Situații Didactice Atestare

Anexa nr.
PROFESORI
DE SUCCES
Interviu de evaluare
a competențelor profesionale
pentru cadrele didactice care solicită

conferirea/ confirmarea gradului didactic unu și superior
Anexa nr. 9
la Regulamentul de atestare a cadrelor

didactice din învățământul general,
profesional tehnic și din cadrul
structurilor de asistență
psihopedagogică
INTERVIU DE EVALUARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE

pentru cadrele didactice care solicită conferirea/confirmarea gradului didactic
unu și superior
Interviul de evaluare a competențelor profesionale se realizează în baza unei

situații didactice, problemă specifică disciplinei predate în raport cu o anumită clasă/
grupă, prin care candidatul demonstrează competențe de specialitate,
psihopedagogice și sociale.
I. Procedura de susținere a Interviului de evaluare a competențelor

profesionale
1. Interviul de evaluare a competențelor profesionale se va desfășura oral (în
format online sau clasic).
2. Comisiile de atestare pe disciplinele școlare și de profil vor elabora din timp
situații didactice pentru fiecare candidat supus evaluării.
3. La începutul interviului, președintele Comisiei repartizează fiecărui candidat
câte o situație didactică.
4. Se acordă 15 minute pentru rezolvarea situației didactice.
5. Candidatul susține public răspunsul argumentat, ținând cont de algoritmul de
prezentare și criteriile de apreciere în baza cărora va fi evaluat.
6. Timpul alocat pentru susținerea interviului nu va depăși 10 minute pentru
fiecare candidat.
7. Comisia va oferi, după caz, întrebări de precizare sau de valorificare a
experienței cadrului didactic.
8. Timpul alocat pentru întrebări și răspunsuri nu va depăși 5 minute.
II. Cerințe față de elaborarea situației didactice

Situația didactică:
1. Prezintă un proces de formare/dezvoltare a unor competențe, capacități,
abilități, deprinderi.
2. Vizează un aspect metodic/ didactic la disciplina de specialitate (învățarea unor
noțiuni, aplicabilitatea, formarea unor automatisme, formarea unor capacități
etc.).
3. Prezintă o problemă pedagogică (se constată o absență, lipsă a ceva,
insuficiență, dificultăți etc.)
4. Se referă la un număr extins de elevi.
Pentru formularea unei situații didactice, Comisiile de atestare pot utiliza
sintagmele: în procesul de interpretare, în procesul de analiză, în procesul de
rezolvare, în procesul de explorare, în procesul de determinare, în procesul de
audiție, în procesul de automatizare a unor abilități, în procesul de articulare a
unor sunete specifice limbii străine etc.
III. Model de situații didactice:

1. În procesul de studiere a textului literar, elevii întâlnesc dificultăți în
caracterizarea indirectă a personajului literar. În ce mod depășiți situația dată și
obțineți rezultate scontate?
2. În procesul de socializare, copiii preșcolari își exprimă mai dificil emoţiile
pozitive faţă de persoane. În ce mod depășiți situația dată? Care sunt soluțiile?
3. În procesul de determinare a părților zilei (dimineață, amiază, seară, noapte) și
a succesiunii acestora copiii de vârstă preșcolară întâlnesc dificultăți, confundând
denumirile sau chiar caracteristicele acestora. În ce mod depășiți situația dată?
Care sunt soluțiile?
4. În procesul de interpretare a textului literar, elevii întâlnesc dificultăți de
analiză a expresivității limbajului literar. În ce mod depășiți situația dată? Care
sunt soluțiile?
5. În procesul de rezolvare a funcțiilor, liceenii stabilesc incoerențe în … În ce
mod depășiți situația dată? Care sunt soluțiile?
6. În procesul de rezolvare a problemelor compuse în clasa a II-a, la elevi se
constată dificultatea de a realiza schema problemei. În ce mod depășiți situația
dată? Care sunt soluțiile?
7. În procesul de elaborare a proiectării de lungă durată în IET, se constată lipsa
de personalizare a demersului evaluativ. În ce mod depășiți situația dată? Care
sunt soluțiile?
IV. Algoritmul de prezentare a situației didactice:

1. Definirea problemei constatate în situația propusă.
2. Explicarea noțiunii desprinsă din situația propusă.
3. Justificarea actualității problemei identificate.
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate de
competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor documente de politici
educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere metodologice, metodologii etc.)
în care se reflectă problema respectivă.
5. Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează problema dată.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode
relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru colegi.
7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu
principiile centrării pe elev/ copil.
Grila de evaluare a Interviului de evaluare a competențelor profesionale
Indicator de performanță: Rezolvarea unei situații didactice, problemă

specifică disciplinei, în raport cu o anumită clasă.
Criterii de evaluare / descriptori Punctaj acordat
1. Argumentează actualitatea problemei abordate în L 0 2 3 4

contextul situației propuse
-se acordă 4 puncte pentru un răspuns corect, complet și
obţinut fără întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns complet, dar obţinut
cu întrebări de precizare din partea Comisiei.
-se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial complet și
obţinut cu mai multe întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 0 puncte pentru un răspuns incoerent și greșit.
- L - lipsă răspuns.
2. Demonstrează cunoașterea și aplicarea documentelor L 0 2 3 4
de politici educaționale în contextul problemei
identificate în situația propusă
-se acordă 4 puncte pentru un răspuns corect, cu trimitere la
documentul/ documentele propriu-zise în care se
contextualizează problema identificată, obținut fără
întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns corect, dar obţinut cu
întrebări de precizare din partea Comisiei.
-se acordă 0 puncte pentru necunoașterea documentelor de
politici educaționale în care se contextualizează problema
identificată.
-L - lipsă răspuns.
3. Face trimitere la surse bibliografice pertinente / L 0 2 3 4
demonstrează cunoașterea literaturii de specialitate și
asigură fundamentarea științifică în contextul situației
propuse
-se acordă 4 puncte pentru un răspuns cu trimitere la surse
bibliografice pertinente și obţinut fără întrebări din partea
Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns complet, dar obţinut
-se acordă 0 puncte pentru faptul că nu face trimiteri la
sursele bibliografice pertinente, în contextul situației
propuse.
4. Identifică și prezintă modelul propriu de soluționare L 0 2 3 4
a problemei, în contextul situației propuse.
-se acordă 4 puncte pentru un răspuns original, relevant,
corect din punct de vedere metodic și științific, în contextul
situației propuse, obţinut fără întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns relevant, corect din
punct de vedere metodic și științific, dar obţinut cu întrebări
de precizare din partea Comisiei.
-se acordă 2 puncte pentru un răspuns reproductiv, fără a
prezenta modelul propriu de soluționare a problemei și
-se acordă 0 puncte pentru un răspuns greșit din punct de
vedere metodic și științific.
5. Demonstrează, în contextul argumentelor, aplicarea L 0 2 3 4
principiilor centrării pe elev.
-se acordă 4 puncte pentru un răspuns argumentat, relevant
din punct de vedere metodic și științific vizavi de aplicarea
principiilor centrării pe elev, obţinut fără întrebări din
partea Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns mai puțin
argumentat, dar relevant din punct de vedere metodic și
științific, vizavi de aplicarea principiilor centrării pe elev,
obţinut cu întrebări de precizare din partea Comisiei.
-se acordă 2 puncte pentru un răspuns mai puțin argumentat
vizavi de aplicarea principiilor centrării pe elev și obţinut
cu mai multe întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 0 puncte pentru lipsa argumentelor vizavi de
aplicarea principiilor centrării pe elev.
6. Dă dovadă de cunoaștere a noțiunilor și L 0 2 3 4
conținuturilor specifice disciplinei.
-se acordă 4 puncte pentru un răspuns corect, privind
cunoașterea noțiunilor și conținuturilor specifice disciplinei,
obţinut fără întrebări din partea Comisiei.
-se acordă 3 puncte pentru un răspuns corect, dar obţinut
-se acordă 2 puncte pentru un răspuns parțial corect și
-se acordă 0 puncte pentru un răspuns greșit.
7. Dă dovadă de coerență în succesiunea ideilor, L 0 2 3 4
corectitudine în exprimare, caracter logic, convingător,
argumentat.
-se acordă 4 puncte pentru coerență în succesiunea ideilor,
corectitudine în exprimare, caracter logic, convingător,
argumentat.
-se acordă 3 puncte pentru coerență în succesiunea ideilor,
corectitudine în exprimare, caracter logic, dar cu mai puține
argumente sau mai puțin convingător.
-se acordă 2 puncte pentru încercări de a se exprima coerent
în succesiunea ideilor, corectitudine parțială în exprimare.
-se acordă 0 puncte pentru lipsă de coerență în succesiunea
ideilor, incorectitudine în exprimare.
28 puncte
Schema de convertire a punctajului în calificative:
Studiul de caz se consideră promovat de cadrele didactice care au acumulat

60% și mai mult din numărul total de puncte și au obținut calificativele bine,
foarte bine, excelent.
28 p. – 27 p. – excelent
26 p. – 22p. – foarte bine
21 p. – 17p. – bine
INTRODUCERE
Atestarea cadrelor didactice este un exercițiu de excelență prin care profesorii
își etalează performanțele didactice obținute la disciplină. Noul Regulament de
atestare a cadrelor didactice a fost reconceptualizat, abordând un proces de
”atestare fără stres”, care pune accent pe realizarea maximă a potențialului
intelectual și creativ al cadrelor didactice și pe crearea cadrului motivațional
pentru dezvoltarea profesională.
Atestarea este o opțiune, nu este o obligativitate, de aceea trebuie să se

fundamenteze pe o concurență sănătoasă . Noul Regulament de atestare a cadrelor
didactice conține mai multe elemente de noutate. Unul dintre aceste elemente este
susținerea publică a Interviului de evaluare a competențelor profesionale pentru
cadrele didactice care solicită conferirea/confirmarea gradului didactic unu și
superior. Interviul de evaluare a competențelor profesionale se realizează în baza
unei situații didactice, problemă specifică disciplinei predate în raport cu o
anumită clasă/ grupă, prin care candidatul demonstrează competențe de
specialitate, psihopedagogice și sociale. În continuare, dragi colegi, vă propun 3
modele de situații didactice elaborate pentru specialiștii de geografie. Cu
siguranță, că fiecare cadru didactic are viziunile sale privind soluționarea
situațiilor didactice propuse.
Aceste viziuni rezultă din profesionalismul și experiența proprie a fiecăruia

dintre dumneavoastră, prin urmare situațiile didactice, descrise mai jos, nu sunt
altceva decât niște repere ce conțin mai multe variante de prezentare și de
soluționare. În cadrul susținerii probei respective, solicitantul de grad didactic,
desigur că va selecta și va puncta acele idei pe care le consideră mai relevante,
mai practice, mai eficiente, idei care le aplică în practica sa de muncă.
Modele de
situații didactice
rezolvate
SITUAȚIA DIDACTICA 1. Definirea problemei constatate
în situația propusă
În procesul de interpretare a Caracterizarea personajului literar
textului literar mulți elevi este o operație indispensabilă unui
întâlnesc greutăți la comentariu școlar. Deja în clasa a 5-a
caracterizarea personajului literar elevii ar trebui lejer să opereze cu astfel
din perspectiva estetică. Care de concepte ca :personaj literar,portret
sunt soluțiile ? fizic, portret moral, procedee de
DISCIPLINA: LIMBA ȘI caracterizare, caracterizare
LITERATURA ROMÂNĂ directă/indirectă, gros-plan, schiță de
portret, caricatură, etc.
Clasele a X-XII 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
Propunător: Olga Ostaș,grad situația propusă.
didactic superior,LT Caracterizarea personajului literar
M.Eminescu, Căușeni, profesor din perspectiva modalităţilor de
de limba și literatura transfigurare a realităţii, a locului ocupat
română, director adjunct, grad în acţiunea operei ori a modului cum
managerial întâi evoluează este o operaţie frecventă în
cadrul orelor de limba și literatură şi mai
puţin dificilă în comparaţie cu cea de
raportare a lui la o formulă estetică. Integrarea personajului nu numai într-un
sistem structural caracterologic sau funcţional, dar şi într-o formulă estetică poate
pune bazele unei înţelegeri organice a operei literare de către elevi, poate contribui
la o interpretare în spirit pozitiv al acesteia. În cazul dat este nevoie de o bună
cunoaştere de către elevi a caracteristicilor de fond ale uneia sau a altei şcoli
literare, a trăsăturilor definitorii ale personajului clasicist, romantic, realist,
naturalist, expresionist etc.
În procesul receptării textului literar caracterizarea personajelor este încă
tributară unui schematism (se insistă excesiv doar asupra trăsăturilor psiho-
caracterologice). Ceea ce rămâne în afara demersului analitic este tocmai punerea
în lumină a anumitor valenţe ale personajului, privit / analizat din perspectivă
estetică. Or, a caracteriza un personaj înseamnă a-l înţelege, a-i sesiza mobilul
comportamental, a-l raporta la universul de viaţă ce l-a generat şi în care îşi duce
existenţa, la ideologia epocii exprimată în modelul uman elaborat, a-l judeca
valoric, a-i desprinde virtuţile sau defectele lui morale ca tip artistic.
educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere metodologice, metodologii
etc.) în care se reflectă problema respectivă.
Curriculum disciplinar la Limba și literatura română în clasele a X-XII, Ghidul
de implementare, structurarea pe clase a viziunii conceptuale de realizare a
educației lingvistice și literar artistice, vizează următoarele dominante ale
procesului educațional în clasa a XI-a: Coordonata didactică – Cititorul și
contextul istoric-cultural-estetic.
Elevii vor putea înțelege și urmări specificul evoluției valorice în timp a
literaturii române, angajând și interpretând opere de referință pentru fiecare curent
cultural și literar ce s-a manifestat în literatura națională. În felul acesta, se va
atinge și scopul elevului de a înțelege și a apropria opera în raport cu anumite
formule estetice ale timpului.
În baza studierii textelor artistice încadrate în curente literare, elevii vor fi
antrenați în activitatea de receptare și interpretare a valorilor spirituale general-
umane din cadrul culturii și literaturii române.
5. Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează problema
dată.
La ce tehnici de lucru va recurge profesorul pentru a le forma elevilor
capacitatea de identificare și de caracterizare a personajului literar din perspectivă
estetică, competență solicitată în testul BAC, profil real ?
Cel mai la îndemână procedeu pe care îl pot folosi chiar la etapa inițială de
caracterizare a personajului este Piramida, tehnică regăsită în Ghid, dar și în
Caracterizarea personajului literar din perspectivă estetică de Constantin Șchiopu
și explicată de Cosovanu O. și T.Cartaleanu în Noul curriculum la limba și
literatura română. Evaluarea în clasa a 10.
Conform acestuia, (mă refer la C. Șchiopu) elevii sunt solicitați să prezinte
informația principală din opera literară în formă de piramidă, completând rândurile
după cum urmează :
R1 numele personajului
R2 starea socială, ocupația lui, profesia
R3 3 trăsături de caracter ale personajului
R4 comportamentul (într-o situație concretă)
R5 problema cu care se confruntă
R6 felul în care soluționează problema.
Menționez că această activitate urmărește, în primul rând, concentrarea atenției
elevilor asupra câtorva detalii importante ale personajului construit conform unei
formule estetice.
Astfel,în procesul caracterizării personajului clasicist,bunăoară,din spațiile
completate ale piramidei împreună cu elevii vor observa și deduce că personajul
respectiv provine, de regulă, din aristocrație, demonstrează echilibru și
consecvență a caracterului cu sine, are simțul onoarei și al datoriei și o formulă
sufletească unică, acționează calm, cumpătat, în rezolvarea unor dileme rațiunea îi
domină sentimentele.
Altul va fi conținutul piramidei în urma prezentării de către elevi a informației
pe marginea personajului romantic. Acesta poate proveni din cele mai diferite
medii sociale, e sfâșiat de stări interioare contradictorii, reprezintă caractere
excepționale în împrejurări excepționale, e complex, evoluează între extreme, iar
viața lui nu are o durată normală.
Spre deosebire de primele două, personajul realist provine din medii sociale
diferite, reprezintă caractere tipice în împrejurări tipice, fiind un exponent al unei
categorii sociale, e în permanentă transformare în raport cu mediul social-politic,
psihologia lui se desprinde din portret, comportament, vorbire, mediu în care
trăiește, e condiționat de societate.
Mult mai complicat, cred eu, îi va fi profesorului să-i îndrume ca prin Piramida
personajului elevul să evidențieze trăsăturile personajului din proza de factură
modernă.
Acesta este urmărit cu precădere în planul vieții interioare, refuză încadrările
tipologice determinate social, are o psihologie surprinzătoare, complicată,
imprevizibilă, acțiunile lui sunt adeseori aparent inexplicabile în raport cu
psihologia comună, relațiile cu lumea, cu societatea, cu familia stau sub semnul
tensiunii și exprimă refuzul normelor ei, acțiunile-i sunt determinate de ereditate,
boli, instincte, obsesii. Consider că analiza fragmentelor de text artistic din
perspectiva acestor caracteristici este o modalitate eficientă de formare la elevi a
deprinderilor de a deosebi un personaj clasicist de unul romantic și de a argumenta
raportarea lui la o formulă estetică anume, maniera în care a fost el construit de
scriitor.
Aș propune o secvență de text și câteva sarcini a căror soluționare îi va ajuta pe
elevi să pătrundă esența personajului romantic.
După curriculum se studiază opera romantică în clasa a 11 și a 12-a, lucrând pe
fragmentul din ,,Sărmanul Dionis,, voi propune sarcini de lucru:
1.În baza textului alegeți din șirul de mai jos și bifați caracteristicile ce aparțin,
după părerea voastră, personajului romantic.
2.Ținând cont de caracteristicile definitorii, justificați ori combateți, cu
referințe la fragment, tipul de personaj romantic.
Menționez că în procesul rezolvării sarcinilor, elevii vor găsi lesne în text
detaliile ce scot în evidență un personaj.
Este incontestabil faptul că recunoașterea unui personaj de orice factură
estetică este posibilă și grație mărcilor stilistice caracteristice uneia ori altei școli
literare.
Ținând cont de acest fapt, propun elevilor mai multe sarcini de lucru menite a
le forma deprinderi de caracterizare a personajului pe baza analizei mărcilor
stilistice.
Se dă fragmentul de text și sarcini de rezolvat:
1.Observați dacă personajul se exprimă
a) clar, precis, concis
b) într-un limbaj colorat, adresări
c) sobru, insistând asupra detaliului
d) sugestiv, apelând mai mult la simbol
2.Identificați în fragment mărcile stilistice ce demonstrează un anume fel de
exprimare a personajului.
3.Precizați, în baza mărcilor stilistice atestate, tipul de personaj
(clasicist/romantic/realist).
Pentru a înțelege și mai bine tipologia personajului, elevii vor fi solicitați să
rezolve următoarele sarcini de lucru:
1.Alegeți una sau două trăsături de caracter/o manifestare de comportament
ale/a personajului și ilustrați-le printr-un personaj din operă.
2.Indicați 2sau 3 trăiri ale personajului modern pentru a demonstra că el are o
formulă sufletească unică.
3.Urmăriți modul de trai și durata vieții personajului. Formulați concluzia de
rigoare.
4.Determinați tipul de personaj ce se desprinde din operă. Argumentați.
La etapa finală, de consolidare, le propun elevilor un test care să includă itemi
gen:
1. Subliniați
2. Completați spațiile libere
3. Creați în limita unei jumătăți de pagină portretul unui personaj realist
imaginar.

Numai lucrând împreună cu elevii, se poate spune că analiza literară a unei
opere artistice și implicit caracterizarea personajului au o finalitate eficientă.
Accentul îl punem pe a-l face pe elev responsabil pentru propriul proces de
învăţare. Elevii au o influenţă mai mare asupra tuturor aspectelor legate de ce
anume urmează să înveţe şi de modul în care o vor face. În viaţă în general, atunci
când avem o libertate mai mare, aceasta atrage după sine o responsabilitate mai
mare.
Aceasta se aplică şi în cazul elevilor şi al învăţării centrate pe elev.
Elevii îşi dovedesc responsabilitatea mai mare devenind căutători activi de
cunoaştere.
Ei folosesc posibilităţile de învăţare care li se oferă, caută alte modalităţi de
învăţare, iar dacă aceasta nu dă rezultate, cer ajutorul şi îndrumarea profesorilor.
1. Definirea problemei constatate în
situația propusă.
SITUAȚIA DIDACTICA - Lipsa unor concepte care ar putea fi
În procesul de determinare a integrate în scenariile didactice pentru
părților orizontului (punctelor dezvoltarea gândirii spațiale la elevi;
cardinale și intercardinale) cu - Lipsa condițiilor pentru dezvoltarea
ajutorul busolei, elevii din clasa deprinderilor de orientare în spațiu cu
a V-a întâlnesc dificultăți de ajutorul busolei (spațiu deschis,
orientare în spațiu, inclusiv în busolă) și a timpului rezervat pentru
cadrul realizării lucrării practice formarea acestor deprinderi;
„Orientarea în orizontul local”.
În ce mod depășiți situația - Elevii nu au încă formate abilități de
dată ? Care sunt soluțiile ? gândire spațială, inclusiv nu pot
DISCIPLINA: Geografie interpreta operații de gândire prin
Clasa a V-a analogie;
CS: 4 - Gradul de formare a reprezentărilor
UC 4.2. Orientarea în spaţiul spațiale, a conceptelor și abilităților
geografic folosind instrumente practice de orientare în spațiu al
și mijloace specifice. elevilor din clasa a V-a este mic;
Propunător: Angela Albu,
director, Gimnaziul Ciuciuieni, 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
raionul Sîngerei, master în științe situația propusă.
ale educației, profesor de Noțiunile desprinse din această situație
geografie, grad didactic superior și cele care reflectă problema abordată
sunt spațiu geografic, orientare în
spațiu, busolă, orizont local, puncte
cardinale și intercardinale.
 Deprinderea de a te orienta în spațiu presupune capacitatea de a fi prezent și
conștient de spațiul/mediul în care te afli, aceasta având un rol esențial
pentru conduita intelectuală a elevului.
 Modalitatea prin care elevii se orientează în spațiu și interacționează cu
mediul geografic este importantă în rezolvarea problemelor de zi cu zi,
pregătindu-i pentru diverse situații din viață: utilizarea unei hărți în timpul
călătoriilor, citirea unui plan, proiectarea unei case, etc.;
 Dezvoltarea gândirii spațiale la elevi, poate influența alegerea carierei, sau în
cazuri extreme, le poate salva chiar viața.
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum, după caz și altor
documente de politici educaționale în care se reflectă problema
respectivă.
 Unitatea de competență 4.2. ”Orientarea în spațiul geografic folosind
instrumente și mijloace specifice”;
 Unitatea de conținut ”Modalități și mijloace specifice de orientare în
spațiu” și ”Orientarea în orizontul local (lucrare practică) ;
 Curriculum național, 2019, pag.13;
 Curriculum disciplinar/Ghid de implementare, clasele V-IX, pag.46-47,
în care sunt stipulate inovațiile de ordin conținutal privind realizarea
lucrării practice în clasa a V-a;
5. Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează
problema dată.
 Volumele de articole ale conferințelor internaționale cu genericul
”Tendințe actuale în predarea și învățarea geografiei”, Volumele 5-10,
2010-2016, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Editori și
coordonatori: Dulamă M., Ilovan O. ș.a.;
 ”Repere metodologice privind organizarea procesului educațional la
geografie în anul de studii 2020-2021”, MECC, august, 2020;
 ”Didactica geografiei” de Dulamă M., Roșcovan S., editura Bons Offices,
Chișinău, 2007.
relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru
colegi.
Pentru soluționarea cu succes a situației didactice descrise aplic următoarele
metode:
 Observarea vizuală și instrumentală;
 Exercițiul;
 Studiul de caz.
Recomandare: Elevul folosește instrumentele și mijloacele deja cunoscute de către

el, dar este capabil de sine stătător să mânuiască noi operații instrumentale,
subordonând acțiunea sa însușirilor obiective ale obiectului folosit de către el
pentru realizarea unei sarcini practice. Urmează doar ca profesorul să ofere elevilor
posibilitatea de a asimila conștient cunoștințele și de a crea condiții pentru
dezvoltarea deprinderilor de lucru cu instrumente și mijloace specifice.
principiile centrării pe elev/copil.
Deprinderile de orientare în spațiu, inclusiv cu ajutorul mijloacelor specifice, sunt
necesare de a fi formate într-un spațiu deschis, situat în aria instituției școlare sau a
localității natale. Observarea, fiind o metodă de cercetare, oferă elevilor
oportunitatea de a explora spațiul geografic direct și asigură cunoașterea și
înțelegerea, prin raționament inductiv, a mediului geografic. Observarea
instrumentală permite măsurarea parametrilor spațiului geografic, inclusiv
orientarea în orizontul local cu ajutorul busolei, hărții sau a altor mijloace
specifice. Prin intermediul exercițiului, care presupune acțiunea de efectuare
conștientă și repetată a unor acte mintale și motrice, elevii vor însuși și vor
executa activități de mare finețe și precizie (lucrul cu busola sau Soarele - ca punct
de reper). Exersarea repetată, sub dirijarea profesorului, a actelor mintale și
motrice din care fac parte și exercițiile de orientare cu ajutorul punctelor cardinale,
reprezintă o activitate relevantă, centrată pe elev. La etapa Extensie, voi propune
elevilor Studiul de caz: Utilizarea semnelor naturii în orientarea în timp și spațiu
în baza observărilor directe și indirecte, propus în Ghidul de implementare a
curriculum-ului disciplinar, 2020.

