STRATEGII DE STIMULARE A

INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
LA ŞCOLARUL MIC
LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI
DIDACTIC I
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
PROF. GR. I. DR. GENOVEVA FARCAŞ

CANDIDAT:
PROF. ÎNV. PRIMAR
SAVU DIANA IOANA
C.N. „MIHAI EMINESCU” IAŞI
 STRUCTURA LUCRĂRII
CAPITOLUL II
CAPITOLUL I DIMENSIUNI SPECIFICE ALE
INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI LA COPILUL DE VÂRSTĂ
CADRE DE REFERINŢĂ ŞCOLARĂ MICĂ

CAPITOLUL III CAPITOLUL IV

ROLUL PĂRINŢILOR ÎN STRATEGII DE STIMULARE A
DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
EMOŢIONALE A COPILULUI LA ŞCOLARUL MIC

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
DE CE INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ?
Lucrarea s-a născut din dorinţa personală de a ajuta copiii şi
familiile lor prin găsirea acelor răspunsuri la întrebări
precum:
„De ce elevi geniali a căror performanţă
şcolară depăşeşte reuşitele colegilor lor, nu
reuşesc să-şi valorifice potenţialul, eşuând şi
trădând lipsa deprinderilor practice şi
sociale?”

„Cum este posibil ca persoane modest dotate

intelectual să arate o bună adaptare socială
şi să fie considerate oameni de succes?”

Un posibil răspuns la
aceste întrebări l-am
găsit în afirmaţia lui
Daniel Goleman:
„Reuşita copiilor în viaţă nu
depinde deloc de abilităţile
precoce de a citi şi calcula ci de
înclinaţiile emoţionale şi sociale:
→siguranţa de sine şi interesul;
→să ştie ce tip de comportament
se aşteaptă din partea sa şi cum
să-şi stăpânească impulsul
greşit;
→ să fie capabil să aştepte, să
urmeze indicaţii şi să apeleze la
ajutorul profesorului;
→să-şi exprime nevoile atunci
când se află în compania altor
copii”.
 Daniel Goleman a popularizat
termenului de inteligenţă
emoţională a în 1995 , odată
cu publicarea best-seller-ului
său intitulat „Emotional
intelligence. Why it can
matter more than IQ”.
 El a accentuat ideea că
inteligenţa emoţională este
unul dintre cei mai puternici
predictori ai succesului în
viaţă, detronând inteligenţa
academică.
 Abordarea lui Goleman a dus
la o mutare a conceptului de
inteligenţă emoţională din
planul mediului academic, în
cel al opiniei publice scăzând
astfel din valoarea ştiinţifică
a conceptului.
 CAPITOLUL I
INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI CADRE
DE REFERINŢĂ
 I.1 Inteligenţa emoţională – Definire şi
specific
 I.2 Modele teoretice ale inteligenţei
emoţionale
 I.3 Ipostaze al inteligenţei emoţionale
I.3.1 Empatia
I.3.2 Emoţia
 I.4 Dinamica inteligenţei emoţionale
 INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ –
DEFINIRE ŞI SPECIFIC

Inteligenţa emoţională reprezintă capacitatea fiecărei

persoane de a identifica şi gestiona eficient propriile emoţii
în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie
etc.).

IE Persoana care
se adaptează
cu uşurinţă la
situaţiile şi
provocările
vieţii

IQ
 ►inteligenţa emoţională NU
este o realizare

Ce NU este IE? ►inteligenţa emoţională NU

are caracter vocaţional

►inteligenţa emoţională NU
înseamnă numai „a fi amabil"

►inteligenţa emoţională NU
înseamnă a da frâu liber
sentimentelor

►inteligenţa emoţională NU
este nici personalitate
MODELE TEORETICE ALE INTELIGENŢEI
EMOŢIONALE
Modelul abilităţilor inteligenţei emoţionale
(Mayer, Salovey, 1997)

INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ

Facilitarea emoţională
Identificarea a gândirii /
stărilor afective
folosirea sentimentelor

Înţelegerea Managementul
sentimentelor emoţiilor
Modelul Bar-On pentru inteligenţa emoţională

Domeniul Domeniul
intrapersonal interpersonal
Stare
generală
Managementul
Adaptabilitatea
emoţiilor
 Stăpânirea de
sine

Conştiinţa de
Motivaţia
sine
Dimensiunile
inteligenţei emoţionale
după Daniel Goleman

Sociabilitatea Empatia
 DINAMICA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE PE PARCURSUL VIEŢII
 Inteligenţa emoţională pare să fie în mare măsură
dobândită şi se dezvoltă o dată cu înaintarea în vârstă şi cu
experienţele trăite.

