Universitatea din Craiova

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Programul de pregătire psihopedagogică, nivelul II

LUCRARE APLICATIVĂ LA DISCIPLINA

METODOLOGIA CERCETĂRII EDUCAȚIONALE

Coordonator științific: Conf.univ.dr.Florentina Mogonea

Nume și prenume masterand: Dincea Marina-Andreea

Facultatea: LITERE

Programul de Master: Studii de limba și literatura română

Craiova
2020
 EȘECUL ȘCOLAR ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL

2
CUPRINS:

1. Importanță și actualitate. Motivația alegerii temei 4

1.1. Importanța și actualitatea temei 4
1.2. Motivația alegerii temei 4
2. Fundamentarea teoretică a temei 5
2.1. Stadiul abordării temei în literatura de specialitate 5
Analiza critică a surselor bibliografice 5
2.2. Contribuția proprie, originală la abordarea temei 5
3. Scopul și obiectivele cercetării 6
4. Ipotezele cercetării ( generală și particulară) 6
5. Variabilele cercetării ( independente și dependente) 6
6. Eșantionarea conținutului și a populației studiate 7
6.1. Eșantionarea conținutului 7
6.2. Eșantionarea populației 7
7. Etapele cercetării 8
7.1. Etapa constatativă 8
7.2. Etapa experimentală 8
7.3. Etapa de posttest 8
7.4. Etapa de retest 9
8. Metodologia și instrumentele cercetării 9
9. Valorificarea rezultatelor cercetării 12
Bibliografie 15
Anexe 16

3
Importanță și actualitate. Motivația alegerii temei

1.1. Importanța și actualitatea temei

Studiile consacrate eșecului şcolar au pus în evidenţă un fenomen complex, in multiple
faţete şi dimensiuni, care nu poate fi uşor surprins într-o definiţie. De cele mai multe ori, eșecul
şcolar a fost definit prin raportare la ceea ce reprezintă reversul său, adică succesul şcolar. Se
consideră că între succesul şi insuccesul școlar există o relaţie dinamică, dialectică şi complexă.
Aşa cum nu poate exista un succes total şi continuu, tot aşa nu poate exista un insucces definitiv
şi global. Cel mai frecvent ne întâlnim cu succese sau insuccese parţiale.
Sintagma insucces şcolar este utilizată alternativ cu cea de eşec şcolar, fiind considerate
sinonime. Atunci când se vorbeşte de eșecul şcolar, apare în mod frecvent şi conceptul de
inadaptare şcolară. Inadaptarea şcolară se referă atât la dificultăţile de a îndeplini sarcinile
şcolare, cât şi la eşecul de integrare în mediul şcolar din care elevul face parte. Se admite, în
general, că un elev este adaptat atunci când reuşeşte să aibă relaţii cu ceilalţi elevi şi un mod
adecvat de a răspunde exigenţelor şcolare. Evaluarea adaptării şcolare presupune luarea în
consideraţie a acordului care se realizează între elev şi mediul şcolar în diferite momente, ţinând
cont de o serie de indicatori, şi anume (Jigău, 1998, p. 19)
• aptitudinea elevului de a-şi însuşi informaţiile transmise şi posibilităţile de operare cu
acestea;
• capacitatea de relaţionare cu grupul şcolar;
• interiorizarea unor norme şcolare şi valori sociale acceptate.

1.2. Motivația alegerii temei

Am ales această temă, deoarece eşecul şcolar reprezintă un aspect cu care se confruntă
învăţământul în momentul actual. De asemenea, îmi doresc să pun în lumină eforturile depuse de
un cadru didactic, în pofida salariilor nesatisfăcătoare și a greutăților cu care se confruntă. Astfel,
dorința nestăpânită a profesorului depășește orice limită a normalității, fiindcă, fără să ne dăm
seama, pătrunde în profunzimea relațiilor cu cei apropiați, cu membrii familiei, ceea ce conduce
la prevenirea eșecului școlar. Deși vina este îndreptată spre imaginea celui de la catedră, familia
este, din punctul meu de vedere, elementul declanșator al eșecului școlar. Aceasta trebuie să
creeze un echilibru între educația celor ,,7 ani de acasă’’ și educația școlară. Trebuie luate măsuri

4
de prevenire și combatere a eșecului școlar, pentru formarea și dezvoltarea universului cognitiv
al copilului în bune condiții.