situația propusă.
SITUAȚIA DIDACTICA - Elevii din clasa a VI-a nu au
În procesul de studiere, la deprinderi și competențe digitale pentru
distanță, a particularităților a utiliza tehnologiile informaționale în
naturii continentelor utilizând scopuri didactice, nu au fost pregătiți
TIC, elevii clasei a VI-a să exploreze platforme și instrumente
întâmpină greutăți, întrucât nu digitale pentru învățarea online, iar fără
studiază disciplina informatica, suportul unui adult care să-i ghideze în
iar o parte din ei nu dispun de utilizarea acestor tehnologii elevii
tehnologii/instrumente digitale întâmpină dificultăți, ori nu reușesc. Și
personale. În ce mod depășiți mai dificilă rămâne problema elevilor
situația dată ? Care sunt din familii defavorizate care nu dispun
soluțiile ? de tehnologii digitale personale pentru
DISCIPLINA: Geografie a participa în procesul de învățare la
Clasa a VI-a distanță, cauzele fiind de ordin
CS: 4 economic sau social.
- TIC-ul nu oferă elevilor posibilitatea
UC 4.1. Recunoașterea ghidată de a socializa, de a se integra în
a caracteristicilor regionale ale colectivitate, de a crea legături
spațiului geografic, utilizând emoționale, așa cum au fost obișnuiți în
TIC. timpul orelor promovate în sala de
Propunător: Angela ALBU, clasă, fapt care influențează rezultatele
director, Gimnaziul Ciuciuieni, învățării, punând în dificultate
raionul Sîngerei, master în științe studierea unor conținuturi noi pentru ei,
ale educației, profesor de iar starea de izolare a elevului scade și
geografie, grad didactic superior ea motivația participării la ore.
- Lipsa recomandărilor destinate
elevilor, în scopul utilizării resurselor
web și a aplicațiilor digitale în
învățarea la distanță.
În toate aceste situații, cadrul didactic urmează să găsească acele soluții care să
avantajeze marea majoritate a elevilor, să-i cuprindă pe toți în procesul educațional
la distanță, utilizând inițial cele mai simple platforme digitale, iar în cazul când
elevii nu dispun de instrumente digitale personale, să identifice și alte modalități de
a ajunge la fiecare copil.
Noțiunile desprinse din această situație și cele care reflectă problema abordată
sunt: învățământ la distanță (online), tehnologii/instrumente digitale, platforme
educaționale, formare on-line, competențe digitale.
Învățământul la distanță este un proces de învățare care se bazează pe
tehnologiile informației și comunicării (TIC) cu resurse multimedia (text, grafică
plană sau spațială, sunet, imagine, animație și chiar resurse video).
3.Justificarea actualității problemei identificate.
Începând cu 11 martie 2020, ca urmare a deciziei MECC de a suspenda cursurile
cu prezență fizică în școală, sistemul educațional a început să se reorienteze către
practici noi de comunicare și de cooperare prin care să asigure continuitatea
învățării. Măsurile instituite prin starea de urgență ne relevă maniere diferite,
câteodată inedite, de a fi și a acționa. Cadrele didactice, părinții și copii deopotrivă
au fost puși în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială pentru a
continua organizarea și desfășurarea procesului educațional. În acest sens,
utilizarea noilor tehnologii a luat o amploare de neimaginat. Toate aceste elemente
au, cu siguranță, o zonă de evoluție și dezvoltare socială importantă, dar faptul că
totul s-a întâmplat brusc „peste noapte” a pus societatea în fața unei provocări de o
magnitudine pe care nu am mai întâlnit-o până în prezent. Cadrul didactic urmează
să ghideze elevul nu doar în procesul de dobândire a cunoștințelor prin intermediul
tehnologiilor informaționale, dar și să asigure protecția on-line a copilului,
securitatea personală, prin recomandările propuse de MECC.
respectivă.
 Unitatea de competență 4.1. ” Recunoașterea ghidată a caracteristicilor
regionale ale spațiului geografic, utilizând TIC”
 Unitățile de conținut ”Continentul Africa” , ”Continentul America de
Sud”, ”Continentele Australia și Antarctida”;
 Curriculum național, 2019;
 Curriculum disciplinar/Ghid de implementare, clasele V - IX, 2020;
 ”Repere metodologice privind securitatea și siguranța online a elevilor în
procesul educațional la distanță pentru instituțiile de învățământ primar,
gimnazial și liceal în anul de studii 2020-2021”. Ordinul MECC nr. 1069
din 06.10.2020.
problema dată.
 Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în
educație de Ceobanu Ciprian, Editura Polirom Iași, 2020.
 Copiii în epoca dependenței de tehnologie. Noile dispozitive și riscurile
utilizării lor excesive de Lucy Jo Palladino, Polirom, Iași, 2015.
 Resurse educaționale deschise: oportunități pentru acces, calitate și
relevanță în educație. Coordonatori: Bezede R., Goraș-Postică V., ș.a.
Prodidactica, Chișinău, 2017.
metode:
 Autoformare. Studierea aprofundată a instrumentelor și aplicațiilor
digitale pe care le voi propune elevilor. Exersări asistate de un specialist
de informatică, dar și individuale.
 Întâlnire, online, cu părinții elevilor pentru a discuta problema
identificată în situația didactică. Selectarea aplicațiilor care ar fi mai ușor
de aplicat de către elevi pentru învățarea online, fiind inițial asistați de
părinți. Acordarea unor consultații părinților privind utilizarea aplicațiilor
digitale și asigurarea securității online a elevilor.
 Exersarea cu elevii a instrumentelor de interacțiune sincron și asincron,
ca exemplu Google Meet și Classroom. Obligatoriu – o lecție de
siguranță online.
 Elevilor care nu dispun de instrumente digitale personale le propun
sarcini, explicații, aplicații individuale prin intermediul telefoniei fixe.
 Sunt posibile și trebuie luate în calcul și alte soluții pe lângă creșterea
capacității pentru învățare online și sprijinirea digitalizării sistemului de
educație. Acolo unde gadgeturile și internetul nu sunt disponibile,
tipărirea și distribuirea de materiale în fiecare familie cu ajutorul
serviciilor comunitare sau de curierat poate fi o opțiune, așa cum se
întâmplă deja în multe țări. O astfel de abordare a fost practicată de către
unele cadre didactice din gimnaziul în care activez. Această modalitate a
fost aplicată în special în lucrul cu copiii cu cerințe educaționale speciale.
7.Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu

Elevii din clasa a VI-a, care nu studiază informatica și nu posedă competențe
digitale menite să le asigure o prezență reușită în procesul de învățare la
distanță, au nevoie de îndrumare sistematică pentru a utiliza resursele
digitale în scopul însușirii particularităților naturii continentelor. Rolul de
îndrumător îi revine, în exclusivitate, cadrului didactic care are misiunea să
favorizeze abordarea pedagogică, utilizarea unor metode mai competitive, în
care interactivitatea joacă un rol important, în sensul diversificării
instrumentelor folosite, adaptate cât mai reușit la procesul online de
învățare. Prin intermediul aplicațiilor Google Meet, Google Classroom, ș.a.
elevii au posibilitatea să participe la lecții de geografie interesante, relevante,
având în fața ecranului: hărți, texte, grafică plană sau spațială, sunete,
imagini, animații, filmulețe video și multe alte resurse didactice digitale .

SITUAȚIA DIDACTICA situația propusă.
În procesul elaborării soluțiilor - În procesul elaborării soluțiilor pentru
pentru situațiile-problemă ale o situație-problemă, elevul nu poate
mediului natural în contextul aplica imediat cunoștințele și
dezvoltării sustenabile, elevii din deprinderile achiziționate anterior,
clasa a X-a se confruntă cu urmând să le creeze prin raționament
dificultăți de mobilizare inductiv, deductiv sau analogic, ceea ce
intelectuală și motivațională care solicită uneori mai mult timp, efort,
să-i conducă la rezolvarea mobilizare intelectuală și
situației-problemă cu succes. motivațională;
În ce mod depășiți situația - Potențial redus de mobilizare
dată ? Care sunt soluțiile ? intelectuală și motivațională la vârsta
DISCIPLINA: Geografie respectivă;
Clasa a X-a - În procesul de rezolvare a unei
CS: 3 situații-problemă elevii se confruntă
UC 3.2. Elaborarea soluțiilor întotdeauna cu o situație contradictorie,
pentru situațiile-problemă ale o neconcordanță între cunoștințe și
mediului natural în contextul realitate, în care apare necunoscutul.
dezvoltării sustenabile. Identificarea ”necunoscutului” depinde
și de diferența semnificativă între
Propunător: Angela ALBU, capacitățile elevului și performanța
director, Gimnaziul Ciuciuieni, școlară atinsă;
raionul Sîngerei, master în științe 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
ale educației, profesor de situația propusă.
geografie, grad didactic superior Noțiunile desprinse din această situație
și cele care reflectă problema abordată
sunt: situație-problemă, dezvoltare
sustenabilă, mediu natural,
mobilizare intelectuală și motivațională. (cadrul didactic explică noțiunea pe care
o consideră prioritară în situația propusă).
-Situația-problemă este o situație contradictorie, conflictuală ce rezultă din trăirea
simultană a două realități (cognitive și emoțional-motivaționale) incompatibile
între ele, experiența anterioară a elevului, elementul de noutate și de surpriză,
necunoscutul cu care se confruntă subiectul.
-Dezvoltare sustenabilă – dezvoltare care corespunde necesităților prezentului, fără
a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități.
Mediu natural – componentele abiotice și cele biotice cu tot ansamblul lor de
relații.
Mobilizare intelectuală - a-ți impune un efort sau o concentrare intelectuală
maximă pentru realizarea unui scop, a unei acțiuni.
Motivație - un ansamblu de experiențe subiective, de origine intrinsecă sau
extrinsecă, prin care putem explica debutul, direcția, intensitatea și persistența unui
comportament îndreptat spre un scop.
 Problema este actuală, întrucât situația didactică se referă la soluționarea
situațiilor-problemă ale mediului natural – subiect de maximă importanță
și actualitate care solicită implicarea elevilor în activități ecologice,
solicită din partea elevilor responsabilitate și atitudine pragmatică privind
protecția mediului natural;
 Mobilizarea intelectuală și motivațională a elevului influențează procesul
de învăţare în sine şi, implicit, rezultatele acestui proces.
respectivă.
 Unitatea de competență 3.2. ” Elaborarea soluțiilor pentru situațiile-
problemă ale mediului natural în contextul dezvoltării sustenabile.”;
Unitatea de conținut ”Atmosfera terestră” ;
Curriculum național, 2019, pag.15-16;
Curriculum disciplinar/Ghid de implementare, clasele X-XII, 2020;
problema dată.
 „Motivația elevilor și învățarea”, IȘE, Laboratorul Teoriei Educației,
Chișinău, 2015;
 Volumele de articole ale conferințelor internaționale cu genericul
”Tendințe actuale în predarea și învățarea geografiei”, Volumele 5-10,
2010-2016, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Editori și
coordonatori: Dulamă M., Ilovan O. ș.a.;
 Ciascai L. Didactica științelor naturii, Cluj-Napoca, 2006
 „Repere metodologice privind organizarea procesului educațional la
geografie în anul de studii 2020-2021”, MECC, august, 2020;
metode:
 Dezbaterea de tip panel;
 Investigația;
Metoda Dezbaterea de tip panel asigură implicarea tuturor participanților în
rezolvarea situației-problemă. Elevii își pot expune părerile și au posibilitatea de a-
și prezenta soluțiile într-o manieră non-stresantă, dar contrastantă. Ei pot participa
la dezbateri atât oral, cât și în formă scrisă. Metoda este relevantă, centrată pe elev
și asigură mobilizarea intelectuală și motivațională a elevului. Prin Investigație
elevii vor realiza o cercetare în rezultatul căreia vor propune soluții optime pentru
rezolvarea situației-problemă.
Modelul propus oferă oportunitate cadrului didactic să stimuleze participările
individuale ale elevilor, antrenând subiecții multilateral. Aplicând strategii care
solicită efort de adaptare la normele de grup și toleranță față de opiniile colegilor,
oferind sarcini individualizate pentru a diminua diferențele dintre capacitățile și
performanța școlară a elevilor, cadrul didactic va mobiliza intelectual și
motivațional elevii, asigurând succesul în învățare. Aceste practici se regăsesc în
tendințele actuale ale predării și învățării geografiei.
situația propusă.
Dificultatea în colectarea, realizarea și
prelucrare a informației cu ajutorul
SITUAȚIA DIDACTICA
aplicației MS Access sau dificultate în
În procesul de păstrare și
realizării unor obiecte de tip interogări de
prelucrare a informației în baze
anumite tipuri și anume interogări
de date elevii nu reușesc să
complete dintr-o bază de date pentru a
realizeze interogări complete/
stoca corect informația întâlnită în viața
rapoarte din baze de date pentru
cotidiană.
stocarea informațiilor întâlnite
în viața cotidiană. 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
În ce mod depășiți situația situația propusă.
dată? Care sunt soluțiile? Colectarea, păstrarea şi prelucrarea
DISCIPLINA: Informatica informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor
Clasa XII-a software specializate.
UCS: Alegerea tipurilor de interogări adecvate
 Colectarea, păstrarea şi pentru prelucrarea datelor.
prelucrarea informaţiei cu • Elaborarea interogărilor cu ajutorul
ajutorul aplicaţiilor software sistemului de asistenţă sau prin proiectare
specializate; independentă.
 Crearea tabelelor cu ajutorul • Elaborarea interogărilor/rapoartelor
sistemului de asistenţă sau prin pentru selectarea datelor.
proiectarea independentă
 Stabilirea corelaţiilor în tabele; 3. Justificarea actualității problemei
 Elaborarea interogărilor prin identificate.
diferite metode; Curriculum-ul național se axează pe
 Elaborarea rapoartelor și formare de competenţe, pe standarde de
prelucrarea lor. eficienţă a învăţării. Aceste Standarde au
UC 3.2. Interogări: crearea menirea de a spori calitatea procesului
unei interogări; sortarea şi educaţional la disciplina informatica din
gruparea înregistrărilor. perspectiva formării/dezvoltării la elevi a
competenţelor de păstrarea și prelucrarea
Propunător: Olga BALANICI, informației în baze de date.
Colegiul Politehnic din Mun. Scopul instruirii Informaticii în
Bălți învăţămîntul secundar general, liceal
presupune formarea deprinderilor practice
de utilizare a calculatorului pentru
prelucrarea informaţiei. Elaborarea
interogărilor/rapoartelor prin diferite
metode.
competență, unitate de conținut și clasa), după caz și în alte documente de
politici educaționale (instrucțiuni, ghiduri, programe, repere metodologice,
metodologii etc.) în care se reflectă problema respectivă.
Una dintre competenţele specifice ale disciplinei informatica este:
C. S. 4. Colectarea, păstrare şi prelucrare informaţiei cu ajutorul aplicaţiilor
software specializate.
UCS: Alegerea tipurilor de interogări adecvate pentru prelucrarea datelor.
 Elaborarea interogărilor cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare
independentă.
 Elaborarea interogărilor pentru selectarea datelor.
 Elaborarea rapoartelor și prelucrarea lor.
Unitatea de conținut 3.2. Interogări: crearea unei interogări; sortarea şi gruparea
înregistrărilor.
Informatica, clasa a XII-a.
Ghiduri:
o Corlat S., Ivanov L., Bîrsan V. Informatica. Ghid de implementare a
curriculumului modernizat pentru treapta liceală. Cartier, Chişinău, 2010.
o Andronic V. Informatica. Ghid de implementare a curriculumului
modernizat în învăţămîntul liceal. I.E.P. Ştiinţa, Chişinău, 2007.

dată.
1. Gremalschi A., Corlat S., Braicov A. Informatică. Manual pentru clasa a
XII-a. Ştiinţa, Chişinău, 2015.
2. Mariana Panțiru, Tehnologia informației și a comunicațiilor, TIC4 (sisteme
de gestiune a bazelor de date., manual pentru clasa a XII-a.
3. Crearea rapidă a unei baze de date cu. Database Wizard, Informatică,
Manual pentru clasa a XII-a ... .
4. Baze de date Interogări partea I. Sacara A. Clasa XII
http://educatieonline.md/details?97bb6501f7cd49318bf5ad7963f9a27f
5. Baze de date Interogări partea I. Sacara A. Clasa XII
http://educatieonline.md/details?73c09654f5f24a8bb155be610e649d9c
Totodată, în scopul eficientizării procesului de predare-învățare, recomandăm şi
utilizarea diverselor surse electronice, instrumente digitale. O descriere detaliată a
resurselor educaţionale digitale disponibile on-line și locale, precum și repozitorii
specializate sunt descrise în Ghidul de implementare a curriculumului modernizat
pentru treapta liceală. ME, 2010, 2019, precum și în ediţiile 2015- 2019 ale
Recomandărilor metodice la disciplina Informatică care pot fi găsite în
biblioteca instituției de învățământ sau pe site-ul MECC.
Pentru predarea conținuturilor, pe lângă manualele școlare actuale, se pot utiliza
și alte resurse gratuite, disponibile online:
 Siguranța în Internet. Spațiul
virtual.https://mecc.gov.md/ro/content/siguranta-copiilorinternet,https://
siguronline.md/rom/educatori/resurse-didacticesau o altă platformă
europeană de informare http://cyberhelp.eu/ro
 Platforma de învăţământ online Khan Academy
https://www.khanacademy.org/  Platforma de lecții online:
educatieonline.md sau omologul său român https://eduonline.roedu.net/
 O altă platformă utilă cadrelor didactice este
https://www.elearning.ro/software-educational.
 Mai multe tutoriale și Resurse Educaționale Deschise (RED) create pentru
formarea profesională a cadrelor didactice pot fi accesate de pe site-ul
Centrului Educațional PRO DIDACTICA http://red.prodidactica.md/resurse-
red/red-nationale/invatarea-la-distanta/, http://red.prodidactica.md/resurse-
red/red-nationale/
 Alte resurse informaționale:
http://ctice.md/lectii_suport/
http://ctice.md/ctice2013/?page_id=1278
http://www.ctice.md/ctice2013/?p=2092
http://www.ctice.md/ctice2013/?page_id=187

O soluție pentru soluționarea acestei problem ar fi utilizarea următoarelor
metode și procedee didactice:
Problematizarea, algoritmizarea, învățarea bazată pe proiect, conversația frontal
cât și cea individual, explicația, munca independentă.
Sarcinile didactice realizate cu ajutorul metodelor sus numite cât și folosirea
acestora judicioasă are o deosebită importanță pentru reușita activității.
Conținuturile fiecărei discipline și obiectivele propuse impun metode specific și
consider că aplicarea metodelor, tehnicilor și procedeelor didactice generează
activități de învățare specifice.
În tratarea acestor metode se vor urmări cu predilecție particularitățile specific
predării disciplinei informatica și, în special, aplicațiile practice de laborator,
eventual, contribuția informaticii la însușirea competențelor didactice ale altor
discipline. În activitățile didactice specific informaticii este necesară utilizarea
combinată a metodelor de mai sus.
Învățarea informaticii prin modelare are de-asemenea o mare valoare
euristică colaterală, prin utilizarea ei putându-se dezvolta spiritual de observație,
capacitatea de analiză și sinteză, creativitatea. Astfel, elevul se obișnuiește să
creeze noi probleme ce trebuie rezolvate, să adapteze algoritmi cunoscuți la noi
situații etc. Simularea și modelarea este folosită pentru prezentarea la faza inițială a
unor concepte, oferindu-i elevului posibilitatea ghidării activității în baza unor
situații practice. Prin aceste metode se pot reda, prin analogie diverse situații.
Crearea unor secvențe video (tutorial video pe canalul educațional Yotube, etc.)
cu scop didactic care să urmărească cu exactitate curriculumul generează facilități
de predare și permite elevului să reia vizualizarea. Aceasta ar putea elimina
ambiguitățile sau golurile create de momentele de neatenție din timpul predării și
ar constitui un moment veritabil pentru elev.
Cu referire la unitatea de competenți și conținut indicat mai sus,
problematizarea/algoritmizarea crearea algoritmului de lucru pentru crearea bazei
date, legăturilor dintre tabele, aici algoritmul de lucru este reprezentat sub forma
unui grup de scheme, a unui set de operații, a căror parcurgere, într-o ordine bine
stabilită duce la rezolvarea problemei.
Dezvoltă gândirea critică, algoritmică, stimularea cognitivă,
Se observă că este unul efectiv deoarece în rezultatul acestor metode, elevul
i se va oferi posibilitatea de a elabora treptat propriile scheme aplicabile în diferite
circumstanțe didactice, de-asemenea permite organizarea informației conform
cerințelor ți în funcție de capacitățile fiecărui elev; stimularea cognitivă a elevului
prin secvențe didactice și întrebări ce vizează depistarea unor lacune, problem,
situații-problemă; efectuarea unor chestionare online, formative de recapitulare
după parcurgerea unei secvențe ale lecției, teme module, lecții; pentru elevii ca
reușesc mai rapid propunerea unor sarcini cu suplimentare de stimulare a
creativității.
Învățarea prin proiect este la fel o modalitate de diferențiere care se
raportează la ceea ce elevul este capabil să facă la sfârșitul unei
lecții/modul/unitate de învățare/semestru, pentru a demonstra nivelul de pregătire
atins. Exprimarea acestei finalități se poate produce prin discuții, proiect,
portofoliu etc. O provocare poate fi construirea acelor instrumente sau itemi de
evaluare pentru fiecare obiectiv sau competență și modul în care se face legătura
dintre obiectiv și item de evaluare. Această se poate combina cu diferite
instrumente web online sau alte aplicații ce permit evaluarea. Produsul învățării
este o componentă integrală a modelului diferențierii, întrucât evaluarea va
demonstra ceea ce a învățat și modul în care și-a atins obiectivul de învățare. De
asemenea, este în strânsă legătură definirea felului în care instruirea a fost livrată.
Cu ajutorul studiului de caz avantajul este că în faptul că fiecare elev își va
aduce contribuția la analiza și rezolvarea problemei. Se poate de utilizat
instrumentul web trellor pentru un management de succes al unui proiect, studiu de
caz sau chiar elaborarea unui proiect de curs, pentru a mai bună organizare a
echipelor de lucru se poate de utilizat skype, viber grupuri de lucru atât și pentru
organizarea cât și pentru anumite dificultăți în timpul realizării sarcinilor,
prelucrarea și conceptualizarea. Elevul trebuie să primească feedback în mod
constant și nu la fiecare două săptămâni prin poștă. Aici sunt utile platformele
online, unde puteți încărca materiale și puteți purta o discuție cu studenții acolo.
De exemplu, acestea sunt Moodle și Getcourse. Dacă nu aveți timp, efort și bani
pentru platformă, puteți organiza conferințe online prin Skype sau Google
Hangouts.
Din practica mea personală învățarea bazată pe proiecte reprezintă o
modalitate de instruire/autoinstruire grație căruia elevii efectuează o cercetare
orientată spre obiective practice și finalizată într-un produs un obiect, un aparat, o
instalație, o culegere tematică, un album, o lucrare științifică, un produs final ce
poate fi utilizat spre introducerea în viața cotidiană.
De asemenea activitățile de evaluare vor fi orientate spre motivare a elevilor și
obținerea unui feedback continuu, fapt ce va permite corectarea operativă a
procesului de învățare, stimularea autoevaluării reciproce, evidențierea succeselor,
implementării selective sau individuale.
• Un instrument de interacțiune asincron: moodle sau classroom. Aici ar fi
bine unul care cuantifică procesul de învățare ce ceea ce contează foarte
mult în procesul de învățare
• 2-3 aplicații interactive de evaluare: padlet, Google forms, my test.
• Un instrument de interacțiune sincron: skype, viber unde putem discuta fie
prin mesaje fie prin mesaje audio, la ce etapă sunt cu rezolvarea proiectului.
• Instruirea continuă a elevilor în utilizarea aplicațiilor, prin realizarea
tutorialelor ce îi va ghida foarte mult în procesul de învățare.
Desigur mentorat în asigurarea siguranței online, indiferent de ce vârstă.
Aplicațiile și resursele web au devenit instrumente de lucru indispensabile
pentru mediul educaţional, fiind recunoscut rolul formativ şi social al acestora în
procesul educaţional. Tehnologiile informaţionale moderne oferă o gamă larga de
aplicaţii, resurse educaţionale deschise, medii virtuale de învăţare.
În speranța că demersul respectiv va fi considerat benefic și util.
Învățământ
primar
Învățământ primar
1. Definirea problemei
DISCIPLINA: constatate în situația propusă.
 Educație tehnologică Lipsa unor recomandări clare și
 Clasa a IV-a unice pentru elevi, în utilizarea
 CS: 3 resurselor web și a aplicațiilor digitale
 UC 3.7.
SITUAȚIA DIDACTICA în învățare online.
Atât în procesul de învățare online 2. Explicarea noțiunii desprinsă
cât și în procesul educațional mixt sau din situația propusă.
tradițional, elevii cu greu selectează Noțiunile desprinse din această
aplicațiile și resursele educaționale situație și cele care reflectă problema
pentru diferite discipline și diferite evidențiată sunt proces de învățare
sarcini de lucru. Cum îndrumați elevii
în selectarea resurselor potrivite și online/ mixt/ tradițional; aplicații
utilizarea adecvată a acestora? digitale, resurse web.
3. Justificarea actualității
Propunător: Tatiana PURCACI, problemei identificate.
master în științe ale educației, Evoluția sistemului educațional,
învățătoare grad didactic I (întâi), IP criza pandemică prin care trecem cere
LT Hyperion, Gura Galbenei, stringent necesitatea utilizării resurselor
Cimișlia educaționale web, a aplicațiilor de
comunicare la distanță. În acest context
elevii riscă să facă abuz de consumul
informațional, dacă nu au niște
recomandări clare din partea mentorilor
săi.
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență,
unitate de competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor
documente de politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere
metodologice, metodologii etc.) în care se reflectă problema respectivă.
Una din competenţele specifice ale disciplinei de educație tehnologică este
„Apelarea la instrumente și resurse digitale în situații de învățare, dând dovadă de
corectitudine, adecvare și respect pentru etica mediilor virtuale”(C.S. 3).
Astfel, elevii din treapta primară trebuie ghidați în „Selectarea și utilizarea
aplicațiilor și resurselor educaționale pentru diferite discipline de studii, atât prin
intermediul lecțiilor de educație tehnologică și anume în cadrul modulului Educație
digitală, cât și prin intermediul celorlalte discipline școlare” (U.C.3.7).
problema dată.
 Lucy Jo Palladino, Polirom 2015, Copiii în epoca dependenței de tehnologie.
Noile dispozitive și riscurile utilizării lor excesive
 Ciprian Ceobanu, Constantin Cucos, Olimpius Istrate, Ion-Ovidiu Pânișoara,
Polirom 2020, Educație digitală
 Ciprian Ceobanu, Polirom 2020, Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare
a calculatorului în educație
colegi.
Pentru a rezolva problema constatate aplic următoarea strategie:
Un instrument de interacțiune asincron: Classroom; 2-3 aplicații interactive de
evaluare: padlet, thinglink, wordwall; Un instrument de interacțiune sincron:
Google Meet; Instruirea continuă a părinților/ elevilor în utilizarea aplicațiilor;
Mentorarea în asigurarea siguranței online.
Cunoașterea aprofundată a instrumentelor menționate de către cadru didactic și
îndrumarea părinților/elevilor în utilizarea a aplicațiilor. Un alt aspect important
este mentorarea părinților/elevilor în asigurarea siguranței online a elevilor.
Aplicațiile și resursele web au devenit instrumente de lucru indispensabile
pentru mediul educaţional, fiind recunoscut rolul formativ şi social al acestora în
procesul educaţional. Tehnologiile informaţionale moderne oferă o gamă larga de
aplicaţii, resurse educaţionale deschise, medii virtuale de învăţare.
Elevul de la treapta primară cât și părintele acestuia are nevoie de îndrumare
pentru a utiliza aceste resurse. Rolul de îndrumător îi revine cadrului didactic care
este persoana informată, formată în stabilirea unor recomandări clare și unice
pentru elevi și părinți.
DISCIPLINA:
 Educație tehnologică
 Clasa a III-a
 CS: 3
 UC 3.11.
SITUAȚIA DIDACTICA
In procesul de învățare la
distanță elevii de vârstă școlară
mică nu conștientizează pe deplin
necesitatea protecției datelor
personale în mediul digital. Cum
dezvoltați autonomia din punct de
vedere a siguranței elevului în
mediul digital?
Învățământ primar
1.Definirea problemei constatate în situația
propusă.
DISCIPLINA: În procesul de scriere, elevii clasei a III-a
 Limba și literatura română întâmpină dificultăți la folosirea și scrierea
 Clasa a IV-a corectă a ortogramelor ia, i-a,ea.
 Competența specifică 4 (CS) : 2. Explicarea noțiunii desprinsă din situația
Producerea de mesaje scrise în propusă.
situații de comunicare, Dificultăți - greutate de a face ceva; anevoință,
demonstrând tendințe de piedică, obstacol.
autocontrol și atitudine
Ortograme - model de scriere corectă a anumitor
creativă.
cuvinte.
 Unități de competență: 4.2.
3.Justificarea actualității problemei
Folosirea în contexte
cunoscute a regulilor de identificate.
ortografie și de punctuație Problema identificată este o problemă actuală și
învățate trebuie soluționată prin diverse, metode, tehnici
și activități. Astfel, nesoluționarea ei va avea
SITUAȚIA DIDACTICA
consecințe negative:
În procesul de scriere, elevii - scrierea elevilor cu greșeli la alcătuirea
clasei a III-a întâmpină dificultăți compunerilor, la alcătuirea textelor nonliterare,
la folosirea și scrierea corectă a cât și la alte discipline în alte contexte (Științe,
ortogramelor ia, i-a,ea. Istoria, ș.a.).
Propunător: Svetlana 4.Contextualizarea problemei la nivel de
Grinciuc curriculum (competență, unitate de
competență, unitate de conținut și clasa), după
caz și altor documente de politici educaționale
(instrucțiuni, ghid, programe, repere metodologice, metodologii etc.) în care se reflectă
problema respectivă.
Competența specifică 4 (CS) : Producerea de mesaje scrise în situații de comunicare,
demonstrând tendințe de autocontrol și atitudine creativă.
Unități de competență: 4.2. Folosirea în contexte cunoscute a regulilor de ortografie și de
punctuație învățate.
5.Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează problema dată.
a) Alexandra Șeptelici ,,Limba și literatura română în clasele I-IV. Ghid
metodologic”Chișinău,2012, pag.204;
c) Ghid de implimentare a curriculumului pentru învățământul primar, Chișinău 2018;
pag.27.
c) Vasile Molan ,,Metodica limbii române”, 2006, pag.108.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode relevante care
asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru colegi.
Acest model îl voi soluționa prin diverse metode:
- Explicația ( Regulile de bază și exemple concrete);
,,ia” se scrie împreună când se poate înlocui cu verbul ,,a lua”, sau poate fi un îndemn sau
un ordin.
Ex.: -Ia, pixul de jos!,
Se mai scrie ,,ia” impreună când este substantiv (o camașă națională)
Ex.: Ia aceasta, îmi este dăruită de bunica.
,,i-a” se scrie prin cratimă deoarece urmează un verb;
Ex.: Mihai i-a dăruit un buchet de flori mamei.
,ea” se scrie cu litera ,,e” și ,,a” deoarece înlocuiește/ ține locul unui pronume;
Ex.: Ea este colega noastră de clasă.
 Asalt de idei; (Identificăm propoziții dintr-un text studiat și elevii comentează ,,De ce s-a
scris așa...);
 Metoda contraexemplelor ( Scris greșit și elevii comentează și corectează);
 Diverse exerciții cu caracter creativ;
 Fișe cu spații lacunare;
Ex.:
a) ............... floarea; .................. lǎ udat; ................. lalele; ...............
...dăruit;
................. spus; ..................adus; .................... povestit; ..............
..... cartea;
................. pleacǎ ; ................. dat ; .................... spune; .............
....... ascultǎ .
 Momentul de dictare la lecție cu ortogramele date incluse;
Ex.: Dictare
Veveriţa ia rufele din balcon. Soarele i-a decolorat rochiţa. Vulpea i-a urmǎ rit fiecare mişcare.
Ar vrea sǎ punǎ laba pe ea. Un piţigoi i-a şoptit gospodinei intenţia cumetrei. Ia alune şi le
aruncǎ vulpii în cap. Râde de ea.
 Alcătuiți propoziții pe baza imaginii, utilizând ortogramele ia,i-a,ea .
7.Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu principiile

