Tem d contro  

Criza educațională (plan de intervenție 

pentru soluționarea situației de criză)

Cu : Managementul clasei / grupei

Studen : Andreea Lefter (Aiordăchioaie)

PIPP CREDIS

Anu II, semestru I 

Ianuari 2021 
Temă de control - managementul clasei / grupei
Student: Lefter (Aiordăchioaie) Andreea
PIPP CREDIS - an II, semestrul I
Ianuarie 2021

Introducere
Educația de calitate, realizată în familie sau în instituțiile de învățământ, urmărește ca un fir
roșu delicatele fire sufletești ale copiilor și ale tinerilor. Ea îi sprijină atât cât este necesar și îi
determină să evolueze cu îndrăzneală. Pe drumul pe care îi însoțim, încercând să îi educăm, nu
suntem lipsiți de piedici. De orice natură ar fi ele, le putem numi, generic, crize. Criza poate fi
definită ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante, neașteptate dar și
neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea ori siguranța clasei
respective și a membrilor acesteia (Iucu, 2006, p. 38).
Două aspecte ies în evidență în definiția enunțată: caracterul neașteptat al evenimentului
care produce criza și caracterul său periculos pentru evoluția ulterioară a clasei sau a grupului.
Îndrăznesc să îl contrazic pe primul, afirmând că putem interpreta drept criză și o situație
preexistentă care devine, de la un punct încolo, imposibil de tolerat, atunci când nu este abordată
nicicum, un rău cu care ne-am obișnuit și care erodează relațiile din interiorul grupului și buna lui
funcționare.
Exemplul de criză educațională pe care dorim să îl înfățișăm se regăsește în mai toate
școlile din România și de peste tot. Este o consecință firească a aducerii împreună a mai multor
copii, din medii diferite și cu bagaj de cunoștințe, de atitudini, de emoții foarte inegal distribuit.

Identificarea situației de criză educațională

Am ales să dezbatem o situație de criză generată de mai mulți factori, care țin atât de
managementul deficitar al instituției de învățământ, dar și de un mediu familial non-propice
educației și, nu în ultimul rând, de lipsa de resurse materiale la toate nivelurile. Este vorba despre
incapacitatea a doi elevi din clasa I de a se supune regulilor de bază ale clasei din care fac parte,
pactizarea lor în scopul agresării, împreună, a celorlalți elevi și, ocazional, manifestarea agresivității
lor asupra cadrelor didactice. Sunt așa-numiții elevi-problemă întâlniți, într-o formă sau alta, în mai
toate clasele de elevi.

