Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DIN BACĂU

Departamentul pentru Pregătirea


Personalului Didactic
Specializarea:
Pedagogia învăţământului
primar şi preşcolar

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Coordonator ştiinţific:
Student:
Gherghel ( Creţu ) Lenuţa

Bacău
1
2009

UNIVERSITATEA DIN BACĂU


Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic
Specializarea:
Pedagogia învăţământului
primar şi preşcolar

STUDIU DE CAZ PRIVIND GESTIONAREA


UNEI SITUAŢII DE CRIZĂ
(INADAPTAREA ŞCOLARĂ)

Coordonator ştiinţific:
Student:
Gherghel ( Creţu ) Lenuţa

Bacău
2009

2
CUPRINS
1.PARTEA TEORETICĂ
1.1.Definirea noţiunilor
1.2.Motivarea temei

2. PARTEA APLICATIVĂ
2.1.Prezentarea cazului
2.2.Istoricul evoluţiei problemei
2.3.Descoperirea cauzelor generatoare
2.4.Analiza datelor şi stabilirea ipotezei
2.5.Precizarea obiectivelor
2.6.Metode şi strategii
2.7 Adopterea soluţiilor şi implementarea în practică
2.8. Rezultate

3.CONCLUZII

4. BIBLIOGRAFIE

3
1.1.DEFINIREA NOŢIUNILOR

Nu puţine sunt situaţiile în care cadrul didactic se confruntă cu unele situaţii aparent
insolvabile care afectează prin obstaculare bunul mers al activităţilor din clasă.
Criza poate fi definită ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinate ,
neaşteptate dar şi neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea
ori siguranţa clasei respective şi a membrilor acesteia. ( Iucu , B. Romiţă , Managementul
clasei de elevi – Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională , Editura
Polirom , Iaşi , 2006 )
Definiţia ar trebui completata cu o serie de elemente conexe cum ar fi,pe de o parte, precizarea
gradului de periculozitate, a percepţiei reale ori false a acestuia, iar pe de alta, gradul de
probabilitate a evenimentului studiat.
Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla si soluţiona o situaţie de criză
presupun un efort mare, strategii de intervenţie ferme dar prudente, un consum de energie
nervoasă şi fizică sporit, cu şanse de a determina consecinţe greu de evaluat în planul
echilibrului psihic al persoanelor implicate. Traumele pot fi semnificative întrucât
"tentaculele" crizei tind să pună stăpânire şi pe elemente conexe, aparent neimplicate în
situaţia generatoare.
În una dintre cele mai interesante lucrări apărute recent în literatura de specialitate
americană , ,, criza este descrisă ca un eveniment emoţional semnificativ , provocat de
schimbare radicală , caracterizat printr-o instabilitate temporală ” ( Robert H. Decker , Wen a
Crisis Hits Will Your School Be Ready ,Corwin Press , INC, Thousand oaks , California 1998)
Managementul clasei , este definit de Romiţă B. Iucu în lucrarea amintită mai sus ,
ca fiind ,,conducerea strategică optimă a activităţii instructiv –educative, proiectată şi
desfăşurată într-o unitate de învăţământ/clasă de elevi”.(Iucu ,B.Romiţă , ,,Managementul
clasei de elevi”Editura , Polirom,2006 , p.14)
A face managementul clasei înseamnă a utiliza un set de instrumente de gestionare a
relaţiilor dintre învăţător şi elevi pe de o parte şi dintre elevi pe de altă parte. Acest set de
instrumente este oferit învăţătorilor pentru a le facilita munca şi pentru a-i ajuta să
construiască un mediu de muncă sănătos.

