Universitatea de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălți

Facultatea: Științe ale Educației Psihologie si Arte

Specialitatea: Consiliere Psihologică în Instituții și Organizații

Proiect de cercetare
pe tema :

Relatia dintre inteligența emoțională și

reușita școlară a elevilor

Efectuat : Cebotari Nicolae

Profesor : Secrieru Luminița
Grupa : CP11M
 2019

Plan
I. Introducere
II. Abordarea teoretica a variabilelor: inteligenta emotionala si reusita
scolara.
III. Aparatul stiintific
 Scopul
 Ipotezele
 Metode de cercetare
 Esantionul
IV. Procedura
V. Rezultate si discutii
VI. Concluzie
VII. Bibliografie.

2
 I. Introducere

Am hotarit sa abordez tema ”Relatia dintre Inteligenta Emotionala si Reusita Scolara la

selevi” deoarece problemele emotionale sunt cele mai frecvente probleme intalnite in secolul
nostru. Toata viata noastra este marcata de emotii, ele reprezinta imaginea sufletului nostru, a
interiorului nostru si fara ele nu am fi mare lucru. Numai ca, pentru a le da posibilitatea sa isi -
exercite rolul in mod eficient si pentru a ne permite sa traim liber, trebuie sa le lasam sa se
exprime asa cum sunt ele, pozitive sau negative.
 Dar oare fiecare din noi avem capacitatea de a detecta, intelege si utiliza emotiile, atat cele
proprii, cat si ale altor persoane, pentru luarea celor mai bune decizii si punerea lor in practica ?
Desigur ca nu este asa, deaceea consider ca ne poate ajuta cel mai bine sa ne ne controlãm
impulsurile şi sentimentele - Inteligenta Emotionala. Inteligenta emotionala este abilitatea de a
folosi emotiile intr-un mod pozitiv si constructiv in relatie cu ceilalti, de a sti sa interactionezi cu
oamenii intr-un fel care sa ii atraga de partea ta, nu sa-i indeparteze de tine, de a-ti recunoaste
propria stare emotionala si a recunoaste starea emotionala a celorlalti.  Este vorba despre a sti sa
faci alegerile potrivite pe moment, pentru a interactiona bine cu cei din jur, despre a sti sa tratezi
oamenii intr-un mod pozitiv si constructiv, dar in primul si in primul rind Inteligenta emotionala
presupune constientizare de sine, autodisciplina si empatie. Stiind toate astea despre EQ apare o
alta intrebare : care este relatia dintre EQ si IQ si de ce oameni, cu un coeficient de inteligenţă
mediu sau chiar scăzut reuşeasc în carieră si ce ii face pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri,
să stagneze în carieră? Ma intereseaza deasemenea daca exista vreo relatie dintre acestea doua,
daca EQ poate fi inbunatatita ? Raspunsul la aceste intrebari doresc sa le aflu nu numai eu dar si
subiectii care au participat la acest “experiment “ pentru elevi aceasta fiind o modalitate de a-si
imbunatati reusita școlară. Cred ca la finalizarea acestui proiect voi gasi raspuns la toate
intrebarile .

II. Abordarea teoretica a variabilelor: inteligenta emotionala si

reusita scolara.
Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a
propriilor emoţii în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie etc). Finalitatea ei
constă în atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter şi intra-personale.
Ne-am întrebat adeseori ce îi face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenţă mediu sau chiar
scăzut, să reuşească în carieră. Ce ii face pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri, să stagneze în
carieră? Răspunsul la acest aparent paradox este modul în care fiecare dintre ei îşi foloseşte
inteligenţa emoţională (EQ).
Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, daca nu îşi cunoaşte şi nu
reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi
construi relaţiile cu ceilalţi sau o carieră profesională de succes. Persoanele cu un înalt grad de
autocunoaştere îşi dau seama cum sentimentele lor îi afectează, atât pe ei, cât şi pe cei din jur.
Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare aptitudinile intelectuale,
creativitatea. Ne asigură reuşita, atât în plan personal, cât şi în cel profesional.
Elementele inteligentei emoţionale:
1. Cunoaşterea emoţiilor personale
Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerenta, într-un
context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este
greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi, iar alteori ne
este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste

3
situaţii sunt generatoare de conflict.
Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica mesajele transmise, la nivelul
verbal sau non-verbal, astfel încât să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.
2. Gestionarea emoţiilor
Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea prin care ne vom
exprima într-o anumită situaţie.
Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de:
Ce exprimăm?
Cum exprimăm?
Când exprimăm?
Unde exprimăm?
Cui exprimăm?
3. Direcţionarea emoţiilor către scop
Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce
vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:
durata în timp - când vrem să atingem scopul
participanţi - de cine avem nevoie
strategie - ce paşi trebuie urmaţi
resurse - de ce avem nevoie
4. Empatia
Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim
emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem pornind de la experienţele noastre.
5. Capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive
Arta inteligentei emoţionale se rezumă în cadrul acestei componente.
Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind elementele menţionate până
acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia
ca instrument), ne exprimam şi identificăm emoţiile într-un mod coerent. Vom fi conştienţi de
responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale. Acest lucru ne va ajuta să
reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

Reusita scolara presupune dezvoltarea aptitudilor, inteligentei si spiritului practic

aplicativ si experimental al acestora.Asupra personalitatii elevului actioneaza factori care pot
influienta reusita scolara, fie ca acestia sunt factori externi : pedagogici, socio-culturali fie factori
interni: biologici si psihologici.
Orientarea scolara reprezinta ansamblul actiunilor optionale si consultative realizate prin
modalitati pedagogice, generale si speciale, subordonate, din punctul de vedere al continutului,
dimensiunii tehnologice/aplicative a educatiei, iar din perspectiva metodologica activitatii de
asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata la
nivelul sistemului de învatamint, în vederea unor optiuni corecte scolare.
Un rol important în remarcarea reusitei scolare îl joaca cadrele didactice care trebuie sa
cunoasca potentialele elevului,  sa le forteze daca considera ca este cazul pentru a fi evidentiate
ca functionabile angajindu-le în activitati de învatare. Dezvoltarea personalitatii elevului în
vederea reusitei scolare,  este un proces de lunga durata, cu numeroase determinari obiective si
subiective. Foarte important pentru reusita scolara este prevenirea esecului scolar, care
presupune interventia întemeiata pe cunoasterea eventualelor cauze care ar putea genera
nereusita în activitatea de învatare. Principalii factori implicati si cu responsabilitati în consiliere
si orientare scolara sunt: scoala, familia, mass-media, alte institutii specializate si personalitatea
elevului.
Putem desprinde 2 categorii de factori:

- cei care se refera la geneza, organizarea si administrarea solicitarilor obiective (factori

socio-pedagogici)   Factorii pedagogici reprezinta conditiile externe care actioneaza  prin

4
intermediul conditiilor interne, determinind dezvoltarea psihica si comportamentala  a elevilor de
liceu.

- variabilele personalitatii elevului de liceu implicate în procesul de învatamint (factorii bio-

psihologici).

III. Aparatul stiintific

 Scopul: Stabilirea relatiei dintre Inteligenta Emotionala si Reusita Scolara la Elevi.
 Ipoteza specifica: Exista o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta Școlară la
elevi.
 Ipoteza nula „Nu exista nici o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta
Academica la studenti “
 Metodele de cercetare :

Inteligenta emotionala este calculata pe baza unor teste implicand gradul de implicare in
comunicarea cu ceilalti, cunoasterea de sine si intelegerea propriilor sentimente, exprimarea
sentimentelor (fie pozitive sau negative), reactia in fata intimitatii, respectul de sine si mandria,
gradul de dificultate in a realiza o sarcina si implicarea in realizarea acesteia. EQ-ul poate fi
peste medie, mediu sau sub medie. Inteligenta emotionala este, insa, dobandita, adica se poate
invata, deoarece se bazeaza pe evolutia persoanei in cadrul social, astfel incat obtinerea unor
scoruri mici nu reprezinta neaparat o problema - oamenii care au obtinut astfel de scoruri la teste
isi pot imbunatati, in timp, relatia cu sine si cu ceilalti.