centrării pe elev/ copil.
Principiile centrări pe elev:
- Sunt conștientă că trebuie să explic de mai multe ori aceste teme /situații deoarece fiecare
copil este unic, cu nevoile lui specifice și particulare;
- În centrul actului educativ se află elevul cu cerințele sale individuale;
- educația nu se adresează elevilor, ci fiecărui elev în parte.
Sfat pentru colege !
Pentru a avea succes cu elevii la scrierea corectă a ortogramelor în diverse contexte, trebuie
multe exerciții cu caracter creativ de exersare și prin diverse tipuri de sarcini.
Din propria mea experiență, utilizez exersarea unei ortograme ,,problemă” la clasa mea în
diferite momente ale lecției, chiar și la captarea atenției, și anume prin
metoda ,,Contraexemplului”. Elevii explică greșelile comise și corectează explicând regula.
Astfel,elevii care au uitat își aduc aminte și-și fixează încă o dată explicația.
La lecțiile de pregătire pentru compunere, trebuie să creem un moment de reactalizare a
ortogramelor. Astfel, ca elevii să respecte în cadrul scrierii compunerii și scrierea corectă a
ortogramelor.
1. Definirea problemei constate în situația
propusă.
DISCIPLINA: Dificultate în expunerea, prezentarea,
 Limba și literatura română exprimarea prin cuvinte a unei situații, a unei idei
 Clasa a II-a transmise verbal, prin viu grai.
2. Explicarea noțiunii desprinsă din
 C.S: 2 Producerea mesajului
situația propusă.
oral, demonstrând abordare
Comunicarea orală se caracterizează prin
eficientă în diferite contexte de
libertatea în exprimare, posibilitatea rectificărilor
comunicare;
şi reluărilor, folosirea codurilor nonverbale sau
 U.C: 2.7 Exprimarea propriei
para-verbale, construcţia spontană, subiectivismul
opinii în anumite situații de
evident al discursului (prezenţa mărcii
comunicare, cu ajutorul
emoţionale), posibilitatea abaterii de la vorbirea
informațiilor cumulate;
corectă (limbaj uzual)
3. Justificarea actualității problemei
SITUAȚIA identificate.
DIDACTICA Schimbările tehnologice majore din ultimii ani
În procesul de comunicare, elevii au dus la reducerea cititului. Atât adulții cât și
claselor a II-a întâlnesc dificultăți de copiii folosesc diferite surse de informare și
expunere orală. socializare în care cititul se poziționează pe locuri
inferioare. Reducerea cititului duce la un
Cum îmbunătățim competența de vocabular slab dezvoltat, la o scădere a încrederii
producere a mesajului oral, în sine și la lipsă de creativitate. Pentru a-și
demonstrând abordare eficientă în expune oral părerea în fața colegilor, elevii nu au
diferite contexte de comunicare? curajul, creativitatea și dorința.
4. Contextualizarea problemei la nivel de
curriculum (competență, unitate
de competență, unitate de conținut și clasa),
Propunător: Marina Munteanu
după caz și altor documente
de politici educaționale (instrucțiuni, ghid,
programe, repere metodologice,
metodologii etc.) în care se reflectă problema
respectivă.
În curriculumul național, competența specifică 2. Producerea mesajului oral, demonstrând
abordare eficientă în diferite contexte de comunicare, ne indică obligațiunea noastră de a
dezvolta această competență, la elevii de clasa a II-a. Iar unitatea de competență 2.7.
Exprimarea propriei opinii în anumite situații de comunicare, cu ajutorul informațiilor
cumulate, este ceea ce vor obține elevii în urma întregii experiențe de învățare. Lecţiile de
comunicare orală din unitățile de conținut au ca deziderat formarea şi dezvoltarea la elevi a
capacităţii de receptare a mesajului oral şi a capacităţii de exprimare orală. Ceea ce ne ajută în
evaluarea produselor: P2.Prezentarea orală și P7. Expunerea orală a textului audiat.
În vederea promovării comunicării orale printr-un exerciţiu permanent de nuanţare şi
îmbogăţire a vocabularului,de structurare a mesajului în discurs coerent, pentru dobândirea
abilităţii de a conversa, de a comenta şi de a povesti şi pentru formarea capacităţii de comunicare
prin dialog, observare, pronunţare, denumire, memorare, recunoaştere, completare, ordonare,
povestire, alcătuire de mesaj, interpretare de rol se folosesc foarte multe metode (C. Cucoş, 1996,
p.87 M. Ionescu,V. Chiş, 2001, pp.139-153):
Comunicarea orală permite profesorului să modeleze elevul pentru a deveni acea
personalitate necesară societăţii, caracterizată prin gândire creativă, capacitate de cooperare,
atitudini pozitive şi adaptabilitate, responsabilitate şi implicare, abilităţi de relaţionare şi lucru în
echipă, profesorul fiind un coparticipant alături de elev în activităţile desfăşurate, el doar însoţind
şi încadrând copilul pe drumul spre cunoaştere. (Allport G., 1991, p.519)
Comunicarea orală (Ionescu M., Chiş V., 2001, pp.124-131) ajută elevul să conştientizeze
faptul că unul şi acelaşi fenomen poate fi abordat din perspective şi sub aspecte diferite
dar,cunoştinţele dobândite în cadrul disciplinelor şcolare nu se exclud,ci se întregesc şi se susţin
reciproc, creează acea libertate interioară care îi da încredere în propriile capacităţi intelectuale şi
independenţă în abordarea sarcinilor de învăţare.
https://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=702
https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/dezvoltarea-competentelor-de-
comunicare-la-elevi
colegi.
Procesul de formare a competenţei de comunicare orală poate deveni eficient, dacă tehnicile
şi mijloacele didactice utilizate de profesor sunt centrate pe elev și îl implică în activități
stimulatoare, oferind posibilitatea dezvoltării abilităţilor de interpretare a diferitelor mesaje orale,
urmărind „conectarea” gândirii critice, valorificarea potenţialului creativ etc.
Există foarte multe instrumente propuse de către diverşi specialişti pentru a ajuta profesorii
şi elevii să-şi formeze o anumită competenţă comunicativă. Iată câteva dintre acestea:
Participarea profesorului la activităţile de comunicare orală
Profesorul trebuie să ajute elevii:
– să se exprime clar,
– să facă asocieri,
– să facă raţionamente şi să planifice o comunicare,
– să ţină cont de sentimentele celorlalţi,
– să aprecieze relaţiile de prietenie,
– să aibă în vedere că pot exista soluţii diverse pentru o anumită problemă,
– să fie atenţi la detalii,
– să-şi monitorizeze propria activitate,
– să reflecteze, analizeze şi să facă predicţii,
– să înţeleagă ce înseamnă o comunicare eficientă,
– să înţeleagă felul în care oamenii folosesc limbajul pentru a obţine ceea ce doresc,
– să poată improviza sau să poată juca anumite roluri,
– să conştientizeze relaţia dintre comunicarea scrisă şi cea orală.
Pentru stimularea comunicării despre sine şi dezvoltarea competenţelor de comunicare,
elevii pot fi organizaţi în perechi şi provocaţi să discute despre un subiect care îi frământă, un
elev va fi vorbitorul, iar celălalt ascultătorul. În această manieră, elevii vor descoperi care sunt
regulile ascultării active şi eficace. Ascultătorii vor fi puşi în situaţia de a avea o opinie în
legătură cu problemele expuse de vorbitori, le oferă un feedback. Feedback-ul reprezintă reacţia
de răspuns a receptorului la mesajul primit de la emiţător, acesta are rolul de a ameliora
comunicarea, de a înlătura barierele de comunicare şi de a ne ajuta să ne adaptăm la reacţiile
celorlalţi. Ascultarea activă mai poate fi exersată în cadrul dialogurilor şi dezbaterilor realizate în
clasă, profesorul poate urmări reacţiile şi răspunsurile elevilor, reuşind să descopere dacă aceştia
au fost atenţi la cele discutate. Dialogul presupune empatie, atenţie la nevoile celuilalt,
disponibilitate şi deschidere. Prin urmare, nararea unor experienţe personale poate ajuta elevul să
se descopere pe sine, să împărtăşească celorlalţi din experienţa sa de viaţă şi să îşi dezvolte
competenţele de exprimare orală sau scrisă.
Lectura este o activitate esenţială în dezvoltarea competenţelor de comunicare la copii, este
o tehnică fundamentală de muncă intelectuală. Lectura orală le dezvoltă elevilor vocabularul,
dicţia şi abilitatea de a folosi elementele paraverbale adecvate (intonaţia, ritmul vorbirii,
respectarea pauzelor impuse de texte). Cărţile ajută elevii să cunoască viaţă înainte de a o trăi, le
deschid orizonturi noi de cunoaştere şi le dezvoltă creativitatea şi imaginaţia.
Lectura cu voce tare (lectura orală)
Lectura orală în clasă le dezvoltă elevilor abilitatea de a le împărtăşi celorlalţi o anumită
informaţie sau o anumită plăcere, surpriză, emoţie, pe care au avut-o citind în gând un text.
Lectura orală îi ajută pe elevi să-şi dezvolte vocabularul, dicţia şi abilitatea de a comunica prin
intonaţii adecvate. Pentru că lectura orală îi ajută pe elevi să înţeleagă relaţia dintre limbajul scris
şi oral, ei devin mai buni cititori în gând. Înţelegerea materialelor citite în gând se îmbunătăţeşte
când elevii şi-au însuşit şi interiorizat elementele de control ale vocii şi intonaţiei. Profesorul
poate observa şi evalua dacă elevii aplică eficient strategiile de decodificare a textului. Lectura
orală poate fi o verificare a felului în care elevul înţelege relaţia dintre cuvântul tipărit, rostire şi
gândire şi o demonstrare a felului în care elevul înţelege rolul punctuaţiei în lectura fluentă şi
expresivă.
O altă modalitate de a dezvolta elevilor competenţele de comunicare este jocul de rol care
presupune punerea în scenă a unor situaţii de comunicare diverse (monolog, dialog, interviu etc).
Această activitate exersează capacităţile de comunicare orală, de receptare şi producere a
mesajelor. Profesorul trebuie să aleagă teme incitante pentru elevi, care să fie specifice
experienţelor lor de viaţă şi care să le dezvolte spiritul creator şi ludic.
7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu principiile
centrării pe elev/copil.
Copiii trebuie să fie liberi să se implice în mod activ în procesul de învăţare deoarece pentru
copii a învăţa înseamnă să se mişte,să exploreze,să creeze,să exprime şi să se joace, aşa cum
spune un vechi proverb chinezesc: ,,Când aud, uit./Când văd, îmi aduc aminte./Când fac,
învăţ.’’
SITUAȚIA DIDACTICĂ
situația propusă.
DISCIPLINA:
 Limba și literatura română Practica școlară arată că cele mai
 Clasa a II-a frecvente dificultăți de citire constau în:
 Competența generală : 3. înlocuire, omitere sau adăugare de litere,
Receptarea unei varietăţi de silabe sau cuvinte, accentuări greșite,
mesaje scrise, în contexte de inversiuni de litere sau silabe.
comunicare cunoscute . Cum îmbunătățim competența de
 Competența specifică: 3.1. formare și dezvoltare a deprinderilor de
Citirea unor mesaje scrise, citire corectă și conștientă ajungând
întâlnite în mediul cunoscut. adevărate instrumente ale unei continue
SITUAȚIA DIDACTICA autoinstruiri?
Ideea priorităţii funcţiei instrumentale 2.Explicarea noțiunii desprinsă din
a ciclului primar este susţinută de situația propusă.
 Citirea trebuie să aibă
faptul că pe această treaptă a
învăţământului elevii îşi însuşesc în următoarele calităţi: corectă,
primul rând cititul şi exprimarea fluentă, conştientă şi expresivă.
 Formarea deprinderilor de citire
corectă. Această competență o găsesc
mai greu de dezvoltat la elevii mei corecă și conștientă este un
deoarece, greșelile privind denaturarea proces îndelungat, care
în citire, constau în înlocuirea presupune un efort susținut din
cuvintelor din text cu o grupare sonoră partea factorilor implicați.
 Cititul ca instrument ale
lipsită de orice sens, în citirea
cuvintelor neînțelese de elevi, oricărei activităţi intelectuale,
neexplicate în prealabil. îşi justifică şi mai mult valoarea
Propunător: ASĂNDULESEI Maria în contextul implicării active a
–Simona elevului în propria formare prin
stimularea pentru a comunica,
creşterea încrederii în sine,
anularea inhibiţiilor şi abilitatea
pentru autoevaluare.
3.Justificarea actualității problemei identificate

Tot mai mulți elevi din treapta primară de învățământ realizează greșeli de citire cum ar
fi: neputința copilului de a uni într-o imagine sonoră silabele citite, de a lega ultimul cuvânt
citit de sensul celor citite mai înainte, înlocuiri de litere, silabe, cuvinte, de omiteri sau
adăugări de litere, silabe, cuvinte, denaturarea cuvântului neînțeles, nu poate face legătura de
sens dintre cuvântul citit și celelalte cuvinte.
Cauze: Elevii nu sunt corectați atunci când greșesc;
Elevii nu au format câmpul de citire egal cu cel al cuvântului pe care-l citesc;
Elevii nu pot face legătura de sens dintre cuvântul citit și celelalte cuvinte.
Lipsa exercițiului de citire cu voce tare.
Măsuri pedagogice: dezvoltarea vorbirii elevilor, munca susținută pentru îmbogățirea
vocabularului
însușirea limbii literare, intuiri de ilustrații, explicația anticipată a conținutului de idei al
textului.
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum( competență, unitate de conținut,
unitate de conținut și clasa), după caz și a altor documente de politici educationale
(instrucțiuni, ghid, programe, repere metodologice, metodologii etc.) în care se reflectă
1. Curriculum pentru învățământul primar, 4825/28.10.2014.
2. Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii
în învăţământul preuniversitar - H.G. nr. 1534/25.11.2008.
3. Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ
Preuniversitar (Ordin Ministerial 5079/2016).
4. Legea educației naționale Nr.1/2011.
Clasa: a II-a
Competența generală: 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare
cunoscute .
Competența specifică: 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut.
 Corneliu CRĂCIUN, „Metodica predării limbii române la clasele I-IV”, editura
Emia, 2010, (pag.36).
 Ioan NEACȘU. “Didactica Limbii și literaturii române în clasele primare”, editura
Aius PrintEd, Craiova 2008, (pag 61).
 Iona ȘERDEAN, “Didactica Limbii și literaturii române în învățământul
primar”,editura Corint, București 2006, (pag 90).
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode relevante care
asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru colegi.
Pentru a înlesni formarea deprinderilor de citire este important să utilizăm procedee variate de
citire.
 Citirea ortoepică.
Ortoepia se ocupă cu regulile de pronunție corectă a cuvintelor, accentul fiind unul dintre
intrumentele principale care se utilizează în vederea reglementării acesteia.
“Normele ortoepice sunt norme fonetice ale uzului literar pretentios al limbii”, preciza G.
Beldescu in „Ortografia actuala a limbii romane” (Editura Didactica si Pedagogica,p.118)
Educarea auzului fonematic: tipuri de exerciții:
 exerciții de imitare a onomatopeelor în șoaptă, apoi cu voce tare, în ritmuri
diferite:șarpele, pisica;
 exerciții de pronunțare a unor serii de silabe care au în componență lor sunete apropiate:
paba, tada, sizi;
 exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore: cât- gât; paie-baie; varsă-
varză;
 exerciții de pronunțare ritmică proverb, ghicitori, poezii simple.
Exerciții de atenție auditivă și vizuală –se realizează prin analiza și sinteza la nivel de propoziție,
cuvânt, silabă, sunet.
Citirea ortoepică- este o variantă a citirii silabisite, însă ficare silabă se citeşte de două ori.
Uneori, devine amuzantă, dar totuşi utilă, întrucât dezvoltă previziunea elevilor în succedarea
silabelor dintr-un cuvânt oarecare. Forma aceasta de exerciţiu contribuie la lărgirea orizontului
asupra citirii.
Citirea întârziată
Întârzierea de limbaj se încadrează în unul dintre cele două subtipuri:
 Întârziere a limbajului expresiv – în care abilitatea de a se exprima verbal este sub nivelul
intelectual, dar înțelegerea este normală;
 Întârziere a limbajului receptiv – în care înțelegerea limbajului este sub nivelul intelectual
și de obicei, și limbajul expresiv este afectat
În acest caz, elevii nu citesc curent, ci prima dată propoziţia este citită în gând şi apoi cu voce
tare. O variantă a exerciţiului poate fi aceea când propoziţia este citită de două ori, cu voce tare.
Este recomandabilă mai ales pentru elevii care citesc greoi, neatent, cu diferite greşeli de
pronunţie, întrucât acestea sunt diminuate sau chiar eliminate la a doua citire.
În cadrul acestei metode se urmărește formarea deprinderii de citire corectă, accelerarea ritmului
citirii.
7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu principiile
centrării pe elev/copil.
 Modelul propus este relevant și corelează cu principiile care stau la baza educaţiei
centrată pe elev,deoarece respectă motivația, capacitatea de a acționa într-un anumit
mod și de a opera cu anumite categorii de cunoștințe, nivel de pregătire, stil de învățate,
etc.
Fiecare copil este unic, cu nevoile lui specifice şi particulare;
Fiecare copil este unic și se dezvoltă în ritmul său.
În centrul actului educativ se află elevul cu cerinţele sale individuale;
 Astfel demersul educativ va fi centrat pe nevoile fiecărui elev în parte, realizându-se
progres scolar, iar proiectarea şi organizarea activităţilor instructive-educative se
realizează în funcţie de decizia strategică a profesorului.
„… în livadă ne place să avem copaci
care rodesc mai devreme sau mai târziu;
DISCIPLINA: toate aceste roade sunt bune, niciunul nu
 Matematica este de aruncat. De ce să nu acceptăm în
 Clasa a II-a școli minți mai agere sau mai încete?” J.
 UC 1.1. A. Comenius
1. Definirea problemei constatate în

SITUAȚIA DIDACTICA situația propusă.
În procesul de efectuare a 1. Elevii de vârstă școlară mică
adunării și scăderii în concentrul îndeosebi învață prin intuiție și
0-100, cu treceri peste ordin unii manipulare directă a obiectelor;
elevi întâlnesc dificultăți de 2. gândirea este dominată de
calcul. În ce mod depășiți situația concret;
dată? Care sunt pașii pe care îi 3. perceperea lucrurilor este încă
urmați? globală;
4. domină operaţiile concrete, legate
Propunător: Angela SUHIN, grad de acţiuni obiectuale;
didactic II, Președinta AGIRoMD 5. există o diferenţă semnificativă
sucursala Anenii Noi, Instituția între capacităţile elevului şi
Publică Gimnaziul-Grădiniță performanţa şcolară atinsă;
Merenii Noi 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
situația propusă. Se referă la Adunarea
și scăderea numerelor naturale în
concentrul 0-100, cu trecere peste ordin.
3. Justificarea actualității problemei identificate:
 Fiecare disciplină trebuie să construiască în structurile mintale ale elevului
un sistem de cunoştinţe, care să se apropie de logica disciplinei respective.
 Copilul învaţă prin toate simţurile - toţi perceptorii senzoriali, atunci când
interacţionează cu obiectele din mediul înconjurător.
 Este foarte actuală această problemă, deoarece ne soluționarea ei va
condiționa apariția altor lacune în studierea unităților de competențe, cum ar
fi: efectuarea operațiilor aritmetice în exerciții cu mai multe operații; aflarea
unor numere necunoscute în exerciții, șiruri date; efectuarea operațiilor de
adunare și scădere în concentrul 0 - 1 000 000.
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate de
competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor documente de
politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere metodologice,
metodologii etc.) în care se reflectă problema respectivă.
Clasa a II-a
 Unitatea de competență 1.1. Efectuarea adunării în concentrul 0-100, fără și
cu treceri peste ordin;
 Unitatea de conținut ,,Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul
0-100, cu treceri peste ordin;
 Curriculum, pag.59 sunt stipulate activitățile de învățare.
5. Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează̆ problema
dată.
1. M. Bulboacă, M. Alecu „Metodica activităţilor matematice în grădiniţă şi în
clasa I”, editura „Sigma”, Bucureşti, 2000.
2. Dascălu G., Radu H., ş.a. Metodica predării matematicii. Chişinău: Editura
Lumina, 1995, pp. 121 – 126.
3. Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în
învățământul primar în anul de studii 2020-2021, aprobat prin Ordinul
MECC nr. 839 din 18.08.2020.
4. Ursu, L.; Cecoi, V. Metodica predării matematicii şi ştiinţelor în clasele
primare. Sinteze. Chişinău: UPS ” I. Creangă”, 2004. – 112 p.
5. Вихлянцева М. П. Технология совершенствования вычислительных
навыков на уроках математики
tehnologiya_sovershenstvovaniya_vychislitelnyh_navykov_na_urokah_mate
matiki.pptx
6. Волкова З.Г. Устный счет как средство повышения интереса учащихся
к изучению математики в 5- 9 классах. Методическая разработка.
Чебоксары, 2010.
7. Холлохова З. Г. Формирование вычислительных навыков у младших
школьников http://festival.1september.ru/articles/576164/
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode
relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru colegi.
• Metoda SARCINII DIDACTICE: Formarea capacităților de compunere și
descompunere a numerelor 0-100.
• Contra exemplul didactic;
• Dramatizarea sau jocul de rol;
• Calculul oral mintal cu explicarea verbală a procedeului de calcul;
• Jocul didactic PODUL DE PIATRĂ (Ghid de implementare a
curriculumului pentru învățământul primar, Chișinău, 2018, pag.64-66).
7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează̆ cu

principiile centrării pe elev/ copil.
Acţiunile concrete, operaţii cu obiectele, care apoi se structurează şi se
interiorizează, cu timpul devenind operaţii logice abstracte:
 Este o necesitatea ca fiecare elev să opereze direct cu un material didactic
bogat, variat şi atractiv;
 Solicitările gradate, cu orientare spre abstractizare (de la operare cu obiecte
concrete, la folosirea jetoanelor cu imagini, a figurilor simbolice şi a
schemelor) formează deprinderea calcului etapizat;
 antrenarea mai multor analizatori (vizual, auditiv, tactil) în învăţarea şi
fixarea unui număr;
 matematizarea realităţii înconjurătoare, ce oferă multiple posibilităţi de
exersare a număratului; De exemplu din 2 în 2, din 5 în 5…
 utilizarea frecventă a jocului didactic matematic sau introducerea unor
elemente de joc.
În rezolvarea acestei situații evident este foarte important ca cele enumerate mai
sus să fie continuu implementate crescând încet nivelul de dificultate.
Educaţia fizică, parte componentă a
sistemului educaţional, posedă
DISCIPLINA: potenţialul formării capacităţilor socio-
 Educația fizica psiho-motrice și a atitudinilor de
 Clasa a II-a autoafirmare și autoevaluare și de
 CS: 3 orientare valorică a personalităţii. Ea
 UC 3.5. contribuie la dezvoltarea și per-
fecţionarea copilului pe planul
SITUAȚIA DIDACTICA motricităţii, la stimularea activităţii
În procesul de încadrare în
intelectuale și a unor procese afective,
jocurile motrice și ștafete, unii
la dezvoltarea unor relaţii de grup, la
elevi nu doresc să se implice în
activități. În ce mod depășiți dinamizarea proceselor psihice, la
situația dată? Care sunt formarea unor deprinderi și calităţi în
soluțiile? procesul muncii, la perfecţionarea
funcţiilor organelor și sistemelor
Propunător: Angela SUHIN, grad organismului, la perfecţionarea unor
didactic II, Instituția Publică note particulare care apar în activitatea
Gimnaziul-Grădiniță Merenii Noi unor organe, aparate, procese, ca efect
al practicării exerciţiului fizic.
1. Definirea problemei constatate în
situația propusă.
Dificultăţi de comunicare şi interacţiune care-i împiedică în dezvoltarea unor relaţii
sociale echilibrate şi formează obstacole în procesul învăţării. Frică extremă faţă de
situaţiile noi. Moduri protectoare de comunicare (de ex. tăcere ostilă, bosumflare,
sarcasm, cinism, acuzare); Lipsa motivației...
2. Explicarea noțiunii desprinsă din situația propusă.