4
Inadaptarea şcolară – este definită ca ansamblul manifestărilor psiho-
comportamentale caracterizat prin lipsa temporară sau dificultatea de integrare sau acomodare
a individului la mediul social educaţional .
Conceptul de inadaptare este marca perspectivei psihologice; copilul
inadaptat e cel al cărui comportament, indiferent de cauză, îl împiedică să beneficieze de
experienţele educaţionale şi sociale obişnuite, atât în şcoală, cât şi acasă .Orice conduită de
devianţă şcolară presupune implicit o forma de inadaptare. Este foarte dificil de stabilit o
diferenţă specifică între cei doi termeni . Daca avem în vedere faptul ca indicatorul predictiv
cel mai puternic al adaptării şcolare este succesul şcolar şi că există unii elevi bine adaptaţi,
dar care manifestă conduite deviante, atunci am fi înclinaţi să credem că "devianţa şcolară"
are o accepţiune mult mai largă decât cea a conceptului de "inadaptare şcolară".
Există forme şi grade de inadaptare de intensitate diferită , care au în comun generarea
de insatisfacţie la nivel individual ( tensiuni , eşecuri sau insuccese ) care cumulate pot
favoriza apariţia de tulburări psihopatologice şi prejudicii la nivel social ( perturbă
comunicarea interpersonală , procesul de instrucţie şi educaţie ).
În faza incipientă inadaptarea şcolară se manifestă prin insatisfacţii ce produc temeri şi
descurajare . Repetarea lor în timp e de natură să cronicizeze anxietatea , frustrarea elevului .
Această stare determină gesturi de revoltă (impertinenţă , ostilitate ) faţă de şcoală şi faţă de
cadru didactic şi permanentizează situaţiile conflictuale cu colegii .
Inadaptarea se datorează în măsură covârşitoare unor disfuncţii în organizarea vieţii
şcolare , precum şi a unor disfuncţii ce persistă în planul relaţiilor învăţător – elev care sunt în
măsură să întreţină o stare de stres generalizat .

5
1.2.MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Am ales exemplul pe care îl voi aborda în rândurile următoare deoarece este inedit atât
pentru clasa de elevi cât si pentru cadrele didactice care predau la clasa la care sunt eu
învăţătoare . Am s-o numesc , pe eleva în cauza,doar “Maria “.Nu voi reuşi sa epuizez
subiectul în doar câteva pagini,dar voi încerca să surprind esenţa acestei situaţii de criză.
În acest caz se păstrează caracteristicile unei situaţii de criză şi anume:
- este instantanee ;s-a declanşat surprinzător pentru noi ,cadrele didactice , cât şi
pentru colegi
- consider ca a afectat sistemul informaţional,deoarece,în prima fază a crizei , nu ştia
nimeni de ce a început sa lipsească eleva Maria de la şcoală , nu ştiam exact ce se
întâmpla,eram bulversaţi , pentru că ne obişnuisem cu prezenţa ei aproape zilnică la şcoală ,
exceptând cazurile de îmbolnăvire;
- a generat oarece stări de conflict,pentru că ,în vreme ce eu , ca învăţătoare ,
încercam să rezolv enigma, apăreau tot felul de zvonuri şi climatul clasei era afectat:unii
dintre elevi se gândeau că Maria , deşi nu vine la şcoală , s-ar putea sa nu fie pedepsită şi nu
este corect în ce priveşte elevii care frecventează zilnic şcoala etc ,etc.
- în final s-a dovedit ca situaţia de criza avea un caracter inedit familia nu o lasă să mai
vină la şcoală pentru că a rămas repetentă – Maria repetă clasa a IV-a
- iniţial , situaţia aceasta ,a generat impresia de insolvabilitate ; din fericire s-au găsit
soluţii de rezolvare.
Convinsă fiind că voi găsi soluţii pentru adaptarea şcolară a Mariei am ales să abordez
acest caz care la început părea a fi nerezolvabil .

6
2.STUDIU DE CAZ

SUBIECTUL: L.M. , 10 ani, clasa a IV-a


2.1 PREZENTAREA CAZULUI : Eleva L. M.- Copil de etnie rromă
Problema educativă a elevei L.M. ţine de inadaptarea şcolară , manifestată prin
atitudini respingătoare faţă de cerinţele şcolii , prin sfidarea învăţătorului şi a colegilor de
clasă . Menţionez că are şi un număr mare de absenţe nemotivate.Din punctul de vedere al
dezvoltării intelectuale , eleva are capacităţi reduse de abstractizare şi generalizare în raport
cu vârsta .Are o pregătire şcolară precară cu mari lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate
din clasele anterioare , este submotivat pentru învăţătură , aceşti factori explicând în mare
parte şi situaţia şcolară foarte slabă .Gradul de maturizare psihică este scăzut , copilul are
dificultăţi de adaptare atât la mediul şcolar cât şi la cel familial .