2. Fundamentarea teoretică a temei

2.1. Stadiul abordării temei în literatura de specialitate
Analiza critică a surselor bibliografice
Succesul şcolar constă în „obţinerea unui randament superior în activitatea instructiv-
educativă, la nivelul cerinţelor programelor şi al finalităţilor învăţământului", iar eșecul se referă
la „rămânerea în urmă la învăţătură sau la neîndeplinirea cerinţelor obligatorii din cadrul
procesului instructiv-educativ, fiind efectul discrepanţei dintre exigenţe, posibilităţi şi rezultate"
(Popescu , 1978, pg.24). Există trei categorii de factori, în funcție de sursa lor. Astfel, avem
factori care țin de elev (caracteristici anatomo-fiziologice și psihologice), factori care țin de
școală și de condițiile pedagogice și factori care țin de familie și de mediul
sociocultural( Sălăvăstru, 2004, pg.236). Fiecare factor își poate aduce propria contribuție,
conlucrând la insuccesul școlar, neavând astfel unul pe care îl putem numi central, deși numeroși
psihologi au încercat să supraliciteze rolul unuia dintre factori. (Gilly, 1972, pg.274).
Stilul educativ este împărțit în literatura sociologică în mai multe tipuri, gravitând în
jurul următoarelor axe: restricție-toleranță, angajament-detașare, dependență-autonomie,
respingere-acceptare. (apud.Pourtois, 1991, pg.8-9). Diana Baumrind, combinând două variabile
—controlul parental, suport parental—identifică trei stiluri educative parentale:p permisiv,
autoritar și „autorizat” ( apud.Baumrind, pg.639-652).

2.2. Contribuția proprie, originală la abordarea temei

Eșecul școlar este un impediment în realizarea obiectivelor școlare. Mulți cercetători au
dezbătut cauzele apariției eșecului școlar , dar și consecințele ce pot interveni. Toți au fuzionat o
serie de factori care stau la baza apariției eșecului școlar: factorii socio-familiali, pedagogici și
psihologici. Este evident faptul că, făcând o anchetă asupra demersului educativ al copilului,
vom sesiza o conduită toxică, gesturi lipsite de politețe, ceea ce face trimitere la familie.
Familia, de altfel, își va îndrepta atenția asupra cadrului didactic, aspru sancționat , de cele mai
multe ori, pentru nereușita elevului. Copilul, simțindu-se încolțit de părinți și de cadre didactice,
va critica procedeele sistemului de învățământ, maniera de evaluare. Toți factorii contribuie ,
într-o anumită măsură, la apariția eșecului școlar, mai ales dacă nu se acționează rapid, însă
trebuie luat în seamă faptul că, în cele mai multe cazuri, educația domestică este răspunzătoare
pentru rezultatele slabe ale copilului. Educația parentală este vitală, însă , fără o bază solidă

5
provenită din zona de confort a copilului, educația școlară nu este doar inutilă, ci și fără putința
realizării.

3. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul: Prevenirea şi reducerea cazurilor de eşec şcolar, în rândul elevilor din ciclul
gimnazial.

Obiectivele urmărite în abordarea problematicii eșecului școlar sunt:

O1: Indentificarea cauzelor eșecului școlar;
O2: Informarea părinților asupra efectelor eșecului școlar;
O3: Cunoașterea părerilor elevilor față de importanța școlii și a actului instructiv-
educativ;
O4: Ascultarea cu atenție a opiniilor formulate de către profesori, elevi și părinți în ceea
ce privește activitatea școlară, respectiv eșecul școlar;
O5: Elaborarea unui program de intervenție pentru combaterea eșecului școlar.

4. Ipotezele cercetării ( generală și particulară)

 Ipoteză generală: Dacă în cadrul activităților desfășurate cu elevii s-ar folosi
metode antrenante, atunci ar fi prevenită apariția eșecului școlar.
 Ipoteză particulară 1 : Dacă părinții și/sau ceilalți membri ai familiei s-ar implica
mai mult în viața socioafectivă a elevului, ar sputea fi prevenită apariția eșecului școlar.
 Ipoteză particulară 2 : Dacă elevul ar avea o viață socială activă, ar scădea
considerabil riscul apariției eșecului școlar.

5. Variabilele cercetării ( independente și dependente)

 Variabilele independente: folosirea metodelor antrenante în cadrul activităților
desfășurate; implicarea părinților și/sau a membrilor familiei în viața socioafectivă a elevului;
menținerea vieții sociale active.
 Variabilele dependente: reducerea și prevenirea eșecului școlar.

6
 6. Eșantionarea conținutului și a populației studiate
6.1. Eșantionarea conținutului
-Aria curriculară: Consiliere și orientare
- Disciplina: Opționalul „ Abilități de autocunoaștere”
- Teme:
1. Autocunoaștere și dezvoltare personală
2. Comunicare și abilități sociale
3. Calitatea relațiilor sociale și a mediului școlar
-Subteme:
1. Încredere în sine, reușita personală
2. Abilități de comunicare: ascultare, feedback pozitiv, colaborare și acordarea încrederii.
3. Grijă și sprijin în familie
4. Tehnici de stimulare a creativității
5. Factorii sociali și culturali
Activități de învățare: eseuri pe tema încrederii în propriile forțe; identificarea și
analizarea unor arhetipuri negative din realitatea înconjurătoare; punerea în scenă a unor
personaje ce întruchipează diferite tipuri umane; jocuri de rol; joc de imaginație pe tema „Ce voi
fi mâine” ; tehnici de implementare a regulilor ce vizează realizarea unei comunicări eficiente și
excluderea factorilor perturbatori; sarcini ce implică colaborarea elevilor, dispuși în grupe de
câte 2 sau 3, pentru dezvoltarea spiritului de echipă; dezbateri pe tema influențelor factorilor
sociali etc.