Se referă la Dezvoltarea și perfecționarea copilului pe planul motricității.
3. Justificarea actualității problemei identificate:

FORȚA este capacitatea organismului uman de a realiza eforturi de învingere,
menţinere sau cedare în raport cu o rezistenţă externă sau internă, prin contracţia
uneia sau mai multor grupe musculare. Formele de manifestare: forţă generală,
forţa locală, forţă izotonică (dinamică), forţă izometrică (statică), combinate cu alte
calităţi motrice. Această (forță) necesită antrenarea continua a exercițiilor fizice în
cadrul orelor de ed. Fizică.
*Implicarea tuturor membrilor grupului în jocuri devine o normă. Jocurile stabilesc
o cerinţă pentru participarea deplină şi egală a fiecărui membru.
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate de

competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor documente de
politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere metodologice,
metodologii etc.) în care se reflectă problema respectivă.
Observați la ecran tabelul în care am selectat unitatea de conținut jocuri și ștafete
sportive care sunt prezente în toate clasele la ciclul primar.
5. Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează̆ problema
dată.
1. Teodor Grimalschi, Olga Aftimiciuc, Ion Carp, Svetlana Sipilov, Ghid
metodologic pentru profesori , Educația fizică pentru clasele I-i, Ed.
Universul Pedagogic, 2006
2. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar, 2018,
pag. 166-190.
3. Crăciun Grigore, Berlinschii Iurie și alții, Jocuri de mișcare pentru activități
în masa. Chișinău: Reclama, 2016
4. Кирченко Н. А. Развитие основных физических качеств и
координационных способностей детей. Мозырь: Белый Ветер, 2011.
5. Болонов Г. П. Физкультура в начальной школе. Москва: ТЦ Сфера,
2005.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode

relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru colegi.
• Pentru a asigura manifestarea deplină a influenţelor benefice asupra elevilor

și valorificarea procesului instructiv-educativ, jocurile de mișcare trebuie
organizate corespunzător unor criterii de rigoare. (Ghid de implementare a
curriculumului, Ed. 2018 pag. 178-179)
• Implementarea diverselor jocuri în cadrul orelor de educație fizică: în partea
pregătitoare a lecției dar și în partea de bază a lecției;
• Jocuri de mișcare;
• Jocuri pentru formații;
• Jocuri pentru atenție;
• Jocuri de mișcare în perechi;
• Jocuri de mișcare pentru gimnastică ritmică și dans…
Notă: Ghidul de implementare a curriculumului modernizat 2018 ne oferă modele
vaste de exerciții fizice, cu ușurință le găsiți la pagina 179-185.
7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează̆ cu

principiile centrării pe elev/ copil.
Scopul prioritar al procesului educaţional la educaţia fizică în învăţământul
primar este dezvoltarea armonioasă a organismului elevilor, creșterea capacităţii de
muncă fizică și intelectuală, educarea sentimentelor de mândrie patriotică,
perfecţionarea capacităţilor de adaptare a organismului la solicitările crescânde,
impuse de dezvoltarea rapidă a societăţii.
Subiectul care participă la lecţia de educaţie fizică reacţionează printr-o
conduită complexă, care înglobează deprinderile motrice, condiţia fizică,
cunoaşterea şi plăcerea pentru mişcare.
În rezolvarea acestei situații evident este foarte important comunicarea dintre
cadrul didactic și elevi. Iar implicarea în cadrul ștafetelor sportive trebuie să fie
periodică evidențiind interesul elevilor pe parcursul orelor…
DISCIPLINA: situația propusă.
 Matematica O problemă compusă se structurează
 Clasa a II-a într-o succesiune de probleme
 CS: 3 simple. Însă, dificultatea principală în
 UC 3.5. situația didactică dată nu o constituie
rezolvarea acestor probleme simple,
ci stabilirea legăturii dintre aceste
SITUAȚIA DIDACTICA probleme simple, adică construirea
În procesul de rezolvare a raționamentului rezolutiv.
problemelor compuse în clasa 2. Explicarea noțiunii desprinsă
a III-a, elevii întâmpină din situația propusă.
dificultăți în stabilirea legăturii Pentru a găsi soluții trebuie să ne
dintre problemele simple din reamintim ce este o problemă
cea compusă, deci dificultăți matematică?
în construirea raţionamentului Problema de matematică reprezintă
rezolutiv. Care sunt soluțiile în transpunerea unei situaţii practice
depășirea acestor dificultăți? (sau a unui complex de situaţii
practice) în relaţii cantitative, în care
Propunător:
Ana SAVCIUC, grad didactic se cere determinarea unor valori
superior, Liceul Teoretic necunoscute în baza unor valori
Măgdăcești, satul Măgdăcești, cunoscute şi a unor relaţii date între
raionul Criuleni acestea. Problemele, pentru
rezolvarea cărora sunt necesare două
sau mai multe operaţii se numesc
probleme compuse.
Fiecare cadru didactic trebuie să cunoască și să analizeze foarte bine etapele de
lucru asupra unei probleme compuse:
1.Citirea şi înţelegerea enunţului problemei
- citirea enunțului; separarea condiției și a întrebării problemei;
- Procedee: Sublinierea condiției (cu verde) și a întrebării problemei (cu roșu).
Reformularea (orală sau scrisă) a problemei, astfel încât condiția să fie separată de
întrebare.
- evidențierea cuvintelor-cheie
2.Schematizarea enunțului
- evidențierea valorilor necunoscute, fiecare marcându-se printr-un semn de
întrebare;
- notarea datelor și a relațiilor cunoscute în problemă;
- evidențierea întrebării problemei prin încercuirea semnului de întrebare
corespunzător.
O schemă corectă va ajuta elevul să planifice rezolvarea problemei.
3. Planificarea rezolvării problemei poate fi organizată printr-un raționament
sintetic, analitic sau unul analitico-sintetic. Fiecare dintre aceste raționamente
urmărește descompunerea problemei date în probleme simple care, prin rezolvare
succesivă, duc la găsirea soluției finale. Deosebirea dinte aceste raționamente
constă în punctul de plecare.
Sinteza - de la datele problemei spre întrebare;
analiza - de la întrebarea problemei spre date; analitico-sintetic – combinat.
Se va pune accentul pe argumentarea alegerii operațiilor de rezolvare.
În practică, s-a demonstrat că raţionamentul sintetic este mai accesibil, dar nu
solicită prea mult gândirea elevilor. Mai mult, există pericolul ca elevii să fie
tentaţi să afle nişte mărimi care nu sunt necesare în rezolvarea problemei.
Raţionamentul analitic pare mai dificil, dar solicită mai mult gândirea şi permite o
privire de ansamblu asupra problemei, fiind permanent în atenţie întrebarea
problemei.
Dacă aceste 3 etape au fost bine explicate, aplicate în continuare elevii mai ușor
vor parcurge următoarele etape.
4. Scrierea rezolvării se poate efectua cu plan, cu justificări prin exercițiu.
5. Verificarea rezolvării problemei (Verificarea rezolvării este o activitate
complexă pentru elevii claselor primare, se efectuează în cazuri aparte, doar la
solicitare)
6. Scrierea răspunsului
7. Activităţile de postrezolvare. Este importantă această etapă. E suficient ca la
fiecare lecție să rezolvăm o problemă de bază, nu neapărat 2-3, dar ea să fie bine
înțeleasă și cu activități de postrezolvare, acestea, în primul rând, țin de formarea
competențelor de formulare și pot viza:
- compunerea de probleme având ca suport: tablou sau imagine; schemă; exerciţiu,
formulă sau operaţii de rezolvare; tipul problemei; tematica sau mărimile date;
- modificarea condiţiei sau întrebării problemei;
- crearea liberă de probleme.
Activităţile de postrezolvare mai pot viza:
- rezolvarea problemei printr-o altă metodă;
- o altă modalitate de scriere a rezolvării (de exemplu, prin exercițiu);
- alcătuirea şi rezolvarea de probleme inverse etc.
Formarea priceperilor de a găsi noi procedee de rezolvare constituie o
adevărata gimnastică a minții, educându-se astfel atenția, spiritul de investigație si
perspicacitatea elevilor. De multe ori elevii nu sesizează de la început existența mai
multor căi de rezolvare. Prin măiestria sa pedagogică, prin analiza întreprinsă, prin
întrebări ajutătoare, învățătorul are sarcina sa-i determine pe elevi să gândească și
alte modalități de rezolvare.
Problema identificată în situația didactică este cu adevărat actuală. Elevii
întâmpină dificultăți la stabilirea unei verigi dintre problemele simple, să
construiască un raționament de rezolvare. De aceea este necesară o perioadă de
tranziţie de la problemele simple la cele compuse. Această perioadă începe chiar
din clasa întâi.
Din practică, analizând rezultatele, procentul de realizare de la evaluările
sumative ale elevilor se observă bine că copiii comit greșeli la rezolvarea
problemelor,
Am stabilit din curriculum:
COMPETENȚA 3. Rezolvarea problemelor pe baza utilizării achizițiilor
matematice, dând dovadă de gândire critică în abordarea unui plan pertinent de
rezolvare;
UNITATEA DE COMPETENȚĂ 2.4. Rezolvarea problemelor, cu plan sau cu
justificări, prin exerciţiu;
UNITATEA DE CONȚINUT Probleme de adunare și scădere, rezolvabile prin 1-
3 operații, clasa a III-a, în care se reflectă problema respectivă.
Documente de politici educaționale: Curriculum național. Învățământul primar,
Chișinău, 2018; Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul
primar, Chișinău, 2018.
dată.
Problema dată este abordată de:
1. NEACȘU, Ioan, Metodica predării matematicii la claseleI-IV, editura
LUMINA, 1994;
2. URSU, Ludmila, Note de curs la DIDACTICA MATEMATICII (sinteze),
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/319/Note
%20de%20curs%20la%20Didactica%20Matematicii%20Ursu.pdf?
sequence=1&isAllowed=y
3. ZASTÎNCEANU, Liubov, REPERE METODICE DE FORMARE A
DEPRINDERILOR DE REZOLVARE A PROBLEMELOR LA ELEVII
CLASELOR PRIMARE, https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/45056
Pentru a soluționa problema dată propun ca elevii să organizeze datele în
tabel sau lanț, scheme, desene pentru a stabili mai bine raționamentul de rezolvare.
Mai aplic diverse tehnici de dezvoltare a gândirii critice ca Explozia stelară (Să
compună o problemă pornind de la o tematică dată); Secvențe contradictorii.
Gândește – Perechi –Prezintă: alcătuirea unei probleme pornind de la operațiile de
rezolvare, Cadranele-să rezolve problema completând cadranele. În activitatea de
rezolvare a problemelor la matematica pot fi îmbinate metodele tradiţionale cu
metodele active şi de cooperare, activitatea frontală cu cea individuală, pe perechi
sau pe grupuri, folosite mijloace didactice diversificate: ilustraţii, planşe, culegeri
de matematică, fişe de lucru, softuri educaţionale cu exerciţii şi probleme care
necesită rezolvări interactive, folosind cele patru operaţii aritmetice. Abuzul de
interactivitate poate fi la fel de contraproductiv ca și insuficiența acesteia. Se va
acorda prioritate eficienței activităților interactive, dar nicidecum sporirii
numărului lor într-o lecție. Fiecare profesor își poate crea metodica proprie,
îmbinând metodici tradiționale și tehnologii moderne (formative).
7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează
cu principiile centrării pe elev/ copil.
Consider ce am propus este relevant și corelează cu principiile centrării pe
elev deoarece aplicarea diverselor tehnici eficiente dezvoltă gândirea logică la
copii.
situația propusă.
DISCIPLINA: Determinarea operației prin
 Matematica care se află un număr
 Clasa a II-a necunoscut.
2.  CS: 3 Explicarea noțiunii desprinsă din
 UC 1.3. situația propusă.
Determinarea operației prin care se
SITUAȚIA DIDACTICA află un număr necunoscut este o
În procesul de aflare a unui activitate intelectuală complexă
număr necunoscut într-un (abstractă) pentru mulți elevi. Este
exercițiu, elevii întâlnesc foarte important ca elevii să
dificultăți legate de determinarea înțeleagă noțiunea de egalitate care
operației prin care se află acest într-un exercițiu matematic
număr necunoscut. Cum depășiți înseamnă că ce avem în partea
situația dată? Propuneți câteva stângă a egalului trebuie să fie la
fel soluții. cu ce aveam în partea dreaptă a
Propunător:
egalului.
Cunoaștem că adunarea este un
proces matematic care totalizează
mai multe numere într-o singură valoare, suma lor. Operația este notată folosind
semnul plus: "+". Scăderea este procesul matematic invers adunării, prin care se
determină diferența dintre două numere. Este inversa adunării întrucât diferența
adunată cu scăzătorul trebuie să dea un număr egal cu descăzutul. Este notată
folosind semnul minus: "-".
Introducerea operațiilor cu numere naturale nu se face izolat, ci cu ajutorul
legăturii dintre operații și cunoștințele însușite anterior, ca o extindere, ca o
aprofundare a acestora. Astfel, scăderea se introduce ca o operație de aflarea unui
termen al unei adunări, atunci când se cunoaște suma și unul dintre termenii
adunării.
Deci, pentru a determina operația prin care se află un număr necunoscut,
elevii trebuie să înțeleagă legătura dinte operația de adunare și scădere. Această
legătură trebuie subliniată şi prin realizarea probei fiecărei dintre cele două
operaţii: la adunare, se scade din sumă unul din termeni şi trebuie să se obţină cel
de-al doilea termen, iar la scădere, se adună diferenţa cu scăzătorul şi trebuie să se
obţină descăzutul. De asemenea, aceste relaţii se evidenţiază şi în cazul aflării unui
termen necunoscut la adunare sau la scădere, eliminând ,,ghicirea”, ce apelează la
memorie sau la procedeul încercare-eroare.
Din clasa întâi, elevii formează blocuri de 4 exerciţii, două de adunare şi
două de scădere, cu acelaşi numere. Prin asemenea blocuri, copiii se familiarizează
cu legătura dintre adunare şi scădere. Mişcându-se mintal în acest bloc: a) de sus în
jos: ei observă că primul exerciţiu, adunarea, poate fi probat prin celelalte trei
exerciţii; b) de jos în sus, ei observă că ultimul exerciţiu, scăderea, poate fi probat
prin celelalte trei exerciţii. În clasa a II-a se descoperă probele adunării şi scăderii.
Dinamica formării capacităţilor de rezolvare a ecuaţiilor porneşte de la
ecuaţiile implicite, în care necunoscuta se înlocuieşte printr-un simbol abstractizant
 intuitiv (pătrăţel liber, asterisc, semn de întrebare etc. Următoarea etapă prevede
rezolvarea ecuaţiilor explicite simple (a ± x = b, x ± a = b), în baza probelor
operaţiilor.
Pentru a calcula un termen necunoscut la adunare se scade din sumă
termenul cunoscut. La scădere, dacă termenul necunoscut este descăzutul, acesta se
află adunând diferența cu scăzătorul. Dacă termenul necunoscut este scăzătorul,
acesta se află scăzând diferența din descăzut.
Pentru a evalua capacitatea ,,Aflarea numerelor necunoscute’’, învățătorul
trebuie împreună cu elevii să stabilească criteriile de evaluare.
Problema identificată în situația didactică este actuală, deoarece elevii
întâmpină dificultăți la determinarea operației prin care se află un număr
necunoscut:
a) nu stăpânesc toți elevii algoritmii celor două operații de adunare și scădere,
pe care i-au aplicat în concentre numerice mai mici;
b) utilizarea de către elevi cu mai mult sprijin a elementelor de limbaj
matematic aferent conceptelor de adunare și scădere;
c) confruntarea situației date în viața cotidiană.
COMPETENȚA 3.Aplicarea operațiilor aritmetice și a proprietăților acestora în
contexte variate, manifestând atenție și interes pentru calcul corect, rațional, fluent;
UNITATEA DE COMPETENȚĂ 1.3. Aplicarea adunării, scăderii şi a
proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi descompunerea numerelor 0 – 100;
aflarea unor numere necunoscute în exerciţii, șiruri date; schimb de bani;
UNITATEA DE CONȚINUT Legătura dintre adunare și scădere, clasa a II-a, în
care se reflectă problema respectivă.
Documente de politici educaționale:
Curriculum național. Învățământul primar, Chișinău, 2018;
Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar, Chișinău,
2018.
dată.
1. Aflarea termenului necunoscut – Matematica si explorarea mediului clasa a II-a,
https://www.scoalaintuitext.ro/blog/aflarea-termenului-necunoscut/;
2. Dascălu, Gh., ş.a., „Metodica predării matematicii în clasele primare”, Editura
„Lumina”, Chişinău, 1996;
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/319/Note%20de
%20curs%20la%20Didactica%20Matematicii%20Ursu.pdf?
Exercițiile și problemele de aflare a unui termen necunoscut la adunare și
scădere sunt mai ușor de rezolvat aplicând metoda Balanței. Pentru a înțelege cum
funcționează o balanță să ne gândim puțin la balansoarul din parcul de joacă.
Pentru a echilibra balansoarul, astfel încât copiii să se poată legăna, trebuie ca de
fiecare parte să se așeze număr egal de copii.
Dominoul matematic
Grupurile de elevi primesc seturi similare de fişe, care se împart în mod egal
fiecărui membru. Porneşte jocul elevul căruia i-a revenit fişa Start. În partea
dreaptă a acesteia este scris un exerciţiu. Elevii îl rezolvă. Colegul care are notat în
partea stângă a fişei răspunsul corect, pune fişa alături. Se procedează în mod
analog până ce se pune ultima fişă pe care e scris Finiș.
Determinarea operației prin care se află un număr necunoscut este o activitate
intelectuală complexă (abstractă) pentru elevi din clasele primare. De utilizat
material concret și lucru individual pentru înțelegerea multor noțiuni și a
algoritmilor matematici. Copilul trebuie să vadă, să facă, să încerce. Ce am propus,
consider că este relevant și corelează cu principiile centrării pe elev.
constatate în situația propusă.
DISCIPLINA: Adunarea și scăderea cu
 Matematica
trecere peste ordin
 Clasa a II-a
2. Explicarea noțiunii desprinsă
 CS: 3
din situația propusă.
 UC 2.1.
1. Formarea capacităţilor de calcul
SITUAȚIA DIDACTICA legate de adunarea și scădere
În procesul efectuării netabelară prevăd următoarea
operațiilor de adunare și dinamică: - procedee fără trecere peste
scădere în concentrul 0-1000 ordin; - procedee cu trecere peste
cu treceri peste ordin, elevii ordin. Mai întâi se învaţă procedeele
comit greșeli la adunare- de calcul oral, apoi procedeele de
rezervând și la scădere- calcul scris, punând accentul pe calcul
împrumutând. Care sunt oral.
soluțiile în depășirea acestor În cadrul concentrului 0-1000
dificultăți? devine mai important calculul scris, în
Propunător: care unităţile se scriu sub unităţi,
zecile sub zeci, sutele sub sute. Deja
din clasa precedentă este formată
deprinderea de scriere a claselor sub aceleași clase și a ordinelor din fiecare clasă
sub ordinele corespunzătoare ale claselor corespunzătoare. Prin exerciții repetate
trecându-se prin etape similare cu cele prin care s-a trecut la efectuarea acestor
operații cu numere mai mici, și comparative, se va ajunge la concluzia că tehnica
de calcul este aceeași. După ce se învaţă procedeul fără trecere peste ordin, care nu
trezeşte dificultăţi pentru elevi, se trece la cercetarea procedeelor cu trecere peste
ordin. 1) SZU + SZU cu trecere peste ordinul unităţilor/ SZU – SZU cu împrumut
la ordinul zecilor; 2) SZU + SZU cu trecere peste ordinul zecilor/ SZU – SZU cu
împrumut la ordinul sutelor. 3) SZU + SZU cu trecere peste ordinele unităţilor şi
zecilor/ SZU – SZU cu împrumut la ordinele zecilor şi sutelor. 4) Cazuri speciale
când suma se scrie cu zerouri/ Cazuri speciale când: - descăzutul conţine zerouri; -
restul conţine zerouri.
a) Această problemă este actuală, deoarece elevii se întâlnesc cu situația
dată zilnic în viața cotidiană;
b) Cu dezvoltarea tehnicii de calcul elevii utilizează TIC-ul, recurgând mai
puțin la calculul mintal.
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate
de competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor documente de
politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere metodologice,
COMPETENȚA3.Aplicarea operațiilor aritmetice și a proprietăților acestora în
contexte variate, manifestând atenție și interes pentru calcul corect, rațional, fluent;
UNITATEA DE COMPETENȚĂ 2.1. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul
0 – 1 000, fără şi cu treceri peste ordin;
UNITATEA DE CONȚINUT Adunarea și scăderea numerelor natural în
concentrul 0-1000, fără și cu treceri peste ordin, clasa a III-a, în care se reflectă
 Curriculum național. Învățământul primar, Chișinău, 2018;
 Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar,
Chișinău, 2018.
problema dată.
Problema dată este abordată de:
1. Dascălu, Gh., ş.a., „Metodica predării matematicii în clasele primare”, Editura
„Lumina”, Chişinău, 1996;
http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/319/Note%20de
%20curs%20la%20Didactica%20Matematicii%20Ursu.pdf?

colegi.
Exercițiul este o metodă bazată pe acțiuni motrice și intelectuale, efectuate în
mod conștient și repetat, în scopul formării de priceperi și deprinderi, al
automatizării și interiorizării unor modalități de lucru sau a unor algoritmi de
calcul. Prin acțiunea exersată repetat și sistematic, elevul dobândește deprinderi de
operare, iar repetarea unui exercițiu în situații de învățare variate formează
automatisme de calcul. O acțiune poate fi considerată exercițiu numai în condițiile
în care are un caracter algoritmic și se finalizează cu formarea unor componente
automatizate care vor putea fi exersate în rezolvarea unor noi sarcini cu alt grad de
complexitate. Trecerea de la acțiuni dirijate la acțiuni auto-dirijate se realizează
preponderent prin metoda exercitării comentate. În cadrul exercitării comentate
elevii conștientizează necesitatea efectuării inițiale a acțiunilor mintale și, în
continuare, efectuarea acțiunilor practice. Astfel, se realizează combinarea
acțiunilor mintale/virtuale cu cele practice.
Algoritmizarea este o metodă bazată pe utilizarea și valorificarea algoritmilor
în învățare. Algoritmul este constituit dintr-o suită de operații executate într-o
anumită ordine, aproximativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge la o
înlănțuire logică de conținuturi.
Practica educațională a demonstrat eficiența acestor metode (Exercițiul și
Algoritmul) în soluționarea situației didactice date. Cadrelor didactice
recomand acordarea în utilizarea strategiilor adecvate în perfecționarea
deprinderilor de calcul.
1. Definirea problemei constatate
în situația propusă.
Determinarea perimetrului a
DISCIPLINA: dreptunghiului și pătratului.
 Matematica Elevii întâmpină dificultăți la
 Clasa a IV-a determinarea perimetrului a
 CS: 3 dreptunghiului și pătratului:
 UC 5.3. -în utilizarea instrumentelor de
SITUAȚIA DIDACTICA măsură;
În procesul de rezolvare a -în aplicarea formulelor de calcul și
problemelor elevii întâmpină înlocuirea valorilor;
dificultăți în aplicarea formulelor -efectuarea calculelor.
pentru calculul perimetrelor unor 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
dreptunghiuri și pătrate. Cum situația propusă.
depășiți situația data? Care sunt Elevii au unele cunoștințe și
soluțiile? deprinderi privind mărimile și
Propunător: măsurarea lor din propria experiență de
viața, din familie. Aceste cunoștințe
acumulate nu sunt încă sistematice, n-au
conținut științific, sunt superficial
înțelese. De aici, reiese necesitatea ca lecțiile destinate învățării lungimii,
unităților de măsură, să fie construite în funcție și în strânsă corelație cu
noțiunile empirice pe care le au deja elevii. Numai după această etapă putem să
inițiem elevii cu perimetrul dreptunghiului și pătratului.
Noţiunea de perimetru ca suma lungimilor laturilor unui poligon este
introdusă în clasa a IV-a. Elevii sunt dirijaţi pe o cale inductivă, bazându-se pe
o intuiţie activă, către descoperirea formulelor pentru perimetrul pătratului şi al
dreptunghiului (P□ = a + a + a + a = 4 x a, P = l + L + l + L = 2 x l + 2 x L = 2
x (l + L)).
Problema identificată în situația didactică este cu adevărat actual, deoarece
elevii se confruntă cu determinarea perimetrului pătratului și dreptunghiului:
- La rezolvarea diverselor situații de problemă din cotidian;
- Elevii se vor confrunta cu situații similare când vor fi adulți în diverse
domenii (construcție, lemnărie, tâmplărie etc.)
educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere metodologice, metodologii
etc.) în care se reflectă problema respectivă.
dată.
COMPETENȚA 3. Rezolvarea problemelor pe baza utilizării achizițiilor
matematice, dând dovadă de gândire critică în adoptarea unui plan pertinent de
rezolvare;
UNITATEA DE COMPETENȚĂ 5.3. Aplicarea formulelor pentru calculul
perimetrelor unor dreptunghiuri şi pătrate;
UNITATEA DE CONȚINUT Perimetrul poligonului. Perimetrul dreptunghiului,
pătratului, clasa a IV-a, în care se reflectă problema respectivă.
 Curriculum național. Învățământul primar, Chișinău, 2018;
 Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar,
Chișinău, 2018.
colegi.
Desfășurarea lecțiilor practice la determinarea perimetrelor (aflarea
perimetrului clasei; băncii, ușii...)
Modelarea/ Confecționarea figurilor geometrice cu același perimetru/
determinarea lungimii pătratului, cunoscând perimetrul etc.
Lecțiile practice, modelarea, confecționarea sunt relevante, deoarece elevii
sunt puși să confrunte situația dată. Lucrările practice au o importanță mai mare în
învățarea experențială a elevilor.
Explicarea în cuvinte proprii a
DISCIPLINA: caracteristicilor creațiilor de artă
 Educație plastică universală și națională.
 Clasa a IV-a 2. Explicarea noțiunii desprinsă
 CS: 3 din situația propusă.
 UC 4.1.. Problema constatată este că
SITUAȚIA DIDACTICA copilul întâmpină dificultăți la
În procesul de studiere a explicarea în cuvinte proprii a
creațiilor de artă universală și caracteristicilor creațiilor de artă
națională elevii întâlnesc universală și națională.
dificultăți în explicarea (cuvinte Explicația - expunere amănunțită în
proprii) a caracteristicilor vederea clarificării unei probleme, a
acestora. Care este soluția? unui fenomen etc.
Propunător: Pentru ca elevii să explice în
cuvinte proprii, el trebuie să analizeze,
să observe operele de artă, să posede și
un vocabular cu termeni specifici artei
plastice. În clasele I-II sunt propuși mai mulți termeni deoarece această perioadă
este cea de achiziții. Clasele a III-a și a IV prezintă ciclul de dezvoltare și respectiv
sunt propuși mai puțini termeni de limbaj specific.
Partea componentă a curriculumului Activități de învățare și produse școlare
recomandate conține: conversații cu sprijin în observare, aplicații practice și
produse pentru fiecare clasă. În cadrul conversațiilor cu sprijin în observare,
învățătorul va întreține conversații cu elevii în scopul evidențierii conținuturilor
curriculare, formând competența de comunicare orală într-un limbaj specific artei
plastice. În ghidul de implementare sunt propuse opere de artă plastică pentru
analiză și observare pentru fiecare clasă.
Exemplu de analiză a unei opere

Autorul operei de Eleonora Romanescu
artă Seara pe deal
Denumirea
tabloului
Tema Peisaj, redarea frumuseții plaiului natal

