Grunig și Hunt au propus 4 modele ale comunicării care surprind variațiile relației de

influențare dintre organizație și public:

1. Modelul agentului de presă- făcută cu scopul de impresiona, scopul acțiunii este unul
propagandistic, fără a cerceta nevoile, un model manipulator

EX:daca organziatia vede ca angajatii stau la mult in pauza de masa, gaseste ceva de
lucru important si ii face sa lase pauza si sa se apucate de acel luctu important

2. Modelul informării publice-se ignorând feedback-ul, se bazează pe o persuasiune de tip

rațional, nu urmărește convingerea și câștigarea publicului cu orice preț, are ca scop
informarea

Ex: emitătorul (organizatia)-o informație corectă, adevărată-receptor(public) „astazi am

batutut recordul la profit”

3. Modelul bidirecțional asimetric- adaptându-și mesajul în funcție de reacțiile publicului,

folosește feedback-ul nu pentru a afla nevoile reale ale publicului, ci pentru a dezvolta
mijloace cât mai eficiente de persuasiune

Ex:daca orangizatia vede ca angazatii stau mai mult in pauza de masa pe le nu il intereseaza
de ce o fac, ii manipuleaza prin a le da mai mult de lucru

4. Modelul bidirecțional simetic-reprezintă o reacție la feeedback, câștig reciproc (win-

win situation)

Ex: emitătorul (organizatia)-o înțelegere reciprocă-receptor(public)

Daca organziatia opserva ca angajatii stau mai mult in pauza de masa, in timpul lucurului
acelezeaza munca

Obiectivele comunicării directe.

1/ Obiectivele identitare- reprezintă obiectivul, identiate pers, sitima

2/ Obiectivele teritoriale- Spațiul personal al interlocutorilor

3/ Obiectivele relaționale- Prin comunicare, dezvoltăm cu ceilalți, o varietate de relații

4/ Obiectivele conative- Aceste obiective trimit la intenția de a influența și persuada.

(corectie/seductie)
 Crearea acceptării
1.Anticiparea-astepari

Ex: Nu cred că o mancare de acest gen poate sa iti placa ,-anticiparea beneficiilor/riscurilor-
pentru că nu cred că iti plac ingredientele din el –anticiparea reacțiilor posibile la mesaj

2.Compromisul- între o tendință expresivă (acțiunea de a spune) și o tendință represivă (a

ține sub control propriile păreri).

EX:renuț la vacanta mult dorita din Maldive, deoarce sotul meu are friica de avion

3.Interpretare-pe langa intelegere si decodare

Ex: Dacă vreun elev se teme de evaluarea profesorului , elevul va reține din mesaj doar
criticile și va accentua semnificația negativă a cuvintelor.

Tema- Realizați un eseu despre importanța obiectivelor comunicării directe.

Sunt importante deoarece putem să evităm un lucru nedorit, să ne integrăm, putem forma
relații la orice grad de apropiere, putem motiva, putem persuada etc. Obiectivele comunicării
directe sunt cele mai eficient moduri de a rezolva probleme, de a propune soluții și de a găsi
alternative în situații complexe. În mare parte importanța acestor obiective au ca scop:
influențarea, convingerea, determinarea, seducerea, amenințarea. Prin urmare, comunicarea
are întotdeauna un scop, țel, obiectiv, acest lucru poate fi explicit, implicit sau inconștient.

Mesaj și semnificație

Teoria semio-cognitivă

Pentru a maximiza înțelegerea unei informații trebuie să:

- o asociem cu informațiile pe care destinatarii le dețin deja;

- sugerăm elemente cu care destinatarul o poate asocia și să indicăm implicațiile ei;

- explicăm și să comentăm modurile în care se aplică practic, conținutul informației.

Teoria semio-contextuală

- Ne oferă o metodă pentru a înțelege mai bine cum influențează elementele unei situații, sensul

mesajului.
 1.Contextul identității actorilor= Ceea ce este comunicat capătă sens prin raportarea la ceea actorii
știu deja (profesoru meu imi da o informatie despre stele, dasr eu stiu deja acea inf, dar totusi
capatat sens, certitudine si validare)

2. Contextul poziționării actorilor.=Ceea ce este comunicat capătă sens raportat la statutul și rolul
actorilor(la pers potrivita/ directorul poate sa anunte marirea salarului dar nu se poate exprima
asupra piaristului)

3. Contextul cultural= vizează normele și regulile împărtășite colectiv, ceea ce este comunicat
capătă sens în raport cu normele invocate (cand avem aceleas teluri, acelas nivel de etica )

a. mitul succesului=încorporează valorile muncii , sincerității, cinstei, legii și ordinii

ex: cu toții am auzit expresia “dacă ești bun, ești luat de prost”

b. mitul provocării = provocări, teste, inițieri, încercări repetate

ex: Știți cum se spune ”mâța blândă zgârie rău”

c.mitul eternei reîntoarceri=trimite la valorile trecutului, istoriei, la eroii întemeietori

ex: ”găina bătrână face supa bună”

d. mitul comunității mărininimose (valorizează filantropia, conduita civică, protejarea minorităților, a

naturii.