6.2. Eșantionarea populației ( dimensiunea calitativă și dimensiunea cantitativă)

Eșantionul calitativ: elevi, cadre didactice și părinți
Eșantionul cantitativ: 105 persoane (30 de elevi, 15 cadre didactice și 60 de părinți)
Eșantionul experimental (+ intervenție): 52 persoane (15 elevi, 7 cadre didactice și 30 de
părinți)
Eșantioane de control (martor ; –intervenție): 53 persoane (15 elevi, 8 cadre didactice și
30 de părinți)

Caracterizarea subiecților (elevii)

O categorie de subiecți este reprezentată de către elevii clasei a VII-a B de la Școala
Gimnazială „Constantin Negreanu” ( nr.9) din municipiul Drobeta Turnu Severin, jud.Mehedinți.
Clasa este alcătuită din 30 de elevi, dintre care 17 băieți și 13 fete, cu vârste cuprinse între 13 și
7
14 ani. Grupa experimentală este formată din 15 elevi, dintre care 10 băieți și 5 fete. S-a solicitat,
în urma investigațiilor amănunțite, un program de administrare a factorilor experimentali care să
conducă la reducerea eșecului școlar. Cei 15 elevi au tulburări comportamentale, își neglijează
parcursul educativ, abordează o atitudine necorespunzătoare față de ceilalți colegi și depășesc
bariera situată între profesor și elev, apelând la un limbaj vulgar, de cele mai multe ori. Mediul
de provenință al celor 15 subiecți ( elevii) nu este prielnic dezvoltării lor cognitive și personale.
Unii dintre ei provin din medii defavorizate, în care accesul la educație este un lucru de preț pe
care nu și-l permit, alții sunt crescuți de părinți căzuți în patima substanțelor interzise sau în cea a
alcoolului. Părinții unora dintre ei au fost împinși să-și câștige existența în străinătate pentru a nu
condamna copiii la sărăcie. Alți copii au crescut în familii monoparentale sau sub ochii bunicilor,
în cazul decesului ambilor părinți. Din acest punct de vedere, nu este de condamnat
comportamentul deținut de respectivii elevi.

7. Etapele cercetării
Etapele cercetării s-au desfășurat pe parcursul primului semestru al anului școlar 2020-
2021.

7.1. Etapa constatativă (preexperimentală) s-a desfășurat pe parcursul unei luni, în

perioada 15 septembrie-15 octombrie.
Aceasta vizează utilizarea metodelor de acumulare empirică și științifică a datelor
cercetării. Comportamentul subiecților a fost urmărit prin intermediul următoarelor metode:
observația, convorbirea și ancheta sociologică, aplicate tuturor categoriilor de subiecți; iar ca
instrument, am folosit chestionarul. ( vezi Anexa 1)
7.2. Etapa experimentală s-a desfășurat pe parcursul a două luni, în perioada 16
octombrie-16 decembrie.
În urma etapei constatative, am considerat prielnică implicarea subiecților ( elevii) în
activități extrașcolare care să le îmbunătățească latura afectivă.
Am folosit metoda observației, iar ca intrument, grila (protocolul de observație), în
vederea evaluării comportamentului elevilor (vezi Anexa 2).
De asemenea, am selectat câteva activități specifice vârstei: vizitarea obiectivelor turistice
din localitatea în care sunt domiciliați; implicarea elevilor în cluburi sportive, ateliere de creație,
excursii, tabere școlare ; punerea în practică a jocurilor ce vizează cunoașterea colectivului sau
chiar a propriei persoane ( Jocul „Vânătorii de comori”- Anexa 3) etc.
7.3. Etapa de posttest ( postexperimentală) s-a desfășurat de-a lungul a zece zile, în
perioada 17 decembrie- 15 ianuarie, exceptând perioada destinată vacanței de iarnă. Presupune
8
întocmirea unei analize comparative între rezultatele obținute în etapa constatativă și cele
obținute în urma aplicării experimentului. Am aplicat metoda anchetei și instrumentul specific
acesteia, chestionarul (vezi Anexa 4) Odată parcursă etapa experimentală, trebuie urmărite
îmbunătățirile privind rezultatele școlare și disciplinare.
7.4. Etapa de retest ( etapa verificării la distanță) s-a desfășurat timp de zece zile, în
perioada 16 ianuarie- 26 ianuarie. Am organizat o altă ședință cu părinții, în ideea de a le
comunica rezultatele obținute în urma experimentului în care i-am implicat.