(Stein, S.J., Book, H.E., 2003)

 CAPITOLUL II –
DIMENSIUNI SPECIFICE ALE
INTELIGENŢEI EMOŢIONALE LA COPILUL
DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ
 II.1 Aspecte ale profilului psihocomportamental al şcolarului
mic
II.1.1 Specificul afectivităţii
II.1.2 Specificul motivaţiei
II.1.3 Specificul dezvoltării psiho-sociale
 II.2 Inteligenţa emoţională şi personalitatea şcolarului mic
 II.3 Relaţia dintre inteligenţa emoţională şi diferite aspecte
ale vieţii psihice. Particularizări pentru şcolarul mic
II.3.1 Inteligenţa emoţională şi dificultăţile de învăţare
II.3.2 Inteligenţa emoţională şi motivaţia de a învăţa
II.3.3 Influenţa mediului şcolar asupra inteligenţei emoţionale
 II.4 Caracteristici ale copiilor cu inteligenţă emoţională
ridicată
 Este capabil să recunoască emoţiile
MODEL PSIHOLOGIC DE 
celor din jurul său;
COPIL INTELIGENT  Comunică uşor despre ceea ce îl
interesează sau îl preocupă;
EMOŢIONAL  Ştie cum să spună NU fără să îi
rănească pe ceilalţi;
 Are un bun management al emoţiilor
negative (de pildă, nu face crize de furie);
 Este capabil a stăpâni problemele
interpersonale;
 Menţine comportamente rezonabile
chiar şi atunci când lucrurile nu merg aşa
cum şi-ar dori şi nu abandonează o
activitate, nici atunci când devine
dificilă;
 Are bine dezvoltat simţul
motivaţional –face unele activităţi pentru
că a înţeles că sunt utile pentru propria
dezvoltare şi îi oferă beneficii;
 Este sigur pe el în majoritatea
situaţiilor, iar atunci când simte că nu se
descurcă, cere ajutorul;
 Se adaptează rapid la
situaţii/persoane noi;
 Este mai popular, mai îndrăzneţ, nu
îi este teamă să pună întrebări sau să îşi
afirme preferinţele;
 Este mai pregătit în privinţa
capacităţilor de rezolvare a conflictelor;
 Are prieteni cu care se relaxează
dar de la care deopotrivă învaţă modele
noi de comportament;
CAPITOLUL III - ROLUL PĂRINŢILOR ÎN DEZVOLTAREA
INTELIGENŢEI EMOŢIONALE A COPILULUI

 III.1 Climatul familial

 III.2 Relaţiile părinţi-copii
 III.3 Atitudinea părinţilor şi dezvoltarea
inteligenţei emoţionale a copilului
 III.4 Relaţia dintre inteligenţa emoţională
a părinţilor şi inteligenţa emoţională a
copiluluI
 III.5 Comunicarea în familie şi inteligenţa
emoţională
 ATITUDINEA PĂRINŢILOR ŞI
DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI
EMOŢIONALE A COPILULUI

 Alfabetizarea emoţională a copiilor este bine să fie începută de

la o vârsta cât mai mică şi să fie realizată în primul rând de
părinţi.
 Educaţia bazată pe inteligenţă emoţională foloseşte tehnici
specifice repetate zi de zi, în relaţiile cu proprii copii:

 1. conştientizarea propriilor sentimente şi ale celorlalţi;

 2. empatia şi înţelegerea punctelor de vedere ale celorlalţi;

 3. echilibrul şi stăpânirea propriilor impulsuri emoţionale şi

comportamentale;
 4. construirea unor scopuri şi planuri pozitive;

