PRINCIPIILE DIDACTICII MODERNE

In pedagogia contemporana, principiile reprezinta un domeniu abordat intr-o mare

diversitate de concepte si configuratii teoretice. Definirea traditionala a principiilor, cu
fundamentele lor in psihologia empirista este tot mai frecvent inlocuita cu demersuri
novatoare, oferite de constructivismul psihogenetic piagetian, de teoria elaborarii pe etape
a notiunilor si operatiilor mintale (I.P. Galperin) etc. Mai recent, s-a conturat o noua
prezentare a principiilor didacticii, gratie aplicatiilor psihologiei cognitive in procesul de
invatamant. clln
!ste un fapt unanim recunoscut ca psihologia a oferit fundamentele proiectarii
activitatilor scolare, odata cu consacrarea ei ca stiinta. "ercetarea naturii umane, a
dezvoltarii psihice, a invatarii si educatiei a condus astazi la conturarea unor domenii de
predilectie ale psihologiei aplicate .
Progresele inregistrate in descifrarea mecanismelor gandirii, memoriei si cognitiei,
proceselor motivationale au o contributie directa la infaptuirea actului de predare si
invatare, la intreaga activitate numita generic scolarizare. In acelasi timp, aparitia unor
confruntari de amploare, cum sunt abandonul scolar precoce sau mai tardiv, nivelul
ridicat al dificultatilor scolare, precum si alti parametrii ai Pedagogiei de recuperare aduc
argumente in plus in sustinerea unor demersuri metodologice centrate pe nevoile si
posibilitatile beneficiarilor educatiei. #ceste demersuri schiteaza trecerea de la
Pedagogia omogenizarii si recuperarii la o Pedagogie a diversitatii. Diversitatea se
constituie drept valoare, care bine tradusa in strategii didactice poate sa sporeasca rata
succesului scolar si sa asigure succesul reformelor educationale contemporane.
Principiile didacticii moderne sunt produsul ultimului secol de cercetare a predarii si
invatarii, iar acestea sunt astazi larg diseminate in aplicatiile scolii contemporane. #cestea
valorifica, de asemenea, cercetari si aplicatii ale unor domenii cone$e, de sociologie,
antropologie si filozofie educationala.
#plicarea principiilor didacticii moderne este un factor de sustinere a reformei sistemului
educational in ansamblul lui. #naliza sistemica a procesului de invatamant focalizeaza
atentia asupra diversitatii componentelor ce urmeaza a fi concertate% predare -& invatare -&
evaluare -& management. 'ie si numai din acest unghi de vedere, practica pedagogica
poate aspira la succes atunci cand sistemul educational este re-proiectat in acord cu
nevoile si posibilitatile de dezvoltare ale beneficiarilor sai. Pedagogii si practicienii
domeniului pot oferi factorilor de decizie informatia utila pentru re-proiectarea sistemului
educational si a scolii romanesti. ( noua si provocatoare viziune asupra designului si
functionarii scolii este nu numai dezirabila, dar si posibila.
Prezentam, in continuare )* principii ale didacticii moderne, menite sa faciliteze diri+area
invatarii eficiente in diverse situatii scolare concrete. #ceste principii sunt subsumate
celor mai importanti factori ai reusitei scolare, decantati in cercetarile contemporane.
, 'actori cognitivi si metacognitivi
Principiul )% Invatarea este un proces activ, voluntar, personal si mi+locit social.
Prin invatare sunt descoperite si elaborate semnificatii, gratie prelucrarii informatiilor si a
datelor oferite de e$perienta personala si de confruntarile inter-personale.
-ubiectul uman este inzestrat in chip natural sa recepteze si sa prelucreze informatia
dobandita pe diverse canale. #ceasta capacitate cunoaste o dinamica continua, achizitiile
acumulate in timp se organizeaza in structuri cognitive tot mai cuprinzatoare.
Pe durata procesului de invatare, subiectul creeaza si dezvolta semnificatii si interpretari
personale, adeseori prin interactiune cu altii.
Principul *% -ubiectul anga+at in actul invatarii tinteste sa creeze interpretari si
configuratii coerente in zona cunostintelor dobandite, indiferent de cantitatea si calitatea
datelor disponibile.