Materiale, Tablou pictat cu pensule pe pânză,
instrumente și cu vopsele de ulei
tehnica folosită
Elementele de Culoarea: culori calde, pământii, trecută printr-o gamă de
limbaj plastic nuanțe de cafeniu, ocru, roșu, oranj; culorile calde sunt
utilizate într-o perfectă armonie cu culorile reci-azurii ale cerului,
norilor;
Forme realiste: arbori, case, dealuri;
Linii: linii-dungi care indică parcele de pământ, linii
scurte utilizate la pictarea crengilor;
Puncte cromatice: arbuștii în depărtare.
Mesajul artistic/ Exprimă fidelitate și căldură față de mediul înconjurător
plastic printr-un peisaj rural frumos, promovând tradițiile și
valorile artei naționale.
După acest exemplu elevii mai ușor vor explica în cuvinte proprii
caracteristicile specifice creațiilor de artă universală și națională.
Din cele expuse concluzionăm ca elevul trebuie să posede un vocabular
activ din domeniul artelor plastice.
Problema dată este actuală, deoarece elevii :
- se implică în diverse proiecte, concursuri;
- vizitează muzee, galerii de artă;
- participă la întâlniri cu artiști plastici;
- se implică în activități transdisciplinare, care necesită cunoștințe de cultură
generală etc.
Competența 3. Transferarea achizițiilor artistico-plastice în contexte
educaționale/sociale/ culturale, demonstrând respect față de valorile naționale și
cele ale altor culturi;
Unitatea de competență 4.1. Explicarea în cuvinte proprii a unor
caracteristici specifice creațiilor de artă universală și națională.
Unitatea de conținut 4. De ce ne place arta plastică
• Opere de artă universală
• Opere de artă națională, clasa a IV-a.
Documente de politici educaționale în care se reflectă problema respectivă
-Curriculum național. Învățământul primar, Chișinău, 2018;
-Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar,
Chișinău, 2018.
problema dată.
Problema dată este abordată în Calistru, Rodica, Abecedarul artei plastice,
Editura: Știința, 1991; INDREICA, Simona, Educația plastică și metodică, 2007,
https://www.academia.edu/20715860/Educatie_Plastica_Si_Metodica; Cioca,
Vasile, Jocul de-a arta, Editura Limes, 2007 etc.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3
metode relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru
colegi.
Pentru a soluționa problema dată aplic diverse tehnici ca Turul galeriei
(organizând diverse expoziții) Cutia magică, 6 De ce? FRISCO, Joc de rol unde le
propun un Ghid de cercetare a unei compoziții de artă. Ghid ce include niște
repere/etape de descriere a unei opere de artă.
7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează
cu principiile centrării pe elev/ copil.
Modelul propus și anume Ghidul de cercetare a unei compoziții de artă
consider este relevant și corelează cu principiile centrării pe elev ce va contribui la
rezolvarea situației de problemă.
1. Definirea problemei constante în

situația propusă.
DISCIPLINA:
 Matematica
Dificultăți în identificarea, citirea și scrierea numerelor naturale din concentrul 1
000 – 1 000 000
2. Explicarea noțiunii desprinsă din situația propusă
Se introduc noţiunile de:
 ordin – locul cifrei în scrierea numerelor de la dreapta spre stânga;
 clasă – un grup de trei ordine consecutive începând cu primul ordin.
Însușirea numerelor naturale scrise cu trei sau mai multe cifre se face în clasa a IV-
a (Manual, pag. 12). În predarea-învățarea numerelor naturale scrise cu trei sau mai
multe cifre se folosește analogia cu procedeele din concentrul anterior învăţat.
Problema metodică nouă ce apare în acest concentru este legată de formarea,
citirea şi scrierea numerelor ce conţin pe 0 (zero), care semnifică absenţa unităţilor
de un anumit ordin.
competență, unitate de conținut și clasa), după caz și în alte documente de
politici educaționale (instrucțiuni, ghiduri, programe, repere metodologice,
 Disciplina: matematica
 Clasa a IV-a;
 Competența specifică 1: Identificarea și utilizarea conceptelor matematice și a
limbajului matematic în situații de învățare și cotidiene, dând dovadă de
corectitudine și coerență.
 Unitatea de competență 1.1. Identificare, citirea și scrierea numerelor naturale
0-1000000.
 Unitatea de conținut „Numerele naturale 0-1000000”
 Activități de învățare: exerciții de scriere și citire a numerelor naturale
(Curriculum Național, pag. 67)
dată.
1. Curriculum Național: Învățământul primar. Chișinău: Lyceum, 2018, pag. 67.
2. Dascălu, G.; Radu, H. Metodica predării matematicii la clasele I-IV. Chișinău:
Ed. Lumina, 1995, pag. 62-65.
3. Ursu, L.; Cîrlan, L. Strategii didactice interactive în instruirea matematică
primară. Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2006.
4. Purcaru, M. Metodica activităţilor matematice şi a aritmeticii. Brașov: Editura
Universității „Transilvania”, Brașov, 2008.
colegi.
 Dictare de numerație:
 cu înscriere în Tabelul ordinelor şi claselor, personalizat;
 pe caietele de lucru.
 Cubul. Pe fețele cubului sunt scrise sarcinile: Scrie cu cifre; Descompune;
Numește predecesorul / succesorul; Par sau impar? Numește răsturnatul;
Creează un exercițiu cu acest număr la răspuns. Învățătorul rostește un număr
natural format din 4-6 cifre. Cubul se aruncă prin rotație, realizându-se în scris
sau oral sarcinile de pe fețele cubului.
 Clustering „Portretul matematic al numărului natural” (se completează cu
informații care descriu numărul).
 Joc de rol „Numărul-rege”: Fiecare elev formează un număr propriu, din 4-6
cifre, în Tabelul ordinelor și claselor, îl scrie pe coroană și se prezintă regește
„Sunt Alteța 24764. Sunt par. Fac parte din clasa miilor. Sunt de ordinul 5. Am
4 unități, 6 zeci, 7 sute, 4 unități de mii și 2 zeci de mii. Predecesorul meu e
Alteța Sa 24763, predecesorul meu va fi Alteța 24765, iar răsturnatul meu este
Alteța 46742”.
 Joc de recunoaștere a numărului cu aplicația interactivă Wordwall.
 Materialul didactic potrivit pentru predarea-învăţarea numeraţiei poate fi:
 beţişoarele, care se leagă câte 10 în mănunchiuri;
 rigletele;
 cubuleţele-unităţi care se asamblează în bare câte 10, în plăci de 100 şi în
cuburi câte 1000;
 numărătoarea cu bile;
 numărătoarea de poziţionare cu tije la fiecare ordin, pe care se aranjează cel
mult 10 bile;
 abacul;
 tabelul ordinelor şi claselor.
Rolul materialelor didactice concrete este sporit în clasa întâi şi scade treptat
către clasa a II-a, iar în clasele a III-a -a IV-a ne bazăm mai mult pe un suport
iconic, cel mai relevant fiind Tabelul ordinelor și claselor.
!!! De asemenea, se va pune accent și pe pronunția corectă și clară la citirea
numerelor.
principiile centrării pe elev.
7. Atât scrierea și citirea numerelor de mai multe cifre, cât și noțiunile de ordin
și clasă sunt chestiuni care cer mult exercițiu, pentru ca în cele din urmă elevii să-și
formeze deprinderile și automatismele necesare. Neînțelegerea lor face practic
imposibilă etapa însușirii operațiilor cu numere de mai multe cifre.
Ana POPOV, Gimnaziul „Nicolae H. Costin”, Chișinău

situația propusă.
DISCIPLINA: Prezenţa emoţiilor în libertatea
 Limba și literatura română exprimare, posibilitatea abaterii de la
 Clasa a I-a vorbirea corectă (limbaj uzual).
 CS: 1 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
 UC 1.1. situația propusă.
Comunicarea orală se caracterizează
SITUAȚIA DIDACTICA prin libertatea în exprimare. Pentru
În prezentarea informației dobândirea progresivă a abilităţilor de a
desprinse din lectura unei conversa, a povesti și a comenta este
imagini elevii din clasa I
întâmpină dificultăți. Cum
rezolvați situația dată? Care sunt
soluțiile?
necesar un exerciţiu permanent de îmbogăţire și nuanţare a vocabularului, de
structurare a mesajelor în discurs coerent, de promovare a comunicării orale.
Lectura după imagini pune un accent sporit pe analiza, descrierea și interpretarea
datelor, a acţiunilor înfăţișate în imagini. Activitatea dată are rolul de fixare și
sistematizare a cunoștinţelor elevilor, dobândite la alte activităţi didactice, fiind
un mijloc eficient de a-i determina pe elevi să se exprime prin intermediul
imaginilor dintr-un tablou sau dintr-un șir de tablouri.
4.Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate de
competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor documente de
Clasa I
Competența specific: 2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordarea
eficientă în diferite context de comunicare.
Unitatea de competență: 2.7 Prezentarea informației desprinse din lectura unei
imagini.
Unitatea de conținut: Lectura imaginii
Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar, pagina 30,
este stipulat algoritmul de lectură a imaginii.
5.Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează problema
dată.
Curriculum național Învățământul primar, Chișinău, 2018
Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar, Chișinău,
2018
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei:
2-3 metode relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare
pentru colegi.
- Anticiparea
- Termeni dați în avans
- Descrierea imaginii
- Alcătuirea propozițiilor după imagine
- Dramatizarea sau jocul de rol
situația propusă.
Dificultăți în efectuarea calculului
DISCIPLINA: mintal.
 Matematica 2. Explicarea noțiunii desprinsă
 Clasa a IV-a din situația propusă.
 CS: 1 Calculul mintal este calculul care se
 UC 1.1. efectuează în gând, fără a întrebuința
SITUAȚIA DIDACTICA mijloace sau procedee ale calculului în
scris sau ale diferitor dispozitive. El
În procesul de scriere a dictărilor
necesită specificarea operației cu
aritmetice, elevii întâlnesc
indicarea elementelor ei și se cere doar
dificultăți în efectuarea calculului
rezultatul, operația efectuându-se în
mintal. În ce mod depășiți situația
minte, fără utilizarea de material
dată? Care sunt soluțiile?
didactic, fără repetarea operației și fără
Propunător: Balamatiuc Marina scrierea ei.
IP Gimnaziul Limbenii Vechi, s. 3. Justificarea actualității
Limbenii Vechi problemei identificate.
În literatura de specialitate este
specificat că calculul mintal este parte
componentă a calculului oral şi scris,
deci calculul mintal este indispensabil pentru efectuarea tipurilor de calcule la
lecțiile de matematică, dar şi în viața cotidiană, constituind o premisă a succesului
învățării.
În ultimii ani se constată o reducere substanțială a competențelor de calcul mintal,
ceea ce împiedică ulterior însuşirea matematicii. Elevii tot mai des în prezent
recurg la folosirea gadget-urilor pentru a facilita procesul de calculare, astfel
suferind competența lor de a calcula mintal. Nesoluționarea acestei probleme poate
genera insuccesul elevilor. Din acest motiv Metodologia privind evaluarea
criterială prin descriptori, clasele I-IV. Chișinău: MECC, IȘE, 2019 recomandă
Produsul 3. Calcul oral în baza înțelegerii terminologiei matematice cu criteriile de
succes ce includ calculul mintal-pag.43.

de competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor documente
de politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere
Clasa I
C.S.2. Aplicarea operațiilor aritmetice și a proprietăților acestora în contexte
variate, manifestând atenție și interes pentru calcul corect, rațional, fluent.
Unitatea de conținut 3. Adunarea și scăderea în concentrul 0-10
Această problemă este scoasă în evidență şi în Repere metodologice privind
organizarea procesului educațional în învățământul primar în anul de studii 2020-
2021. Chișinău: MECC, 2020 - pag.40.
problema dată.
Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău:
MECC, 2018 – pag.69-71.
L. Ursu, Note de curs la didactica matematicii.
GH. DASCĂLU, Metodica predării matematicii în clasele primare, Editura
„Lumina”, Chișinău 1996.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei:

2-3 metode relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare
pentru colegi.
Utile în soluționarea problemei respective sunt următoarele jocuri, metode și
tehnici care necesită calcul mintal: Gimnastica minții, Istețel, Campionul, Țintașul
iscusit, Cine-i mai rapid?.
Recomand ca la fiecare lecție de matematică să se rezerve 15 minute pentru
calculul mintal.

Formarea priceperilor și deprinderilor de calcul mintal prin intermediul modelului
propus, contribuie la formarea competențelor matematice ale elevilor, deoarece
practica vieții nu poate fi concepută fără utilizarea calculului matematic. La fel
calculul mintal dezvoltă capacitățile cognitive ale elevului, mai ales memoria,
atenția și gândirea.
situația propusă.
Competența de receptare a
DISCIPLINA: textelor literare şi nonliterare
 Limba și literatura română
reprezintă principala condiție a
 Clasa a IV-a
reușitei elevilor în școală și aduce o
 CS: 1
contribuție esențială în formarea
 UC 1.1.
abilităților de a învăța. Receptarea
SITUAȚIA DIDACTICA textului literar, dar și interpretarea
În procesul studiului textului acestuia, nu poate fi realizată fără
literar elevii întâmpină dificultăți actul lecturii, care este cel mai
de caracterizare indirectă a complex domeniu în cadrul lecțiilor
personajelor literare. În ce mod de limba și literatura română în
depășiți situația dată? Care sunt școală. În citirea textelor literare
soluțiile? simpla exersare a actului cititului nu
poate asigura însuşirea capacităţii
Propunător: Martinici Tamara
Liceul Teoretic „ Gheorghe
elevilor de a se orienta într-un text,
Ghimpu”, s. Colonița, mun. dacă nu se are în vedere, în acelaşi
Chișinău timp, înţelegerea mesajului unei
creaţii literare, ştiinţifice sau de altă
natură, înţelegere realizată pe baza
analizei multiple a textului. Este nevoie de a recurge la acele modalități de lucru
care ar conduce la înţelegerea deplină a mesajului. Prin întrepătrunderea unor
componente ale lecturii explicative cu cele ale lecturii interpretative se va asigura
însuşirea de către elevi a valorilor multiple ale mesajului unui text, precum şi
capacitatea acestora de a se orienta cu uşurinţă în textul citit. Elevii vor fi capabili
să analizeze, să interpreteze, să exprime opinii, impresii personale cu privire la
mesajul lucrării citite.
Personajele reprezintă elementul cel mai concret al unui text literar și deci
cel mai accesibil elevilor. Personajul literar este eroul operei literare, implicat în
acţiune și purtător al unui mesaj.
A caracteriza un personaj înseamnă a-l înţelege, a-i sesiza mobilul
comportamental, a-l raporta la universul de viaţă ce l-a generat şi în care îşi duce
existenţa, a-l judeca valoric, a-i desprinde virtuţile sau defectele lui morale.
Problema identificată în situația dată este cu adevărat actuală. Elevii întâmpină
dificultăţi în sesizarea trăsăturilor personajului. Dacă descrierile fizice şi cele
comportamentale sunt mai bine realizate de către cititori, deseori latura emoţională/
morală a personajului rămâne neexplorată. Aceste dificultăți sunt prezente și
necesită o intervenție din partea cadrelor didactice.
Contextul problemei identificate se regăsește în:
 Curriculum național. Învățământ primar, 2018
Competența Unitate de Unitate de conținut Clasa
competență
3.4. Identificarea Personajele literare Clasa
trăsăturilor fizice şi pozitive şi negative. a II-a
C3 Receptarea textelor morale ale •Atitudinea faţă de
literare şi nonliterare personajelor comportamentul
prin tehnici de lectură principale dintr-un personajelor descrise.
adecvate, dând dovadă text literar citit.
de citire corectă, 3.4. Desprinderea Personajele literare Clasa
conştientă, cursivă și unor trăsături fizice şi pozitive şi negative a III-a
expresivă. morale ale • Calităţile (însuşirile,
personajelor unui text trăsăturile) personajului
literar citit. literar.
• Atitudinea faţă de
comportamentul
personajelor descrise
3.5. Caracterizarea • Personajele literare. Clasa
personajelor dintr-un Însușiri/trăsături fizice, a IV-a
text literar, după trăsături morale
algoritmul propus. (conform faptelor
descrise).
• Atitudinea cititorului
faţă de comportamentul,
activitățile, preocupările
personajelor.
 Standarde de eficiență a învățării, 2012 (disciplina limba și literatura
română)
Standardul 5 Interpretează/ analizează textele literare şi nonliterare, în
limita standardelor de conţinut.
Indicatorul 5.3. Caracterizează personajele literare după reperele date.
 Ghidul de implementare a Curriculumului pentru învățământul
primar, 2018
Ghidul propune Tehnici pentru identificarea calităților personajului literar (p.
36, 37)
 Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori, clasele I-IV,
2019
În Metodologie se regăsesc produsele și criteriile de succes după cum
urmează:
Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

P21. Profilul P22. Profilul P22. Profilul personajului literar
personajului literar personajului literar 1. 1. Identific personajul literar
1.Identific personajul Identific personajul 2. Descriu portretul fizic
literar. 2.Descriu cum literar (elemente de vestimentație, cum
arată. 2. Descriu portretul arată)
3. Explic faptele fizic (elemente de 3. Caracterizez personajele
personajului literar vestimentație, cum (faptele, relația cu alte
4.Exprim ghidat arată) personaje, felul de a vorbi, felul
opinia proprie despre 3. Caracterizez de a se îmbrăca).
personaj. personajele (faptele, 4. Exprim acordul/dezacordul
relația cu alte personaje, despre faptele personajului.
felul de a vorbi).
4. Exprim ghidat opinia
proprie despre personaj.
 Repere metodologice privind procesul educațional la disciplinele școlare
în anul de studii 2020 – 2021
Identificăm în repere sugestii metodice privind caracterizarea personajelor,
un reper important în lectura interpretativă a textului (p. 22)
problema dată.
Literatura de specialitate este foarte generoasă în ce privește tratarea acestui aspect
și anume:
 Marin M. Didactica lecturii. Interacţiunea elev-operă literară din
perspectiva atitudinilor și valorilor literar-artistice. Cartier, 2013.
 Pâslaru Vl. Introducere în teoria educaţiei literar-artistice. Chişinău,
Museum, 2000
 Caracterizarea personajului literar din perspectivă estetică, Constantin
Şchiopu. Revista Limba Română, nr.11-12, 2008
 Atelierul de lectură şi discuţii – simularea personajului literar, Mariana
Marin. Revista Limba Română, nr.3, 2014
 Marin M. Opera literară ca pretext al cunoaşterii de sine. Revista Univers
Pedagogic. 2009, nr. 4, p. 62-65. etc.
Modelul didactic de caracterizare a personajelor
Metode grafice Tehnici de actualizare a Tehnici de stimulare a
experienței proprii, de imaginaţiei artistice/
valorizare a propriei persoane, gândirii critice
de dezvoltare a abilităţilor de
viaţă
Organizatorul Eu sunt... sau pot fi... Buletinul de identitate al
grafic As vrea un prieten ca personajul, personajului
Cadranul întrucât.... Diamantul/Cvintetul
Rețeaua Profilul personajului sau Tot ce Blazonul personajului
personajelor se află în capul meu…
Metodele grafice fac apel la exercițiile de selectare din text a trăsăturilor
fizice şi morale în scopul caracterizării personajelor, descrierii acestora în baza
faptelor descrise în text. Reţeaua personajului este una din metodele grafice de
descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii, Această metodă valorifică,
în primul rând, capacitatea de analiză a elevilor. După citirea textului, elevii vor
scrie într-un cerc desenat numele personajului. În cercuri satelit scriu cuvinte care
caracterizează personajul, iar în jurul acestora vor scrie acţiuni, atitudini, extrase
din text care evidenţiază însuşirile alese, completând reţeaua. În final, reţeaua este
prezentată şi discutată în faţa clasei.
Tehnica ,,Profilul personajului literar sau Tot ce se află în capul” personajului
meu poate fi considerat şi un prim model de aplicare a tehnicii simulării
personajului artistic, deoarece prin ea se defineşte starea interioară pe care o
trăieşte eroul ca pe una proprie. Elevii îşi aleg să fie un personaj, îl prezintă de la
persoana I-a, caracterizându-se succint prin unul dintre aspectele morale. Pentru a
facilita comunicarea, a fost propus un jurnal de gândire, cu expresii pe care elevii
le-au completat şi utilizat în caracterizările lor.
Jurnal de gândire : Sunt... Impresionez prin... Chiar dacă..., am ştiut... am
reuşit să, am demonstrat că... Îmi place să... Cred că de la mine puteţi învăţa...
Modelul propus îl consider relevant, întrucât este unul centrat pe nevoile
elevilor, valorifică persoana elevilor, dezvoltă abilităţi de viaţă, înglobează
procesele de receptare a mesajului oral sau scris precum şi pe cele de exprimare
orală sau scrisă. De asemenea aduce în prim plan învăţarea activă ce serveşte
intereselor copiilor. Îi ajută pe elevi să-şi formeze o reală competenţă de lectură şi
să-şi dezvolte, în acest sens, strategii de a lucra efectiv cu textul, ceea ce va
contribui la formarea competenței de receptare a textelor literare şi nonliterare,
principala condiție a reușitei elevilor în școală și, totodată, în formarea abilităților
de a învăța.
constatate în situația
propusă.
DISCIPLINA: Greutatea deosebirii semnelor
 Științe caracteristice în diferite
 Clasa a II-a anotimpuri şi cum au ele loc
 CS: 1 în natura
 UC 1.1. 2. Explicarea noțiunii
SITUAȚIA DIDACTICA desprinsă din situația
În procesul studierii fenomenelor propusă.
naturii în cadrul orelor de ştiinţe
ale naturii,elevii cu greu pot
înţelege semnele caracteristice
diferitor anotimpuri şi cum se
formează ele. În ce mod depăşiţi
situatia dată?
Științele naturii = științe care au ca obiect fenomenele lumii înconjurătoare,
lumea anorganică și organică
FENOMÉN AL NATURII - Proces, transformare, evoluție, efect etc. din natură
și din societate. Aspect al naturii în mișcare.
Practica educațională demonstrează necesitatea schimbării în predarea şi
însuşirea informaţiilor, pe formarea şi dezvoltarea gândirii elevilor mici,pe
dezvoltarea capacităţilor de a opera cu această gândire. Proiectarea didactică
trebuie să impună alt nivel: învăţarea de calitate. Copiii în ultimul timp se
de afla în natură foarte puțin timp şi nu pot observa schimbările ce au loc în
jurul lor, de aceea sunt foarte eficiente orele petrecute în natură.
de competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor documente
de politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe, repere
CS 1 Identificarea și descrierea componentelor, fenomenelor, proceselor,
relațiilor caracteristice mediului înconjurător, demonstrând corectitudine și
coerență în utilizarea terminologiei specifice.
UC 1.1 Identificarea semnelor anotimpului vara
2.1. Identificarea semnelor anotimpului toamnă.
3.1. Descrierea fenomenelor naturii specifice iernii.
4.1. Descrierea fenomenelor naturii specifice primăverii.
dată.
În Ghidul de implementare a curriculumului se specifică , că disciplina
Științe în clasele primare este o disciplină care se referă la formarea unei
viziuni integre despre mediul înconjurător, componentele, procesele și
fenomenele caracteristice lui. . Se vor viza aspecte precum: înţelegerea
conceptelor, explicarea proceselor şi abilitatea de a funcţiona eficient şi
corect în situaţii variate, iar domeniile de bază la Ştiinţe se vor profila prin: •
explicarea proceselor/relațiilor/fenomenelor naturii; • aplicarea și evaluarea
investigațiilor; • interpretarea datelor şi faptelor cu utilizarea terminologiei
specific.
În scrisoarea metodică ▪ Identificarea componentelor, fenomenelor,
proceselor și relațiilor mediului înconjurător se va realiza în baza
caracteristicilor specifice fiecărora.– anotimpurile: ✓ Semnele anotimpului:
fenomenele caracteristice;
Culegerea “Despre anotimpuri şi fenomene ale naturii”care cuprinde
lucrări a mai multor scriitori Librăria Delfin
Cărţi cu ghicitori despre fenomene ale naturii
Cea mai utilă metodă este învățarea-aventură (de tip expediționar) – proces de
învățare în afara sălii de clasă în contexte naturale autentice. Pânza de păianjen,
Tehnica Cadranele, notiţe de buzunar…(Scriu pe fişe noţiunile date, apoi le
asociem cu fenomenul şi anotimpul dat.)Jocul Vijelia din Ghidul de
implementare a manualului, pe Youtube sunt foarte multe filmuleţe unde se
explică pe înţelesul copiilor fenomenul si copiii văd , fac concluzii şi înțeleg.
Foarte utile sunt jocurile în Wordwall, unde copiii învaţă jucându-se. Aici ei pot
să grupeze, să potrivească ,să descopere, să descifreze…Le găsim pe NET sau
le putem singuri crea,creându-ne un cont.
E binevenit ca învăţarea tradiţională să o îmbinăm cu învățarea modernă,
interactivă , ca copilul să înveţe cu plăcere. Foarte utile fiind observările în
natură, atât în grup , cât şi individual. Utilizarea TIC –a calculatorului direct
în procesul de predare prin aplicarea pe larg a SEI – Sistemul Educaţional
Informatizat pentru a promova studiul activ, gândirea critică și creativă, le
va ajuta copiilor să înţeleagă fenomenele naturii şi cum au ele loc în diferite
anotimpuri. Pentru ca copiii să însuşească cu plăcere materialul e binevenit
să atingem toate cele 7 simţuri , minuni ale lumii: să vadă, să audă, să simtă,
să vorbească, să se bucure şi să iubească şi astfel vom avea copii minune.
situația propusă
DISCIPLINA: Elevii nu citesc conștientizat condiția
 Matematica problemei pentru a extrage din ea
 Clasa I cuvintele cheie , datele și întrebarea
 CS: 1 problemei.
 UC 1.1. 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
SITUAȚIA DIDACTICA situația propusă
În procesul de rezolvare a NOȚIUNE- Cunoștință generală despre
problemelor simple elevii valoarea, sensul, însemnătatea unui lucru
întâmpină dificultăți la Ce este o problemă ?
organizarea schemei problemei și 1. Citirea și înțelegerea conținutului
anume la extragerea din condiția problemei .
problemei a cuvintelor cheie . 2. Povestirea fragmentată a problemei
Cum depășiți situația dată ? .
Propunător: Ludmila MALACHI 3. Formulare de întrebări susținătoare
IP Gimnaziul ,, Grigore Vieru,, pentru înțelegerea problemei
comuna Purcari 4. Extragerea cuvintelor cheie,
datelor, cuvintelor comune ,
întrebării problemei.
5. Organizarea schemei problemei.
6. Rezolvarea problemei
7. Formularea și scrierea răspunsului
8. Verificarea răspunsului
9. Activități de postevaluare
3. Justificarea actualității problemei identificate
Fiind în clasa I elevul pune mai mult accent pe tempoul citirii și nu ia în
considerație citirea conștientizată a problemei. E nevoie de redirecționat atenția
elevului spre conținut
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum
Competența
3. Rezolvarea problemelor pe baza utilizării achizițiilor matematice , dând dovadă
de gândire critică în abordarea unui plan pertinent de rezolvare.
Unitatea de învățare :
3.4. Rezolvarea problemelor simple de adunare și de scădere, cu sprijin în
obiecte/desene și prin exercițiu.
3.5. Formularea problemelor simple de adunare și de scădere, cu sprijin în:
imagini; enunţ incomplet.
Unitate de conținut: Probleme de aflare a sumei.
Curriculum național .Învățământ primar 2018, Chișinău 2018
Ghid de implementare a curriculumului național pentru învățământ primar .
Chișinău , 2018
dată .
1.Ludmila Ursu Note de curs la DIDACTICA MATEMATICII (sinteze) -foarte
bună lucrare
2. Matematica pentru isteți CURRICULUM OPȚIONAL PENTRU
ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR CLASELE I-IV
https://mecc.gov.md/sites/default/files/matematica_pentru_isteti_clasa_i-iv.pdf
3. Ursu, L. Activități interactive în formarea competenței de rezolvare a
problemelor simple
în clasa I. In: Didactica Pro... 2016, nr. 3(97), pp. 25-29.
5. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei
Activități interactive:
1. Autorul poveștii mele
2. Clubul isteților
3. Întrebări închise pentru a deschide o problemă
6. Argumentarea faptului că modelul propus este relevat și corelarea cu
principiile centrării pe copil.
Un accent pe interesul copilului.
Problemele propuse sunt relevante cu mediul de trai al copilului.
Realizăm rezolvarea treptată cu pași mici.
Aplic metode tradiționale în concordanță cu cele interactive.
DISCIPLINA: în situația propusă.
 Matematica Problema constatată este că elevii
 Clasa a II-a întâlnesc dificultăți la exprimarea în
 CS: 3 cuvinte proprii a ideilor și a atitudinilor
 UC 3.5. față de textul citit și față de personajele
SITUAȚIA DIDACTICA textului.
În procesul de studiere a textelor 2. Explicarea noțiunii desprinsă
literare și nonliterare elevii din situația propusă.
întâlnesc dificultăți la exprimarea Analizând situația didactică
în cuvinte proprii a ideilor și a desprindem noțiunea de text.
atitudinilor față de textul citit și  Text- mai multe propoziții legate
față de personajele textului. între ele prin înțeles .
În ce mod depășiți situația dată și Elementele textului: titlu; autor;
obțineți rezultate scontate? e împărțit în fragmente; fiecare
fragment începe cu alineat;
Propunător: Galina textul transmite idei; acțiunile
DAȘCHEVICI, LT,, Olimp”, sunt înfăptuite de personaje;
or.Sîngerei faptele personajelor redau
calitățile lor morale.
problemei identificate.
Problema identificată este actuală, întrucât lipsa competenței de a se exprima
în limba vorbită creează impedimente în diverse situații cotidiene. E foarte
important pentru copil să-și poată exprima clar, explicit gândurile proprii
pentru a fi înțeles. Având un vocabular corespunzător vârstei poate înțelege
mesajele altora. Comunicarea stă la baza relațiilor și este esențială pentru
învățare. Conform standardelor comunicarea este o competență primordială
care se formează de mic.
 Problema data se regăsește în curriculum, Chișinău, 2018, Standardele de
eficiență a învățării.
 În curriculum : CS 3.Receptarea textelor literare și nonliterare prin tehnici
de lectură adecvate, dând dovadă de citire corectă, cursive și expresivă
 UC 3.5.Exprimarea în cuvinte propria a ideilor și a atitudinilor față de textul
citit și față de personajele textului.
 Unitatea de conținut: Învățătura textului. Atitudinea cititorului față de cele
citite. Textul-suport Spicul și prietenii lui de Iulian Filip.(clasa a II-a)
dată.
 A. Șeptelici Ghid metodologic Limba și literatura română în clasele
primare , Chișinău,2009
 M. Marin, D. State, T. Niculcea Ghidul de implementare a manualului
Limba și literatura română, Cartier, 2019.
 Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul
primar,Chișinău ,2019
 V. Molan Didactica limbii și literaturii române, 2006
relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru colegi:
1. O metodă eficientă de a antrena exprimarea în cuvinte proprii a ideilor
și a atitudinilor față de textul citit și față de personajele textului este
Tehnica întrebărilor divergente. Învățătorul adresează întrebări cu final
deschis, care să permită conversației să continue. Adesea, cei mici nu se
pricep să ofere detalii, așa că este important să propunem întrebări
ajutătoare sau complementare. Este bine să adresăm întrebări de genul:
„Ce părere ai despre personaje ? Cum ai fi procedat tu ? ,,Ce te-a
impresionat în text? Cu cine din personaje ai dori să te asemeni? La ce te-
ai gândit în timpul lecturii? Ce momente vei reține?”
2. O altă metodă eficientă care ar soluționa problema în cauză ar fi „Jurnalul
cu dublă intrare“ este o metodă prin care elevii stabilesc o legătură strânsă
între text şi propria lor curiozitate şi experienţă, antrenând limbajul.
 Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în
două, trasând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere să
noteze un enunț sau o imagine din text care i-a impresionat în mod deosebit
pentru că le-a amintit de o experienţă personală, pentru că i-a surprins sau
pentru că o consideră relevantă. În partea dreaptă li se va cere să comenteze
acel pasaj: De ce l-au notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare
au în legătură cu acel fragment? Ce i-a făcut să-l noteze?
 La ce i-a făcut să se gândească? De ce i-a intrigat? Pe măsură ce citesc,
elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal. (Întrebările se acroșează pe
tablă , pentru a facilita selectarea pasajelor și a motiva alegerea.)
3. O metodă care ar soluționa problema existentă este Metoda R. A. I., ea are
la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin
întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la
iniţialele cuvintelor Răspunde – Aruncă –Interoghează şi se desfăşoară
astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, profesorul,
împreună cu elevii săi, investighează rezultatele obţinute în urma predării-
învăţării, printr-un joc de aruncare a unui obiect mic şi uşor (minge) de la un
elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia
predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi
apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident
interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Elevul care
nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui care
a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi,
deci, de a mai pune o întrebare. Această tehnică place mult elevilor mici,
pare distractivă și îi mobilizează.
Recomandare pentru colegi: Stimați profesori, evitați adresarea către elevi a
întrebărilor convergente, cu un scăzut nivel cognitiv în activitatea de predare,
întrebări care încurajează elevii să se concentreze mai degrabă pe procesele de
memorare și amintire a informațiilor factuale pentru a construi răspunsul. Acestea
pun o limită indirectă la răspunsul așteptat, nu îi solicită pe elevi să gândească mai
departe, să formuleze un răspuns unic. Scopul textelor studiate este de ale forma
elevilor atitudini, valori.
Consider că modelul propus mai sus este relevant și corelează cu principiile
centrării pe copil, întrucât răspund nevoilor lor de formare : fiecare se implică în
mod individual, în dependență de nivelul său intelectual. Elevul devine subiect al
acțiunii educaționale, astfel își antrenează actul vorbirii, competența de
comunicare corectă, ascultare activă, analiză, sinteză, învață să gândească critic,
formându-și o experiență proprie.
Identificare/recunoașterea
problemelor simple în problema
DISCIPLINA: compusă.
 Matematica 2. Explicarea noțiunii
 Clasa a II-a desprinsă din situația
 CS: 3 propusă.
 UC 3.4. Probleme rezolvabile prin 1-2 dintre
SITUAȚIA DIDACTICA operațiile aritmetice învățate.
În procesul de rezolvare a Scrierea rezolvării prin exercițiu
problemelor compuse în clasa a 3. Justificarea actualității
II-a elevii întâmpină dificultăți în problemei identificate.
scrierea rezolvării prin exercițiu.  Rezolvarea problemelor
În ce mod depășiți situația dată? simple;
Care sunt soluțiile?  Stabilirea legăturii între
Propunător: Berezovskaia problemele simple dintr-o
Elena, învățătoare, Liceul problemă compusă;
Teoretic „Andrei Vartic”,  Efectuarea operațiilor
or.Ialoveni aritmetice în exerciții cu două
operații, cu și fără paranteze...
4. Contextualizarea
problemei la nivel de
curriculum (competență,
unitate de competență, unitate de conținut și clasa), după caz și altor
documente de politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe,
repere metodologice, metodologii etc.) în care se reflectă problema
respectivă.
Competență: 3. Rezolvarea problemelor pe baza utilizării achiziţiilor
matematice, dând dovadă de gândire critică în adoptarea unui plan pertinent de
rezolvare.
Unitate de competență: 3.4. Rezolvarea problemelor, cu plan sau cu
justificări, prin exerciţiu.
Unitate de conținut: Probleme rezolvabile prin 1-2 dintre operaţiile
aritmetice învăţate. Scrierea rezolvării prin exerciţiu.
Clasa a II-a. (Curriculum pag.61)
problema dată.
Ursu, L., Cîrlan, L. Strategii interactive în învățământul matematic primar.
Chișinău, 2016.
Ursu, L., Rusuleac, T. Formarea diferențiată a competențelor de rezolvare a
problemelor la elevii claselor primare. Chișinău: Garomont, 2017
Bocoș, M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013.
Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în
învățământul primar în anul de studii 2020-2021
colegi.
 rezolvarea în lanț;
 conversația euristică;
 contraexemplul didactic;
 jocuri didactice