8. Metodologia și instrumentele cercetării

Metodele pe care le-am folosit în cadrul experimentului sunt:
 Observația
 Convorbirea
 Ancheta sociologică
Instrumentele adecvate metodelor mai sunt menționate pe care le-am folosit sunt:
 Chestionarul
 Grila ( protocolul de observație)

Metoda observației constă în urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a

diferitelor manifestări comportamentale ale individului ( sau ale grupului), ca și a contextului
situațional al comportamentului. Observația presupune „constatarea lucrurilor și fenomenelor
așa cum ni le oferă natura în chip obișnuit” ( Muster, 1985, pag. 50)
Metoda convorbirii presupune o discuție premeditată, angajată între cercetător și
subiectul investigat, presupunând relația directă, de tipul față în față, dar și sinceritatea deplină a
subiectului.
Chestionarul (metoda de anchetă) este, probabil, cea mai folosită metodă în cercetările
psihosociologice de nivel cantitativ și intrumentul preferat al sociologilor. Chestionarul este „o
tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări
scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către
administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea
persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.” ( Chelcea, 2001, pg.171)
Grila (protocolul de observație) este instrumentul specific metodei observației. Acest
instrument facilitează recoltarea și compararea datelor referitoare la subiecții supuși cerc
Metodele și instrumentele specifice au fost aplicate, în mod repetat , pe parcursul celor
patru etape ale cercetării, cu moficări în funcție de natura evoluției subiecților.

9
 În etapa constatativă, am considerat necesară utilizarea metodei observației, în vederea
identificării factorilor care conduc la apariția eșecului școlar. Astfel, am sesizat o serie de
factori negativi în ceea ce-i privește pe subiecții ( elevii) implicați în experiment: tulburări
comportamentale; absenteism excesiv; limbaj neadecvat; distrageri de orice natură; dezinteres
față de procesul instructiv-educativ; deficiențe privind însușirea tehnicilor de acaparare a fondul
informativ etc. În ceea ce-i privește pe tutorii legali ai acestora, am observat: schimbări bruște
de dispoziție; personalități bipolare; deficiențe în actul comunicării; dezinteres față de situația
școlară a copilului ; nivel educativ redus etc. Relația părinte/tutore legal- copil este deficitară ,
fapt pentru care universul cognitiv al elevului este distorsionat, dereglat, suferă modificări
radicale în sens negativ.
Cadrele didactice sunt severe, bine pregătite, prezintă un interes exagerat, uneori, față de
obiectul predării. Singurul defect al acestora este lipsa empatiei față de elevi care, având o
situație defectuoasă în familie, simt nevoia detașării de mediul toxic din care provin. În general,
profesorii folosesc strategii didactice tradiționale, anoste, în ciuda faptului că ne aflăm în secolul
vitezei și al inteligenței artificiale, creând monotonie în rândul elevilor. Aceștia au nevoie de
activități interactive, antrenante, folosindu-se metode/mijloace moderne care să le stârnească
interesul față de obiectul predat. În cadrul aceluiași demers , am încadrat metoda convorbirii,
sub mai multe forme: convorbire cu alte cadre didactice (consilieri, profesori de diferite
specializări), convorbirea cu părinții/tutorii legali ai copiilor, convorbirea cu elevii, de-a lungul
orelor de curs, dar și în timpul destinat activităților extrașcolare. De asemenea, am organizat
ședințe cu părinții, unde am discutat și am accentuat problemele cu care se confruntă elevii , dar
și măsurile recomandate pentru părinți, pentru a îmbunătăți legătura defectuoasă. Au luat parte și
cadrele didactice care și-au exprimat opiniile privind progresul/ regresul școlar al elevilor.
Am aplicat tuturor subiecților ( elevi, cadre didactice și părinți) un chestionar care să
ilustreze, într-o anumită măsură, cauzele producerii eșecului școlar. ( vezi Anexa 1).
În etapa experimentală, am considerat constructivă implicarea elevilor în activități
extrașcolare, având prilejul de a întări relația profesor-elev și de a cunoaște subiecții
îndeaproape, aplicând metoda convorbirii care s-a bazat pe discuții degajate. Elevii au avut
deschidere față de cadrele didactice, au comunicat în conditții normale și au părut interesați de
activitățile propuse. Îndatoririle față de actul didactic nu au fost neglijate, activitățile extrașcolare
prevăzute în această etapă desfășurarându-se după terminarea programului școlar. Astfel, nu am
întrerupt legătura cu mediul din clasă sau cu activitățile menite să instruiască subiecții.
Am aplicat , de asemenea , metoda observației și instrumentul specific acesteia , grila
(protocolul de observație), care servește la cunoașterea minuțioasă a intereselor
subiecților.
10
 Ca activitate antrenantă, am pus în aplicare jocul „Vânătorii de comori”. Regulile
jocului sunt simple și nu au drept scop stârnirea neplăcerilor în rândul participanților , ci
cunoașterea reciprocă. Raportându-ne la denumirea jocului, suntem tentați să ne gândim la
colectarea de obiecte prețioase, însă presupune cu totul altceva: colectarea unor detalii mărunte,
dar esențiale privind abilitățile sau caracteristicile participanților ce urmează a fi dezvăluite.
Fiecare student primește un formular ce trebuie completat, folosindu-se de numele celorlalți.
Regula de bază a jocului presupune utilizarea informațiilor neștiute deja. (vezi Anexa 3)
În etapa de posttest, am folosit metoda anchetei sociologice și instrumentul specific,
chestionarul(vezi Anexa 4). Chestionarul cuprinde , de această dată, 15 întrebări, acestea din
urmă asemănându-se cu cele folosite în etapa constativă. S-a urmărit evoluția celor trei categorii
de subiecți, comparând rezultatele inițiale cu cele obținute în urma etapei experimentale.
REZULTATE CHESTIONAR:
Am observat schimbări radicale în ceea ce privește cele trei categorii de subiecți, astfel:
- Elevii sunt
încântați de implicarea în activitățile extrașcolare, în urma cărora au învățat ce înseamnă munca
de echipă, respectul și toleranța. Aceștia au renunțat la vechile obiceiuri toxice, care nu făceau
decât să pună la îndoială educația din familie. Prezintă mai mult inters pentru învățătură și
cooperând cu profesorii ori de câte ori li se oferă posibilitatea.
- Cadrele
didactice și-au concentrat atenția asupra metodelor didactice antrenante, renunțând la cele
tradiționale, pentru a îmbunătăți procesul intructiv-educativ. Au devenit mai tolerante în privința
problemelor cu care se confruntă elevii, păstrează necontenit legătura cu părinții acestora și au în
vedere organizarea cât mai multor activități plăcute .
- Părinții au
realizat că nu cadrele didactice sunt răspunzătoare pentru lipsa interesului elevilor față de
învățătură. Au reușit să comunice mai mult cu propriii copii, asigurându-le suportul motivațional
de care au nevoie. Au renunțat la manifestările violente și la limbajul neadecvat.