Etiologia situației de criză educațională

Doamna profesor pentru învățământ primar Maria L. predă la clasa I, într-o școală de nivel
mediu dintr-un oraș de provincie. A învățat și a muncit mult și își ia meseria foarte în serios.
Lucrurile în clasa doamnei L., în care se regăsesc și câțiva elevi foarte buni, au șchiopătat de la
început. Există doi elevi, doar doi, care fac diferența între lecții încununate de succes și niște
corvezi aproape imposibil de dus la bun sfârșit.
Adrian C. a ajuns, din cauza situației complicate din familie, târziu pe băncile școlii, așa că
este cu un an și jumătate mai mare decât cei mai mulți dintre colegii săi. Doar mama sa lucrează, în
timp ce tatăl este alcoolic și violent, dependent de jocuri de noroc. Locuiește într-o suburbie, într-o
singură cameră, împreună cu părinții și cei doi frați mai mici, adesea nu are căldură sau apă caldă,
pe scurt este un caz social. Însă Adrian, lipsit de apărare în familie, și-a găsit adăpostul sub
Temă de control - managementul clasei / grupei
Student: Lefter (Aiordăchioaie) Andreea
PIPP CREDIS - an II, semestrul I
Ianuarie 2021
umbrela unui anturaj din zona în care locuiește, format din copii și tineri ca el și pierde în compania
acestora timpul pe care l-ar putea petrece învățând. Este lesne de imaginat cum se descurcă
Adrian la învățătură și care este influența lui în clasă. El este candidatul ideal la eșecul școlar și
profilul său se potrivește întru totul descrierii oferite de raportul “Combaterea eșecului școlar: o
provocare pentru construcţia europeană”, care menționează ca responsabili pentru eșecul școlar
următorii factori, descoperiți în urma efectuării mai multor cercetări: atitudinea părinților de
îndepărtare sau protejare excesivă, mediul socio-cultural defavorizat, climatul educativ din familie,
neconcordant cu cel de la școală, lipsa contactului părinților cu școala (Maior (trad.), 1996, pp.
67-69). Pe scurt, Adrian perturbă orele, nu se poate opri din vorbit, din râs, din gesticulat, vorbește
neîntrebat, mănâncă sau se plimbă prin clasă în timpul orelor, astfel încât nicio idee a doamnei L.
nu poate fi dusă la bun sfârșit.
Băiatul și-a găsit un aliat: pe colegul Ionuț V., diagnosticat cu ADHD și neînsoțit, până în
acest moment, de niciun cadru didactic de sprijin și nici de cineva din familie, în tot acest prim an și
jumătate de școală, care s-a transformat atât pentru el, cât și pentru colegii lui, în ore zilnice de
chin, ia pentru doamna L., în munți de frustrare. Cei doi copii alternează glumele nesărate la adresa
colegilor și a profesorilor cu momentele de amenințări, au adus la școală animale găsite pe stradă
pentru a o speria pe doamna Maria L., își provoacă ceilalți colegi la agresiuni fizice unii asupra
altora, și, mai ales, nu se opresc nicio clipă din vorbit și râs, astfel încât timp de 4-5 ore pe zi se aud
aproape exclusiv glasurile lor în clasă. Ceilalți profesori sunt depășiți de situație, iar doamna L.
caută cu disperare o soluție.
Situația se potrivește descrierii realizate de R. B. Iucu pentru o situație de criză:

- beneficiază de o izbucnire instantanee, declanșându-se fără avertizare;

- debutează de obicei prin afectarea sistemului informațional: viciază mesajele, îngreunează
comunicarea prin obstaculare permanentă, prin destructurarea canalelor, urmărind instaurarea stării
de confuzie;
- facilitează instalarea climatului de insecuritate,
- generează stări de panică prin eliminarea reperelor de orientare valorică; (Iucu, 2006, p. 39).

Luarea deciziei
Desigur că ne aflăm, în relatarea noastră, într-un moment în care toți pașii firești de
rezolvare a situației au fost deja parcurși de către doamna profesor Maria L. Dumneaei a încercat
mai întâi să obțină sprijin pentru Ionuț, pentru a maximiza achizițiile lui din clasă și a asigura
supravegherea strictă a comportamentului elevului. Părinții au susținut de la început că, în pofida
diagnosticului incontestabil de ADHD stabilit pentru Ionuț de doi medici psihiatri, fiul lor este doar
ceva mai energic și că medicii ar fi exagerat, bazându-se pe faptul că băiatul ar fi avut emoții în
timp consultului medical. Părinții lui Ionuț au susținut de la început că fiul lor se comportă absolut
normal acasă, așa că, deocamdată, doamna L. nu se poate baza pe o rezolvare în cazul lui Ionuț.
Însă dumneaei a făcut, în paralel, demersuri și în ceea ce îl privește pe Adrian. A luat
legătura cu familia lui, atât cu mama, cât și cu tatăl, a obținut câteva mici sponsorizări pentru
rechizite și câte ceva de îmbrăcat, ba chiar îi propusese tatălui elevului un loc de muncă, despre
care auzise de la niște cunoscuți. În același timp, luase legătura cu serviciile sociale din localitate,
pentru ca familia să fie sprijinită financiar, iar tatăl să fie inclus într-un program de terapie pentru a
se vindeca de alcoolism. Familia C. apreciase într-o mică măsură eforturile doamnei L. și prea
puține dintre bunele sale intenții se concretizaseră. Desigur, doamna L. purtase, în paralel, câteva
 Temă de control - managementul clasei / grupei
Student: Lefter (Aiordăchioaie) Andreea
PIPP CREDIS - an II, semestrul I
Ianuarie 2021
discuții cu cei doi copii, dar insistase, într-o primă etapă, pe remedierea factorilor externi care
afectau, prin cei doi băieți, bunul mers al orelor sale de curs.
Iată, acum, planul de intervenție realizat de doamna L. pentru a remedia situația din clasă și
performanța, în general, a celor doi elevi.ea decide să schimbe abordarea și să rezolve în clasă, în
măsura în care se poate, problemele care țin de clasă. Obiectivele generale, pe termen lung, vor fi:
1. Să dispară sentimentul de teamă al celorlalți elevi față de Adrian și Ionuț, iar relațiile
lor cu cei doi colegi să devină mai cordiale;
2. Adrian și Ionuț să fie implicați în activitățile școlare și extrașcolare ale colectivului de
elevi;
3. Cei doi elevi să fie acceptați de cât mai mulți dintre colegi, astfel încât legătura dintre
ei doi să devină mai puțin puternică;
4. Rezultatele școlare ale celor doi să se îmbunătățească;
5. Să fie liniște în timpul orelor de curs, astfel încât informațiile să ajungă la elevi.

Pe termen scurt, doamna L. își propune câteva obiective țintite pentru fiecare dintre cei doi
elevi care cauzează probleme și unul-două obiective care vizează întreaga clasă:

Adrian C. Ionuț V. Întreg colectivul de elevi

a. Va veni regulat la a. Va primi un cadru didactic de a. Vor fi stimulați să îi

școală; sprijin, parțial subvenționat de implice pe Adrian și
b. Își va realiza temele stat; Ionuț în jocurile
pentru acasă imediat b. Va lucra după o programă spontane din timpul
după orele de curs, în adaptată, cu materiale, recreațiilor;
clasă, împreună cu sarcini, metode de lucru și de b. În cadrul orelor de
doamna L.; evaluare diferențiate, iar aici dezvoltare
c. Va primi sarcini în cadrul doamna L. se va baza pe personală, se va
colectivului, pentru a-i cadrul didactic de sprijin să îi insista asupra
crește stima de sine și a vină în ajutor lui Ionuț. noțiunilor de
fi determinat să c. Va primi sarcini în cadrul bully-ing și de
coopereze; colectivului, pentru a se simți incluziune,
d. Va continua să apreciat și integrat; acceptare, se vor
primească, ocazional și d. Doamna L. îi va sta la realiza jocuri
foarte discret, mici dispoziție o dată pe tematice, iar
ajutoare în alimente, săptămână pentru a sta de psihologul școlii va
rechizite și vorbă cu el sau a-i explica lucra personal cu
îmbrăcăminte. anumite chestiuni legate de elevii, susținut de
e. Doamna L. îi va sta la teme/lecții. doamna învățătoare.
dispoziție o oră pe e. Psihologul școlii va susține
săptămână pentru a-i săptămânal o ședință de
lămuri eventualele terapie comportamentală cu
neclarități sau pentru a-l el.
ajuta să înțeleagă unele
situații de viață.
Temă de control - managementul clasei / grupei
Student: Lefter (Aiordăchioaie) Andreea
PIPP CREDIS - an II, semestrul I
Ianuarie 2021

Aplicarea măsurilor
Doamna Maria L. nu a întârziat să constate că abordarea problemei din interiorul clasei a
dat mai multe roade decât încercările de până atunci de a o rezolva pornind din exterior.
Adrian C., fiind solicitat să scrie data pe tablă și să curețe tabla după fiecare oră, a lipsit din
ce în ce mai puțin, deoarece simțea că este nevoie de el la școală. În cadrul discuțiilor săptămânale
cu doamna învățătoare, el abordează o varietate de teme și, cu timpul, îndrăznește să îi
povestească unele aspecte din viața lui de familie. Impresionată, doamna L. îl susține emoțional și
îi oferă câte un caiet sau câte o carte în dar. Cărțile îl însoțesc pe Adrian în mediul familial neplăcut
și se transformă în refugiul său, în colțul său de bine, de frumos. Astfel, abilitatea de a citi a elevului
se îmbunătățește, îi crește capacitatea de concentrare, iar vocabularul îi sporește. El prinde aripi,
văzând că doamna L își ia timp special pentru el.
Ionuț V. se dovedește a fi foarte compatibil cu profesoara de sprijin pe care doamna L. a
găsit-o pentru el. Cu ajutorul subvenției de la stat și, într-o primă etapă, cu o sponsorizare din
partea unui ONG din care doamna L. face parte, profesoara de sprijin este plătită pentru a fi
prezentă trei zile pe săptămână, pe toată durata orelor de curs. Doamna L. pregăteșete materiale
adaptate pentru Ionuț, iar profesoara de sprijin se asigură că el le parcurge integral și corect.
Discuțiile săptămânale cu elevul au ca rezultat sudarea încrederii lui Ionuț în doamna Maria L. Și el
primește mici atenții, constând mai ales în câte o carte cu multe imagini și text scris cu font mare,
căci răbdarea băiatului este foarte limitată. În cadrul ședințelor de terapie la școală, Ionuț se simte
ca în compania unui bun prieten, ajunge să se mai relaxeze și să își controleze mai ușor mișcările,
vorbele și atitudinea. Observând progresele realizare, prin efortul cadrului didactic, de către copilul
lor, părinții ajung să accepte că Ionuț are o problemă de sănătate și decid, în cele din urmă, să ia
asupra lor cheltuielile nesubvenționate de stat legate de sprijinul lui Ionuț în timpul orelor și de
terapia sa.
Întreaga clasă apreciază orele de dezvoltare personală organizate de doamna psiholog și le
privește ca pe ore de joacă mult așteptate. Totuși, efectele țintite ale acestor jocuri nu întârzie să
apară. Copiii sunt mai amabili și răbdători cu Ionuț și Adrian și mai puțin temători în relațiile cu ei.

Evaluarea
Evaluarea în acest caz poate fi considerată inspecția de grad a doamnei Maria L.,
programată la trei luni distanță de la aplicarea primelor măsuri din planul de intervenție, care a fost
încununată de succes. Orele s-au desfășurat în liniște, răspunsurile s-au succedat firesc, aitutdinea
copiilor a fost una serioasă și angajată, iar Ionuț și Adrian au încercat, după putere, să o susțină pe
Doamna, fiind respectuoși și demonstrând că înțeleg, într-o oarecare măsură, miza situației.
Doamna profesor pentru învățământul primar a obținut note foarte bune atât la examen, cât și la
inspecție.

Concluzii
Cercetătorul John Hattie tratează, în lucrarea Învățarea vizibilă, chestiunea feedback-ului în
educație. El se referă la importanța feedback-ului în procesul propriu-zis al predării-învățării. Însă,
Temă de control - managementul clasei / grupei
Student: Lefter (Aiordăchioaie) Andreea
PIPP CREDIS - an II, semestrul I
Ianuarie 2021
extrapolând, observăm că doamna Maria L., a cărei situației am descris-o, nu a făcut altceva decât
să răspundă, să ofere feedback într-o multitudine de moduri, diferiților stimuli pe care i-a primit din
partea elevilor săi. Ea a căutat să răspundă nevoilor de învățare ale elevilor într-un mod exhaustiv,
înțelegând că învățarea nu începe și se sfârșește odată cu programul cursurilor de la școală. Un
cadru didactic sensibil și dedicat, ea a înțeles cât de mulți factori joacă un rol în capacitatea
copilului de a învăța și i-a abordat pe fiecare în parte. Dacă feedback-ul, așa cum afirmă Hattie,
este esențial în cadrul desfășurării lecției, cu atât mai mult va fi el esențial sub aspectul raportării la
nevoile de învățare ale unor copii care, la o primă vedere, nu beneficiază de premisele succesului
școlar, dar care nu sunt lipsiți de potențial.

Bibliografie:
*** (1996): COMBATEREA EŞECULUI ŞCOLAR: o provocare pentru construcţia
europeană. Traducere de Cornelia Maior, EURYDICE, Ed. Alternative, Bucureşti

Iucu, R. B. (2006): Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de

criza educațională, Ed. Polirom, București

Hattie, John (2014): Învățarea vizibilă, Ed. Trei, București

Sursă imagine copertă:

https://policiesanpracticesinindigenouseducation.weebly.com/1902.html