UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

ANUL I

ROLUL PRESEI ÎN SOCIETATE

Materie: Introducere în sistemul mass-media

Prof. Coordonator: Dna. Ciocan Ioana

Proiect realizat de: Mihaly Ștefania-Adriana

Munteanu Diana

Stîngu Cătălina-Ioana

Kolozsvari Andrea
INTRODUCERE

Rolul presei

Presa era concepută ca o formă de exercitare şi de legitimare a puterii, datorită capacităţii

ei de a atinge mase mari de oameni, ca un instrument al propagandei menit să modeleze gândirea
şi comportamentul indivizilor. Acest lucru nu era posibil fără obţinerea controlului total asupra
sistemului de distribuție. Se găseau două feluri de publicații, unele făceau parte din presa scrisă,
cum ar fi ziarele, iar altele erau audiovizulae, cum ar fi televizorul sau radioul.

Modelul Comunist

1. Presa scrisă- Ziarul

Nu putem vorbi despre presa comunistă făra să știm ce a fost înaintea ei. Până la
Revoluție presa a trecut prin trei etape: 1821-1918 este etapa în care presa înflorește, se dezvoltă,
apoi anii 20’ când presa adoptă un aer mai liber; 1947-1989, când regimul comunist își face
simțită prezența. Mulţi ani, mass-media a fost controlată de presiunile politice sau administrative,
până să devină liberă. În lucrarea lui Mihai Coman „Introducere în sistemul mass-media” sunt
prezentate patru modele ale presei: autoritarist, comunist, liberal și al serviciului public.

Prima etapă: 1821-1918 “ Curier Românesc”

A doua etapă: anii 20’ ” Ceahlăul”

A treia etapă: 1947-1989 ”Scînteia”

CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DIN 1965

„Să slujească cu devotament cauza socialismului și comunismului, să lupte pentru aplicarea în

viață a politicii interne și internaționale a partidului și statului să respecte legile și secretul de
stat și să militeze pentru triumful adevărului.”

”Curierul Românesc” a fost prima gazetă în limba română cu apariție constantă și îndelungată,
publicată în Țara Românească între anii 1829 - 1859 sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu.
Titlul numărului 24 al cotidianului ”Curierul Românesc” din 2/14 iulie 1829:
Caracteristicile presei scrise comuniste. Cum s-a scris presa.

Ziariştii erau obligaţi să scrie şi să vorbească despre ceva diferit de ceea ce trăiau, să
prezinte o falsă realitate a reuşitelor, a progresului.

- Apare cenzura. Era o modalitate de control al informațiilor, un instrumentul folosit de regim în

restructurarea concepțiilor maselor, în deformarea relațiilor interpersonale sau în rescrierea
istoriei, astfel încât să servească direcției impuse de Partid.

- Auto-cenzura. Acest fapt a provocat o scădere a nivelului presei, inclusiv cea a presei literare.

- Dacă încercau să scrie altceva în loc de șablonul indicat, jurnaliștii erau: concediați, arestați
primeau fel și fel de sancțiuni; orice părere personală era interzisă, nu se putea scrie liber.

- Cei ce nu doreau să slujească partidul renunțau la politică și scriau despre sport sau literatură.

- Contactul jurnaliștilor cu cei străini era imposibilă deoarece, orice știre, film, carte, muzică
occidentală era interzisă.

- Jurnaliștii scriau după dictare, șeful redacției anunța subiectul, prezenta în mare ce trebuie să
scrie și așa se redacta un ziar. Cu alte cuvine presa nu a existat în această perioadă deoarece erau
doar niște reproduceri mecanice.

- Singurele informații autentice din ziar erau știrile sportive și necrologurile (anunț prin care se
face cunoscut decesul cuiva).