11
9. Valorificarea rezultatelor cercetării
Rezultatele cercetării ne permit să considerăm ipotezele confirmate și obiectivele
realizate.

Rezultate chestionar elevi

factori pedagogici factori socio-familiali
factori psihologici

15%

48%

37%

Chestionarul adresat elevilor a avut ca obiectiv precizarea factorilor determinanți ai

eșecului școlar pe un eșantion de 15 de elevi, restul de 15 fiind elevii cărora nu li s-a administrat
factorul experimental.
Chestionarul cuprinde 20 de întrebări. O parte din întrebări a vizat aflarea mediului
social, familial și material al elevilor. Din răspunsurile oferite de majoritatea elevilor s-a
constatat că școala nu îi motivează în activitatea de învățare.
Pe primul loc al cauzelor eșecului școlar ,din perspectiva elevilor, se află factorii
pedagogici (48%) .
Factorii pedagogici sunt priviți din doua unghiuri:
-din perspectiva profesorului: elevii manifestă dezinteres total față de obiectul predat prin
perturbarea actului predării ( socializarea, folosirea gadgeturilor), nerespectarea activităților
propuse în timpul orei, absenteismul nejustificat, dezinteresul familiei privind lipsa încurajării și
motivației elevului în activitatea de învățare, abordarea unui comportamnet inadecvat față de
cadrul didactic, dar și față de ceilalți colegi (defăimare), întreruperea profesorului în timpul
predării din diverse motive lipsite de importanță etc.
-din perspectiva elevului: motivele care stau la baza dezinteresului față de procesul
educativ sunt: abundența temelor și a activităților din timpul orei; notarea nefavorabilă/

12
subiectivă; dezinteres față de anumite obiecte de învățământ; programe supraîncărcate, lipsa
activităților extrașcolare etc.
Actul educativ necesită o atenție sporită, fapt pentru care activitatea din clasă are menirea
înțelegerii conținutului studiat, pe când fixarea noțiunilor se realizează acasă. Drept urmare,
învățarea nu poate fi posibilă cât timp cele două etape nu sunt parcurse și îmbinate
corespunzător. De asemenea, părinții au obligația de a susține permanent copiii în activitatea
școlară și de a le monitoriza progresul școlar prin intermediul îndrumătorului.
Pe locul al doilea se află factorii socio-familiali (37%): lipsa unei supravegheri
permanente a copilului; dezinteresul familiei față de importanța procesului instructiv-educativ;
lipsa condiţiilor necesare unei vieţi normale (lipsa hranei, a unei locuinţe, a îmbrăcămintei, a
rechizitelor școlare, a resurselor de documentare etc.); iar pe ultimul loc se află cei psihologici
(15%): nivel intelectual redus, nu au motivație, voință, determinare.