Competența de a învăța să înveți se formează în cadrul activității de lucru
asupra problemelor. Elevii sunt ghidați în construcția propriului raționament
rezolutiv.
1.Tipologia problemei. Definirea
problemei constatate în studiul de caz.
- lipsa atenției la ore de cerc
- lipsa motivației față de tema propusă
DISCIPLINA:
 EDUCAȚIE PLASTICĂ 2.Prezentarea posibilelor documente
 Clasa a II-a de politici educaționale.
 CS: 3 - Codul educației
 UC 3.4. - Curriculum de bază: sistem de
SITUAȚIA DIDACTICA competențe pentru educația extrașcolară
Copilul nu definește (nonformală)
culorile primare și culorile - Repere metodologice privind
binare. Care metode propuneți organizarea procesului educațional la
pentru rezolvarea acestui caz? disciplina școlară Educație plastică în
Cum soluționați situația? anul de studii 2020-2021
Propunător: Oxana - Repere metodologice privind
COROLEAC, conducător de cerc organizarea instituțiilor de învățământ
„Arte plastice”, grad didactic II, extrașcolar în anul de studii 2020-2021
Centrul de creație tehnică, - Regulamentul privind organizarea
sectorul Buiucani, mun Chișinău. activităților cercurilor
-Regulamentul intern al CCT, sectorul
Buiucani
-Convenția cu privire la drepturile
copilului, 1989
3.Explicarea modului de aplicare a prevederilor actelor reglatorii în contextul
soluționării problemei constatate.
- În cazul dat este necesar de a organiza o lecție creativă cu o anumită tematică
„Elementele limbajului plastic”, menționând, că frecvența la cercul „Arte plastice”
nu este obligatoriu, este o activitate extracurriculară pentru toți copii.
- În Regulamentul intern al instituției CCT, sectorul Buiucani este stipulat regimul
de activitate comună și individuală a copiilor și se menționează că părinții trebuie
să anunțe motivul absenței copiilor.
- În Regulament privind organizarea activității cercului „Arte plastice” este
menționat faptul că conducătorul de cerc trebuie să cunoască specificul dezvoltării
particularităților de vârstă.
- În Reperele Metodologice privind activitatea conducătorului de cerc este
prevăzută durata activităților și numărul de ore săptămânale necesare pentru
dezvoltarea limbajului plastic al copilului de vârsta corespunzătoare.
- Conform Convenției Drepturilor Copilului 1989 ” .....recunosc dreptul copilului
la educaţie şi, în vederea asigurării exercitării acestui drept în mod progresiv şi pe
baza egalităţii de şanse......”
- Curriculumul include toate experiențele planificate , spre a atinge finalitățile
învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor
individuale.
4.Identificarea posibilelor riscuri în caz că această problemă nu este

soluţionată.
1. Eșec pentru pregătirea copilului pentru a realiza compozițiile plastice de sine
stătător;
2. Performanțe slab obținute;
3. Incapacitatea de exprimare prin arte vizuale:
- frustrare, lipsa încrederii în sine;
- etichetare din partea semenilor;
- refuzul de a desena de sine stătător.
4. Lipsa interacțiunii cu copii din acest cerc, lipsa de inițiativă, inhibare.
5.Prezentarea intervenției personale pentru soluționarea problemei.
- Studierea climatului colectivului cercului în care se educă copilul (În cazul dat e
vorba de lipsa de experiență și profesionalism a conducătorului cercului și
neconștientizarea consecințelor situației date);
- Consultația cu specialiști în domeniu în vederea determinării soluțiilor raționale
pentru rezolvarea problemei.
-Discuții cu copilul și membrii familiei despre ocupațiile preferate, regimul zilei,
importanța lui;
- Implicarea metodistului din această instituție în cadrul activităților individuale
pentru stimularea copilului.
-Explicarea rolului limbajului plastic pentru aplicarea cunoștințelor acumulate în
proces de crearea compozițiilor plastice.
- Colaborarea în echipă copilul-conducător de cerc - colectivul cercului- părintele
copilului.
Copilul nu conștientizează importanța acestor activități individuale de dezvoltare a
limbajului plastic. Abilitățile în pictură se poate perfecționa, dacă instruirea este
organizată corect. Inserția unor elemente distractive, alternarea tipurilor de
activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor folosite – acestea și alte
modalități pot face ca copilul să vină și să frecventează cu plăcere orele de cerc de
pictură, să dobândească experiențe artistice pozitive și să le valorizeze în alte
domenii și contexte. Drept exemplu servește totdeauna demonstrarea materialelor
didactice, reproducerii de artă și exersarea corectă a conducătorului de cerc pe
compoziții plastice și picturi curente. Copilul ascultă, apoi exersează și treptat
începe a memora cuvintele limbajului plastic. Treptat la copil se formează atenția
auditivă constantă și ca urmare se dezvoltă abilități în pictură. Aceste metode vor
duce la ameliorarea situației date, la corectitudinea limbajului plastic, dezvoltarea
deprinderilor în pictură. Dezvoltarea autocontrolului emoțional și a abilităților de
interacțiune cu colegii cercului de arte plastice.
Bibliografia:
1. Elena Samburic, Lili Prisăcaru „Educația plastică. Clasa a 2-a. Ghidul
profesorului”, Editura ARC, 2011.
2. Eliza Puica-Vasilache „Educația plastică. Suport de curs pentru studenți”,
Chișinău, tipografia „Policolor”, 2014.
3. Ștefania Antonovschi, Gabriela Nicu, „Jocuri interdisciplinare”Material auxiliar
pentru educatoare. București, 2004.
4. Geoff Petty, „Profesorul azi. Metode moderne de predare”, Atelier didactic,
București, 2007.
6.Enumerarea recomandărilor pentru evitarea apariției unor astfel de
probleme.
-Informarea părinților copiilor la prima ședință despre regimul de activitate a
instituției și orarul activităților cercului de arte plastice.
- Semnarea Acordului de colaborare dintre conducătorul cercului/părinte.
- Studierea abilităților și capacităților al copilului.
- Colaborarea cu specialiști în domeniu.
- Conlucrarea continuă cu specialiștii în domeniu.
- Organizarea activităților de creație accesibile copiilor;
- Utilizarea metodelor moderne în activitățile cercului;
- Respectarea recomandărilor a Reperelor metodologice privind activitatea
conducătorului de cerc.
- Responsabilizarea administrației prin intermediul concertelor organizate,
concursurilor de lucrări plastice ale copiilor.
7.Exprimarea într-un mod coerent, convingător și argumentat a soluțiilor
propuse.
1. Studierea climatului cercului de creație, în care se organizează activitățile.
- Este necesar de avut grijă în permanență, ca copiii să aibă un climat plăcut în
cadrul cercului, activitățile să corespundă vârstei copiilor. Conducătorul cercului
trebuie să le explice copiilor și părinților cât de important este cunoașterea
limbajului plastic pentru a dezvolta abilitățile în pictură, cât de importantă este
definirea elementelor de limbaj plastic, cât de importantă este cunoașterea artei
culorilor. Comunicarea asertivă, aducerea argumentelor convingătoare duc la o
soluționare constructivă a problemei în favoarea dezvoltării armonioase a copilului
.
2. Implicarea copilului și a familiei acestuia în activitățile comune ale cercului de
arte plastice (în calitate de moderatori, experți în cadrul proiectelor, însoțitori în
cadrul manifestațiilor culturale, expoziții artistice, excursii la muzee, ateliere etc.).
-Implicarea familiei în activitățile comune stimulează interesul și motivația pentru
cunoaștere atât a familiei, cât și a copilului. O discuție liberă între
profesor/copil/părinte, bazată pe analiza unei opere de artă, a creației unui artist
plastic, o excursie în aer liber pentru a admira bogăția cromatică a naturii
contribuie la formarea și îmbunătățirea simțului cromatic al copiilor și le oferă
posibilități de cunoaștere și reproducerea culorilor observate în natură, și de redare
a lor în creațiile proprii. Practicarea cunoștințelor în viața zi de zi este una din cele
mai importante condiții ale dezvoltării capacității de a dezvolta limbajul plastic a
copiilor. Astfel, apare necesitatea și dorința de a cunoaște, și de a se manifesta
activ.
3. Discuții cu copilul și membrii familiei despre ocupațiile preferate, regimul zilei,
importanța lui.
- Părinții sunt informați despre programul de activitate a centrului și orarul
activităților cercului de arte plastice. În parcursul orelor de cerc conducătorul de
cerc oferă consultație și ajutor individual, când se pune accent deosebit pe
dezvoltarea limbajului plastic al copilului.
- Părinții sunt atenționați că activitatea cercului, exercițiile utilizate în cadrul
acestor activități, exersarea tehnicilor în diverse materiale, antrenarea limbajului
plastic specific disciplinei sunt necesare dezvoltării copilului.
- Limbajul plastic ajută la dezvoltarea vorbirii, la aprofundarea cunoștințelor în
artă, la întărirea cunoștințelor în arta culorilor. Frecventând cercul de arte plastice,
copilul se dezvoltă principalele capacități artistice: creativitatea, imaginația, reacția
emoțională, gustul estetic, simțul artistic.
situația propusă.
DISCIPLINA: Problema desprinsă din această
 ISTORIA ROMÂNILOR ȘI situație didactică este una cu care se
UNIVERSALĂ confruntă elevii din motiv că în clasa a
 Clasa a IV-a IV-a încep studierea unei noi discipline
 CS: 3 și nu au formate încă suficiente
 UC 3.4. deprinderi de structurare a unui
SITUAȚIA DIDACTICA răspuns coerent conform exigențelor.
1. În procesul de caracterizare a Elevii pot întâmpina dificultăți în
unei personalități istorice, elevii descrierea personalităților istorice,
clasei a IV-a întâmpină dificultăți confundând, omițând evenimentele
la identificarea celor mai istorice mai relevante. Formarea
relevante evenimente din viața acestei competențe necesită angajarea
personalității. Cum soluționați unui efort substanțial din partea
această problemă? elevilor, punând în acţiune forţele
Propunător: Rodica Agafian, intelectuale: gândirea, imaginaţia,
specialist principal, memoria, voinţa acestora.
Direcția Generală Educație 2. Explicarea noțiunii desprinsă din
Orhei. situația propusă.
Conform DEX-ului,
Personalitatea reprezintă totalitatea
valorilor, scopurilor, trăirilor și efectelor pe care le provoacă, în ansamblu, fizicul
și intelectul.
Personalitate istorică = conducător al unui stat, al unui popor etc. care prin
activitatea sa exercită o influență apreciabilă asupra destinelor acestora, asupra
desfășurării evenimentelor.
Disciplina Istoria românilor și universală, prin multiplele ei componente și
valențe educative, are un rol semnificativ în formarea personalităţii elevului.
Educația istorică este un subiect actual, indispensabil procesului educațional, care
contribuie la cunoaşterea trecutului şi formarea cetăţeanului contemporan.
Modelele de personalităţi istorice cu comportament demn de urmat,
contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor din variate sfere ale existenţei sociale, a
capacităţilor intelectuale ale elevilor în concordanţă cu cerinţele vieţii
contemporane. Din punct de vedere cognitiv și afectiv, personalitățile istorice au o
puternică rezonanță asupra formării conștiinței și conduitei morale a elevului. Prin
multiplele exemple cu caracter istoric elevul învaţă să-şi exprime dragostea şi
veneraţia vizavi de trecutul istoric al neamului, să manifeste respect faţă de valorile
culturii şi civilizaţiei universale.
Despre importanța istoriei asupra formării personalității Nicolae lorga
afirma: „Nu există disciplină prin care să ne facem mai sociabili, mai altruişti, mai
iubitori de om şi de viaţă în afară de istorie. Mihai Eminescu spunea: “Fără cultul
trecutului nu există iubire de țară”. În viziunea lui Tudor Vianu “Istoria este
obiectul cel mai interesant al cunoaşterii şi elementul fundamental al culturii. Este
cult şi educat cu adevărat numai omul care ştie de unde vine şi încotro se
îndreaptă”.
Standardele de eficienţă a învăţării pentru disciplina Istoria Românilor și
Universală, care sunt centrate pe elev, stabilește clar progresul pe care trebuie să-l
realizeze elevul la finele treptei primare pentru fiecare domeniul al disciplinei.
Astfel, pentru Domeniul: Personalităţi istorice este stabilit Standardul de
eficienţă: Cunoaşterea, interpretarea şi argumentarea comportamentului
personalităţilor istorice. În contextul acestuia sunt determinați indicatorii care
trebuie realizați la finele treptei primare:
Elevul:
1.1. Identifică 10 personalităţi istorice remarcabile din spaţiul local şi
naţional;
1.2. Încadrează personalităţile istorice din spaţiul naţional într-un eveniment
istoric în 4-5 propoziţii;
1.4. Elaborează o informaţie despre personalitatea istorică al cărei
monument este ridicat în localitatea de baştină;
1.5. Manifestă respect faţă de personalităţile notorii.
Curriculumul școlar la disciplina Istoria Românilor și Universală specifică
realizarea standardelor prin competența specifice nr. 2: Descrierea în timp și spațiu
a evenimentelor și personalităților istorice din mediul local, național și universal,
exprimând deschidere pentru explorarea surselor istorice. Această competență
specifică este detalizată prin 4 unități de competență încadrate în unitatea de
conținut: Evenimente și personalități istorice, dintre care unitatea de competență
2.4 include problema abordat în sarcina didactică:
2.1. Recunoașterea termenilor istorici în diverse context de comunicare.
2.2. Explorarea surselor istorice pentru selectarea unor informații/date/idei
relevante.
2.3. Descrierea unor evenimente istorice în contextul localizării în spațiu și
timp.
2.4. Caracterizarea unor personalități istorice în baza unui plan de idei dat.
Caracterizarea unei personalități istorice se va realiza la nivel, atunci când elevul
va utiliza corect termenii istorici, va explora sursele istorice necesare, va descrie
evenimentele istorice în contextul localizării în spațiu și timp.
dată.
O importanţă deosebită în realizarea demersurilor educaţionale, stabilite de
Curriculumul la disciplina Istoria Românilor și Universală, aparţine învățătorului
care va proiecta și va realiza cât mai creativ orele de istorie. Un factor favorizant în
asigurarea învățământului de calitate este utilizarea modalităților originale de
predare-învățare prin intercalarea metodelor, tehnicilor interactive, în care elevul
participă cu plăcere.
Tehnica Blițul este o tehnică de reacție imediată destinată evocării și
actualizării și are drept scop recuperarea cunoștințelor relevante din memorie. De
exemplu: scriem pe tablă un an istoric / o localitate istorică, sau prezentăm o
imagine sugestivă și elevii trebuie să determine evenimentul istoric din viața
personalității studiate.
Tehnica Zidul cu graffitti: elevii scriu răspunsurile la sarcinile de lucru în
tehnica folosită. De exemplu: scriu o calitate/virtute a personalității istorice și
argumentează în care împrejurare istorică personalitatea a demonstrat calitatea.
Această modalitate ar facilita memorarea conștientă a e evenimentelor istorice.
O metodă eficientă care ar putea facilita procesul de caracterizare a unei

personalități istorice este Piramida personalității. Această metodă ajută elevul să-
și structureze răspunsul într-o formă logică și argumentată.
Piramida personalității
1.Personalitatea istorică
__________________________
2. Indică ţara în care a domnit
___________________________
3. Numeşte anii de domnie
____________________________
4. Plasează anii de domnie pe axa cronologică
___________________________________________
5. Descrie un eveniment istoric ce-i caracterizează activitatea
_______________________________________________
6. Indică domeniile în care s-a manifestat personalitatea.
________________________________________________________
7.Argumentează impresii proprii faţă de faptele personalităţii descrise.
_____________________________________________________________
În contextul celor expuse mai pot fi utilizate:
 exerciţii de caracterizare a unei personalităţi istorice în baza: întrebărilor,
selectării răspunsurilor corecte din mai multe oferite;
 comunicări succinte în bază de imaginilor cu conținut istoric;
 vizionarea secvenţelor de film istoric;
 povestiri cu un conţinut istoric etc.
Concluzionând, putem afirma că aceste metode, tehnici de lucru au un impact
valoros asupra formării competențelor elevilor de caracterizare a unei personalități
istorice. Intercalate eficient în cadrul orelor de istorie, pot crea condiții prielnice
pentru valorificarea activităților centrate pe elev, ce solicită activizarea operațiilor
gândirii, stimularea resurselor afectiv-emoționale ale elevilor, accentuarea învățării
autentice.

situația propusă.
DISCIPLINA: Practica școlară a demonstrat că
 ISTORIA ROMÂNILOR ȘI procesul evaluativ este mai complex, în
UNIVERSALĂ cazul învățării bazate pe proiecte, decât
 Clasa a IV-a în abordarea tradițională. Se evaluează
 CS: 3 analiza nevoilor de învățare ale
 UC 3.4. copiilor, învățarea strategică,
SITUAȚIA DIDACTICA
Noile abordări metodologice
încurajează evaluarea pe baza
metodelor alternative. Cum
demonstrarea înțelegerii. Problema desprinsă din această situație didactică este ca
fiecare elev să-și găsească locșorul în acest proces și să-și organizeze eficient
activitatea intelectuală în cadrul proiectului de grup, iar învățătorul să direcționeze
și să evalueze corect activitatea elevilor.
Proiectul (a apărut la începutul secolului XX) este o metodă complementară de
evaluare care permite elevilor să îşi dezvolte abilităţile de a lucra în echipă, de a se
organiza, de a-şi gestiona eficient timpul de lucru, de a-și dezvolta abilități
necesare pentru integrare în viața școlară și socială.
Proiectul este propus de curriculum ca una din cele mai ample metode de
învăţare autonomă independentă şi colaborativă, dar și ca instrument de evaluare
formativă și sumativă.
Metoda proiectului de grup este valoroasă prin faptul că dezvoltă elevilor
deprinderi de documentație științifică, capacitatea de a achiziționa informații, a
utiliza date, a structura, a sistematiza materialul, a face schimb de informații, a
comunica. Este o activitate de durată, care implică multă muncă și efort intelectual,
încurajează asumarea responsabilităților. Metoda proiectului de grup este
motivantă pentru elevi prin oportunitatea de a participa la formarea propriei sale
personalități prin activitățile de investigarea a unor probleme și obținerea unor
produse autentice.
Metoda proiectului este o expresie a proiectării didactice moderne. Din
aceste considerente este important să asigurăm o proiectare eficientă a procesului și
o evaluare obiectivă a rezultatelor înregistrate de către elevi.
Unul din principiile generale ale Standardelor de calitate pentru instituțiile
de învățământ primar și secundar general din perspectiva școlii prietenoase
copilului (ord. MECC nr. 970 11.10.2013) este respectarea interesului superior al
copilului, ceea ce exprimă necesitatea coordonării tuturor acțiunilor realizate în
interesul superior al copilului; individualizarea (centrarea pe copil) - adaptarea
conținuturilor și strategiilor didactice la particularitățile psihofizice ale fiecărui
copil, cât și celor de grup.
Curriculum-ul National, 2018, la rubrica Activități de învățare și produse
școlare recomandate, propune practicarea proiectului de grup pentru unitățile de
învățare Evenimente și personalități istorice; Valori și tradiții în istorie.
Ghidul de implementare a curriculumului pentru învățământul primar (2018)
propune această modalitate de evaluare în pentru unitățile de învățare nominalizate.
Metoda proiectului este o expresie a proiectării didactice moderne. Din
aceste considerente este important să asigurăm o proiectare eficientă a procesului și
o evaluare obiectivă a rezultatelor înregistrate de către elevi.
Elevii claselor a patra au acumulat o a numită experiență de activitate în
cadrul proiectelor de grup organizate de către învățători la diferite discipline
școlare. Ei participă cu mare interes, doresc să se evidențieze prin produse
originale.
Este important să asigurăm să respectăm etapele de elaborare a unui
proiect.
Literatura de specialitate recomandă următoarele etape:
 Etapa pregătitoare (temă, obiective, întrebări)
 Etapa organizatorică ( sarcini în grup, algoritm)
 Etapa de realizare a proiectului
 Etapa de prezentare a proiectului
 Etapa de evaluare a proiectului.
dată.
• Codul educației, nr. 152 din 17.07.2014;
• Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar
general din perspectiva școlii prietenoase copilului (ord. MECC nr. 970
11.10.2013);
• Cadrul naţional de referinţă al curriculumului naţional. 2017;
• REGULAMENTUL de atestare a cadrelor didactice din învățământul
general, profesional tehnic și din cadrul structurilor de asistență
psihopedagogică (ord. MECC nr. 1091 din 07.10.2020);
• Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în
învățământul primar în anul de studii 2020-2021 (Ordin MECC nr.839 din
18.08.2020);
• Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul
primar, clasele I-lV (ord. MECC nr. 1468 din 13.11.2019);
• Curriculum-ul National, (Ord. MECC nr. 1124 din 20 iulie 2018);
• Ghidul de implementare a curriculumului pentru învățământul primar (Ord.
MECC nr. 1124 din 20 iulie 2018)
• Agachi, A., Dicționar de istorie, Editura CIVITAS 2007, 416 p.;
• Cartaleanu, T., „Textul mic: provocare pentru evocare”, Didactica Pro, nr.2,
(102),2017;
• Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006;
• Cerbușca, P., Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a IV-a,
editura Știința, 2020, 76 p.;
• Goraș-Postică, V., coordonator, Competența acțional-strategică?!, 152 p.;
• Gremalschi, A., Formarea competențelor-cheie în învățământul general:
Provocări și constrângeri, Chișinău, Centrul Educațional PRO DIDACTICA,
2012 2015, 88 p.;
• Guțu, Vl., Pedagogie, Chișinău, 2013, 508 p.;
• http://marianaursu-popescu.weebly.com/poiecte/metoda-proiectului-
repere-teoretice
• http://www.asociatia-profesorilor.ro/metode-alternative-de-evaluare-
proiectul-si-portofoliul.html
Elevii trebuie să fie orientați corect în acest proces. Se constituie un algoritm de
lucru:
 Studierea informației (locație, secol, ctitor)
 Analiza imaginilor în diferite etape istorice și descrierea lăcașului
 Legendă despre biserică/ mănăstire
 Valoarea lăcașului pentru patrimoniul național
În baza acestui algoritm se elaborează criteriile succes/ ghidul de învățare:
1. Studiez informația (locație, secol,ctitor)
2. Analizez imaginile în diferite etape istorice și descriu lăcașul
3. Studiez legendă despre biserică/mănăstirea
4. Formulez concluzii despre valoarea lăcașului pentru patrimoniul național
Reamintim copiilor criteriile produsului transdisciplinar: Proiectul de grup.
Contribuția mea
1. Contribui active la discuțiile în grup.
2. Accept și îndeplinesc toate sarcinile.
3. Ajut grupul cu idei bune.
4. Urmăresc respectarea cerințelor.
5. Concluzionez: cu ce am contribuit.
Exemplu practic:
UÎ 3: Valori și tradiții în istorie.
Subiectul: Bisericile și mănăstirile - patrimoniul cultural al neamului și al
omenirii
Etapa I, pregătitoare: anunț tema, obiectivele, stabilim împreună cu elevii criteriile
de repartizare în 4 grupuri; analizăm de cât timp avem nevoie și stabilim termenul
de prezentare a produselor.
Etapa a II-a, de organizare: Fiecare grup cercetează una din subiectele propuse:
Grupul I: Biserica/mănăstirea din localitate
Grupul al II-lea: Biserica/mănăstirea din localitățile raionului
Grupul al III-lea: Biserica/mănăstirea din localitățile țării
Grupul al IV-lea: Biserica/mănăstirea din România.
Repartizez sarcinile în grup, ținând cont de inteligențele multiple ale fiecăruia,
stilul și capacitățile de învățare, interesele acestora. La această etapă încurajez
formularea întrebărilor de clarificare din partea elevilor.
Etapa a III-a, de realizare a proiectului. Elevii vor realiza sarcinile conform
repartizărilor, vor solicita ajutor de la învățător după necesitate, se vor consulta cu
colegii din grup, vor lansa idei pe care le vor aplica în practică.
Etapa a IV-a, prezentarea proiectelor. Elevii vor alege modalitatea de prezentare
a proiectelor: Prezentare orală; Posterul; Simulare „Ghidul”; PPT, LapBook.
Etapa a V-a, evaluarea proiectelor. Autoevaluarea în baza criteriilor de succes.
Utilizarea tehnicilor de reflecție: Completarea propozițiilor lacunare: Am
învățat… Am descoperit… A fost interesant… Mai dificil a fost… Nu voi uita
niciodată… etc.
Copiii pot fi încurajați cu o excursie la unul din lăcașurile sfinte despre care au
vorbit.
Din perspectiva principiilor centrării pe copil Metoda proiectului are un
impact valoros asupra educabililor prin: plasarea copilului în „miezul” procesului
educațional, oferirea condițiilor de valorificare a particularităților individuale,
stimulare a creativității, sporirea încrederii în forțele proprii și savurarea
succesului.
Beneficiile muncii asupra dezvoltării
personale sunt extrem de valoroase.
Cum motivați elevii să se implice
DISCIPLINA:
benevol în activități de voluntariat în
 DEZVOLTARE
procesul studierii modulului IV
PERSONALĂ
Proiectarea carierei profesionale și
 Clasa a IV-a
dezvoltarea spiritului antreprenorial la
 CS: 3
disciplina Dezvoltare personală în
 UC 3.4.
clasa a IV-a?
SITUAȚIA DIDACTICA 1. La nivel de sistem educațional
Disciplina Dezvoltare personală siguranța copilului este
se deosebește prin caracterul prioritară. Cum le formați
practic-aplicativ, care elevilor deprinderi de
presupune implicarea directă a
elevilor. Cum formați abilități
și atitudini de interrelaționare
eficientă în contexte variate în
cadrul grupului de semeni?
Propunător: Rodica Agafian,
comportament sigur în locurile publice, pe stradă, în condiții casnice, în
mediul natural?
Algoritmul de prezentare a situației didactice:

1.Definirea problemei constatate în situația propusă.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode relevante
care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru colegi.
principiile centrării pe
elev/ copil.
Formularea răspunsului:
Problema desprinsă din această situație didactică este insuficiența
dezvoltării competențelor elevilor de vârstă școlară mica de a relaționa eficient cu
semenii. Copiii claselor primare, conviețuind într-un colectiv, simt permanent
necesitatea de a relaționa cu persoanele din jurul lor. În acest context deseori apar
probleme între ei din considerente că nu au suficiente cunoștințe și experiență
pentru a relaționa frumos. O relaționare frumoasă contribuie la bunăstarea
personală și socială.
Prin relaționare copilul își formează personalitatea și identitatea, are loc atât
autocunoaşterea, cât şi cunoaşterea celuilalt. Interacționând, persoana îşi
modelează dimensiunile personalităţii, manifestând calităţi psihice, însuşiri
psihologice şi sociale diferite.
Problema abordată este una actuală, deoarece copilul dorește să fie tratat cu
înțelegere și afecțiune. Satisfacerea nevoilor emoționale și sociale sunt un garant
sigur pentru menținerea stării de bine a elevilor. Iar aceasta facilitează procesul
de dezvoltare intelectuală a copiilor.
Atitudinile morale reprezintă acele comportamente stabile, interiorizate în sens
afectiv, motivaţional care asigură adaptarea personalităţii în orice context
psihosocial.
Competențele de relaționare sunt precizate în documentele de politici
educaționale:
Codul Educației al Republicii Moldova, art. 11 (2) – una din cele 9
competențe –cheie este formarea competenței sociale și civice;
Cadrul naţional de referinţă al curriculumului naţional, 2017 stipulează
despre necesitatea formării competențelor sociale și civice, care au în vizor
formarea competenţelor personale, interpersonale şi a tuturor formelor de
comportament pe care trebuie să-l demonstreze personalitatea.
Curriculumul național, învățământul primar, 2018 accentuează importanța
formării profilului absolventului ciclului primar prin intermediul celor patru
atribute generice pentru viitorii cetățeni:
 Persoane cu încredere în forțele proprii
 Persoane deschise pentru învățare pe tot parcursul vieții
 Persoane active, proactive, productive, creative și inovatoare
 Persoane angajate civic și responsabile
În acest context un elev absolvent al claselor primare trebuie să cunoască și
să aplice reguli de comunicare în diferite contexte; să participe cu interes la
activități comune cu semenii săi; să manifeste interes și respect pentru valorile și
opiniile altor persoane, să-și exprime satisfacția și bucuria pentru succesele
obținute, să ia decizii, solicitând opinii și sfaturi etc.
Disciplina Dezvoltarea personală, (Competența specifică nr. 1 Aprecierea
identității personale și a celorlalți în context educaționale/familiale/comunitare,
demonstrând încredere în forțele proprii și atitudine pozitivă) contribuie la
formarea deprinderilor și obișnuințelor de relaționare corectă a copiilor cu
semenii, persoanele din jur în diferite contexte.
Mai mulți cercetători s-au expus referitor la problema nominalizată.
În viziunea lui Steve Duck „Relaţiile interumane, constituie o sursă
esenţială de bunăstare individuală, de echilibru psihologic şi moral, de solidaritate
şi cooperare.”
Marius Milcu afirmă că „Interacţiunea socială reprezintă modul fundamental
de existenţă şi funcţionare a indivizilor şi grupurilor umane, mecanismul bazal al
structurării grupurilor sociale şi al societăţii în ansamblu.
„Relaţiile interumane, ca domeniu important al calităţii vieţii, influenţează
prin multiple canale satisfacţia individului cu viaţa. Iar mediul uman datorat
contactelor dintre persoane constituie o sursă esenţială de bunăstare individuală, de
echilibru psihologic şi moral, de solidaritate şi cooperare”, afirmă Elena Zamfir.
După M. Zlate, condiţiile de definire a relaţiilor interpersonale sunt:
• caracterul psihologic – atestă faptul că la realizarea actului respectiv participă
întregul sistem de personalitate al indivizilor implicaţi în vederea obţinerii
reciprocităţii;
• caracterul conştient – presupune implicarea în actul respectiv a persoanei
conştiente de sine şi de celălalt, de nevoile şi de aşteptările reciproce;
• caracterul direct – atestă importanţa sau necesitatea unui minim contact perceptiv
între parteneri, contactul „faţă în faţă”.
Pentru a asigura o relaționare frumoasă între colegi, învățătorul trebuie să
promoveze respectul, empatia, ajutorul reciproc, toleranța, compasiunea, ajutorul
reciproc, încurajarea reciprocă etc. Este important ca în clasă să fie instituite reguli
clare de comportament, alcătuite împreună cu elevii. Aceasta îi mobilizează la
respectarea conștientă. Învățătorul va putea avea succes în domeniul vizat în
condițiile unei bune cunoașteri a particularităților de vârstă și individuale ale
copiilor: inteligențele multiple, interesele și preferințele lor.
Cea mai eficientă cale de interiorizare a normelor morale o reprezintă
activitatea concretă care, în desfășurarea ei, presupune și oferă condiții prielnice de
exersare comportamentală prin formarea de priceperi și deprinderi, prin
stabilizarea trăsăturilor pozitive de caracter, rezultate ce vor facilita conturarea
personalității morale autonome.
Caracteristic vârstei este caracterul activ. Copiii învață de la modele și prin
exersare. De aceea cea mai eficientă cale de interiorizare a normelor morale o
reprezintă activitatea concretă. Copiii vor fi încurajați permanent să exerseze
acțiuni prin care demonstrează comportament demn și civilizat.
Învățătorul trebuie să orienteze elevii să-și aprecieze propriile valori, dar și
valorile copiilor, să respecte normele, regulile stabilite. Se va puncta importanța
respectării acestora. Ei trebuie să înțeleagă că au drepturi dar și îndatoriri.
Conduita elevului se va caracteriza prin corectitudine, onoare, răbdare, îngăduință,
nonviolență, cultul adevărului. Este importantă respectarea fiecărei persoană
indiferent de etnie, naționalitate, religie, statut social etc. Învățătorul va orienta
activitatea spre formarea abilităților, competențelor elevilor, cum ar fi: participare,
comunicare, cooperare, interacţiune, interculturalitate, capacitatea de a lua primele
decizii, de a se angaja în soluţionarea problemelor comune ale clasei. Copiii vor fi
încurajați permanent să facă fapte bune, să fie empatici, să nu demonstreze
indiferență în anumite situații.
Un rol aparte în acest proces îl are practicarea metodelor, tehnicilor active -
participative specifice disciplinei Dezvoltare personală: Jocul didactic (simularea
situațiilor concrete de conduită corectă); Stop rotație (elevi aranjați în două cercuri,
unul în interiorul altuia, comunică în perechi despre o anumită problemă, care
necesită soluționare); Pânza valorilor (pe un poster fiecare elev acroșează câte un
fluturaș pe care scrie o valoare care, în viziunea lui, este importantă pentru elevii
din clasa lor și merită a fi prețuită și protejată prin faptele lor); Ziua
complimentelor (elevii dăruiesc și primesc complimente); Dăruiește inimioare
(într-o cutie vor fi plasate inimioare din hârtie decupate; elevii vor observa
comportamentul colegilor pe parcursul săptămânii și vor dărui inimioare colegilor
care au demonstrat conduită și comunicare civilizată în localul instituției.
Utilizarea metodelor activ participative în cadrul orelor de Dezvoltare
personală contribuie la formarea abilităților și atitudinilor de interrelaționare
eficientă în contexte variate în cadrul grupului de elevi.
Impactul dezvoltării relaţiilor interpersonale se reflectă mai bine pe termen
mediu şi lung în gradul de coeziune a claselor, în conduita fiecărui elev în parte
atât în mediu şcolar, cât şi în cel familial şi social.
Problema desprinsă din această
situație didactică este insuficiența
cunoștințelor elevilor de vârstă
DISCIPLINA: școlară mica despre activitățile de
 DEZVOLTARE voluntariat: menirea, importanța,
PERSONALĂ conținutul, modalitatea organizării
 Clasa a IV-a acestor activități. Noțiunea de
 CS: 3 voluntariat este introdusă recent în
 UC 3.4. curricula școlară 2018, odată cu
SITUAȚIA DIDACTICA apariția unei noi arii curriculare în
Beneficiile muncii asupra planul cadru: Consiliere și
dezvoltării personale sunt dezvoltare personală și respectiv
extrem de valoroase. Cum disciplina Dezvoltare personală.
motivați elevii să se implice Este necesar ca elevii la vârstă
benevol în activități de fragedă să conștientizeze
voluntariat în procesul studierii importanța și menirea acestor
modulului IV Proiectarea acțiuni pentru a fi motivați să se
carierei profesionale și implice benevol în activități de
dezvoltarea spiritului voluntariat.
antreprenorial la disciplina Voluntară, (DEX), este
Dezvoltare personală în clasa a persoana care acționează de
IV-a? bunăvoie, din proprie inițiativă,
Propunător: Rodica Agafian, nesilit de nimeni, în mod conștient;
specialist principal, (despre acțiuni) care se face de
Direcția Generală Educație bunăvoie, fără constrângere.
Orhei. Voluntariát (DEX) Activitate
desfășurată în folosul altor
persoane sau al societății fără a
urmări un câștig material.
Voluntariatul este participarea benevolă la oferirea de servicii, cunoştinţe şi
abilităţi sau la prestarea unor activităţi în domenii de utilitate publică, din
proprie iniţiativă, a persoanei denumită voluntar (Legea Voluntariatului nr.
121 din 18 iunie 2010).
Problema abordată este una actuală prin faptul că voluntariatul este o
valoare şi o tradiţie europeană. Formând o atitudine pozitivă față de această
activitate de la vârstă fragedă, implicându-I pe elevi în activităţi de voluntariat,
noi demonstrăm că suntem pregătiţi pentru a deveni o ţară europeană. Acțiunile
de voluntariat dau dovadă de maturitate socială și culturală a cetățenilor. Cu cât
mai mult cetățenii se implică în viața comunității în care locuiesc și activează
prin acțiuni de voluntariat, cu atât crește coeziunea socială, respectiv calitatea
vieții.
Cadrul de referință a curriculumului național (2017) specifică, pentru
profilul absolventului ciclului primar, competența de a se implica în activități
de voluntariat, inclusă pentru una din cele patru atribute generice ale viitorilor
cetățeni: Persoane active, proactive, productive, creative și inovatoare.
Curriculumul școlar pentru disciplina Dezvoltare personală stabilește una
din cele 5 competențe specifice: CS4: Proiectarea carierei din perspectiva
potențialului individual și a intereselor profesionale, manifestând atitudine
pozitivă față de dezvoltare personală și învățare ca muncă de bază a elevului.
Din competența specifică nominalizată derivă UC 4.3: Aprecierea beneficiilor
muncii și voluntariatului în contextul dezvoltării personale. Unitățile de
conținut pentru această unitate de competență sunt: A fi sau a nu fi voluntar.
Esența voluntariatului. Forme și activități ale muncii voluntare. Beneficiile
activității de voluntariat pentru dezvoltarea personală.
Pentru a realiza cu succes formarea de competențe la această unitate de
conținut e necesar mai întâi de toate, formarea unei atitudini pozitive față de
activitatea nominalizată prin diferite modalități: prezentarea experiențelor din
localitate, promovarea modelelor care se implică în activități de voluntariat,
vizionarea filmulețelor despre voluntariat, sensibilizarea copiilor la problemele
din comunitate.
Este important ca învățătorul să identifice domeniile în care elevii clasei a
IV-a se pot implica. Pot fi propuse mai multe domenii, iar elevii să decidă în
care anume doresc să se implice. De exemplu: domeniul social: Bătrânii
singuratici și neajutorați; domeniu ecologic: Natura are nevoie de susținere,
domeniul cultural: Serbări în comunitate etc.
Implicarea în activitățile de voluntariat nu trebuie impusă. E suficientă
implicarea a câtorva copii și completarea grupului pe parcurs.
În activitatea de voluntariat e important stabilirea sarcinilor pe potriva
capacităților elevilor.
Elevii trebuie obișnuiți cu idea că voluntariatul nu oferă recompense
materiale, în schimb, oferă emoții pozitive de o intensitate majoră prin creșterea
autoaprecierii, oferă sentimentul de valoare prin aportul pe care-l aduc
comunității. Aceasta îi ajută pe elevi să se dezvolte atât intelectual, cât și
spiritual, în deosebi, contribuie la îmbunătățirea inteligenței emoționale.
Voluntariatul oferă oportunităţi pentru oricine inclusiv pentru cei care nu au
surse financiare, cum sunt copiii. Acest tip de activitate, însă, nu înseamnă doar
dăruire și altruism, dar și responsabilitate și angajament. Copiii clasei a IV-a ar
putea îngriji un parc, un teritoriu pe care murmură un izvoraș uitat de lume, pot
planta flori, copaci cu ajutorul maturilor.
Este important ca învățătorul să pornească de la micile experiențe ale
copiilor în care au dat dovadă de altruism, compasiune, milostenie. Este ceva
firesc, că unii din ei, nu rămân indiferenți față de problemele din jur. Copiii
singuri pot să-și împărtășească din experiență cum au oferit hrană un câine
abandonat, unei pisici flămânde, cum au ajutat un bătrân să traverseze strada, o
bătrână să ducă sacoșa cu cumpărături sau cum au sărit în ajutor să despartă doi
certăreți.
Pentru a asigura eficiență procesului de voluntariat e necesar ca beneficiile
obţinute de voluntari trebuie să coincidă cu nevoile şi aşteptările lor: să îşi facă
noi prieteni; să facă parte dintr-o echipă; să petreacă timp cu prietenii care sunt
deja voluntari; să cunoască oameni diferiţi; să întâlnească persoane importante
din comunitate; să lucreze cu un anumit grup de persoane; să-i ajute pe cei mai
puţin norocoşi; să înveţe lucruri noi; să-şi formeze deprinderi utile; să
folosească cunoştinţele sau abilităţi deţinute; să îşi asume o responsabilitate; să
se simtă utili; să dea înapoi o parte din ceea ce au primit de la alţii; să realizeze
ceva; să contribuie la ameliorarea vieţii comunităţii; să înţeleagă problemele
comunităţii în care trăieşte etc.
Pentru a asigura o atmosferă binevoitoare, captivantă e necesar, mai întâi de
toate, de creat un grup, căruia singuri voluntarii îi va da denumire în dependență
de domeniu de implicare ales. De exemplu: „Micii voluntari”, „De la inimă la
inimă”, ”Micii ecologiști”, ”Amicii” etc.
Stabilirea obiectivelor, acțiunilor concrete de realizat este un alt aspect
important în această activitate. Elevii clasei a patra trebuie să demonstreze mai
multă autonomie și să decidă singuri repartizarea sarcinilor pe potriva
capacităților, să stabilească locul, termenii de realizare, să identifice suportul
necesar și modalitatea de obținere a acestuia.
De exemplu: grupul de voluntari „De la inimă la inimă” au stabilit că în
localitate au rămas mulți bătrâni care locuiesc singuri și sunt neajutorați. Ce vor
întreprinde voluntarii? Mai întâi de toate vor vizita bătrânii pentru a stabili
necesitățile. Unii din ei au nevoie de mai multă comunicare, citirea ziarelor,
plimbări la aer liber, alții - mic ajutor în treburile casnice, mersul la
cumpărături. În dependență de necesități voluntarii vor stabili un grafic de
vizitare a acestora și modalitățile de oferire a ajutorului. Pentru menținerea
interesului, asigurării unei colaborări prietenoase, deschise, e necesar ca
învățătorul să contribuie prin mai multe modalități:
 oferirea, după un anumit timp de implicare a copiilor, a Certificatului de
voluntar;
 afişarea unui Panou al voluntarilor pe peretele instituției pe care sunt acroșate
succesele voluntarilor;
 organizarea activităților de reflecții în cadrul grupului de voluntariat, utilizând
tehnicile: Propoziția lacunară (Oferind ajutor cuiva, am simțit…; am
descoperit…; m-a impresionat…., m-a sensibilizat…; Mai greu mi-a fost…; E
necesar să….); Declar prietenilor… că mă simt important când ofer ajutor; că
am învățat să fiu mai răbdător în diferite situații; că doresc să mă implic mai
mult în diverse activități etc.; Asocierea (cu un obiect când ofer ajutor);
 organizarea concursului Ce cunosc despre voluntariat prin intermediul cărora
elevii studiază mai multă informații despre voluntariat;
 identificarea meritelor fiecărui voluntar și oferirea diplomelor cu variate
nominalizări: „Pentru cel mai
implicat/harnic/sensibil/dedicat/activ/generos/ingenios/afectuos voluntar”;
 atragerea mai multor voluntari prin afișe publicitare răspândite: Dacă dorești
să capeți noi și utile abilități, vino la noi!; Dacă dorești să-și faci prieteni noi,
ești bine venit!; Dacă dorești să faci fapte bune, te așteptăm la noi!
Astfel, prin aceste modalități de inițiere a copiilor în primele activități de
voluntariat educăm atitudinea față de muncă prin declanșarea de trăiri afective, de
sentimente pozitive, cum ar fi: bucuria muncii, admirația față de persoanele
implicate, față de produsele muncii lor, dorința de a desfășura o activitate utilă,
benefică pentru oamenii din jur. Aceste elemente cognitive și afective devin
mobiluri interne ce stau la baza comportamentului: elevii capătă deprinderi și
obișnuințe de a munci în colectiv de a colabora cu ceilalți, de a realiza calitativ
anumite munci.
Problema desprinsă din situația