Testul pentru Inteligenţă Emoţională

Testul are 10 itemi ce constau in prezentarea unor scenarii in care se poate afla o persoană.
Completarea testului cere transpunerea persoanei in situaţie respectivă şi apoi alegerea uneia
dintre variantele de răspuns (din 4 posibile). Aceste variante reprezintă modalităţi concrete in
care se poate reacţiona in situaţiile test.

1. Persoana se află intr-o situaţie critică care ii ameninţă viaţa. Trei dintre variantele de
răspuns privesc capacitatea de a fi conştient de emoţiile personale, a cunoaşte situaţia
d.p.d.v. afectiv şi a răspunde echilibrat la situaţiile neobişnuite, critice sau stresante.

Ex: Te afli într-un avion care lovește brusc turbulența extrem de proastă și începe să
balanseze dintr-o parte în alta. Ce faci?

1.1 Continuați să citiți cartea sau revista sau vizionați filmul, acordând puțină atenție
turbulenței.
1.2 Deveniți precaut de urgență, monitorizați cu atenție însoțitorii de zbor și citiți
cardul cu instrucțiuni de urgență.
1.3 Un pic din ambele de mai sus.
1.4 Nu sunt sigur; Nu am observat niciodată

2. Un copil este foarte supărat, iar adulţii din preajmă incearcă să-l ajute să depăşească
starea emoţională negativă. Se urmăreşte educarea emoţională, antrenarea emoţională a
copilului in inţelegerea stării emoţionale negative.

Ex: Ai dus un grup de copii de 4 ani în parc și unul dintre ei începe să plângă pentru că
ceilalți nu se vor juca cu ea. Ce faci?

2.1 Stai în afara ei; Lăsați copiii să se descurce singuri.

5
 2.2 Vorbeste cu ea si ajuta-o sa-si dea seama de modalitatile de a-i determina pe ceilalti
copii sa se joace cu ea.
2.3 Spune-i cu o voce amabilă să nu plângă.
2.4 Încercați să distrageți fata plângândă arătând alte lucruri cu care s-ar putea juca.

3. Un adult se află intr-o situaţie care trebuie modificată in vederea obţinerii unor beneficii.
Itemul se referă la motivaţia proprie, capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste
obstacole. Apare speranţa ca dimensiune a IE.

Ex: Presupunem că aveți speranța de a obține un rezultat A în unul dintre cursurile dvs.,
dar tocmai ați aflat că aveți un rezultat mai mic C - la jumătatea perioadei. Ce faci?

3.1 Schițați un plan specific pentru modalități de a vă îmbunătăți nota și de a decide să

urmați planurile dvs.
3.2 Rezolvați-vă la mai bine în viitor.
3.3 Spune-ți că într-adevăr nu contează prea mult cum faci în acel curs anume și
concentrează-te în locul altor clase în care notele tale sunt mai mari.
3.4 Mergeți la profesor și încercați să vă vorbiți pentru a vă oferi o notă mai bună.

4. O persoană care are eşecuri repetate intr-o anume situaţie. Una dintre variantele de
răspuns se referă la optimism.

Ex: Imaginați-vă că sunteți un vânzător de asigurări care apelează potențiali clienți.

Cincisprezece oameni la rând te-au agățat și te descurajezi. Ce faci?

4.1 Sună-l pe zi și sper să ai un noroc mai bun mâine.

4.2 Reevaluați ceea ce faceți, care vă poate submina capacitatea de a face o vânzare.
4.3 Încercați ceva nou la următorul apel și continuați să conectați.
4.4 Luați în considerare o altă linie de lucru.

5. Se urmăreşte comportarea persoanei faţă de minorităţi, atitudinea privind diversitatea

etnică, culturală. Una dintre variantele de răspuns indică modul optim de a crea o
atmosferă deschisă pentru diversitate. Implicit se pune problema prejudecăţilor şi a
toleranţei.

Ex: Sunteți manager într-o organizație care încearcă să încurajeze respectul pentru
diversitatea rasială și etnică. Auzi pe cineva spunând o glumă rasistă. Ce faci?