Rezultate chestionar părinți

34%

factorii socio-familiali
factorii pedagogici
factorii psihologici

16%
50%

b) asupra chestionarelor adresate parinților

Chestionarul adresat parinților cuprinde 20 de întrebări și arată că jumătate dintre aceștia
nu constientizează importanța școlii pentru viitorul propriilor copii. Pe primul plan al cauzelor
eșecului școlar se situează factorii socio-familiali (50%), urmați de cei pedagogici (34%) și cei
psihologici (16%).
În familiile care se încadrează în cea de-a doua jumătate a procentului, există părinții care
constientizează importanța școlii, oferindu-le copiilor o atmosferă prielnică dezvoltării
educaționale. Chiar și la locul de joacă sau în relațiile cu alții colegi/prieteni, emană energie

13
debordantă în ccea ce privește actul comunicării. De asemenea, această categorie de părinți se
implică în actul instructiv-educativ al copilului, interesându-se frecvent de progresul/regresul
școlar, dar și de comportamentul pe care îl abordează atât față de cadrele didactice, cât și de
colegi. Deși copiii beneficiază de un anumit timp destinat relaxării, părinții îi implică în diverse
activități extrașcolare (dansuri, pictură, sport, diferite activități de voluntariat etc.), pentru o mai
bună dezvoltare personală și socială.

Rezultate chestionar cadre didactice

factori socio-familiali factori pedagogici
factori psihologici

22%

40%

38%

c) asupra chestionarelor adresate cadrelor didactice

În realizarea chestionarelor au fost implicate 7 cadre didactice ale unității de învățământ.
Chestionarul conține 20 de întrebări care au avut ca scop identificarea factorilor ce au condus la
apariția insuccesului școlar.
Răspunsurile la câteva intrebări au arătat faptul că, pe primul loc al cauzelor eșecului
școlar se află factorii socio-familiali (40%), urmați de cei pedagogici (38%) și de cei psihologici
( 22%). Dintre răspunsurile oferite de către cele 7 cadre didactice, am remarcat că acestea îi
blamează pe tutori/părinți pentru regresul școlar. Limbajul neadecvat folosit în sânul familiei,
violența domestică, lipsa motivației școlare din partea părinților, manifestarea indolenței față de
situația școlară, lipsa supravegherii și a îndrumării pe tot parcursul învățării sunt doar câțiva
factori negativi care influențează procesul instructiv-educativ al elevilor.

14
 SURSE BIBLIOGRAFICE

Apud.Popescu-Nveanu, R. Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București, 1978

Apud.Baumrind, D.—New Directions in Socialization Research, în American
Psychologist(35), 1980
Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative,
București, Editura Economica, 2001
Gilly, M.—Representation de l’ eleve par le maître â l’ecole primaire, în Cahiers de
psychologie (nr. 3-4), 1972
Jigău, Mihaela, FACTORII REUŞITEI ŞCOLARE, Editura Grafoart, Bucureşti, 1998
Muster, Dumitru, Metodologia cercetării în educație și învățământ, București, 1985
Sălăvăstru, D., Psihologia educației, Editura Polirom, București, 2004

15
Anexa 1

Vă rugăm să răspundeţi sincer la următoarele întrebări:

1. Cum te înțelegi cu părinții tăi?

2. În ce constă pentru tine succesul școlar ? Dar eșecul școlar?

3. Părinții te motivează în activitatea de învățare?

4. Ești mândru/ă de colectivul din care faci parte?

5. Care sunt materiile tale preferate?

6. Întâmpini dificultăți la anumite obiecte de învățământ?

7. Îți faci temele acasă?

8. Ce părere ai despre activitățile extrașcolare?

9. Familia ta se interesează de rezultatele tale școlare?

10. Ești mulțumit/ă de rezultatele tale școlare?

11. Ce ai vrea să devii în viață?

12. Cum te motivează profesorii tăi?

13. Lipsești frecvent de la ore?

14. Te simți marginalizat/ă de restul colectivului?

15. Ai conflicte, în mod frecvent, cu anumiți colegi?

16. Cum reacționezi în situații-limită?

17. Cum îți exprimi interesul/dezinteresul față de activitățile desfășurate în clasă?

18. Ți se par atractive activitățile din clasă?

19. Ce părere ai despre activitățile extrașcolare?

20. Dacă ai putea alege, cum și unde ai vrea să se desfășoarele orele de curs?

16
Vă rugăm să răspundeţi sincer la următoarele întrebări:

1. De ce ați ales profesia de cadru didactic?

2. Care sunt, după părerea dumneavoastră, cauzele eșecului şcolar?

3. În ce constă, pentru dumneavoastră, eșecul școlar?