2.2. ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI


Lipsa de afecţiune din partea părinţilor, dezinteresul total al acestora faţă de cei trei
copii, lipsa supravegherii parentale si maternale ( părinţii alcoolici , plecaţi la muncă în sat
,lipsind zile şi nopţi de lângă copii ) ; condiţii materiale insuficiente,majoritatea timpului şi-l
petrece cerşind de la vecini lipsind de la şcoală aproape jumătate din anul şcolar 2008-2009,
au dus la repetenţie .
Lipsa motivaţiei de învăţare s-a observat din primele clase şi are la bază în cea mai
mare parte indiferenţa părinţilor faţă de educaţia copiilor în general .
Astfel situaţia şcolară s-a menţinut în zona mediocrităţii spre slab, eleva mulţumindu-
se că a promovat clasa .

2.3. DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:


a) – Maria prezintă dificultăţi de relaţionare deosebit de pronunţate ,este o fire
introvertită , puţin interesată de comunicare

b) - are numeroase absenţe nemotivate.

Comportamentul:

7
- Nu vorbeşte în clasă decât atunci cand i se pune în mod direct o întrebare.
- Răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să
privească în ochi învaţătoarea când i se cereasă răspundă .
- Când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termina niciodată activitatea,
rămânea liniştită şi nu îşi deranjează colegii.
- Reacţionează puţin pozitiv dacă este lăudată, dar se supără foarte tare dacă este
certată fără să mai comunice cu cineva.
- Rămâne singură în timpul recreaţiilor, ceilalţi o ocolesc , pentru că de multe ori este
nespălată şi prost îmbrăcată .
Dialog cu eleva:
M. pare la prima vedere o fată liniştită care evita să vorbească. După mai multe
monologuri ale mele şi laude necontenite M. a început să povestească întâmplări din viaţa ei.
,, Mi-e temă sa răspund . Dacă greşesc copiii mă vor striga Repetenta .”
,, Nu vin la şcoală pentru că nu –mi dau voie părinţii . Trebuie să am grijă de casă cât
timp ei sunt plecaţi .”
Dialog cu mama:
- Mama ne spune că Maria refuză să vină la şcoală pentru că , ,, râd copiii de ea pe motiv
că a rămas repetentă” .
- Aceasta se scuză că nu se poate ocupa de educaţia copiilor de problemele şcolare ale
acestora din cauza soţului ,care este beţiv şi violent .Tot ce le duce tatăl aruncă ,iar
banii toţi îi dă pe băutură .
Dialog cu tata
- Acesta spune că el stă mult timp plecat şi copiii sunt lăsaţi acasă cu soţia , care după
plecarea sa la muncă , pleacă şi ea de acasă , copiii rămânând astfel în grija vecinilor .
- Aceştia le aduc mâncare , le spală hainele ,dar ei se joacă şi se murdăresc tot timpul. O
acuză vehement pe mama care umblă pe drumuri fără motiv .
Dialog cu vecinii
- Toţi ştiu şi regretă posibilităţile acestor copii necăjiţi .Îi acuză pe ambii părinţi .Din vina
lor copiii sunt plini de păduchi ,lipsiţi de hrană , adesea fură de la vecini ceea ce cred că
le este necesar.
2.4. ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZEI :
- Inadaptarea Mariei la şcoală a fost repercusiunea comportamentelor greşite ale
părinţilor . Dacă ei sunt părăsiţi de părinţi în cine pot avea încredere? Deşi în clasă stătea
liniştită în banca sa , acasă , pe la vecini mergea şi le cerea mereu măncare.

