarea documentelor la inchirierea spatiului, la procurarea utilajului, a materialelor tipografice; e) nerespectarii prevederilor autorizatiilorpe baza carora ele (publicatiile) vor fi scrise romaneste si ruseste prevederi, neglijate totalmente de unele publicatii, care, de regula, apareau doar in ruseste, idi sau germana.1 Consecventa presei alolingve a fost mentinuta, de fapt, de cotidienele rusesti, numeroase in comparatie cu cele romanesti. Conform datelor statistice de Constantin Mu, numai in deceniul de dupa Unire au fost inregistrate de cotidiene de limba rusa, din ele 5 cu aparitii constante- patru la Chisinau: Bessarabskaja Slovo ( Cuvntul Basarabiei), Golos Bessarabii (Glasul Basarabiei), Bessarabskaia Pocita (Posta Basarabiei), Kiiniovskii Listoc (Foia Chisinauiana) si unul la Bucuresti- Naa Reci(Graiul nostru).2 Unul din obiectivele principale ale publicatiilor respective era discreditarea reformelor, deformarea rezultatelor diferitelor initiative culturale, scoaterea in evidenta a nereusitelor si esecurilor din activitatea noii administratii. Or, presa de limba rusa a exagerat nereusitele administratiei noi si a diminuat realizarile notabile din aceasta perioada: asa s-a procedat in cazul crizei generate de modificarea calendarului, in problema inventata a bisericii ruse, in adiosul, dupa proportiile atribuite de presa alolingva, caz al Mitropolitului Gurie. Prin falsificarea rezultatelor reformei agrare, presa rusa impreuna cu cea ilegala de orientare bolsevica a instigat la revolta si nesupunere taranii nedreptatiti: stirile erau menite sa dovedeasca, ca la noi in tara nu se face nimic bun, ci numai se fura ca in codru si se abijdueste lumea pasnica, munictoare si cinstita. In coloanele acestor ziare n-ai sa gasesti nimic despre frumoasa activitate a scolilor, a ajutorarii populatiei rurale, de activitatea teatrului national, a diferitor societati culturale 3 Succesul presei de limba rusa mai era asigurat de existenta unui public cititor stabil, esalon constant, care manifesta interes pentru viata socialpolitica a Basarabiei, pentru toate transformarile si reformele care se preconizau sau se realizau. Reprezentantii minoritatilor etnice din Basarabia constituiau aproape 30 la suta din numarul total al locuitorilor.

1 2

Beliciu Nicolae. Cum triete presa ruseasca// Cuvnt Moldovenesc, - Chisinau, 1928, nr. 31 Mu Constantin. O necesitate desconsiderat: presa romneasc n Basarabia. - Chisinau, 1930 3 Remenco Dumintru. Secretul prosperitatii presei locale//Viata Basarabiei.-1933.-Nr. 163

De remarcat ca, in urma ridicarii hotarilor de pe Prut, presa roamaniasca centrala avea circulatie libera in teritoriul Basarabiei si se bucura de popularitate in randurile intelctuallilor, studentilor, functionarilor locali si a celor veniti din alte regiuni ale Romaniei, impunandu-se prin imaginea sa de presa avansata, occidentala. Cele analizate releva decalajul existent intre presa alolingvilor si cea romaneasca, decalaj semnalat de mai toate publicatiile periodice (de limba romana) ale timpului si care s-a putut fi depasit decat la confluenta deceniilor al treilea si al patrulea. 2. Fenomene noi in procesul de consolidare a presei nationale. Vectorul general al presei in limba romana inregistreaza un declin vadit in primul deceniu de dupa Unire, doar in comparatie cu situatia presei din alte provincii. In raport insa cu situatia presei de limba romana de pana la 1917 se constata un anumit progres, deoarece chiar din 1917 se modifica esential parametrii cantitativi si calitativi ai presei nationale. In urma reevalurii situatie critice a presei de expresie romaneasca din primul deceniu de dupa Unire constatam deficiente inerente inceputului, or, procesul de constituire al presei de limba romana abia demarase in Basarabia la inceputul secolului al XX-lea. In acest context, remarcam, in primul rand, multitudinea publictiilor periodice din Basarabia in perioada interbelica, or, inregistram asigurarea unui numar maxim posibil de surse de informare. In al doilea rand, se impune diversitatea publicatiilor, fenomen absolut nou pentru presa romaneasca din Basarabia. Apar ziare- organe de presa ale diferitelor partide si miscari politice (Viata Basarabiei-Partidul nationaltaranesc, Dreptate- organul Partidului national-liberal), publicatii destinate diferitelor categorii de cititori: pentru femei: Miscarea feminista(1933), pentru elevi, liceeni, studenti:Vulturul Basarabiei (1918)-publicatia liceului de baieti din Chisinau, ulterior numita Gandul neamului(1923-1938); Studentul(19281932)-organul studentimii crestine de la Facultatea de Teologie din Chisinau. Se contureaza profilul presei de specialitate in limba romana, fenomen nou, neatestat pana in deceniul al treilea. La Cahul, Balti, Bender, dar mai ales la Chisinau, apar publicatii al asociatiilor de medici, de avocati, de economisti, de cooperatori, de judecatori, de functionari ai postei, de functionari din alte

