Margaret Mead și

Ruth Fulton Benedict.

Culturalismul.
A realizat:Turtureanu Iuliana
A verificat:Ursu Valentina
 Culturalismul
 Culturalismul constituie unul dintre curentele care a
dominat sociologia americană din anii 1930 până în
anii 1950.
 Școala culturalistă ia avânt la universitatea din

Columbia şi se va constitui plecând de la o îmbinare a

studiilor psihanaliştilor (A. Kardiner) şi antropologilor
Ruth Benedict, Margaret Mead. Analizele acestora
acordă culturii statutul de element explicativ major în
funcţionarea societăţilor.
 Acest curent pune pe primul plan integrarea socială.
Dar în ciuda meritelor sale incontestabile,
culturalismul a fost acuzat de un determinism excesiv
și nu a fost acceptat întotdeauna ca o teorie sociologică
valabilă în orice context. Culturalismul este utilizat la
ora actuală mai mult ca un demers auxiliar al altor
tradiții (marxistă sau funcționalistă) cu scopul de a
lămuri condițiile integrării și stabilității sistemului
social.
 Culturalismul împrumută din antropologie dorința
de a studia diversitatea organizațiilor sociale umane
în timp și în spațiu. Sprijinindu-se pe observarea
societăților primitive, culturaliștii pun în evidență
influența preponderența a culturii asupra
personalității indivizilor.
 Cultura și personalitatea
 Şcoala culturalistă americană se va baza pe psihologie şi
psihanaliză pentru a găsi în componentele unei culturi
aceleaşi elemente de sens (Ferréol, 1998, 49-50). Pentru
Ruth Benedict, Margaret Mead, Ralph Linton şi Abram
Kardiner, o cultură nu este determinată de elemente
obiective, ci de atitudini faţă de viaţă şi de
comportamentul afectiv al membrilor ei. Pornind de la
studii aprofundate, aceşti autori încearcă să arate cum
fiecare societate modelează, în felul ei, conştient sau nu,
personalitatea indivizilor prin sistemul educativ, prin
instituţii, prin ansamblul modelelor şi normelor sale.
Ruth Benedict şi „modelele culturale”
 Ruth Fulton Benedict (5 iunie
1887 - 17 septembrie 1948) a fost
un antropolog și folclorist
 american .
 S-a născut în New York City , a
urmat colegiul Vassar și a absolvit
în 1909. După ce a studiat
antropologia la 
New School of Social Research
 sub Elsie Clews Parsons , a intrat
la studii universitare la 
Universitatea Columbia în 1921,
unde a studiat sub îndrumarea lui 
Franz Boas . A primit doctoratul
 și a intrat la facultate în 1923.
 Ruth Benedict (1887-1948) pune bazele unui relativism cultural,
legat mai ales de modul cum este concepută moralitatea în diferite
civilizaţii (Patterns of Culture, 1934). În concepția sa, fenomenele
culturale sunt colective, fiind folosite de indivizi pentru a-şi ameliora
poziţia în ierarhia socială, iar formele culturale pot servi la
identificarea grupurilor şi, implicit, la apartenenţa indivizilor la
anumite colectivităţi.
 În acelaşi spirit culturalist, Ruth Benedict consideră că problema

funcţiilor sociale este mai puţin importantă. Ceea ce o interesează

este mai degrabă diversitatea normelor şi valorilor pe care societăţile
le aleg şi mecanismele prin care aceste valori devin ale indivizilor
înşişi. Ştiinţa culturii devine o ştiinţă a moralei, altfel spus a
experienţelor morale.
 Fiecare cultură se caracterizează printr-un pattern specific: o
anumită configuraţie, un anumit stil, un anumit model. Cultura
urmăreşte scopuri fără ştirea indivizilor, dar prin intermediul
instituţiilor (educative etc.), care vor modela comportamentele
lor în conformitate cu valorile dominante care îi sunt
caracteristice. O cultură nu este o simplă juxtapunere de
trăsături culturale, ci o manieră coerentă de a le combina.
 Pentru a pune în evidenţă pluralitatea modelelor culturale,

Ruth Benedict compară două societăţi – Zuñis şi Kwakuilt – cu

caracteristici culturale opuse. Comparaţia sa se referă şi la
individ şi la cultură în termeni de interdependenţă, de adaptare,
de ajustări, mai mult sau mai puţin reuşite, de frustrări. Ea 1
identifică două modele culturale:
 „tipul appolonian” specific populaţiei Zuñis, care valorizează

contemplaţia, înţelepciunea şi armonia între om şi natură;

 „tipul dionisiac” propriu populaţiei Kwakuilt, care îndeamnă la

competiţie, opoziţie, agresivitate şi dominare.

 În viziunea lui Ruth Benedict, „pattern-ul reprezintă cultura ca

totalitate, orientarea psihosocială a membrilor acesteia”.Pattern-

ul determină astfel modurile de comportament admise de o
societate, individul fiind „format” prin această amprentă
analitică selectivă a mediului de apartenenţă.
 Benedict și-a scris disertația „Conceptul spiritului păzitor în
America de Nord” și a primit doctoratul în antropologie în
1923.
A continuat studiul relațiilor dintre creativitatea individuală
și tipare culturale.
Benedict a predat primul ei curs de antropologie la colegiul
Barnard în 1922, iar printre studenți se afla Margaret Mead. 
Înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial ,
Benedict dădea prelegeri la Colegiul Bryn Mawr pentru
lectoratul Memorial Anna Howard Shaw.
Modelele de cultură ale lui Benedict (1934) au fost traduse
în paisprezece limbi și au fost publicate în multe ediții ca
lectură standard pentru cursurile de antropologie în
universitățile americane de ani buni.
Benedict, în Patterns of Culture, își exprimă credința în 
relativismul cultural . Ea dorea să arate că fiecare cultură are
propriile sale imperative morale care nu pot fi înțelese decât
dacă se studiază acea cultură în ansamblu.
Benedict s-a numărat printre principalii antropologi culturali
 care au fost recrutați de guvernul SUA pentru cercetări și
consultări legate de război după intrarea SUA în 
al doilea război mondial .
Un timbru poștal american din seria 46 de mii americani în onoarea ei a fost emis pe 20
octombrie 1995. Benedict College din Stony Brook University a primit numele ei.
Margaret Mead şi transmiterea culturală

Margaret Mead (16 decembrie 1901 - 15

noiembrie 1978) a fost un 
antropolog cultural american care a
prezentat frecvent ca autor și vorbitor în
mass-media în anii ’60 -’70. 
 Ea și-a câștigat diploma de licență la 
Colegiul Barnard din New York și de
master și doctorat de 
la Universitatea Columbia . 
Mead a ocupat funcția de președinte al 
Asociației Americane pentru Avansarea Știi
nței
 în 1975. 
Mead a fost un comunicator al
antropologiei în cultura modernă
americană și occidentală și a fost adesea
controversat ca academic.
 În timpul 
celui de-al Doilea Război M
ondial
 , Mead a fost secretar
executiv al Comitetului 
Național de Cercetări privind
obiceiurile alimentare.
  A funcționat ca curator de 

etnologie la Muzeul
American de Istorie Naturală
din 1946 până în 1969. 
 A predat la New School și la
Universitatea Columbia, unde a
fost profesor adjunct din 1954
până în 1978 și a fost profesor de
antropologie și președinte al
Diviziei de Științe Sociale din
campusul Lincoln Center din 
Universitatea Fordham din 1968
până în 1970, fondând
departamentul lor de antropologie.
  În 1970, ea a intrat la facultatea
deUniversitatea din Rhode Island
 ca profesor distins de sociologie
și antropologie.
Margaret Mead (1901-1978) a realizat anchete
etnografice în societăţile din Insulele Samoa, Noua
Guinee, Bali etc. Influenţată de teoria psihanalitică, ea
va studia relaţiile dintre structura familială şi psihologia
copilului, problema integrării individului în societate şi,
în particular, riturile iniţiatice de trecere la adolescenţă.
Abordarea culturalistă se remarcă în studiul asupra
adolescenţei din insulele Samoa (Coming of age in
Samoa, 1928), precum şi în rezultatele anchetelor
întreprinse între 1932 şi 1935 de Margaret Mead în
rândul populaţiilor Arapesh, Mundugumor şi Chambuli,
trei societăţi tradiţionale din Oceania (Sex and
temperament in three primitives societies, 1935). Prin
intermediul acestor anchete, ea caută să arate că
trăsăturile de caracter şi comportamentul bărbaţilor şi al
femeilor rezultă din condiţionările sociale. În felul
acesta, Margaret Mead demonstrează existenţa evidentă
a modelelor culturale, precum şi a unor raporturi
coerente între aceste pattern-uri, modele de educaţie
aplicate, şi tipurile de personalitate dominante.
  Margaret Mead compară modul în care
trei popoare primitive atribuie trăsături
caracteristice diferite personalităţii
fiecărui sex:
 Populaţia Arapesh are o natură calmă,
iar acest comportament este datorat
educaţiei primite: „băieţii şi fetele
învaţă, încă din fragedă pruncie, să
capete simţul solidarităţii, să evite
atitudinile agresive, să se îngrijească de
nevoile şi dorinţele celuilalt"

Margaret Mead insistă pe faptul că nu există posesie materială la această populaţie.

Margaret Mead constată că unele atitudini ce sunt atribuite în mod tradiţional femeii
(sensibilitatea, pasivitatea, dragostea pentru copii) pot fi la fel de valabile şi pentru
bărbaţii unui trib, în timp ce în altul, aceste atitudini sunt respinse atât de bărbaţi cât şi de
femei. Concluzia este evidentă: „nu mai avem niciun motiv să credem că acele atitudini
sunt irevocabil determinate de sexul individului“.
 Pentru M. Mead, este evident că numai
societatea, prin amprenta pe care şi-o pune
asupra copilului, este capabilă de a genera
asemenea contraste. Nici rasa, alimentaţia
sau selecţia naturală nu pot oferi explicaţii
plauzibile.
 Cercetătoarea a constatat că diversele reguli, prohibiţiile de tot felul, adică
procesul educativ în ansamblul său modelează caracterul şi conduita
copiilor. Din momentul în care aceştia devin adulţi, ei se conformează
modelului cultural, model ce cuprinde orientările de bază ale societăţii
respective. Pe de altă parte, trăsăturile de caracter feminine sau masculine
depind mai puţin de sex, şi mai mult de distribuţia rolurilor impuse de un
model dat.
 Prin urmare, personalitatea individuală nu se explică prin caracterele

biologice ci prin „modelul cultural al unei societăţi date care determină

educaţia copilului”.
 Încă din primele momente de viaţă, individul este impregnat de acest

model, printr-un sistem de stimulări şi interdicţii formulate explicit sau nu,

care-l determină o dată ce ajunge adult să se conformaze inconştient
principiilor fundamentale ale culturii: „enculturaţia”.
 Mead și-a concentrat cercetările pe problemele
creșterii copilului, personalitatea și cultura. 
 A ocupat funcția de președinte al 
Societății pentru Antropologie Aplicată în
1950 și a Asociației Antropologice Americane
 în 1960.
 În anii 1960, Mead a fost vicepreședinte al 
Academiei de Științe din New York . 
 A ocupat diverse funcții în 
Asociația Americană pentru Progresul Științei
 , în special președinte în 1975 și președinte al
comitetului executiv al consiliului de
administrație în 1976. 
 Era o figură recunoscută în mediul academic,
purtând de obicei o pelerină distinctivă și purta
un baston.
 Mead a fost un îndrumător al
multor tineri antropologi și
sociologi, inclusiv Jean Houston .
 În 1976, Mead a fost un participant

cheie la UN Habitat I , primul

forum al ONU privind așezările
umane.
 Mead a lucrat pentru RAND

Corporation, o organizație de
cercetare privată finanțată de forțele
aeriene ale SUA, din 1948 până în
1950, pentru a studia cultura și
atitudinile rusești față de autoritate.
 În 1976, Mead a fost introdus în Sala Națională a Famei pentru femei . 
 La 19 ianuarie 1979, președintele Jimmy Carter a anunțat că va acorda, postum, 
Medalia prezidențială a libertății . Ambasadorul ONU, Andrew Young , a acordat
premiul fiicei lui Mead la un program special de onorare a contribuțiilor lui Mead,
sponsorizat de Muzeul American de Istorie Naturală, unde a petrecut mulți ani din
carieră. Citatul citit:]
 Margaret Mead era atât o studentă a civilizației, cât și un exemplar al
acesteia. Pentru un public de milioane, ea a adus ideea centrală a antropologiei
culturale: faptul că tiparele culturale variate exprimă o unitate umană care stă la
baza. Și-a stăpânit disciplina, dar a și transcendit-o. Intrepid, independent, vorbit
simplu, neînfricat, ea rămâne un model pentru o tânără și un profesor de la care toți
pot învăța.
 În 1979, setul de cărți de tranzacționare Supersisters a fost produs și distribuit; una
dintre cărți avea numele și fotografia lui Mead. 
 În plus, există mai multe școli numite după Mead în Statele Unite ale
Americii: o școală primară în Elk Grove Village, Illinois , o 
școală elementară în Sammamish, Washington  și alta în 
Sheepshead Bay , Brooklyn, New York . 
 USPS a emis un timbru de valoare nominală de 32 ¢ pe 28 mai 1998.