 5. adoptarea unor atitudini sociale pozitive în relaţiile cu

ceilalţi;
(Elias, M.J., Tobias, S.E., Friedlander, B.S., 2002, p. 48).
 PROFILUL PSIHOLOGIC
AL COPILULUI ŞI CEL AL PĂRINTELUI CU
INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ RIDICATĂ
Copilul cu inteligenţă
emoţională ridicată
• cunoaşte numeroase cuvinte care exprimă
sentimente;
• vorbeşte cu uşurinţă despre propriile
emoţii;
• se implică şi dă dovadă de înţelegere faţă
de cei din jurul său;
• are o atitudine optimistă;
• are răbdare pentru a obţine ceea ce-şi
doreşte cu ardoare;
• are idealuri potrivite vârstei sale şi
urmăreşte cu perseverenţă realizarea lor;
• ascultă activ;
• îşi cunoaşte propriile nevoi şi ştie cum să
obţină ce are nevoie;
• e capabil să rezolve singur o problemă;
• stabileşte şi întreţine relaţii interumane
benefice pentru el.
Părintele cu inteligenţă
emoţională ridicată
• îşi cunoaşte propriile sentimente;
• împărtăşeşte anturajului propriile emoţii;
• încearcă să înţeleagă punctul de vedere
al celuilalt;
• are o atitudine optimistă, plină de
speranţă;
• utilizează frecvent umorul în educaţia
propriului copil;
• este calm, chiar şi atunci când îl
preocupă o problemă;
• ştie să asculte cu atenţie şi să
reformuleze ceea ce exprimă ceilalţi;
• analizează mai multe variante atunci
când ia o decizie;
• stabileşte obiective realiste şi face planuri
pentru a le realiza;
• ştie să comunice pentru a-l ajuta pe copil
să-şi realizeze dorinţele.
 CAPITOLUL IV- STRATEGII DE
STIMULARE A INTELIGENŢEI
EMOŢIONALE LA ŞCOLARUL MIC
 IV.1 Aspecte ale educabilităţii inteligenţei emoţionale
în şcoală
IV.1.1. Necesitatea dezvoltării inteligenţei emoţionale
prin curriculum-ul şcolar
IV.1.2. Posibilităţi de stimulare a inteligenţei
emoţionale a şcolarului mic
IV.1.3. Programe educaţionale centrate pe dezvoltarea
inteligenţei emoţionale
 IV.2 Oportunităţi de introducere a unui curriculum
centrat pe dezvoltarea inteligenţei emoţionale
IV.2.1. Ancheta pe bază de chestionar
IV.2.2. Curriculum-ul la decizia şcolii
IV.2.3. Ofertă pentru disciplină opţională – curriculum
elaborat în şcoală
 NECESITATEA DEZVOLTĂRII INTELIGENŢEI
EMOŢIONALE PRIN CURRICULUM-UL ŞCOLAR

Educaţia emoţională a fost adesea privită cu

scepticism fiind considerată în afara obiectivelor
majore ale activităţii şcolare.

Programele de educaţie socială şi emoţională au

determinat îmbunătăţiri ale reuşitelor academice.

Este foarte important ca toţi adulţii din toate

contextele în care trăieşte copilul (proximal şi distal)
să fie implicaţi în derularea programelor de
dezvoltare a inteligenţei emoţionale.
 PROGRAME EDUCAŢIONALE CENTRATE PE
DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
 În şcolile din SUA s-au stabilit programe de
competenţe sociale.

 Programele de educaţie raţional-emotivă

şi comportamentală sunt gândite sub forma
unor secvenţe modulare de educaţie
psihologică ce urmăresc dezvoltarea la elevi a
unor abilităţi cognitive şi comportamentale
care să-i facă mai productivi şi, în acelaşi
timp, mai fericiţi.
 □Cadrele
didactice se
Formarea
□Accentul
curriculum-
concentrează
pe □Părinţii completă a
exercită o
ului este
orientat
performanţele
academice presiune elevilor
deoarece supralicitân
către
dezvoltarea
timpul este d pregătirea rămâne în
limitat şi pentru
abilităţilor
academice.
insuficient
pentru a se
şcoală continuare în
adresa altor
probleme
stadiul de
deziderat, de
proiect viitor.
 OPORTUNITĂŢI DE INTRODUCERE A UNUI
CURRICULUM CENTRAT PE DEZVOLTAREA
INTELIGENŢEI EMOŢIONALE

Ancheta pe bază de chestionar:

●populaţie ţintă: 45 învăţători/profesori pentru

învăţământul primar, având vârste cuprinse între 26 şi 65
de ani

●chestionarul aplicat: este construcţie proprie şi conţine

întrebări închise şi deschise în scopul colectării de
informaţii legate de dimensiunea investigată, precum şi
pentru pentru a măsura intensitatea opiniilor formulate
REZULTATELE ANCHETEI:
 Pentru a-şi desfăşura optim activitatea cadrele didactice au
nevoie de inteligenţă emoţională.
 Abilităţile emoţionale sunt implicate într-o proporţie aproape
egală cu cele cognitive în succesul şcolar al copiilor.
 Abilităţile socio–emoţionale sunt pe primul loc într-o ierarhie a
celor mai bune elemente care să asigure succesul în viaţă.
 Rareori în activităţile metodice se dezbat teme legate de
stimularea şi dezvoltarea inteligenţei emoţionale.
 Instrumentele necesare (teste, programe curriculare,
auxiliare etc.) pentru introducerea unei discipline de sine-
stătătoare pentru dezvoltarea competenţelor emoţionale ale
copiilor se consideră că acestea lipsesc din şcoala românească.
 În unanimitate este considerată utilă realizarea unor programe
educaţionale centrate pe stimularea şi dezvoltarea inteligenţei
emoţionale nu doar a copiilor, ci şi a cadrelor didactice şi a
părinţilor.
 Având în vedere:
● inerţia şi dificultăţile ce apar atunci ●avantajele dovedite ce decurg din
când este propusă o schimbare a parcurgerea de către copii a unui
curriculum-ului; program de educaţie emoţională;

Cum poate fi introdus un astfel de program şi în

şcoala românească?

CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII:

- opţional la nivelul disciplinei
- opţional la nivelul ariei curriculare
- opţional la nivelul mai multor arii curriculare
 OFERTA PENTRU DISCIPLINA „SUNT MICUL MEU
OPŢIONALĂ - CURRICULUM
ELABORAT ÎN ŞCOALĂ EXPLORATOR!”
Durata disciplinei opţionale:1 an
şcolar
Tipul opţionalului : Opţional
la nivelul mai multor arii
curriculare

Arii curriculare implicate:

I. Limbă şi comunicare;
IV. Arte;
V. Tehnologii;

Obiectiv transdisciplinar:
●Achiziţionarea unui nivel de
“Bine nu poţi vedea decât cu sufletul, ceea competenţe emoţionale adecvate
ce este esenţial este invizibil pentru ochi”. vârstei, care să faciliteze
( Antoine de Saint Exupery - Micul prinţ) adaptarea în cât mai multe
domenii;
 Obiectiv: dezvoltarea vocabularului
“ROATA referitor la emoţii;
EMOŢIILOR” Durata: 40 minute ;
Materiale: “Roata emoţiilor”
Metode si tehnici: jocul,
problematizarea,
Descrierea activitătii:
Prezentaţi activitatea , rugând copiii
să ridice mâna dacă s-au simţit
vreodată fericiţi, trişti, dezamăgiţi
sau îngrijoraţi etc. Explicaţi-le că
aceste emoţii sunt normale şi că toţi
le trăim.
Arătaţi-le elevilor “Roata emoţiilor”,
explicându-le că o vor utiliza într-un
joc. În acest joc, cineva va învârti
braţul roţii şi când acesta se opreşte
la o emoţie, va încerca să explice ce
înseamnă şi să exemplifice cu un
moment din viaţa lui în care s-a
simţit în acel fel. Precizaţi că, în
sursa:
cazul în care roata se opreşte la
”Dezvoltarea inteligenţei emoţionale”
aceeaşi emoţie, se va roti din nou,
A. Vernon
pentru a se putea discuta toate
Ed. ASCR, Cluj-Napoca
emoţiile.
 Obiectiv: exersarea strategiilor de reglare
“SEMAFORUL emoţională;
Durata: 40 minute;
EMOŢIILOR” Materiale: scenarii, planşă cu “semaforul
emoţiilor”;
Metode si tehnici: povestirea, jocul de
rol;
Descrierea activitatii:
Se prezintă scenarii referitoare la posibile
situaţii în care deşi au utilizat o strategie
adecvată, rezultatul nu a fost cel
aşteptat. Pentru controlarea impulsurilor,
există un semafor afişat la vedere şi care
are 6 faze:
ROŞU 1. Stai, linişteteşte-te şi gândeşte-
te înainte să acţionezi.
GALBEN 2. Spune-ţi problema şi exprimă
ceea ce simţi.
3. Stabileşte-ţi un scop
pozitiv.
4. Gândeşte-te la cât mai
multe soluţii.
5. Gândeşte-te la
Noţiunea de semafor este invocată întotdeauna când consecinţe.
un copil, de exemplu, este pe cale să izbucnească la mânie VERDE 6. Dă-i drumul şi încearcă
sau să se izoleze ori să înceapă să plângă pentru că a fost planul cel mai bun.
necăjit şi oferă un şir concret de faze pentru rezolvarea
acestor momente încărcate, într-un fel mai uşor de
„VOCABULARUL Descrierea activitatii:
-se va utiliza un set de cartonaşe
EMOŢIILOR” care au notate pe una din părţi
denumirea unei emoţii (ex. trist,
bucuros,mânios, etc.); fiecare elev
sau grup de elevi va alege câte un
cartonaş şi va încerca să exprime
emoţia notată printr-un
comportament. Ceilalţi elevi vor
trebui să identifice emoţia
urmărind comportamentul
exprimat de elev sau de grupul de
elevi.
CONCLUZII:
 Antrenamentul psihologic realizat în cadrul curriculum-ului
propus, aduce beneficii precum: dezvoltarea unor abilităţi
esenţiale pentru viaţă, tactul, autocontrolul impulsurilor şi
sentimentelor, perseverenţa şi optimismul în faţa eşecurilor
şi a frustrărilor, capacitatea de automotivare, competenţa
interpersonală şi empatia.

 În redactarea textului şi formularea aplicaţiilor, am

intenţionat să modific atitudinea referitoare la tipul de
inteligenţă care asigură succesul elevilor.

 Exemplele, explicaţiile, analogiile prezentate în lucrare pot fi

suporturi de învăţare şi reflecţie pentru cei care cred în
educabilitatea inteligenţei emoţionale şi susţin schimbarea
atitudinii faţă de învăţare şi de şcoală.