- Se publicau poezii despre Nicolae Ceaușescu, laude la adresa dânsului, și cât este de genial
Partidul.
 - Limba de lemn. În România, limba a devenit limbă de lemn. Cuvinte precum:
democrație, progres, justiție, socialism, popor, adevăr au primit alte sensuri. Limba de lemn a
fost definită de Nicolae Manolescu drept un „instrument ideal prin care unei ideologii i se
răpeşte eficacitatea, silind-o să se transforme într-un corp de dogme, incapabile să explice
fenomenele reale...“. Efectele limbajului de lemn se pot observa și in zilele noastre. Ca de
exemplu, limba de lemn în presa de azi o auzim cu precădere la talk-show-urile unde directorii
de opinie, analiști buni la toate, folosesc cu precădere un limbaj colocvial, ca între tovarăși de
interese mai mult sau mai puțin oculte. Presa a fost așa de controlată că după Revoluție niciun
jurnalist nu știa să facă o anchetă,cum să adune informații, cum să scrie un articol.

AVANTAJE

 Cei ce nu doreau să slujească partidul, puteau renunța la jurnalism

 Nu existau fake news
 Nu exista presa mondenă, nu se scria despre viața personală urmate de poze personale

DEZAVANTAJE

 Orice formă de amprentă personală era sancționată

 Contactul cu presa occidentală era interzisă
 Lipsa informației, ruptura de realitate

(video: https://www.youtube.com/watch?v=6eeS6ylCafE&t=612s)

2. PRESA AUDIOVIZUALĂ

În fața unei asemenea explozii de produse, distribuind informații și idei, instituțiile puterii
au fost nevoite sã gãseascã rãspuns la o întrebare dezarmantã prin simplitatea ei, dar strivitoare
prin implicațiile politice și sociale: cine are dreptul sã editeze și sã difuzeze cãrți, ziare și reviste?
„Trebuie oare statul sã stãpâneascã aceste mijloace de contactare a individului-cetãțean; pot fi
ele instrumente semi-independente, supuse doar unui control din partea statului, sau pot fi
accesibile oricãrei persoane care, prin activitatea trecutã sau prin aspirațiile prezente,
dovedește cã nu se va amesteca sau nu se va opune intereselor puterii?”(F. Siebert et alii, 1976,
p. 18).

CARACTERISTICI

- numărul de frecvențe și de ore de program reduse ancorează instituțiile din sfera

audiovizualului în cadre temporale ușor de controlat

- resursele financiare erau relativ reduse pentru mobilitatea jurnaliștilor, astfel sfera lor de
activitate era scurtată

- mijloacele de telecomunicații erau stăpânite/gestionate, astfel încât era asigurată

difuzarea rapidă a propriilor produse mass-media

- erau eliminate din circuit produsele considerate indezirabile

- verificarea repetată a materialelor și eliminarea conținuturilor care erau considerate

inadecvate

- informația era monopolizată, Puterea crea și distribuia o entitate bastardă, amestec de

adevăruri parțiale și minciuni credibile, de real și iluzoriu, de spus și presupus – acest produs
hibird formând informația oficială

- realitatea este filtrată, ierarhizată și reconstruită cu grijă

- evenimentele dispar și sunt înlocuite cu formule doctrine

- întâmplãrile negative (catastrofe, accidente, mișcãri sociale, proteste) sunt total eliminate

- actualitatea este ignoratã și în locul ei apare o non-actualitate”

- grilele de programe din audiovizual respectã strategii propagandistice, adeseori în

contradicție cu ritmul vieții casnice a populației

ASPECTE POZITIVE

- se punea accent pe teme culturale și educative, emisiuni sau articole care care aduceau un plus
de cunoaștere din domenii variate.
- fiind o perioadă în care media audiovizuală era la începuturile ei, interacțiunea omului cu acest
domeniu era una așteptată și pozitivă, dacă ne raportăm la perioada scurtă de difuzare a acestora.

ASPECTE NEGATIVE

- prezentarea distorsionată a realității economice și sociale, astfel încât ascultătorul sau

telespectatorul să aibă imaginea unei societăți înfloritoare, nicidecum a lipsurilor evidente.

- informația era sub filtrul continuu al autorităților opresive, nu se admitea spre difuzare nimic
din ce ar fi fost contrar doctrinei comuniste sau rigorilor impuse de regim.