didactică constă în faptul că fiecare
DISCIPLINA: copil, pentru a se dezvolta intelectual,
 DEZVOLTARE emoțional, spiritual, mai întâi de toate
PERSONALĂ trebuie să fie în siguranță. Deseori
 Clasa a IV-a aceștia nu conștientizează importanța
 CS: 3 respectării regulilor pentru a fi într-o
 UC 3.4. permanentă siguranță, indiferent de
SITUAȚIA DIDACTICA locul în care se află: la școală, acasă, pe
La nivel de sistem educational stradă, în locuri publice sau în mediul
siguranța copilului este natural. Din aceste considerente e
prioritară. Cum le formați necesar să formăm deprinderi, care
elevilor deprinderi de treptat se vor transforma în obișnuințe
comportament sigur în locurile de comportament sigur în diferite locuri.
publice, pe stradă, în condiții Conform DEX-ului: siguranță -
casnice, în mediul natural Lipsă de primejdie; sentiment de liniște
Propunător: Rodica Agafian, și încredere pe care îl dă cuiva faptul de
specialist principal, a se ști la adăpost de orice pericol;
Direcția Generală Educație securitate.
A fi în siguranță = a se găsi într-
un loc sigur, fără primejdii.
Problema abordată este una actuală deoarece siguranța și securitatea sunt
condiții esențiale pentru o educație de calitate, aspect prioritizat prin conceptual
școlii prietenoase copilului.
Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar
general din perspectiva școlii prietenoase copilului (ord. MECC nr.970 di
11.10.2013) stipulează importanța siguranței copilului. Unul din obiectivele
urmărite de Standardele de calitate elaborate pentru școala prietenoasă copilului
constă în fundamentarea educației pe viața reală și pe integrarea școlii în
comunitate. Principiul respectării interesului superior al copilului, stipulat în
document, exprimă necesitatea coordonării tuturor acțiunilor, activităților realizate
în mediul formal, nonformal și informal în interesul superior al copilului.
Prima din cele cinci dimensiuni fundamentale ale sistemului educațional, pe
care sunt fundamentate standardele de calitate, este Dimensiunea: Sănătate,
siguranță și protecție. Cele trei standarde, stabilite pentru dimensiunea
nominalizată, stabilește că instituția de învățământ asigură securitatea și protecția
tuturor elevilor; dezvoltă parteneriate comunitare în vederea protecției fiecărui
copil; oferă servicii de suport pentru promovarea unui mod sănătos de viață.
Indicatorii stipulați la această dimensiune pentru cele trei domenii
(Management; Capacitatea instituțională; Curriculum) specifică obligativitatea
respectării de către instituția de învățământ a atribuțiilor privind securitatea și
siguranța elevilor. Indicatorul 1.1.13 din domeniul Curriculum stipulează: Cadrele
didactice, desfășoară cu elevii, activități ce vizează învățarea și respectarea
regulilor de circulație rutieră, a tehnicii securității în mediul școlar și în cotidian,
de prevenire a situațiilor de risc (inundații, incendii, cutremure etc.) și de
acordare a primului ajutor. Indicatorul 1.3.4 specifică tipurile de activități pe
care trebuie să le desfășoare cadrele didactice pentru prevenirea riscurilor de
accident, îmbolnăviri: ore de dirigenție, activități extracurriculare.
În curriculumul național pentru învățământul primar, disciplina Dezvoltare
personală problema abordată este elucidată prin una din cele 5 competențe
specifice: CS5 Adaptarea comportamentului privind securitatea personală și a
celor din jur în situații cotidiene, demonstrând atente ți atitudine responsabilă față
de sine și cei din jur și respectiv Unitatea de conținut nr. 5 Securitatea personală.
Competența specifică este detalizată pentru fiecare clasă în 3 unități de
competență. Situația didactică descrisă își găsește reflectare în unitatea de
competență 5.1, clasa a IV-a: Identificarea regulilor privind securitatea personală
în locuri publice, stradă, condiții casnice și mediul naturii în baza exemplelor.
Acest modul oferă contextul de formare a unui comportament orientat spre
asigurarea securității proprii și a celorlalți.
Siguranța este una din nevoile primare, iar majoritatea oamenilor o caută în
tot ceea ce fac. În ceea ce îi privește pe copii, este esențial ca aceștia să se simtă cat
mai în siguranță în locul în care se află.
În viziunea lui Freud copiii au nevoie de protecție, de ghidare și de
sentimentul de siguranță deplină.
Conform piramidei motivaționale, Maslow situează nevoile de siguranță pe
nivelul doi, după cele fiziologice. Acestea vizează integritatea fizică a persoanei,
cum ar fi securitatea casei și a familiei.
Copiii claselor primare învață mult mai ușor prin experiență. Conform
teoriei lui J, Dewey „copilul trebuie să iasă din bancă și să meargă în lume”.
„Experiența copilului este cel mai scurt drum spre învățarea eficientă”
afirmă dr. Mariana Marin în articolul „Aventura învățării sau învățarea prin
experiență” (Învățătorul modern, nr. 5 octombrie, 2012). În contextul celor expuse
în articol, învățătorul trebuie să se bazeze pe experiențele elevului, încadrându-l
imediat în activități concrete, deoarece acesta este cel mai scurt drum spre
învățarea eficientă.
Disciplina Dezvoltare personală în clasele primare oferă oportunități de
organizare a activităților pe baza experiențelor elevilor.
Activitățile de învățare în cadrul unității de conținut nr. 5 Securitatea
personală, clasa a IV, pot fi organizate pe baza metodelor active, de simulare,
jocului didactic, excursiilor etc.
Este util în clasă să fie organizat un „Birou al regulilor”, unde sunt
concentrate informațiile la unitatea dată cu referire la anumite reguli de protecție,
acumulate în clasele anterioare: Reguli de respectat în instituție / în locuri
publice / în mediul natural /mediul casnic etc. Acest Birou este inițiat de către
învățător, apoi elevii îl completează cu reguli învățate pe parcurs. Ori de câte ori e
nevoie, elevii pot „apela” la acesta, reactualizând anumite cunoștințe cu referire la
un anumit subiect din unitatea dată.
Modulul Securitatea personală oferă posibilitatea de a organiza întâlniri
cu persoane competente în domeniu: „Oaspetele nostru - agentul de circulație /
pompierul / medicul, care vor veni cu sfaturi utile despre comportamentul adecvat
al copiilor în diferite situații periculoase posibile. Cu ajutorul persoanelor invitate
putem organiza diferite simulări: cum procedăm în caz de cutremur, incendiu etc.
Experiența obținută prin jocul didactic la această disciplină are un impact
puternic asupra copiilor, deoarece li se oferă suport captivant de a cerceta, a analiza
realitatea, a gândi liber și frumos. Jocurile pot fi selectate în corespundere cu
preferințele elevilor, cu posibilitățile de realizare a acestora. Ar fi bine să pregătim
din timp suportul necesar pentru mai multe jocuri, pentru a le oferi copiilor
posibilitatea de a alege. Propun câteva exemple de jocuri didactice care pot fi
utilizate la unitatea dată.
Jocul „Spun una, arăt alta”. Elevii se aranjează în cerc în jurul unei mese
pe care sunt înșirate, cu fața în jos, un șir de indicatoare. Un elev extrage o fișă și
formulează o afirmație care nu coincide cu indicatorul: „Acest indicator permite
trecerea pietonilor”. Copiii găsesc indicatorul corect. Elevul care găsește primul
răspunsul, formulează o propoziție adevărată despre unul din indicatoare, dar este
falsă pentru fișa pe care o ține în mână. Jocul continuă până ce se termină
indicatoarele.
Jocul „Perechea potrivită”. Se pregătesc două categorii de fișe în număr
de câte zece. Numărul de fișe în total să corespundă numărului de elevi. Pe primele
zece fișe se scrie situația concretă, pe următoarele zece se scriu acțiunile în caz de
cutremur, incendiu, etc. Toate fișele sunt concentrate într-o cutie, coșuleț. Elevii pe
rând extrag câte o fișă pe care, fie e scrisă o noțiune, fie o acțiune care trebuie
întreprinsă. Ei se plimbă prin clasă, găsindu-și perechea pentru fiecare caz.
Jocul „Drumul ramificat”. Elevii lucrează în grupuri de 4-5 persoane.
Primesc un poster pe care desenează un drum cu mai multe ramificări. Pentru
fiecare ramificare scriu câte o regulă de comportare pe stradă pe care o
completează cu un simbol, pentru a fi mai atractivă și memorabilă.
Organizarea lecțiilor de Dezvoltarea personală pe baza metodelor care
solicită de la elevi interacțiune, cooperare, implicare îi ajută să învețe conștient, să
interacționeze cu lumea reală, să-și depășească propriile temeri, să-și valorifice
punctele forte ale personalității. Este important să valorificăm cât mai creativ
mediul în care trăiește copilul ca sursă de învățare prin metode de simulare și joc
didactic, oferind o atmosferă emoțională pozitivă binevoitoare și predispoziții
creative.
Bibliografie:
• Codul educației, nr. 152 din 17.07.2014;
• Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar
general din perspectiva școlii prietenoase copilului (ord. MECC nr. 970
11.10.2013);
• Cadrul naţional de referinţă al curriculumului naţional. 2017;
• REGULAMENTUL de atestare a cadrelor didactice din învățământul
general, profesional tehnic și din cadrul structurilor de asistență
psihopedagogică (ord. MECC nr. 1091 din 07.10.2020);
• Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în
învățământul primar în anul de studii 2020-2021 (Ordin MECC nr.839 din
18.08.2020);
• Legea voluntariatului şi Regulamentul de aplicare a Legii Voluntariatului nr.
121 din 18 iunie 2010;
• Ghidul coordonatorului de voluntari din Republica Moldova, Chișinău,
MECC, 2014
• Centrul Naţional de Voluntariat PRO VOBIS. Ghidul coordonatorului de
voluntari în protecţia copilului. Cluj-Napoca, România, 2004;
• Metodologia privind evaluarea criterială prin descriptori în învățământul
primar, clasele I-lV (ord. MECC nr. 1468 din 13.11.2019);
• Curriculum-ul național, (Ord. MECC nr. 1124 din 20 iulie 2018)
• Ghidul de implementare a curriculumului pentru învățământul primar (Ord.
MECC nr. 1124 din 20 iulie 2018
• Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006;
• Gremalschi, A., Formarea competențelor-cheie în învățământul general:
Provocări și constrângeri, Chișinău, 2015, 88 p.;
• Guțu, Vl., Pedagogie, Chișinău, 2013, 508 p.;
• Marin, M., Învățătorul modern, nr. 5 octombrie, 2012 articol: Aventura
învățării sau învățarea prin experiență.
• Mîndru N., Ghidul dirigintelui, clasa a IV-a, Editura Cartier 2010;
Educație
timpurie
Domeniul de activitate Preșcolarii abia învață să
4.2. Eu, familia și societatea. deosebească și să exprime emoțiile de
Vârsta de 1,5 – 3 ani. tristețe, fericire, furie, frică. De aceea de
4.2.1. Dezvoltare personală. multe ori nu le reușește să le exprime în
Competența specifică 2. relația cu semenii. Este important ca
Demonstrarea emoțiilor în raport preșcolarii să înțeleagă emoțiile
cu persoane/lucruri/fenomene, partenerilor lor de joacă, deoarece acest
dând dovadă de atitudine pozitivă. lucru le permite să perceapă ce mesaj
2.2. Exprimarea emoțiilor în comunică emoțiile pe care ei sau o altă
cadrul jocurilor și al activităților persoană le simte.
preferate. 2. Explicarea noțiunii desprinsă
SITUAȚIA DIDACTICA din situația propusă.
În procesul jocului, copiii Jocul este considerat o strategie
preșcolari nu pot exprima verbal optimă pentru promovarea emoțiilor,
emoțiile. În ce mod depășiți jocul, oferă copiilor bogăția stimulării
situația dată? Care sunt soluțiile? emoționale de care au nevoie pentru
Propunător: Nadejda dezvoltarea competenței de exprimare a
BARALIUC, Institutul de Științe emoțiilor. Fără o etichetă verbală a
ale Educației, Chișinău emoțiilor, copiii pot să nu realizeze că acel
comportamentul provoacă o emoție.
În joc copiii încep să
interacționeze cu ceilalți, în grupuri de
câte doi și în general cu copii de același
vârstă. Abilitatea de a interacționa simultan cu mai mulți copii evoluează în
timp prin expunerea repetată la jocurile de cooperare în care schimburile de
replici și emoții ilustrează preocuparea comună pentru un anumit joc (Ex.
„Vreau sa construiesc o casa pentru păpușa mea supărată”, „Uite din asta
facem acoperișul”, „Peretele acesta îl facem din cuburi verzi este culoarea ei
preferată, ca să o înveselim”).
Cercetările științifice indică faptul că în mod surprinzător, copiii sunt mai
preciși în denumirea emoțiilor cu ajutorul etichetelor verbale decât cu ajutorul
expresiilor faciale. Denumirea emoțiilor are mai multe funcții printre care și faptul
că emoția contribuie la reamintirea unor evenimente. În general, comportamentele
asociate cu emoții care sunt denumite vor fi mai bine reamintite decât aceleași
comportamente care sunt asociate cu emoții dar nu sunt denumite.
Ca să fiu mai explicită Ex. Copiii pot presupune că oferirea unei jucării sau
aruncarea unei obiect în cadrul jocului, nu provoacă nici o emoție celorlalți dacă ea
nu este exprimată ceea ce demonstrează că adesea copiii nu înțeleg șirul de emoții
pe care cineva le poate simți în situații ambigue.
Uneori însă, cuvintele ce denumesc emoții pun probleme copiilor, deoarece
ele se referă la stări emoționale interne, neobservabile. Pentru a ușura înțelegerea
lor, educatorii trebuie să se axeze pe expresiile faciale și comportamente
emoționale (ex. plânsul). Acestea le permit educatorilor de exemplu să indice un
reper extern cum ar fi „lacrimile” atunci când vorbesc despre eticheta verbală
“trist”.
de competență, unitate de conținut și clasa) după caz și altor documente de
Competența specifică 2. Demonstrarea emoțiilor în raport cu
persoane/lucruri/fenomene, dând dovadă de atitudine pozitivă. Din Curriculumul
pentru educația timpurie. p. 33
Unitatea de competență. 2.2. Exprimarea emoțiilor în cadrul jocurilor și al
activităților preferate.
Domeniul de activitate. 4.2. Eu, familia și societatea.
Unitatea de învățare. 4.2.1. Dezvoltare personală.
Vârsta 1,5 – 3 ani.
Alte documente de politici educaționale: Cadrul de referință al Educației
timpurii din Republica Moldova; Ghidul de implementarea a Curriculumului
pentru educația timpurie.
problema dată.
Problema este studiată de autorii: Goleman, D. în lucrarea Inteligența
emoțională; Cum să dezvoltăm părinților inteligența emoțională. Denham, S.,
Grout, L., în lucrarea Socialization of emotion, Gardner H. în lucrarea The
Development of Emotion Regulation and Dysregulation, și MINISTERUL
EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI al României Ghid de bune
practici pentru Educația Timpurie a copiilor de la 3 la 6/7ani, 2008.
Pentru depășirea situațiilor în care copilul nu poate exprima verbal emoțiile
în joc vă propunem câteva soluții:
 Încurajați în permanentă copiii să utilizeze cuvinte și expresii ce denumesc
stări emoționale. Când observați că un copil trăiește o emoție puternică
întrebați copilul cum se simte (Cum te simți când colegul te jignește?, Ești
bucuroasă când te joci cu păpușile?). Copiii vor învăța astfel că este normal
să experimenteze diverse emoții și să vorbească despre ele.
 În conversațiile zilnice cu copiii nu faceți doar referiri directe la emoții, ci și
interpretări ale emoțiilor apărute în interacțiunile sociale. Oferiți explicații
pentru aceste interpretări ale emoțiilor, deoarece ele oferă copiilor o teorie
cauzală implicită și împărtășită social.
 Stimulați copiii, oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceștia au făcut fată
unei situații frustrante, precizându-le exact ceea ce au făcut, în acest fel veți
promova realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii.
 Implicați copiii în diferite activități artistice (pictură, colorat) și întrebați-i ce
fac și cum anume se simt. Dacă încep să vă descrie un eveniment, un vis sau
o emoție simțită, ascultați-i cu atenție și oferiți-le feedback prin utilizarea
unor cuvinte precum “îhî”, “înțeleg” sau “și apoi?”.
 Insistați pe exprimarea verbală și nonverbală a emoțiilor trăite mai ales în
cazul copiilor care sunt frustrați, furioși sau iritabili.
Folosirea acestor tehnici duc la ușurarea procesului de exprimarea a
emoțiilor în general și în cadrul jocului la particular. Pentru preșcolari
contextul în care pot fi cel mai bine observate abilitățile emoționale sunt
reprezentate de situațiile de joc de la grupă sau de acasă în compania fraților
sau a altor copii. Jocul are valoarea informativă cea mai ridicată cu privire la
achiziționarea abilități de recunoaștere și exprimare a emoțiilor de către
preșcolari. În același timp, jocul este și contextul în care pot să se manifeste
deficiențele în dezvoltarea abilităților emoționale.
Ca urmare a dezvoltării abilităților de exprima verbală a emoțiilor,
copiii ajung să stăpânească din ce în ce mai bine rolul de „organizatori’ ai
jocului, în sensul în care propun jocuri, indică roluri, precum și acțiuni care
trebuie incluse în joc.
Copiii inițiază interacțiuni bazate pe exprimarea emoțiilor verbale, ei
observă reacțiile faciale ale celorlalți copii, le zâmbesc și petrec timp în
proximitatea celuilalt, așa cum se întâmplă în jocul paralel. Copiii reușesc să
interacționeze în grupuri din ce în ce mai mari, cooperează în joc și încep să
înțeleagă faptul că a se juca cu alți copii înseamnă să asculte ceea ce spun și
simt colegii de joc și să răspundă la reacțiile lor emoționale.
1. Domeniul de activitate. 4.2. Eu,
familia și societatea.
Domeniul de activitate
4.2. Eu, familia și societatea.
constatate în situația
Vârsta de 5 – 7 ani.
propusă.
4.2.1. Dezvoltare personală.
Subiectivitatea este un element
Competența specifică 2.
important în identificarea emoțiilor,
Demonstrarea emoțiilor în raport
deoarece ele explică de ce în situații
cu persoane/ lucruri/ fenomene,
similare este exprimată o emoție și nu
dând dovadă de atitudine pozitivă.
alta, precum și diferențele individuale
2.2. Identificarea emoțiilor
apărute în expresivitatea emoțională.
adecvate contextului.
Sunt experiențe pe care copii le trăiesc
SITUAȚIA DIDACTICA în comunicarea cu semenii și adulții.
În procesul comunicării cu semenii 2. Explicarea noțiunii desprinsă
copii întâmpină probleme în din situația propusă.
identificarea emoțiilor adecvate Pentru a reuși să identifice corect
contextului. În ce mod depășiți și adecvat emoțiile într-un anumit
situația dată? Care sunt soluțiile? context preșcolarii învață să identifice
Propunător: Nadejda cauza emoțiilor și consecințele emoțiilor
BARALIUC, Institutul de Științe într-o comunicare. Identificarea
ale Educației, Chișinău cauzalității emoțiilor este un proces
destul de dificil datorită tendinței de a
considera cauza emoției ca fiind un
eveniment.
De fapt, emoția nu este
determinată de eveniment în sine, ci de modul în care copilul interpretează la nivel
mental evenimentul respectiv. Dacă emoția ar fi determinată de evenimentul sau
situația în sine, atunci într-un anumit context toți oamenii ar trebui să simtă la fel,
de fapt emoțiile sunt determinate de modul în care interpretăm o situație: „Doi
copii trec pe lângă un câine; unul se gândește: Uite ce câine frumos, seamănă cu al
meu! și se va simți încântat, iar celălalt își va spune: Uite un câine dezlegat care
sigur va veni la mine să mă muște! și va simți frică”. De fapt gândurile sunt cele
care ne provoacă diferite stări emoționale, nu evenimentele în sine (prezentă
câinelui pe stradă).
Importanța identificării emoțiilor adecvate comunicării ajută copiii în
utilizeze informațiilor contextuale în experiențele de zi cu zi pentru a înțelege
emoțiile de bază – frică, furie, tristețe, fericire – și de ce anume ele apar. De
asemenea, pentru copiii este important să fie capabil să vorbească despre emoțiile
lor și să înțeleagă complexitatea cauzală a emoțiilor, adică faptul că emoțiile pot fi
provocate de mai mulți factori.
Înțelegerea consecințelor unei emoții se referă la capacitatea unui copil de a-
și imagina ce se va întâmpla după exprimarea unei emoții. Identificarea
consecințelor exprimării emoțiilor este extrem de utilă în comunicarea
interpersonală.
Unitatea de competență. 2.1. Identificarea emoțiilor adecvate contextului.
Vârsta 5 – 7 ani.
Problema este reflectată în următoarele documente de politici educaționale:
Curriculumului pentru educația timpurie; Cadrul de referință al Educației timpurii
din Republica Moldova; Ghidul de implementarea a Curriculumului pentru
educația timpurie.
problema dată.
Problema este studiată de autorii: Petrovai, D. în lucrarea Pentru un copil
sănătos emoțional și social, Vernon, A. Dezvoltarea inteligenței emoționale prin
educație rațional-emotivă și comportamentală, și lucrarea Un curriculum
preșcolar pentru dezvoltarea socio -emoțională (4-7 ani), programul educațional
„Da, poți!”
Pentru a ajuta copii să identifice emoțiile în procesul comunicării ei pot fi
provocați la discuții despre situațiile în care o persoană are o anumită reacție
emoțională.
Ex. Un copil poate spune “Sunt supărat pentru că mi s-a stricat jucăria!”
(reacție emoțională), dar de fapt el s-a supărat deoarece s-a stricat jucăria cea mai
importantă pentru el (înțelegerea reacției emoționale ca o consecință a gândurilor
relaționate evenimentului: “Jucăria care era cea mai importantă pentru mine”). În
cazul în care cogniția relaționată evenimentului ar fi fost alta - “jucăria care îmi
plăcea cel mai puțin” – reacția emoțională a copilului ar fi fost diferită (Ex.
indiferență).
Această discuție cu copiii despre emoțiile celorlalte persoane în anumite
situații sau a personajelor din povești, punând accent pe consecințele
comportamentale acestora în plan social (Ex. Cum credeți că s-a simțit Andrei când
i-a fost dărâmat castelul? Dar când a venit Vlad să îl ajute? Vor mai fi ei prieteni?).
Copiii trebuie ajutați să experimenteze niveluri moderate ale emoțiilor
pentru a fi capabili să construiască scenarii sociale despre emoții, deoarece la
început ei reflectă și fac judecăți despre propriile emoții și apoi generalizează
aceste judecăți și pentru emoțiile celorlalți. O tehnică eficientă în identificarea
emoțiilor organizați uni moment numit „Timpul simțirii” care va implica discuții
despre legătura dintre emoțiile primare. Scopul acestui moment este de a-i lăsa pe
copii să vorbească despre cauzele emoțiilor, despre ce anume fac când exprimă
aceste emoții, care sunt consecințele acelor emoții, cum cred ei că pot depăși aceste
emoții și ce cred ei că poate face celălalt copil. Când copiii realizează legăturile
dintre emoții și gândire, ei înțeleg că modul în care se simt se datorează într-o mare
măsură gândurilor pe care le au. Lăsați-i pe copii să înțeleagă că toate emoțiile
sunt acceptabile și valide, ajutându-i să distingă între emoții și modul lor de
exprimare (Ex. „e normal să fii trist când cineva te lovește”). Validând emoțiile
copiilor crește încrederea acestora în a se exprima în același mod în situații
similare.
Prin participarea copiilor în conversații ce implică schimbări de genul
tachinări sau încurajări, copiii învață nu doar să înțeleagă semnificația cuvintelor
ce exprimă emoții, dar învață și să recunoască situațiile care sunt atașate acelor
emoții, să anticipeze consecințele emoțiilor și exprimării lor și să utilizeze în
comunicare limbajul emoțional pentru a-și regla propriile emoții sau pe cele ale
celorlalți. Din perspectiva comunicării, dezvoltarea și utilizarea limbajului
emoțional în conversații zilnice întărește organizarea relațiilor interpersonale, și
duce la reglarea și exprimarea emoțională.
Definirea problemei constatate în
situația propusă.
Domeniul de activitate Studiile științifice analizate indică
Domeniul de activitate. 4.2. Eu, faptul că: copii care au dezvoltate
familia și societatea. competențe sociale se vor adapta mai bine
Vârsta de 3-5 ani. la mediul social și vor avea rezultate
4.2.1. Dezvoltare personală. școlare mai bune. Copiii cu abilități sociale
Competența specifică 2. slab dezvoltate au o probabilitate mai mare
Demonstrarea emoțiilor în raport de a fi respinși de ceilalți și de a dezvolta
cu persoane/lucruri/fenomene, probleme de comportament.
dând dovadă de atitudine pozitivă. Deci, a ști să-ți faci prieteni și să
2.1. Recunoașterea unor interacționezi cu ei în mod adecvat
emoții/stări emoționale. influențează sănătatea emoțională a
copilului. Lipsa abilităților sociale îi face
SITUAȚIA DIDACTICA pe unii preșcolari să fie ținta ironiilor din
În procesul de socializare, copiii partea altor colegi deoarece copii mai
preșcolari recunosc greu emoțiile agresivi observă că aceștia nu au modalități
fată de persoane. În ce mod de a se apăra. Ei au mai multe probleme de
depășiți situația dată? Care sunt adaptare la școală.
soluțiile? 1. Explicarea noțiunii desprinsă din
Propunător: Nadejda situația propusă.
BARALIUC, Institutul de Științe A avea abilități sociale înseamnă a fi
ale Educației, Chișinău eficient în interacțiunile cu ceilalți, de a
stabili relații sociale funcționale cu ceilalți
copii și cu adulții din viața lor.
Emoția este o trăire a unei persoane
fata de un eveniment important pentru aceasta. Dezvoltarea abilitaților emoționale
ale copiilor este importantă din următoarele motive:
- Pentru ca ajuta la formarea și menținerea relațiilor cu ceilalți.
- Pentru ca ajuta copiii sa se adapteze la grădinița și la școală.
- Pentru ca previne apariția problemelor emoționale și de comportament.
Problemele în dezvoltarea emoționala a copiilor pot conduce către
dificultăți de comportament, în copilăria timpurie și cea mijlocie.
În mod interesant, cercetările din domeniul psihologiei au arătat că un nivel
ridicat de abilități intelectuale poate contribui semnificativ la rezultate bune în
diferite domenii cum ar fi cel școlar, dar nu este suficient pentru o bună adaptare și
nici nu asigură succesul deplin în viață. Studii efectuate mai ales în Statele Unite
au relevat faptul că un număr mare de elevi/studenți deosebit de inteligenți (IQ
mult peste medie), au eșuat din punct de vedere profesional și personal în viața
adultă, comparativ cu cei cu nivele medii de IQ.
Cu toate acestea nu putem nega abilitățile intelectuale care sunt foarte
importante. Abilitățile sociale sunt o sursă de informații esențiale pentru adaptarea
în viața reală. De-a lungul timpului oamenii de știință au observat ca decisiv în
asigurarea adaptării la viața adultă nu este nota școlară sau un potențial cognitiv
ridicat ci abilitatea copiilor de a stabili relații cu cei din jur, capacitatea de a se
socializa. Prietenii sunt resurse emoționale pentru petrecerea întru-un mod plăcut a
timpului liber.
Interacțiunea de succes a copilului cu celelalte persoane depinde de abilitatea
lui de a înțelege ce se întâmplă, prin recunoașterea reacțiilor emoționale a celor din
jur.
Unitatea de competență. 2.1. Recunoașterea unor emoții/stări emoționale.
Problema socializării și dezvoltarea emoțională este reflectată în următoarele
documente de politici educaționale: Curriculumului pentru educația timpurie;
Cadrul de referință al Educației timpurii din Republica Moldova; Ghidul de
implementarea a Curriculumului pentru educația timpurie.
problema dată.
Development of Emotion Regulation and Dysregulation și MINISTERUL
Abilitatea de a recunoaște expresiile emoționale reprezintă un fundament
pentru achiziția ulterioara a unor informații suplimentare despre emoții, precum
cauzele și consecințele emoțiilor, manifestările lor cele mai subtile, regulile
sociale privind emoțiile și etichetele emoționale utilizate în limbajul la care copilul
este expus.
Recunoașterea greșită a mesajului emoțional atrage după sine apariția unor
dificultăți în relațiile sociale.
Ex. Un copil poate avea probleme dacă nu recunoaște furia de pe fata
educatoarei și o ignora continuând sa arunce jucăriile pe jos.
Pentru a depăși această situație este important de învăța și antrena preșcolarii
în recunoașterea emoțiilor celor din jur. Pentru aceasta pot fi folosite cartonașe sau
emisia facială în cadrul antrenamentelor de recunoaștere a emoțiilor. Copiii pot
identifica o anumită emoție datorită unor indici ca tonul vocii și expresia facială.
Prezentăm câteva repere generale pentru emoțiile de baza.
Emoția Indici ai expresiei emoționale Tonul vocii ca indicator al
faciale trăirii emoționale
Bucurie Zâmbet, ochii larg deschiși, irisul Ton relaxat, prietenos sau ton
își mărește diametrul exaltat
Tristețe Ochii și gura au colțurile lăsate în Voce joasa, înceată, abia auzita,
jos, privirea e orientata în jos ton “plângăcios”
Furie Sprâncenele lăsate în jos, Ton ridicat, aspru; unii copii
încruntate, buzele încleștate, privire vorbesc foarte repede când sunt
grea, fulgerătoare, amenințătoare, furioși, alții nu reușesc sa se
lacrimi în ochi exprime coerent
Frica Ochii larg deschiși, gura deschisă și Voce subțiată și întretăiată; unii
rotunjită, privirea perplexă, rece copii țipă sau plâng, iar alții nu
reușesc să vorbească deloc

În faza în care copiii învață despre emoții și încă nu le știu denumirea
folosirea reflectării sentimentelor, adică în loc să întrebați copilul cum se simte,
identificați emoția copilului și apoi să o transmiteți acestuia sub formă de întrebare
sau afirmație.
Comunicarea împreună cu copiii, emoțiile exprimate de ei în cadrul
conversațiilor avute cu Dvs. sau în cadrul unor activități, precizând ceea ce gândiți
despre ceea ce simt și despre modul de exprimare a ceea ce simt ajută copii să
recunoască emoțiile.
Din perspectiva recunoașterii emoțiilor în conversațiile zilnice întărește
organizarea relațiilor interpersonale, a reglării și exprimării emoționale.
Situația didactică reflectată o
Domeniul de activitate situație în care copii nu-și pot adapta
4.2. Eu, familia și societatea. trăirile și nu reușesc sa-și controleze
Vârsta de 5 – 7 ani. propriilor impulsuri în cadrul unui
4.2.1. Dezvoltare personală. conflict. Copii nu au răbdare nu posedă
Competența specifică 2. abilități de reglare emoțională. Utilizare
Demonstrarea emoțiilor în raport mecanismelor de control al impulsurilor
cu persoane/lucruri/fenomene, joacă un rol important în funcționarea
dând dovadă de atitudine pozitivă. socială și ajută copii să-și adapteze
2.1. Recunoașterea unor trăirile în situații de conflict.
emoții/stări emoționale. 2. Explicarea noțiunii desprinsă
Domeniul de activitate. din situația propusă.
2.4. Demonstrarea răbdării/ Demonstrarea răbdării este definită
stăpânirii de sine în cadrul în mai multe feluri, dar o definiție
activităților zilnice. reprezentativă este „procesul de inițiere,
SITUAȚIA DIDACTICA menținere, adaptare și modificare a
În procesul soluționării unei situație apariției, intensității sau duratei stărilor
de conflict copii nu-și pot adapta emoționale interne, a proceselor
trăirile și nu reușesc sa-și controleze fiziologice legate de emoții și a
propriilor impulsuri. În ce mod comportamentelor care însoțesc emoțiile
depășiți situația dată? Care sunt în scopul atingerii propriilor scopuri”.
soluțiile? Un aspect important al reglării
Propunător: Nadejda emoționale este controlul voluntar definit
BARALIUC, Institutul de Științe ca „abilitatea de a inhiba un răspuns
ale Educației, Chișinău dominant pentru a da un răspuns
subdominant”. Acest controlul voluntar
include capacitatea de a-și controla
atenția voluntar când este nevoie și
abilitatea de a inhiba sau activa
comportamentul specific anumitor
contexte, în special în situații de conflict.
Reglarea propriilor impulsuri în perioada preșcolarității duce la o
interiorizare a controlului emoțional care reflectă capacitatea copilului de a
manevra acțiuni, gânduri și emoții într-o manieră adaptivă și flexibilă în contexte
sociale și fizice.
Dacă copii pot regla trăirile eficient ei își permit reevaluarea rapidă a
situațiilor care provoacă emoții, au acces la o gamă largă de emoții și-și ating ușor
scopurile propuse în relaționarea socială.
Problemele de comportament se datorează unei emoționalități negative și
lipsei capacității de a-și controla propriile impulsuri. Ca urmare capacitatea de
adaptare a trăirilor emoționale este asociată cu o competentă socială sporită,
operaționalizată astfel. Reglarea emoțională duce la adaptarea unui comportament
adecvat din punct de vedere social, popularitate, comportament prosocial și lipsa
problemelor de comportament.
Unitatea de competență. 2.4. Demonstrarea răbdării/stăpânirii de sine
în cadrul activităților zilnice.
problema dată.
Development of Emotion Regulation and Dysregulation și MINISTERUL
Pentru depășirea situațiilor în care copilul nu-și pot adapta trăirile și nu
reușesc sa-și controleze propriilor impulsuri în procesul soluționării unei situație de
conflict vă propunem câteva soluții.
În literatura de specialitate există strategiile de reglare emoțională care pot fi
clasificate în trei tipuri:
 strategii de rezolvare a problemelor
Presupun găsirea de soluții la problemele cu care se confruntă copilul și care
provoacă emoții negative, precum și aplicarea soluției optime.
Implicarea copiilor în diferite activități. De exemplu, când un copil sparge
un pahar, pentru a rezolva problema copilul este implicat în curățarea cioburilor de
pe jos, în aducerea măturii și a fărașului.
Distragerea atenției de la sursa de stres. Ex. Copiii pot fi duși în altă cameră
pentru a se juca cu altceva sau li se pot arăta anumite obiecte în scopul distragerii
atenției de la sursa care le provoacă o emoție negativă.
 strategii emoționale
Au ca scop nu atât rezolvarea problemei care declanșează emoția negativă,
cât mai ales ameliorarea acestei trăirii emoționale negative. În cazul în care
problema nu poate fi rezolvată, fie pentru că nu există soluții aplicabile, fie pentru
că persoana implicată nu are resursele sau instrumentele necesare.
În situațiile în care copiii sunt supărați pentru o faptă făcută de ei, educatorul
trebuie să blocheze orice gând moralizator sau critic și să îi laude pentru curajul de
a spune adevărul.
Ex. Când un copil vine și spune: “Sunt tare trist pentru că am spart o
farfurie”, dvs. trebuie să evitați criticarea copilului, în ciuda tentației de a vă
exprima furia pentru distrugerea farfuriei și, împreună cu copilul, să găsiți soluții
pentru remedierea problemei (copilul poate mătura cioburile de pe jos).
 strategii cognitive
Reprezintă metode de neutralizare a emoțiilor negative prin evaluarea
cognitivă a situației dintr-o altă perspectivă. Situațiile ce contribuie la declanșarea
emoțiilor negative și care nu pot fi rezolvate comportamental pot fi evaluate sau
interpretate diferit.
Copiii cărora le este frică de injecții își pot spune atunci când trebuie să
primească o injecție “nu poate să doară chiar atât de tare” (această strategie se
numește minimizarea deoarece prin implementarea ei este micșorat efectul sau
impactul evenimentului neplăcut). În situații de competiție (de exemplu o
competiție sportivă), copilul poate fi învățat de educator să redefinească situația
supărătoare de a se afla ,,pe locul doi”, spunându-și, de exemplu, că deși s-a clasat
doar pe locul doi, a fost singurul care nu a trișat în timpul cursei sau că a fost
primul dintre copiii de aceeași vârstă cu el care au participat la concurs. Această
strategie cognitivă presupune insistarea și scoaterea în evidentă a altor aspecte
decât cele care declanșează emoții negative.
Folosirea acestor strategii de reglare emoțională sunt eficiente în depășirea
situațiilor în care copilul nu-și pot adapta trăirilor și nu reușesc sa-și controleze
propriilor impulsuri în procesul soluționării unei situație de conflict. Folosirea
acestor strategii duc la formarea autoreglării și reflectă capacitatea copilului de a
manevra acțiuni, gânduri și emoții într-o manieră adaptivă și flexibilă, într-o
varietate de contexte sociale. Strategiile de reglare emoționala îi învăță despre
emoții, despre cum să comunice, să negocieze, să facă compromisuri și să
interacționeze.
Definirea problemei constatate în
situația propusă.
Domeniul de activitate
Lipsa abilităților motrice de a scrie
Domeniul de activitate: grafisme pe spații mari și mici, constă
Limbaj și comunicare, în:
dimensiunea Educație pentru  lipsa de organizare a grafismelor
limbaj și comunicare în pagină;
Competența specifică 5  neîndemânatic (deformări,
prevede: Producerea de mesaje poticniri, copilul nu se supune
simple scrise, manifestând interes caligrafiei);
și creativitate. Unitatea de  comite erori de formă și de
competență 5.2. