Studiu de caz:Concept. Conținut.

Evaluare
Conferirea/confirmarea gradului didactic II
 Studiu de caz
PROCEDURA DE CONFERIRE A GRADELOR
DIDACTICE
• 65.(e)Gradul didactic doi este conferit ca
urmare a rezultatelor susținerii publice a
probei Studiu de caz în fața Comisiei
raionale/ municipale de atestare.
• 71.(e) Gradul didactic doi este confirmat ca
urmare a rezultatelor susținerii probei
Studiu de caz în cadrul Consiliului pedagogic
în prezența Comisiei din cadrul instituției și
a unui delegat al OLSDI.
 Studiu de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a
participanților cu o situație reală, autentică, luată drept exemplu,
reprezentativă pentru un set de situații și evenimente problematice.
Anexa 8
Procedura de susținere a probei – Studiu de caz
1.Proba - Studiu de caz se va desfășura oral (în format online sau clasic).
2.Comisiile vor elabora din timp câte un studiu de caz pentru fiecare candidat supus evaluării.
3.În ședința de susținere a probei, președintele Comisiei repartizează candidatului un studiu de caz.
4.Se acordă 10 minute cadrelor didactice pentru pregătire în vederea rezolvării studiului de caz.
5.Candidatul susține public răspunsul argumentat, ținând cont de algoritmul de prezentare și criteriile de apreciere în
baza cărora va fi evaluat.
6.Timpul alocat pentru susținerea studiului de caz nu va depăși 7 minute pentru fiecare candidat.
7.Comisia poate oferi, întrebări de precizare sau de valorificare a experienței cadrului didactic.
8.Timpul alocat pentru întrebări și răspunsuri nu va depăși 5 minute.

Structura studiului de caz: Sarcini pentru candidați:

1.Tipologia problemei. Se face referire la aria 1.Posibile riscuri. Referințe la
în care apare problema respectivă. potenţialele consecinţe/ riscuri care pot
2.Actori implicați. Se pot detalia
apărea în caz că această problemă nu
persoanele implicate, atât în mod direct, cât
şi indirect, punând accentul pe protagonist. este soluţionată.
3.Contextul apariției. Când şi care au 2.Intervenţia. Ce se poate face pentru
fost motivele pentru care a apărut problema soluţionarea problemei?
respectivă. 3.Soluția. Acţiuni recomandate pentru
4.Descrierea situaţiei. Ce s-a întâmplat? Ce soluţionarea problemei.
se întâmplă? Care sunt motivele pentru care  
o considerăm o problemă (în devenire)?
 Model de studiu de caz (1)
Aveți o clasă de 30 de elevi, 5 dintre ei nu se pregătesc regulat la disciplina școlară pe
care o predați. Nu au nici manual, nici nu vă ascultă la lecții. Ignoră orice
observație. În realitate sunt elevi capabili, posedă vocabularul necesar pentru a
construi un răspuns, iar nota spun că nu-i interesează. Cum motivați elevii?
Sarcini:
1. Care pot fi consecințele situației date?
2. Ce se poate face pentru soluţionarea problemei?
3. Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea
problemei?
 Model de studiu de caz (2)
Aveți un coleg de muncă, foarte bun, profesor deținător de grad
didactic, dar care are un comportament autoritar cu elevii, le
ignoră părerile, uneori îi înjosește. Aceștea vi se adresează
permanent dumneavoastră și vă roagă să discutați pentru a evita
situația tensionată din cadrul orelor.
Ce atitudine luați?
•Sarcini:
Care pot fi consecințele situației date?
Ce se poate face pentru soluţionarea problemei?
Care sunt acţiunile recomandate pentru soluţionarea
problemei?
 Model de studiu de caz (3)
• Sunteți învățător la clasa întâi. Ați observat că un
băiat, deseori, mai ales în ziua de vineri, lipsește fără
vreun motiv obiectiv de la lecțiii. Părinții nu
argumentează absența, ci doar vă informează printr –
un mesaj. Băiatul se educă într – o familie completă.
Familia locuiește împreună cu părinții mamei
băiatului.
În general, este un copil capabil, sociabil, motivat spre
învățare.
• Cum soluționați situația?
Algoritmul de prezentare a studiului de caz:
1.Definirea problemei constatate în studiul de caz.
2.Prezentarea posibilelor documente de politici educaționale, în contextul
soluționării problemei constatate în studiul de caz propus (cod, lege, ghid,
metodologie, instrucțiuni, repere metodologice etc.).
3.Explicarea modului de aplicare a prevederilor actelor reglatorii în
contextul soluționării problemei constatate.
4.Identificarea posibilelor riscuri în caz că această problemă nu este
soluţionată.
5.Prezentarea intervenției personale pentru soluționarea problemei.
6.Enumerarea recomandărilor pentru evitarea apariției unor astfel de
probleme.
7.Exprimarea într-un mod coerent, convingător și argumentat a soluțiilor
propuse.
 Model de studiu de caz
(exemplu de prezentare)
• Sunteți învățător la clasa întâi. Ați observat că un
băiat, deseori, mai ales în ziua de vineri, lipsește fără
vreun motiv obiectiv de la lecțiii. Părinții nu
argumentează absența, ci doar vă informează printr –
un mesaj. Băiatul se educă într – o familie completă.
Familia locuiește împreună cu părinții mamei
băiatului.
În general, este un copil capabil, sociabil, motivat spre
învățare.
• Cum soluționați situația?
1.Definirea problemei constatate în studiul de caz.

Problema constatată în studiul de caz este lipsa unui

regim pentru băiatul dat (hipertitulare). Părinții nu
conștientizează importanța respectării unui regim rațional
care creează condiții favorabile pentru formarea
stereotipului dinamic și decurgerea proceselor fiziologice
în corespundere cu ritmurile biologice, dezvoltare fizică
armonioasă, creșterea și menținerea rezistenței
organismului, menținerea capacității de muncă la un
nivel înalt, despoziție echilibrată. Respectarea regimului
școlar previne apariția oboselei și surmenării, mai ales în
clasa întâi.
2.Prezentarea posibilelor documente de politici educaționale, în contextul
soluționării problemei constatate în studiul de caz propus (cod, lege, ghid,
metodologie, instrucțiuni, repere metodologice etc.).
Codul Educației
(legea nr. 152. Regulamentul intern al
din 17.07.2014) instituției

Curriculumul pentru Metodologia privind evaluarea

Învățământul primar, criterială prin descr iptori în
2018 Învățământul primar, clasele I - IV
 3.Explicarea modului de aplicare a prevederilor actelor reglatorii
în contextul soluționării problemei constatate.
• În cazul dat, este necesar de a organiza o ședință individuală cu familia copilului,
menționând, cu trimitere la Codul educației, că frecventarea școlii este obligatorie până la
vârsta de 16 ani.
• În Regulamentul intern al instituției este stipulat regimul de activitate a copiilor și se
menționează că părinții trebuie să anunțe motivul absenței elevilor.
• În Metodologiei privind evaluarea criterială prin descriptori este prevăzut termenul de
recuperare pentru absențele în caz de boală sau alte motive obiective, iar recuperarea poate
avea succes dacă e organizată în parteneriat cu familia.
• Curriculum pentru învățământul primar urmărește formarea graduală a competențelor, iar
absentarea de la ore poate duce la un eșec școlar.
 4.Identificarea posibilelor riscuri în caz
că această problemă nu este soluţionată.

• Eșec școlar – aInsucces școlar;

• Inadaptarea școlară:
Frustrare, lipsa încrederii în sine;
Etichetare din partea colegilor;
Refuzul de a se încadra în activitatea școlară.
• Conflict școlar:
Lipsa înțelegerii din partea adulților.
 5.Prezentarea intervenției personale pentru
soluționarea problemei.
Studierea climatului familial în care se educă
copilul Consultația cu psihologul școlar în
vederea determinării soluțiilor raționale pentru
soluționarea problemei.

Cunoașterea climatului din familie permite alegerea

modelului de comunicare cu părinții. Comunicarea
asertivă prezentarea argumentelor convingătoare duc
la soluționarea constructivă a problemei.
 6.Enumerarea recomandărilor pentru evitarea
apariției unor astfel de probleme.
•Implicarea băiatului și a familiei acestuia în activitățile comune ale
clasei (în calitate de moderatori, experți în cadrul proiectelor,
însoțitori în cadrul excursiilor)

Implicarea familiei în activitățile comune stimulează interesul și

motivația pentru învățare atât a familiei, cât și a copilului. Astfel, apare
Necesitatea și dorința de a fi în pas cu colectivul, de a acționa sistematic.

•Discuții cu băiatul și membrii familiei despre ocupațiile preferate,

regimul zilei, importanța lui.

Părinții sunt informați despre orarul școlar. Unele discipline se regăsesc doar o
dată pe săptămână. Copilul poate fi privat de acele discipline care – i sunt pe plac.
Părințnii sunt atenționați că subiectele predate sunt în stânsă legătură, iar absențele
Pot duce la eșec școlar. Ceea ce urmează este insuccesul. Totodată, formarea relațiilor
Între semeni este un factor împortant în succesul școlar.
 • Organizarea lectoratelor în cadrul Școlii părinților cu
subiectul: O invitație la responsabilitate, Stima de sine,
Învăț și eu alături de copilul meu.

•Organizarea ședințelor individuale cu părinții băiatului.

Părinții au nevoie de susținere în educația

copilului. Lectoratele tematice îi ajută să
- și înțeleagă mai bine copilul, să adopte
modele raționale de comportament în
raport cu situația dată.
 7.Exprimarea într-un mod coerent,
convingător și argumentat a soluțiilor propuse.
Organizarea activităților
accesibile copiilor;
Informarea părinților Utilizarea metodelor moderne
elevilor la prima Studierea climatului
în predare – învățare – evaluare;
ședință din familie a elevilor Respectareacerințelor MECC
 Despre regimul de din clasă; și a Reperelor metodologice
activitate a instituției; Colaborarea cu
 Despre particularitățile de (cuvinte încurajatoare, dozare
psihologul școlar. temelor pentru acasă);
vârstă ale copiilor.
Responzabilizarea maturilor
prin intermediul activităților
comune (fișe – observații, jocuri)