domenii (Bulentinul Camerei de Comert, Foaia plugarilor, Furnica, Apicultorul, etc.). In al treilea rand, se cere mentionat un alt fenomen nou in procesul de contituire si de consolidare a presei nationale- largirea arealului geografic al publicatiilor- criteriu de avaluare imposibil de neglijat. Orasele Balti, Cahul, Orhei, care pana in anul 1918 nu au avut totdeauna posibilitatea sa receptioneze ziarele din Chisinau, acum devin ele insele centre de impulsionare a culturii prin intermediul ziarelor si revistelor pe care le editau. Astfel la Tarutino, unde nu s-a editat pana in 1918 nici o publicatie, in perioada interbelica au aparut circa 10 denumiri (!), la Orhei apare Fratia romaneasca(1918-1923), Speranta(19351940) .a.; la Balti- Unirea, organ de propaganda nationala (1919-1920), numeroase reviste ale elevilor si liceenilor, Buletinul Asociatiei pedagogilor din judetul Balti(1921-1922), Solidaritatea (1929-1940); la Cetatea-Alba-Posta Cetatii-Albe, Cultura poporului, la Cahul-Cahulul, Plugarul, Nazuinta. Trecerea in revista a publicatiilor periodice in limba romana O analiza statistica efectuata de Onisifor Ghibu pentru anii 1917-1927 arata, ca in Basarabia au aparut 58 de gazete, dintre care 24 romanesti si 34 rusesti; din cele romanesti, 10 erau cotidiane, iar din cele rusesti-34. Pornind de la un numar mai mare al ziarelor in limba rusa si al ziarelor evreiesti, Onisifor Ghibu scria la 1927, ca presa romaneasca era o presa minoritara abia toleranta, exemplificand prin faptul ca la un numar de 7 ziare si reviste evreiesti si 3 mari cotidiene scrise in limba rusa in Basarabia aparea o singura gazeta cotidiana romaneasca. Situatia nu s-a imbunatatit sensibil nici in perioada urmatoare. Astfel in 1935 ziarul Viata Basarabiei nota: ..publicatiile ce apar, extrem de putine la numar, trebuie sa lupte cu greutatile insuportabile si sunt continuu amenintate sa-si inceteze aparitia. In schimb, presa in limba rusa, zic presa in limba rusa, deoarece ziarele ce apar nu sunt ziare rusesti, ci soar scrise in aceasta limba, nu pare a duce lipsuri. Romania Noua este succesoarea gazetei Ardealul. Are subtitlul Organ de propaganda pentru unirea politica a tuturor romanilor. Apare in ianuarie 1918 in fiecare zi de lucru (doar pana in decembrie), inscriindu-se alaturi de Sfatul Tarii in randul primelor cotidiane nationale. Director-editor Onisifor Ghibu, prim- redactor Ion Matei.