4. Care sunt strategiile didactice pe care un profesor le utilizează în vederea stârnirii interesului
față de anumite discipline?

5. Cum faceți față provocărilor la care sunteți supuși în actul instructiv-educativ?

6. Aţi observat în clasa dumneavoastră anumite comportamente neadecvate? Dați exemple!

7. Ce înseamnă pentru dumneavoastră un elev cu o pregătire limitată?

8. Cu ce tipologii de elevi vă confruntați ( indolent, insolent, teribilist, introvertit etc.)?

9. Cum reacționați când un elev este nemulţumit de nota obținută?

10. Au elevii probleme în realizarea temelor pentru acasă?

11. Mențineți legătura cu părinții copiilor? Cum? (telefonic, e-mail, vizite frecvente în unitatea
de învătământ, în afara școlii etc.)

12. Ce soluţii propuneți pentru prevenirea şi / sau reducerea eșecului şcolar?

13. Care sunt strategiile dvs. de evaluare?

14. Folosiți metode interactive în timpul orelor de curs?

15. Ce comportament aveți față de elevii cu deficiențe?

16. Judecați elevii prin prisma problemelor din sânul familiei?

17. Cum vă manifestați furia, decepția, intrigarea?

18. Vă pierdeți cumpătul cu ușurință?

19. Vă implicați în viața socioafectivă a elevului?

20. Îi oferiți suport motivațional elevului?

17
Vă rugăm să răspundeţi sincer la următoarele întrebări:

1. Considerați că școala are un rol important în educația copilului dumneavoastră?

2. Cum vă înțelegeți cu copilul?

3. Discutați cu copilul dumneavoastră despre importanța educației?

4. Considerați că școala dispune de personal didactic bine pregătit?

5. Aveți obiecții în ceea ce privește calitatea actului educativ?

6. Credeți că elevii au un program încărcat?

7. Participați adesea la ședințele cu părinții? Dar la ședințele de consiliere școlară?

8. Vă sprijiniți copilul în realizarea temelor/sarcinilor?

9. De ce credeți dumneavoastră că la anumite discipline, copilul învață cu ușurință și la altele cu

dificultăți?

10. Cum reacționați în cazul în care copilul dumneavoastră are anumite comportamente
neadecvate?

11. Care sunt disciplinele la care copilul dumneavoastră învață cel mai bine?

12. Discutați frecvent cu dirigentele pentru a vă interesa de situația copilului?

13. Cum îi motivați în activitatea de învățare?

14. Aplicați pedepse dure asupra copilului în cazul abaterilor disciplinare?

15. Cum vă pedepsiți copilul?

16. Îi confiscați copilului obiectele personale?

17. Considerați benefice activitățile extrașcolare? De ce?

18. Cum vă manifestați frustrările față de copil?

19. Ocrotiți copilul de factorii ce l-ar putea distrage de la învățătură?

20. Implicați copilul în activități casnice?

ANEXA 2- GRILĂ DE OBSERVAȚIE

18
ASPECTE 1 2 3 4 5
DE
CONDUITĂ
Își impune X
punctul de
vedere

Refuză X
implicarea în
activități

Se implică în X
jocurile de
grup

Comunică cu X
ceilalți colegi

Manifestă X
agresivitate
fizică și
verbală față
de colegi
Manifestă un X
comportament
neadecvat față
de profesori

Deranjează X
grupul

Organizează X
eficient
activitatea
grupului

19
În grila de observație , profesorul va completa prezența sau absența comportamentelor
exprimate în timpul desfășurării activităților extrașcolare.
Notă: Se va completa, pe o scală de la 1 la 5 , gradul de manifestare a interesului elevilor în
cadrul anumitor activități.

1- foarte puțin
2- puțin
3- moderat
4- mult
5- foarte mult

REZULTATE:
În urma aplicării grilei de observație, am constatat că implicarea în activitățile extrașcolare îi
impulsionează pe elevi să își remedieze problemele comportamentale și , spre surprinderea tuturor, au
progresat destul de mult, într-un timp relativ scurt.

20
21
ANEXA 3

JOCUL “VÂNĂTORII DE COMORI” se bazează pe un formular ce cuprinde 20 de întrebări:

1. Găsește cel puțin doi colegi cărora le place arta gastronomică. Care sunt aceștia?
2. Găsește două colege pasionate de literatură . Care sunt operele lor preferate?
3. Găsește pe cineva care a reușit să creeze un echilibru între școală și alte activități. Cum a
reușit?
4. Găsește un coleg care își dorește să devină medic. Care este acesta?
5. Găsește trei colegi care iubesc sportul . Ce sporturi le plac ? De ce?
6. Găsește o colegă căreia îi displace comunicarea pe rețelele de socializare. Cum reușește
să comunice cu cei din jur?
7. Găsește doi colegi silitori. La ce discipline excelează?
8. Găsește doi colegi care au înclinații spre domenii diferite. Care sunt acelea?
9. Găsește o colegă care apreciază gesturile mărunte. Ce gesturi o impresionează?
10. Găsește cel puțin două colege care nu se uită la televizor în timpul liber. Ce activități
desfășoară?
11. Găsește un coleg care iubește animalele. Ce animale are în gospodărie?
12. Găsește cel puțin două colege care confecționează obiecte din materiale reciclabile. De
unde a izvorât această pasiune?
13. Găsește doi colegi care se consideră întreprinzători. De ce?
14. Găsește un coleg care își dedică timpul liber plimbărilor cu bicicleta. De la ce vârstă a
învățat să meargă cu bicicleta?
15. Găsește cel puțin două colege care se distrează tot timpul. Cum se distrează?
16. Găsește doi colegi care ascultă de sfaturile părintești pentru a obține rezultate bune. Ce
sfaturi primesc?
17. Găsește un coleg pasionat de jocurile video. Ce jocuri ți-ar recomanda?
18. Găsește doi colegi care au vizitat diferite obiective turistice. Ce obiective au vizitat?
19. Găsește un coleg cu simțul umorului. De la cine l-a moștenit?
20. Găsește cel puțin două colege cu deprinderi neobișnuite. Care sunt acestea?

22
ANEXA 4- CHESTIONAR APLICAT ÎN ETAPA DE POSTTEST

Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări:

1. Cum te simți în urma implicării tale în activitățile extrașcolare?

2. Ce activități extrașcolare ți-au plăcut cel mai mult?
3. Ce activități extrașcolare ți-au displăcut?
4. Care a fost activitatea ta preferată? De ce?
5. În urma experienței trăite, ce părere ai acum despre eșecul școlar?
6. Cum privești acum factorii care pot conduce la apariția eșecului școlar?
7. Cum ai descrie acum relația dintre tine și părinții tăi?
8. Ai repeta implicarea în activități extrașcolare?
9. Ce învățături ai deprins în urma acestui demers?
10. Au început părinții să te ajute la teme?
11. Acorzi mai mult timp învățatului?
12. Cum te simți în preajma colegilor? Dar în preajma membrilor familiei?
13. Ai legat prietenii în această perioadă?
14. Ai reușit să-ți stăpânești reacțiile agresive?
15. Cum îți vezi viitorul? De ce?

23
Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări:

1. Cum priviți situația școlară actuală a elevilor supuși procesului ameliorativ?

2. Cum priviți situația disciplinară actuală a elevilor supuși procesului ameliorativ?
3. Mențineți legătura cu părinții elevilor? Cum?
4. Ați încercat să utilizați metode/strategii didactice interactive în cadrul activităților
din clasă?
5. Considerați necesar suportul motivațional acordat elevilor?
6. Ați reușit să empatizați mai bine cu elevii ?
7. Considerați benefice activitățile extrașcolare pentru (re)descoperirea
comportamentelor deviante ale elevilor?
8. Cum reușiți să mențineți controlul asupra elevilor în situații-limită?
9. Ați observat schimbări de atitudine/limbaj în ceea ce-i privește pe elevi?
10. În urma ședințelor de consiliere a părinților, ați observat îmbunătățiri în ceea ce-i
privește?
11. Care este , după părerea dvs., stadiul relației profesor-părinte?
12. Acordați o atenție sporită comunicării cu elevii în particular?
13. Organizați elevii în activități ce vizează întreținerea clasei?
14. Ați devenit mai tolerant/ă în privința anumitor elevi?
15. Ați repeta experiența dacă ați mai avea ocazia?

24
Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări:

1. Acordați mai mult timp activităților în care este implicat copilul dvs.?
2. Au apărut îmbunătățiri în ceea ce privește rezultatele școlare ale copilului dvs.? Dar
în ceea ce privește disciplina?
3. Vă ajută mai mult la treburile gospodărești/casnice?
4. Cum se manifestă copilul în preajma dvs.? Dar în prezența celorlalți membri ai
familiei?
5. Îl ajutați pe copilul dvs. la rezolvarea temelor?
6. Ce modalități de a vă pedepsi copilul ați alege acum?
7. Cum v-ați manifesta frustrările, supărările, nemulțumirile față de posibilele greșeli ale
copilului dvs.?
8. Cum reușiți să vă controlați furia?
9. Cum ați descrie acum relația dintre dvs. și copil?
10. Ați mai sesizat tulburări de comportament la copilul dvs.?
11. Considerați că a legat noi prietenii în această perioadă?
12. Ce părere aveți despre activitățile extrașcolare în care a fost implicat copilul dvs.?
13. Acordați atenție comunicării în familie?
14. Ce învățături ați deprins în urma acestui demers?
15. Considerați benefic procesul ameliorativ la care a luat parte copilul dvs.?

25