Scoala Viitorului

Unul dintre cei mai mari pedagogi romni din perioada interbelic, G.G.
Antonescu,a mentionat ca pedagogia timpului nostru este rezultatul unei
indelungate evolutii.
Experientele trecutului ne ajuta sa evitam o multime de cai gresite in
practica altora, sa ocolim principiile educationale descrise eronat in teoria
educatiei. Cunoasterea experientei trecute sugereaza idei noi, deschide drumuri noi
de educare a generatiei in crestere. Tocmai de aceea ,pentru a putea anticipa
arhitectura Scolii Viitorului, pedagogul trebuie sa cunoasca idealul educational al
perioadelor istorice din trecut.
In opinia mea, Scoala Viitorului trebuie sa respecte individualitatea si
personalitatea copilului, aceasta problema de actualitate pentru societatea zilelor
noastre fiind emisa pentru prima data de catre John Locke, al carui ideal
educaional era virtutea, iar dorina lui era de a forma copilul ca pe o fiin uman
complet.
Un alt pedagog de la care putem invata o lectie este Johann Pestalozzi, care
considera ca parcursul nvrii este de la simplu la complex de la uor la greu ntrun mod progresiv fr precipitare ca este importat ca pe fiecare stadiu sa se puna o
baz solid pentru a putea trece de la stadiile ulterioare ntr-o manier
concentric.Aceste idei au fost intalinte inca din vremea lui Comenius, Comenius,
care milita pentru ca totul s fie tratat din temelie,pe scurt i concis, tot ce este unit
laolalt s se predea mpreun si ca este important s se intreasc ceea ce s-a

nvat ieri i s netezeasc calea pentru ceea ce urmeaz mine, idei care mai
tarziu au fost transpuse in principii pedagogice.
In procesul de faurire a Scolii Pedagogice trebuie sa se tina cont de pedagogia
Montessori, intrucat are ca principiu de baz autoeducarea i aplicarea celor
nvate direct, nemijlocit; copilul i, implicit, nevoile sale individuale reprezinta
centrul acestei pedagogii, deoarece acesta este privit ca un om n toat firea, i se
respect personalitatea, esteconsiderat un individ unic i irepetabil, este ajutat s-i
dezvolte voina, acordndu-i-se libertate asupra hotrrilor sale si este ndrumat s
gndeasc i s acioneze independent. Rezultatele studiilor ce urmaresc aceasta
doctrina arat c, pe lng cunotinele tiinifice de top pe care le au, copiii sunt
mai independeni i responsabili n activitile pe care le ntreprind. Deseori aceti
copii au iniiativa unor proiecte de studiu originale i ajung s-i depeasc
informaional pedagogul foarte rapid.Ba mai mult, ei se integreaz uor n societate
i devin ceteni responsabili mult mai repede dect ne-am atepta.
In concluzie,experienta pedagogica a trecutului ne inspira prudenta si
rezerva, mai ales fata de teoriile noi care nu intotdeauna ne pot fi de folos si tocmai
de aceea este necesar sa tinem cont de acesta atunci cand avem in vedere
construirea unei scoli mai bune pentru copii nostril.