"ei care invata elaboreaza structuri integrate, reprezentari comune si sensuri condensate,
chiar si in conditiile patrunderii de suprafata, cuprinderii superficiale a faptelor,
conceptelor, legitatilor si teoriilor prezentate. Procesul de invatare opereaza holistic, pe
structuri relativ inchegate. Drept urmare, intelegerea ca proces cognitiv intern precede
orice validare obiectiva e$terna. Dar lucrurile nu se incheie cu elaborarea semnificatiilor
si interpretarilor personale. Pe masura ce subiectul isi confrunta achizitiile invatarii cu
alte persoane, semnificatiile si interpretarile se a+usteaza, sunt inlaturate zonele de
inconsistenta si sant revizuite conceptiile anterioare.
Principiul .% "onstructia cunostintelor, structurile cognitive noi se realizeaza prin
integrarea cunostintelor anterioare.
Deoarece bac/ground-ul si e$perienta difera semnificativ de la persoana la persoana si
pentru ca intelectul prelucreaza informatia holistic si in baza unor semnificatii, indivizii
interpreteaza si organizeaza informatia in maniera personala.
0nul din obiectivele invatamantului este de a crea la toti elevii aceleasi semnificatii si
conceptii referitoare la o anume realitate, de e$emplu de a conduce elevii la produse
cognitive validate stiintific. "and se insuseste un concept nou, este important ca toti
elevii sa retina caracteristicile comune, care definesc conceptul. #cest lucru nu se
produce de la sine, profesorul trebuie sa ofere elevilor diversi organizatori cognitivi, care
sa spri+ine si sa orienteze prelucrarile mintale personale
Principiul 1% Invatarea este semnificativ facilitata de utilizarea strategiilor puternic
structurate. Intre acestea se disting strategiile meta-cognitive, cele care e$erseaza
subiectul sa-si orienteze gandirea asupra propriei gandiri, sa aiba acces la introspectia
propriilor operatii mintale in timpul efectuarii unei sarcini.
"ercetarile contemporane scot in evidenta ca, de-a lungul copilariei timpurii si mi+locii,
elevii devin de+a capabili de metacognitie la nivelul operational al gandirii. #ceste
elemente ale metacognitiei primare se e$prima in constiinta de sine, chestionarea sau
interogatia de sine, autoreglarea proceselor si continuturilor gandirii si memoriei etc.
"omponentele metacognitiei cu efecte facilitatoare asupra invatarii ar acoperii fenomene
structurate in trei planuri%
2 -tapanirea de catre elev a unor cunostinte despre sine, ca subiect anga+at in procesul de
invatare. Ii sunt utile elevului date referitoare la cantitatea de efort intelectual de care este
capabil, volumul si comple$itatea sarcinilor pe care le poate cuprinde intr-un timp dat, ce
program orar ii asigura productivitate optima etc.
2 "unoasterea caracteristicilor specifice diferitelor e$periente (teme) de invatare, cum ar
fi memorarea unei poezii, lectura si asimilarea unui lectii de istorie sau matematica,
aplicarea unor algoritmi in rezolvarea de probleme etc.
2 0surinta in adecvarea metodelor de invatare la capacitatile proprii si la natura sarcinii
scolare& este vorba in acest plan de stapanirea unor metode de invatare fle$ibile si
oportune situatiilor concrete de studiu. De e$emplu, productivitatea muncii scolare este
influentata de studierea pe parti ori intreguri, de succesiunea momentelor de invatare si
autoevaluare, de esalonarea efortului intelectual in timp etc.
Datele de cercetare consemneaza diferente semnificative intre elevii buni si elevii slabi in
ceea ce priveste capacitatea lor de introspectie asupra prestatiilor scolare. !levii buni sunt
capabili de relatarea chiar in detaliu a strategiilor de invatare utilizate, in timp ce
evocarile elevilor slabi nu depasesc aspecte de suprafata cum sunt repetitiile, efortul de
memorare adeseori supradimensionat, prezenta dificultatilor de retinere sau intelegere.
Dezvoltarea metacognitiva asigura elevului mecanismele de autocontrol si autoreglare
necesare in invatare, un tonus crescut, incredere in sine si anga+are optima.
, 'actori afectivi-motivationali
Principiul 3% Influenta motivatiei asupra invatarii.
Profunzimea si comple$itatea achizitiilor invatarii, ce si cat anume se invata si poate fi
evocat sunt capacitati ce depind de o serie de factori% a) increderea in propriile
mecanisme de autocontrol si in posibilitatile de reusita& b) claritatea si consistenta
valorilor personale si sociale, a intereselor si scopurilor asumate& c) e$pectatiile personale
privitoare la succesul sau esecul actiunilor& d) motivele activitatii de invatare.
4umea interioara a elevului este foarte bogata& ea cuprinde credinte, scopuri, asteptari si
trairi ce pot sustine sau slabi functionarea intelectului. 5elatia dinamica intre intelect,
afectivitate si comportament determina sanatatea psihica a indivizilor si capacitatile lor
de invatare. De asemenea, interpretarile sau constructele elevilor asupra realitatii pot,
dupa natura lor, facilita ori obstacola o motivatie pozitiva si performanta in invatare.
!$perienta succesului in invatare este un bun remediu pentru trairile negative si pentru
activarea motivatiei pozitive.
Principiul 6% 5olul motivatiei intrinseci in invatare.
"opiii se nasc cu o curiozitate naturala, care se manifesta in comportamentul lor
interogativ si e$plorator. "urand, cognitiile si emotiile intens negative din scoala,
insecuritatea, teama de esec, de pedeapsa, ridiculizare sau stigmatizare tempereaza in
mare masura entuziasmul initial.
-coala este inca destul de ezitanta in a utiliza caile de sustinere si dezvoltare a
comportamentului e$plorator al copiilor. (data cu intrarea in scoala, comportamentul
elevilor este conditionat prin pedeapsa si recompensa, iar motivatia intrinseca este
substituita de motive e$terne.
Principiul % Principala functie a motivatiei este de a sustine efortul de invatare. !fortul
insa nu poate fi prelungit peste anumite limite, deoarece curiozitatea, creativitatea,
gandirea puternic structurata sunt stimulate numai in sarcini de invatare accesibile, de
dificultate optima, cu elemente de noutate si provocatoare.
Invatarea se produce la acele teme la care elevul este capabil sa patrunda elementele
sarcinii si sa sesizeze o anumita relevanta sau utilitate personala. De e$emplu, elevii
revendica oportunitatea de a opta pentru anumite teme de studiu, in acord cu interesele
lor.
, 'actori ai dezvoltarii personalitatii
Principiul 7% (portunitati si constrangeri in dezvoltare.
Dezvoltarea fizica, intelectuala, emotionala si sociala a indivizilor se desfasoara dupa o
progresie stadiala, iar aceasta dezvoltare este o functie a interactiunii factorilor genetici si
de mediu.
0n factor important al dezvoltarii il constituie oportunitatile oferite prin e$perientele de
invatare formala. -e stie ca elevii invata mai bine cand materialul de studiu se inscrie in
tesatura de operatii mintale de care ei sant capabili (I. 5adu) sau cand sarcina scolara este
situata in zona pro$imei dezvoltari (8igots/i). 4a acestea se adauga cerinta ca materia de
studiu sa fie prezentata interesant, atractiv, sa antreneze procesele intelectuale si
emotionale.
, 'actori personali si sociali
Principiul 9% Diversitatea sociala si culturala.
Invatarea este facilitata cand elevul are posibilitatea sa interactioneze cu colegi diferiti
sub aspect cultural, al mediului socio-familial. -colile care stimuleaza interactiunile
sociale si cultiva diversitatea, incura+eaza gandirea fle$ibila, competenta sociala si
dezvoltarea morala.
Principiul ):% #cceptare sociala, imaginea de sine si invatarea
Invatarea si imaginea de sine se sustin reciproc atunci cand elevii se accepta unii pe altii
ca individualitati, in conte$tul unor relatii de respect si apreciere reciproca.
"alitatea relatiilor interpersonale ofera indivizilor acces la evaluarea corecta a situatiilor,
la trairi si comportamente pozitive. Modul de manifestare al profesorilor, stabilitatea,
increderea si gri+a pentru elevi sant premise ale dezvoltarii sentimentului de apartanenta
la grup, de respect si acceptare, de instaurare a unui climat pozitiv pentru invatare.
, Diferente individuale
Principiul ))% Invatarea devine mai productiva daca sant respectate diferentele
individuale si culturale.
Principiile de baza ale invatarii, motivatiei, evaluarii etc., sant aplicabile la toti elevii,
indiferent de etnie, limba+, varsta, abilitati sau statut socioeconomoc. "u toate acestea,
invatarea intalneste numeroase obstacole daca diferentele individuale lingvistice,
culturale sociale nu sant luate in considerare. Diferentele individuale reclama
diferentierea curriculara, precum si a tuturor conditiilor in care invatarea se produce.