5.1 Ignorați-o - este doar o glumă.

5.2 Sunați persoana în biroul dvs. pentru o mustrare.
5.3 Vorbiți la fața locului, spunând că astfel de glume sunt inadecvate și nu vor fi
tolerate în organizația dvs.
5.4 Sugerați-i celui care spune gluma pe care o parcurge printr-un program de formare
a diversității.

6. Modul cum se poate calma o persoană furioasă. Varianta de răspuns semnificativă se

referă la capacitatea empatică a persoanei şi modalităţile de stăpinire a furiei.

Ex: Încercați să vă calmați un prieten care este furios pe un alt sofer care a tăiat periculos în
fața lui. Ce faci?

6.1 Spune-i să o uite; acum e bine și nu este mare lucru.

6
 6.2 Pune-ți una dintre casetele sale preferate și încearcă să-l distragi.
6.3 Alătură-te lui pentru a da jos celălalt șofer, dar exagerează-ți reacția.
6.4 Povestește-i despre un moment în care ți s-a întâmplat așa ceva și cum te-ai simțit la
fel de nebun ca el acum, dar atunci ai văzut că celălalt șofer era în drum spre spital.

7. Unul dintre personajele situaţiei prezentate este stăpinit de agresivitate şi furie.

Răspunsul scontat est cel care indică luarea unei pauze pentru a permite calmarea.

Ex: Tu și iubitul / prietena ta ai ajuns într-un argument care s-a escaladat într-un meci
strigător. În căldura momentului, amândoi faceți atacuri personale pe care nu le însemnați cu
adevărat. Care este cel mai bun lucru de făcut?

7.1 Faceți o pauză de 20 de minute și apoi continuați discuția.

7.2 Opriți argumentul - rămâneți tăcuți, indiferent ce spune partenerul.
7.3 Spune că îți pare rău și roagă-ți și partenerul să-și ceară scuze.
7.4 Opriți-vă o clipă, colectați-vă gândurile și apoi afirmați-vă partea argumentului cât
se poate de clar.

8. Intr-un colectiv trebuie găsită o soluţie pentru o problemă delicată sau plicticoasă.
Răspunsul scontat se referă la faptul că membrilor trebuie să li se asigure relaţii
armonioase, confort psihic şi exprimarea personală.

Ex: Ți-a fost repartizat să conduci un grup de lucru care încearcă să vină cu o soluție creativă
la o problemă neplăcută la locul de muncă. Care este primul lucru pe care îl faci?

8.1 Elaborați o agendă și alocați timp pentru discuțiile fiecărui element, astfel încât să
folosiți cel mai bine timpul împreună.
8.2 Oferă oamenilor timp să se cunoască mai bine.
8.3 Începeți să cereți fiecărei persoane idei despre cum să rezolvați problema, în timp ce
ideile sunt proaspete.
8.4 Începeți cu o sesiune de brainstorming, încurajându-i pe toți să spună orice îi vine în
minte, indiferent de ce idee nu ar avea.

9. Un copil un tinăr sau un adult se pot afla in situaţii relativ stresante datorită pe de o parte
timidităţii, pe de alta situaţiei noi, neobişnuite care accentuează starea de teamă.
Răspunsul scontat implică atragerea treptată in relaţii interpersonale.

Ex: Imaginați-vă că aveți un fiu în vârstă de 5 ani, care este extrem de timid și i-a fost
hipersensibil - și un pic frică de oameni și locuri noi de când sa născut. Ce faci?

9.1 Acceptați că are un temperament timid și gândiți-vă la modalități de a-l proteja de

situații care l-ar supăra.
9.2 Du-l la un psihiatru pentru copii pentru ajutor.
9.3 Expune-l în mod deliberat la o mulțime de oameni și locuri noi, astfel încât să poată
trece peste frica lui.
9.4 Crează o serie continuă de experiențe provocatoare, dar ușor de gestionat, care îl
vor învăța că se poate ocupa de oameni și locuri noi.