Dupa informatiile furnizate de Onisifor Ghibu, ziarul in 8000 de exemplare, dintre care jumatate se desfaceau in Basarabia, jumatate in Moldova de peste Prut. In perioada 1926-1927 Romania Noua reapare cu subiectul de Ziar nationalindependent si Gazeta independenta. Ziarul Dreptatea nota in legatura cu Romania Noua: cotinian pur romanesc care a satisfacut curiozitatea cititorilor romani o buna bucata de timp. Nu se marginea numai sa fie o simpla foaie de informatii serioase, ci in articole inflacarate, bine simtite din care radiau izvoare bogate de nationalism si patriotism, insufla primele simtaminte romanesti, adormite de peste 100 de ani, din initiativa celor mai multi dintre fratii nostri dintre Prut si Nistru. Trebuie de mentionat si contributia tinerilor intelectuali transnistreni la dezvoltarea presei nationale. In coloanele ziarului Romania Noua din Chisinau la 1918, ca si la 1926 si la 1927, ei au publicat pagini de o mare frumusete sufleteasca, adevarate documente de spirit romanesc. Doi transnistreni au fost chiar relactori la Romania Noua in anii 1926-1927, multi altii i-au fost colaboratori credinciosi. Furnica- organ de cultur si propaganda cooperatista. In martie 1918 a aparut buletinul saptamanal bilingv al Centralei Uniunii Cooperativelor din Basarabia, care curand a luat numele de Furnica. Director si redactor pana in 1923 a fost V. Ghenzul, iar de la 1 martie 1924 Zamfir Arbure. Revista isi propunea obiective clare: a prezenta in corul cuvantului scris cooperatist al Romaniei Mari si nota basarabeana, a aduce la cunostinta cooperatorilor Basarabiei realitatile cooperatiste din celelalte provincii romanesti, caci Basarabia revenea la matca, dupa un secol de despartire si trebuia sa-si cunoasca fratii. Colaboreaza A. Sfintescu, Dr. Galan, Pienescu, A. Munteanu, Dem. Popescu, Leonid Marinici. Un sfert de veac Furnica si-a indeplinit pragul enuntat, sporind cunoasterea reciproca si consolidarea relatiilor corecte intre cooperatorii din toata Romania. Corectitudinea aparitiei (pana in 1940), tonalitatea binevoitoare a publicatiei i-a adus un bun renume si un cerc constant de cititori. Cuvant Moldovenesc, publicatie tiparita la Chisinau cu unele intreruperi in perioada ianuarie 1919- decembrie 1921. Dupa cum se specifica in subtitlu, era gazeta nationala moldoveneasca si aparea de doua ore pe saptamana joia si duminica. Proprietar- director era acelasi Pan. Halippa, iar prim- redactor-

H.D. Dsclescu. Problemele insurmontabile- cele materiale au facut sa apara articole disperate si apeluri intru sustinerea Cuvantului Moldovenesc: Cuvantul Moldovenesc, foaia glorioasa pe care d. Halippa, luand cu greutati supraomenesti, o scoate de 7 ani; foaia care a adus scrisul, gandirea si simtirea romaneasca in cele mai departate catune ale Basarabiei, care a pregatit si a luat parte la cele mai mari fapte, aceasta foaie e amenintata sa dispara si apoi n-ar fi rusine ca Neamul moldovenesc dintre Prut si Nistru sa n-aiba gazeta lui, pe care so citeasca macar de doua ori pe saptamana? Toate neamurile au gazetele lor, in graiul lor si inca mai cate multe, nu numai una.4 Aceasta era situatia celor mai multe publicatii periodice de limba romana din primul deceniu de dupa Unire. Din 1926, o data cu lansarea activitatii culturale a filialei ASTRA in Basarabia este creata societatea culturala Cuvant Moldovenesc, care va relua aparitia saptamanalului. Redactori au fost Iorgu Tudor, Mihai Minciuna .a. ZiarulCuvant Moldovenesc continua sa apara pana in 1940, ramanand pe tot parcursul aparitiei publicatia plugarilor Basarabia ziarul de propaganda nationala, apare la Chisinau in 1924-1925. Director: GH. Gheorghiu. Pentru ca publicul sa cunoasca scopul si menirea acestei publicatii, colectivul de redactie in Cuvantul inainte declara urmatoarele: Mai intai, trebuie sa atragem atentie unei parti din intelectualitatea ultra- nationalista ca nu avem nici o legatura cu raposatul ziar Basarabia care era condus de scriitorul L. Dobronravov- Donici si era editat in limba rusa. De aceea ne-am decis ca sa scoatem acest ziar, pentru a fi tribuna libera si independenta, aratand efectiv faptele si facand observatiile fara nici o politica. In afara de acestea, ne vom da silinta ca ziarul sa fie completat cu serioase informatii si observatii, aratand viata culturala, sociala, politica din intreg judetul. Concluzie: Astfel curba evolutiei presei din primul deceniu de dupa Unire nu inregistreaza un declin in comparatie cu situatia de pana la 1917, ci mai degraba o traiectorie in usoara ascensiune. In deceniul al patrulea situatia se redreseaza si in raport cu presa alolingvilor.

Pentru salvarea Cuvantului Moldovenesc//Sfatul Tarii. 1920. Nr.665. iulie.

Bibliografie: 1. Beliciu Nicolae. Cum triete presa ruseasca// Cuvnt Moldovenesc, Chisinau, 1928, nr. 31 2. Mu Constantin. O necesitate desconsiderat: presa romneasc n Basarabia.- Chisinau, 1930 3. Remenco Dumintru. Secretul prosperitatii presei locale//Viata Basarabiei.1933.-Nr. 163 4. Pentru salvarea Cuvantului Moldovenesc//Sfatul Tarii. 1920. Nr.665. iulie.