Principiul )*% Invatarea este insotita de anumite filtre cognitive si sociale.
-tructurile cognitive si afective, atitudinile si convingerile e$istente la un moment dat,
devin repere individuale in construirea realitatii si interpretarea e$perientelor de viata.
In baza unor structuri cognitive si atitudinale personale, indivizii adopta decizii si
comportamente ca si cum ar fi dezirabile pentru ceilalti, ceea ce adeseori determina
neintelegeri ori conflicte.
, 5elevanta principiilor pentru formarea profesorilor
Principiile prezentate anterior au implicatii in practica, in procesul predarii, al
curriculum-ului, evaluarii, managementului didactic, precum si in formarea cadrelor
didactice. Intai, principiile ofera dascalilor sugestii metodologice privind proiectarea
didactica, elaborarea curriculumul-ui, managementul clasei etc. In al doilea plan,
principiile ofera o arie problematica larga ce trebuie incorporata in programele de
formare initiala si continua a profesorilor.
, -ugestii metodologice privind procesul de instruire
-Implicarea activa a elevilor in procesul de invatare, in ritm si la nivele de dificultate
accesibile, utilizand cu frecventa sporita interactiunile in perechi si grupuri mici&
- 5elevarea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi si e$ersarea elevilor in
elaborarea unor structuri conceptuale si operationale&
- 0tilizarea simularii, studiilor de caz si a problematizarii, in vederea sustinerii
curiozitatii, a reflectiei si evaluarii situatiilor, pentru stimularea gandirii inalt structurate
si a strategiilor metacognitive.
- Includerea in secventa de predare a feedbac/-ului constructiv si informativ in legatura
cu demersul si achizitiile invatarii, sporirea aplicatiilor practice, a e$ercitiilor si
diversificarea problemelor supuse spre rezolvare&
- ;ratarea egala a tuturor elevilor, fara discriminare sau partinire a unora, in ceea ce
priveste respectul si valorizarea lor ca indivizi, evaluarea constructiva si sistematica,
oferta de spri+in in invatare, anga+area in sarcinile de lucru etc.&
- "rearea unei atmosfere de colaborare si lucru in echipa, in locul uneia de concurenta si
rivalitate&
- 0tilizarea unor sarcini de lucru autentice, cu relevanta in viata reala si adecvate
diferitelor grupuri culturale, care sa solicite elevilor sa opereze cu informatii
interdisciplinare si sa valorifice posibilitatile lor de progres&
- Includerea unor e$periente care sa promoveze empatia, intelegerea si respectul reciproc
intre elevi.
-
, -ugestii metodologie privind evaluarea
- !valuarea sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, sa fie
autentica in continut si in performantele proiectate&
- -a fie utilizata in principal evaluarea de progres (achizitiile individuale) in locul
evaluarii normative, in care achizitiile individuale sant comparate cu norma de grup&
- Progresia invatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta, iar
standardele sa fie formulate in asa fel incat fiecare elev sa aiba posibilitatea succesului&
- !valuatorii sa anga+eze elevii in aprecierea prestatiilor proprii, precum si ale colegilor.
, -ugestii metodologice privind managementul didactic
- Designul predarii sa fie conceput de asa maniera incat sa asigure timp si spatiu si pentru
activitati de invatare individuala, dar sa fie descura+ate eventualele tendinte de segregare
sau izolare in clasa&
- -a se asigure metode specifice si suporturi de invatare pentru elevii cu dificultati si
pentru cei cu cerinte speciale, precum si profesori specializati in munca cu aceste
categorii de scolari&
- Programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pentru fiecare caz
in parte, ca de e$emplu, in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale etc.&
- "rearea unui mediu de invatare eficient pentru toti, ceea ce pretinde satisfacerea
optiunilor elevilor pentru teme de invatare, tipuri de proiecte practice, modalitati de
munca independente sau in grup&
- Preocuparea constanta pentru un climat de respect si acceptare a diferentelor, evitarea
practicilor de discreditare si stigmatizare&
- 0tilizarea unor modalitati fle$ibile de grupare a elevilor pentru activitatile didactice, pe
baza nevoilor de invatare si in acord cu tipul de spri+in pedagogic de care elevii au
nevoie.