10. O persoană care prezintă o iniţiativă de schimbare in activitatea sa este mult mai
pregătită să se angajeze cu plăcere intr-un gen nou de acţiuni, invaţă mai repede cum să
obţină performanţe superioare. Este implicată capacitatea de a incerca si altceva decit
ceea ce faci in mod curent, pentru a aduce la suprafaţă noi abilităţi, talente ascunse.

7
Ex: De ceva timp, ai vrut să te întorci la cântarea instrumentului muzical pe care ai învățat să
îl joci când erai mai tânăr. În sfârșit, te-ai apucat să exersezi din nou și vrei să-ți profite cât
mai bine timpul. Ce faci?

10.1 Țineți-vă un timp de practică strictă în fiecare zi.

10.2 Alege piese care îți întind puțin abilitățile.
10.3 Practicați doar atunci când aveți cu adevărat chef.
10.4 Alege piese care sunt mult peste capacitatea ta actuală, dar pe care le poți
stăpâni cu efort harnic.

Cei 10 itemi ai testului urmăresc 5 trăsături caracteristice pentru QE: cunoaşterea emoţiilor
proprii, controlul emoţiilor, motivarea personală; empatia; dirijarea relaţiilor personale.

 Esantionul

Testul a fost aplicat pe 20 de personae cuprinse intre virsta de 17-18 ani, de ambele sexe, elevi ai
clasei a XII-a ai Liceului Teoretic Ion Creangă, S. Rădoaia, S. Sîngerei

IV. Procedura
Unui numar de 20 de elevi ai clasei a XII-a ai Liceului Teoretic Ion Creangă, S. Rădoaia.
le-au fost administrate individual testul la care acestea trebuiau sa raspunda cit mai sincer
transpunindu-se in situaţie respectivă şi apoi alegind una dintre variantele de răspuns (din 4
posibile).
La a doua etapa subiectii trebuiau sa scrie media anuala pentru anul 2018-2019
.
V. Rezultate si discutii

1.Rezultatele brute obtinute la teste :

Tabelul 1
Inteligenta Emotionala Reusita Scolara
Subiectii Numarul de Nivelul (media anuala pe anul de
puncte studiu 2018-2019)
1. 120 Nivel mediu 9.83
2. 90 Nivel Sub mediu 9.33
3. 105 Nivel mediu 8.16
4. 125 Nivel mediu 8.50
5. 105 Nivel mediu 8.66
6. 105 Nivel mediu 8.83
7. 60 Nivel sub mediu 7.83
8. 45 Nivel sub mediu 9.16
9. 105 Nivel mediu 9.16
10. 60 Nivel sub mediu 6.30
11. 80 Nivel sub mediu 8.00
12. 40 Nivel sub mediu 8.50

8
 13. 70 Nivel sub mediu 8.15
14. 100 Nivel mediu 9.16
15. 45 Nivel sub mediu 7.50
16. 80 Nivel sub mediu 8.33
17. 80 Nivel sub mediu 8.15
18. 105 Nivel mediu 7.81
19. 120 Nivel mediu 8.30
20. 80 Nivel sub mediu 9.00

2. Analiza discripiva a datelor :

EQ media = 86
Reusita scolara media = 8.28

Tabelul 2 Aflarea abaterii standard.

EQ Reusita scolara

x x-m x- m 2 y y-m y-m 2

80 -6 36 9.83 1.55 2.40

120 34 1156 9.33 1.05 1.10
105 19 361 8.16 -0.12 0.01
80 -6 36 8.50 0.22 0.04
120 34 1156 8.66 0.38 0.14
90 4 16 8.83 0.55 0.30
80 -6 36 7.83 -0.45 0.20
45 -41 1681 9.16 0.88 0.77
100 14 196 6.30 -1.98 3.92
70 -16 256 9.16 0.88 0.77
40 -46 2116 8.00 -0.28 0.07
80 -6 36 8.50 0.22 0.04
60 -26 676 9.16 0.88 0.77
105 19 361 8.15 -0.13 0.01
45 -41 1681 7.50 -0.78 0.60
60 -26 676 8.33 0.05 0.002
105 19 361 8.15 -0.13 0.01
105 19 361 7.81 -0.47 0.22
125 39 1521 8.30 -0.02 0.0004
105 19 361 9.00 0.72 0.51

9
In urma efectuarii calculelor am obtinut:
- media rezultatelor la testul de inteligenta emotionala(EQ) m = 86 si abaterea standart σ = 0.82

- media notelor anuale a subiectilor m = 8.28 si abaterea standart σ = 0.83;

3. Manifestarea frecventelor la ambele variante.

Tabelul 3 Mnifestarea frecventelor la Inteligenta Emotionala

x frecventa absoluta frecventa relativa frecventa relativa

f (a) raportata la o procentuala
unitate fr (1) fr %

Nivel mai jos de medie 11 0.55 55 %

0-100 puncte

Nivel mediu 0.45 45 %

100-125 puncte 9

Nivel mai inalt de medie 0 0 0

125- 175 puncte

Am aflat frecventa absoluta si frecventa relativa procentuala pentru subiectii cu media anuala a
reusitei scolare impartiti pe urmatoarele nivele: 5-6; 7-8; 9-10.

Tabelul 4 Mnifestarea frecventelor la Reusita Scolara

y frecventa absoluta frecventa relativa frecventa relativa

f (a) raportata la o procentuala
unitate fr (1) fr %

5-6 1 0.05 5%

7-8 9 0.45 45 %

10
 9-10 10 0.50 50 %

Am aflat frecventa absoluta, si frecventa relativ procentuala care exprima procentul valorilor
pentru subiectii cu media inteligentei emotionale impartiti pe trei nivele propuse de test:
- nivel mai jos de medie;
- nivel mediu;
- nivel mai inalt de mediu.

4. Clasificarea subiectilor pe nivele din punct de vedere a inteligentei emotionale

si a reusitei scolare

 Subiectii cu nota medie in perimetrul 5 – 6 au primit urmatoarele rezultate la test:

nivel sub medie/ jos (0-100p) - 1 persoana

100% = 1 1x = 100
x =1 x = 100%

 Subiectii cu nota medie in perimetrul 7 – 8 au primit urmatoarele rezultate la test:

nivel sub medie/ jos (0-100p) - 6 persoane

100% = 9 9x = 600
x =6 x = 66.6% = 67 %

nivel mediu (100-125p) – 3 persoane

100% =9 9x = 300
. x = 3 x =33.33% = 33 %

 Subiectii cu nota medie in perimetrul 9 – 10 au primit urmatoarele rezultate la test:

nivel sub medie/ jos (0-100p) - 4 persoane

100% = 10 10x = 400
x =4 x = 40%

nivel mediu (100-125p) – 6 persoane

100% = 10 10x = 600

. x = 6 x = 60%

11
Am transformat datele obtinute in % pentru a construi graficul de tip bara:

subiectii cu nota medie intre 5-6

100

90

80

70

60

% 50 100
Series2
40 Series1

30

20

10

0 0 0
nivel sub nivel mediu nivel inalt
mediu

12
 subiecti cu nota medie intre 7-8

70

60

50

40
% 67 Series2
30 Series1

20
33

10

0 0
nivel sub nivel mediu nivel inalt
mediu

subiecti cu nota medie intre 9-10

60

50

40

% 30 60
Series2
Series1
20 40

10

0 0
nivel sub nivel mediu nivel inalt
mediu

13
6. Intocmesc tabelul pentru toate 3 nivele

Tabelul 6

Elevi cu insusita
5-6 Media la test 60 Nivel sub medie
Elevi cu insusita
7-8 Media la test 83 Nivel sub medie

Elevi cu insusita
9-10 Media la test 92 Nivel sub medie

Graficul de tip bara a mediilor nivelelor pentru subiectii care au prticipat la cercetare

14
 x x-m x-m2 y y-m y-m2 (x-m)(y-m)