8
Ipoteza :Dacă cunosc cauzele inadaptării şcolare şi factorii determinanţi , şi voi
folosi strategii adecvate , atunci Maria se va adapta atât în colectivul de elevi cât şi la viaţa
şcolară .
2.5. PRECIZAREA OBIECTIVELOR
Obiective pe termen lung
O1.- Maria , va frecventa regulat toate orele.
O2. - Sarcinile didactice vor fi terminate în timp util
O3. - Va participa la discuţii cu toţi colegii .
O4. - Activitătile de învăţare se vor prelungi după orele de curs.
Obiective pe termen scurt
O1- i se vor trasa diverse sarcini precise , cât mai atractive pentru a fi resposbilizată.
O2- eleva va fi încurajată să-şi exprime propriile păreri faţă de problemele abordate
alături de ceilalţi elevi în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii
săi.
O3- Discuţii cu eleva pe diferite teme .

2.6.METODE ŞI STRATEGII
Efectuarea de vizite la domiciliul elevei împreună cu mediatorului şcolar , unde am
purtat diverse discuţii atât cu eleva cât şi cu părinţii acesteea , prin urmare Maria a început să
frecventeze din nou şcoala .
Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu ea au avut
rezultate mulţumitoare. La orice activitate Maria este ajutată de colegi şi încurajată pentru
orice efort căt de mic .

2.7 ADOPTAREA SOLUŢIILOR ŞI IMPLEMENTAREA ÎN PRACTICĂ


Responsabilităţi :
I se cere Mariei să răspundă zilnic de completarea panoului de prezenţă din clasă,
explicându-i cât de importantă este sarcina sa.
Participarea în clasă :
Încă de la începutul programului am pus-o să completeze panoul de prezenţă,în care
M.trebuia să afişeze fotografia fiecărui elev prezent . De atunci L.M. venit zilnic la şcoală.
Activitatea de învăţare
Zilnic este pusă să răspundă , fiecare răspuns este încurajat.Sarcinile de învăţare sunt
diferenţiate.Temele sunt făcute după ore la şcoală astfel încât acasă M. trebuie doar să mai

9
citească lecţiile..Copiii o laudă şi ea a începe să fie încrezătoare în forţele proprii şi să
lucreze singură..
Vizita mediatorului şcolar la domiciliul elevei

Aptitudini sociale:
În timpul activităţilor de grup, M. este rugată să-i ajute pe copii , ajungînd să
dobândească reale aptitudini.

Evaluarea programului de schimbare


Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi s-a observat o schimbare pozitivă.
Maria nu mai lipseşte de la şcoală decât dacă este bolnavă şi atunci vine mama şi mă anunţă ,
a devenit încrezătoare în forţele proprii , comunică cu toţi elevii.
S-au observat, în scurt timp, progrese la învăţătură şi adaptare. E din ce in ce mai
activă , se bucura pentru orice rezultat obţinut şi orice apreciere pozitivă.

2.8. REZULTATE
- în lipsa consilierului şcolar , mediatorul efectuează în continuare vizite la domiciliul
elevei . Maria începe să recupereze ,, cu paşi mici dar siguri ” problemele de inadaptare .
În cele două zile când elevii termină cursurile la ora 12,00 voi rămâne la şcoală cu Maria
şi vom lucra suplimentar la disciplinele care impun acest lucru . Părinţii au înţeles cât de
important este ca fiica lor să frecventeze şcoala . Mama este mai mult acasă , se ocupă
mai mult de educaţia copiilor , are o atitudine pozitivă faţă de şcoală .
3. CONCLUZII
Dacă nu aş fi intervenit, cazul prezentat mai sus ar fi degenerat. Cred că multe din
abandonurile şcolare s-ar fi putut , intervenind cu mijloace adecvate , la timpul potrivit.
Consider ca a fost decisivă adoptarea unei atitudini flexibile din partea mea, dar la fel de
importante au fost şi încurajările, responsabilizarea Mariei , introducerea unor activităţi care
să - l atragă pe copil.

4. BIBLIOGRAFIE:

1. Cristea , Sorin , Dicţionar de termeni pedagogici , E.D.P., Bucureşti , 1998


2. Creţu , E., Probleme de adaptare şcolară , Editura All Educational , Bucureşti , 1999
3. Iucu ,B.Romiţă ,,Managementul clasei de elevi- Aplicaţii pentru gestionarea
situaţiilor de criză educaţională , Editura Polirom , Iaşi , 2006
10
4. Jinga , Ioan , Managementul învăţământului , Editura Aldin, Bucureşti, 2001

11