A. RADIOUL

Timp de aproape 40 de ani, Radio Europa Liberă a reprezentat simbolul luptei anti-comuniste
din Europa. Într-o perioadă dominată de cenzură, postul de radio era aproape unica sursă de
informații din Occident și a fost un simbol al libertății și speranței.

La sfârșitul anilor ’70, peste jumătate din populația României asculta cu regularitate emisiunile
postului Radio Europa Liberă, transmise de la München. Sediul Radio Europa Liberă:

B. TELEVIZIUNEA

Principile sale au fost descoperite în anii 20. A fost experimentată în anii 30 și lansată la
sf anilor 40. Televiziunea s-a dezvoltat pe urmele radioului și, la început, a avut aceleași
structuri. Se difuza atunci, ca și acesta, pe calea undelor hertziene.

CRONOLOGIE
• 31 decembrie 1956 – televiziunea începe să emită: este ziua când a fost inaugurată în
România televiziunea de stat, denumită și Televiziunea Română.

• 1983 – începe transmisiunea color zilnică, la data de 23 august

• 1985 – programul de emisie se reduce la două ore pe zi.

• 1988 – programul de emisie ajunge la trei ore pe zi

• 1989 – televiziunea română este singura televiziune din lume care transmite în direct o
schimbare de regim politic

Ce emisiuni pentru copii și adulți erau in comunism?

Serialul Dallas:
Desenul animat „Mihaela”

Desenul animat „Bălănel și Miaunel”

Desenul animat „Nu Pogodi”

Erau emisiuni precum “Teleenciclopedia”, seriale precum “Dallas”, cele cu detectivul Kojac,
desenele animate cu Miaunel și Bălănel (un cățel și o pisicuță, descopereau lumea în acest desen
animat din vremea comunismului; serialul a fost difuzat între 1978 și 1983); Mihaela; Capra cu
trei iezi, Sandy Belle, Tom și Jerry, Pin Pin sau “Nu Pogodi”, celebrul desen sovietic din 1969 cu
lupul care îl aleargă pe iepurele Zayats. Desenele animate durau câte 10 minute, timp în care toți
copiii și adulții se adunau pentru a viziona aceste rarități.

Emisiunile din 23 august arătau spectacole prodigioase puse în scenă de toată suflarea
românească, cea mai mare parte a programului TV fiind dedicată cultului conducătorului iubit,
iconice fiind imaginile acestuia și ale Elenei Ceaușescu înconjurați de sute de copii selectați și
aduși să-și recite omagiile în versuri și să ofere flori cuplului prezidențial.

În ultimii ani ai comunismului, cele 3 ore de program TV din timpul săptămânii erau
insuficiente pentru conținutul media prezent în acea vreme.

Manifestațiile culturale erau dominate de activitatea cenaclului Flacăra și a maestrului de

ceremonie al acestuia, Adrian Păunescu, ce punea în scenă cele mai ample evenimente dedicate
tineretului. Erau, însă, momente, în anumite emisiuni, când la televizor apăreau intelectuali
precum Andrei Pleșu, iar emisiunile lui Iosif Sava și ale lui Aristide Buhoiu erau urmărite cu o
religiozitate organică, neimpusă de sistem.
EXERCIȚII

Întrebare:

Ce emisiuni pentru copii erau în comunism? (Desenul animat „Nu Pogodi”, „Bălănel și
Miaunel”, „Mihaela”)

A/F

1.Se scriau poezii, laude, aprecieri, se aducea fală în presa română, dictatorului român, secretar
general al Partidului Comunist Român, șeful de stat al Republicii Socialiste România , Nicolae
Ceaușescu ? (A)

2.Este adevărat faptul că oamenii presei din perioada comunistă puteau scrie în ziare: păreri
personale, sa facă anchetă, să scrie liber, să redea prezentul, să abordeze subiecte pe care ei și le
doresc ? (F)
Modelul Liberal

După Revoluția din România din 1989, după prăbușirea regimului comunist ,a apărut un
numar mare de publicatii, atât generaliste cât și specializate atât în presa scrisă, cât și în cea
audioviziuală.

Totuşi, în această perioadă, nu s-au mai exercitat presiuni asupra presei din partea
reprezentanţilor politici sau a puterii administrative. Jurnaliştii aveau libertatea de a-şi exprima
gândurile, dar și libertatea de a le publica.

În modelul liberal, legile pieţei (concurenţă şi profit) devin factorii reglatori ai sistemului
mass-media. Sub presiunea acestora, presa ajunge să fie un produs vândut de două ori: „o dată
cititorilor şi, a doua oară, firmelor care doresc să facă publicitate”, afirmă M. Coman în
„Introducere în sistemul mass-media”. Astfel, treptat, presa se orientează spre lucruri și
evenimente de interes public, cum ar fi informații care cuprind sfera divertismentului, publicând
ştiri senzaţionale, scandaluri, diverse exagerări, care nu permiteau o informare de bun augur.

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI- LIBERTATEA DE EXPRIMARE ART.30

”Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de

orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare
în public, sunt inviolabile. ”

1. PRESA SCRISĂ, ZIARUL

Presa devine conform doctrinei liberale o a „patra putere” în stat ce va controla activitatea
puterii în înțelesul cetățeanului.

Primul ziar „liber” apărut după Revoluție este „Libertatea”. Este un ziar din România,
care publică articole din domenii precum social, știri naționale și internaționale, entertainment și
lifestyle. A fost fondat în 22 decembrie 1989 de Octavian Andronic, devenind astfel „primul ziar
independent” al Revoluției Române din 1989. În fapt, acesta este urmașul ziarului cu aparițe
după amiaza, numit „Informația Bucureștiului”, care și-a încetat apariția cu aceeași dată.
Caracteristicile presei liberale :

- Dispare cenzura

- Informare corectă și imparțială

- Formarea unei opinii critice

- Modelează opinia publică

Avantaje ale presei scrise postcomuniste:

- sunt o sursă importantă de prestigiu; apariția unui material despre o organizație într-un cotidian
care beneficiază de o distribuție largă și de credibilitate îtărește reputația unei organizații

- asigură distribuția informației pe o arie geografică mare și în medii sociale diverse

- permit prezentarea informației în forme grafice și tipografice atractive

- garantează prezentarea informației în condiții de profesionalism și exigență

Dezavantaje

-știrile din ziare au “viață” scurtă: informația pe care ele o conțin nu este accesibilă decât o
singură zi

-spațiul acordat știrilor este din ce în ce mai mic

-lectura cotidianelor nu este egală

Exemple de ziare transformate din ziare comuniste în ziare liberale

- În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul „Scînteia”, oficial al Partidului
Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în Scînteia Poporului (sub care au apărut 2
numere), iar apoi în Adevărul, comitetul redacțional rămânând inițial același.

Ziare apărute în perioada postcomunistă:

În ceea ce priveşte conţinutul, majoritatea cotidianelor sunt generaliste pentru a răspunde

multiplelor interese şi aşteptări ale publicului lor numeros şi eterogen.

o Mediafax este unul dintre cei mai mari furnizori de informație generală și de afaceri din
România
Există însă şi excepţii semnificative, cotidiane specializate, de mare circulaţie cum sunt cele
sportive:

o ProSport este un cotidian de știri sportive din România, dedicat cu precădere fotbalului.

o tabloid ce conține editoriale semnate de personalitați din diverse domenii: presă,

economie, politică. Este un ziar generalist de informare.

o celelalte abordează subiecte de tip senzaţional, (evenimente din viaţa personală a

vedetelor şi a oamenilor politici) şi promovează un stil afectiv, bazat pe naraţiuni de tip
senzaţional cu exagerări şi aluzii, chiar şi cu afirmaţii nedemonstrate: Click!- este un ziar
in format tabloid si apare in 9 martie 2007
 o presa feminină are următoarele sub-clase: presa de informare şi divertisment, presa casei
şi a familiei, presa sentimentală, publicaţiile de modă, cum ar fi revista „Elle” , o revistă
internațională pentru femei, a cărei ediție românească este prezentă din anul 1999.

o Odată cu dezvoltarea internetului ziarele din Romania se pot gasi și în format online.

2. PRESA AUDIOVIZUALĂ

INTRODUCERE

Pe 17 iunie 1994 se votează Legea 41, privind organizarea și funcționarea Societății Române de
Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, prin desființarea Radioteleviziunii
Române.
 a. RADIOUL

Data de 22 decembrie 1989 a însemnat pentru Radio România și pentru societatea românească,
un moment de răscruce. Din acel moment, Radio România își redeschide stațiile regionale, iar
evoluția instituției este una ascendentă: în 1990 se înființează studioul regional Constanța; tot
atunci începe să emită și Antena Bucureștilor devenită mai târziu, în 1998, Radio București.
Ulterior mai apare un alt canal, destinat populației rurale și intitulat Antena Satelor.

CARACTERISTICI

-Realizarea programelor de radiodifuziune în limba română, în limbile minorităților naționale sau

în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment a devenit permis.

-Difuzarea programelor prin stații de emisie și linii pentru transmiterea programelor, aflate în
proprietate, sau prin închirierea rețelelor de telecomunicații audiovizuale, radioelectrice, inclusiv
prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice.

-Organizarea și realizarea, în studiourile proprii sau în colaborare cu alți parteneri interni sau
externi, de programe radiofonice, înregistrări pe discuri, pe suport magnetic, necesare
programelor proprii și pentru schimb cu organizații similare din țară și din străinatate sau pentru
valorificare.

- Organizarea de schimburi de realizatori de emisiuni și de corespondenți cu organizații de

radiodifuziune din alte țări, oferind posibilitatea unei informări reciproce directe asupra
realităților din România și din țările respective.

-Pastrarea și arhivarea înregistrărilor audiovizuale și a documentelor care prezintă interes pentru

patrimoniul național.
AVANTAJE

- nu necesită efort din partea ascultătorului

- aparatele de radio nu consumă mult curent (unele funcţionând pe baterii), nu sunt foarte grele,
şi sunt uşor de folosit.

- dacă o agenţie vrea să difuzeze reclame care vizează un anumit segment de public, atunci poate
să le ruleze pe o staţie de radio care are acel public – spre exemplu, o reclamă difuzată pe un post
de muzică hip-hop va viza publicul tânăr.

DEZAVANTAJE

- se limitează la anumite zone poate constitui un dezavantaj. Chiar şi unele posturi de radio
naţionale nu sunt accesibile de oriunde

- Semnalul poate fi mai slab în anumite locaţii, deci radioul riscă să piardă din ascultători în acele
zone

- posturile de radio nu pot fi ascultate din alte ţări, astfel numărul ascultătorilor fiind unul limitat

Exemple de radio actuale

 b. TELEVIZIUNEA

INTRODUCERE

Anul 1989 este un an important în istoria televiziunii din România. În decembrie 1989 TVR are
ocazia de a transmite în direct unul din evenimentele majore ale istoriei recente a României,
cunoscut sub numele de Revoluția Română din 1989.

(video: https://www.youtube.com/watch?v=IBIEJfmZsYw&t=112)

Tot în această perioadă poate fi consemnată o primă măsură de schimbare de imagine a postului
de televiziune de la înființarea sa, transformarea TVR în TVRL Televiziunea Română Liberă. In
mod normal, se reia în februarie 1990 emisia canalului 2 iar apoi cursul TVR este unul
ascendant.

Primul canal privat de televiziune apărut în 1991, se chema SOTI (acronim de la "Societatea
pentru o Televiziune Independentă", alternativă la "Televiziunea de Stat") și își difuza emisunile
dupa ora 23.00, pe frecvențele TVR 2 (care emitea zilnic între orele 16 și 23)
CARACTERISTICI

- Dispare cenzura, „cenzura de orice fel este interzisă”

- Este liberă, libertatea de exprimare

- Libertatea presei este pusă în balanță cu o serie de obligații ale presei, respectiv „răspunderea
civilă pentru informația sau creația adusă la cunoștință publică” (art. 30, alin. 8) și obligația de a
asigura „informarea corectă a opiniei publice”

- Diversitatea, se referă la conținuturile media, opiniile și ideile exprimate cu privire la subiecte

de importanță socială sau politică

- Pluralismul, se referă la aspectele structurale ale sistemului media

- Segmentarea publicului, în funcție de momentul zilei în care o reclamă este difuzată (se poate
ajunge la un anumit tip de public)

- Apare CNA „poliția audiovizuală”. (Consiliul Național al Audiovizualului) este o autoritate

publică autonomă însărcinată cu apărarea interesului public în domeniul serviciilor de programe
audiovizuale

- Informația este transmisă rapid, într-un număr mare, dar lipsit de feedback instantaneu.

AVANTAJE

- te informează prin cele mai diverse metode; Datorită imaginii, duratei şi sunetului face ca
și mesajele să fie mai credibile şi mai persuasive cu un grad mai înalt de înţelegere.

- oferă o flexibilitate creativă prin diverse emisiuni sau ştiri ce întrunesc o doză de
măiestrie artistică;

DEZAVANTAJE

- Nu îţi oferă de fiecare dată informaţie veridică

- Tot mai des apar experţi falşi ce îşi impun punctul de vedere (ce să mîncăm, cu ce să ne
îmbrăcăm, cum să ne comportăm etc).
 A urmat apariția în 1993 a canalului Antena 1 și în 1994 a canalului Tele 7 ABC (care a
dat faliment în 2004). În 1995, pe 1 decembrie, fostul canal de sport "C31" devine Pro TV, canal
ce va schimba radical stilul de a face televiziune în România. Pe 17 decembrie 1997, "Canal 38"
(Amerom Teleamerica) devine Prima TV. Pe 1 martie 2007, se lansează Kanal D România,
prima subsidiară autonomă a unei televiziuni străine, Kanal D Turcia.

Exerciții:
Întrebare

1. Cum mai era numit CNA-ul?

A/F

1. Televiziunea, datorită imaginii, duratei şi sunetului face ca și mesajele să fie mai

credibile şi mai persuasive cu un grad mai înalt de înţelegere. (A)
2. Este adevărat faptul că numărul ascultătorilor la radio nu este unul limitat? (F)

Încheiere

Într-o lume modernă și complexă, presa se poate dezvolta îndeplinind simultan mai multe roluri,
altfel spus concretizând, la scara unui moment istoric sau a unei singure țări, elemente variate din
mai multe teorii. În România postcomunistă, audiovizualul național își revendică, în principiu,
apartenența la modelul serviciului public. Puținele ziare controlate de unele partide și unele
publicații locale îndeosebi cele ale instituțiilor administrative au comportamente care amintesc
de caracteristicile modelului autoritarist. În același timp, este evident că nici o instituție mass-
media serioasă nu se revendică de la modelul comunist.

Bibliografie:
https://www.youtube.com/watch?v=6eeS6ylCafE&t=611s

https://www.youtube.com/watch?v=scGATs8GuiI&t=45s

”Introducere în laboratorul românesc. Mass-media” după 1989 Peter Gross

Constituția Republicii Socialiste România din 1965

Constituția României

Mihai Coman ” Introducere in sistemul mass-media”

https://e-zeppelin.ro/magik-istoria-media-printre-straturile-de-antene-2-perioada-regimului-
comunist/

http://media-azi.md/sites/default/files/o_introducere_in_presa.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunea_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Societatea_Rom%C3%A2n%C4%83_de_Radiodifuziune

Cristina Stănuş ” Libertatea de expresie, mass media şi politica în România postcomunistă”

Ioana Crețu ” Introducere în sistemul mass-media”