80 -6 36 9.83 1.55 2.40 -9.3

120 34 1156 9.33 1.05 1.10 35.7
105 19 361 8.16 -0.12 0.01 -2.28
80 -6 36 8.50 0.22 0.04 -1.32
120 34 1156 8.66 0.38 0.14 12.92
90 4 16 8.83 0.55 0.30 2.2
80 -6 36 7.83 -0.45 0.20 2.7
45 -41 1681 9.16 0.88 0.77 -36.08
100 14 196 6.30 -1.98 3.92 -27.72
70 -16 256 9.16 0.88 0.77 -14.08
40 -46 2116 8.00 -0.28 0.07 12.88
80 -6 36 8.50 0.22 0.04 -1.32
60 -26 676 9.16 0.88 0.77 -3.38
105 19 361 8.15 -0.13 0.01 -16.72
45 -41 1681 7.50 -0.78 0.60 40.22
60 26 676 8.33 0.05 0.002 -1.3
105 19 361 8.15 -0.13 0.01 -2.47
105 19 361 7.81 -0.47 0.22 -8.93
125 39 1521 8.30 -0.02 0.0004 -0.78
105 19 361 9.00 0.72 0.51 13.68

7. Calculez coeficientul de corelatie.

Tabelul 7 Calcularea coeficientului de corelatie

In cazul dat Coeficientul de corelatie (r) este egal cu –0.42, deci este mai aproape de 0 si din asta
rezulta ca relatia dintre aceste 2 variabile este slaba si nesemnificativa. Ipoteza specifica „Exista
o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta Scolara la liceieni “ nu sa confirmat, dar
aceasta nu inseamna ca se confirma ipoteza nula „Nu exista nici o relatie dintre Inteligenta
Emotionala si Inteligenta Scolara la elevi “

15
 VI. Concluzie

In urma studierii temei date am ajuns la concluzia ca intre Inteligenta Emotionala si Reusita
Școlara nu exista nici o relatie adica din asta reese ca o persoana poate sa aiba rezultate foarte
frumoase la invatatura insa sa identifice si gestioneze cu dificultate emotiile proprii si invers.
Totusi Inteligenta Emotionala poate fi imbunatatita si cultivata chiar la virsta adulta prin
cunoasterea si aplicarea unor tehnici speciale una dintre care este: autocunoasterea.
Cu toate ca in literature de specialitate se spune foarte mult despre aceea ca exista o relatie foarte
strinsa intre EQ si Reusita Școlară nu am putut demonstra asta (cu parere de rau ). Inteligenta
Emotionala ocupa un loc foarte important in viata noastra ea ne ajuta la perceperea corectă a
propriilor emoţii, exprimarea şi reglarea lor, ca şi cunoaşterea şi înţelegerea emoţiilor celorlalţi,
crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii
personale, crestere semnificativa a calitatii vietii deaceea nu in ultimul rind trebuie sa-i acordam
o atentie deosebita si in goana dupa cunostinte școlare sa nu uitam ca a avea un IQ ridicat nu
inseamna sa fii un om de succes.

16
 VII. Bibliografie.

1.Mihaela Roco „Creativitatea si Inteligenta Emotionala” Polirom, Iasi 2001

Accesat pe pagina web: https://www.academia.edu/16197004/192858793-Mihaela-Roco-
Creativitate-Si-Inteligenta-Emotionala

2. „Metode si tehnici de psihodiagnoza” profesor universitar doctor Mihaela

Minulescu.
Accesat pe pagina web: https://www.scribd.com/document/12201346/metode-si-tehnici-in-
psihodiagnoza

3. Daniel Goleman “Inteligenta Emotionala “ traducere de Irina Margareta Nistor ,

Curtea Veche, Bucuresti 2001.
Accesat pe pagina web: https://polifilosofie.files.wordpress.com/2018/04/daniel-goleman-
inteligenta-emotionala.pdf

4. Andrei Cosmovici si Luminita Iacob “Psihologie Scolara” Polirom, Iasi 1991

Accesat pe pagina web: https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/a-cosmovici-l-
iacob-psihologie-scolara.pdf

5. Steven J. Stein si Howard E. Book “Forta inteligentei emotionala, Inteligenta

Emotionala si succesul vostru “ traducere Monica Sibinescu, Editura Allfa
Accesat pe pagina web: https://www.scribd.com/document/52140143/Stein-Book-
Inteligenta-emotionala

17