Ex: ”mai bine prost decta destept”

Tema: Construiți un mesaj de relații publice destinat publicului intern sau extern, în care să folosiți
elemente ale contextului cultural.

Azi la ședință vom aborda un subiect legat de atitudine. Pentru a funcționa campania noastră din
această lună, trebuie să se facă o schimbare în atitudinea voastră, și anume să deveniți mai riguroși. Nu
poți să ai succes dacă ești o persoană bună, cu toții am auzit expresia “dacă ești bun, ești luat de prost”
(mitul succesului). Vreau să lăsăm deoparte blândețea și spiritul ludic, și să fim mai impunătoari; Știți
cum se spune ”mâța blândă zgârie rău” (mitul provocării), așa dar doresc să fim precauți, să știm exact
ceea ce vrem ”punct ochit, punct țintit” (mitul succesului). Vă rog frumos să îi asculți strategia domnului
Popa, deoarece el știe cum să vă facă să dobândiți această atitudine, pentru că ”găina bătrână face supa
bună”.(mitul eternei reîntoarceri)

4.Contextul relațional social imediat= Ceea ce este comunicat capătă sens în raport cu calitatea
relației dintre actori și în ansamblul sistemului interacțional creat.(mesajul trebui sa fie mia
important decat relatia dintre E-R, sa nu intre in contradictie, E sa nu aiba o atitudine de
superioritate
 5.Contextul temporal.= Ceea ce este comunicat la un moment dat capătă sens în raport cu ce s-a
comunicat înainte iar comunicarea este influențată de aspecte precum: durata, ordinea,cadența,
rapiditatea, pauzele.

6. Contextul spațial= Ceea ce este comunicat capătă sens în raport cu spațiul comunicării((banner,
stegulțe, insigne)

7. Contextul fizic și senzorial. Ceea ce este comunicat capătă sens în raport cu ansamblul

elementelor senzoriale care sunt transmise diferitelor simțuri (văz, auz, gust, miros, simț tactil).

Tipologii ale culturii organizaţionale

1. Cultura „celor de sus”: se concentreaza pe leadership printr-o singura persoana, angajatii sunt
total orientati sa obtina rezultate

2. Cultura rolului: se bazeaza pe rolurile indeplinite de fiecare angajat, nivelurile ierarhice sunt bine
stabilite, lipsa de flexibilitate, lipsa de interactiune si comunicare intre angajati si departamente,
ceea ce poate face dificila rezolvarea problemelor si aparitia unor noi idei.

3. Cultura sarcinilor: se refera la profesionisti specifici pentru a efectua anumite sarcini, angajatii se
concentreaza pe rezolvarea problemelor, angajatii si compania sunt foarte flexibili

4. Cultura oamenilor: se axeaza pe oamenii care fac parte din organizatie si nu asupra angajatilor,
empatizeaza constant cu acestia si se implica in cresterea profesionala a fiecaruia dintre ei si a
talentelor lor.

TEMA-Precizați 3 avantaje și 3 dezavantaje ale unui tip de cultură organizațională.

Cultura tip sarcină

Avantaje:

- Primul avantaj, este faptul că această cultură dispune de profesioniști specifici pentru a îndeplini
anumite tipuri de sarcini.

- Al doilea avantaj, este faptul că angajații se concentrează pe rezolvarea problemelor, prin

aptitudinile lor de a face față celor mai diverse tipuri de situații.

- Al treilea avantaj, este faptul că există libertate angajaților de a veni cu idei și să propună soluții.

Dezavantaje:
- Primul dezavantaj, este faptul că există o lipsă de flexibilitate în executarea sarcinilor, deoarece
fiecare angajat îndeplinește doar ceea ce rolul său presupune.

- Al doilea dezavantaj, este faptul că creșterea profesională este mult mai importantă decât omul în
natura sa cu talentul său; lipsa empatiei.

- Al treilea dezavantaj, este faptul că există riscul de a intra într-o zonă de confort profesională,
deoarece profesioniști se pot acomoda ușor cu sarcinile lor.

Pot fi identificate trei tipuri de comportamente ale angajaţilor:

1. Comportament orientat spre performanţă în raport cu o anumită sarcină-atunci cand incec sa

fac totul bine
2. Comportament determinat de conştiinţa apartenenţei la organizaţie-cand imi depasesc rosus
fac ceva ce nu tine de munca mea doar ca sa evit scadalul
3. Comportament contra-productiv- refuz sa urmez regurile.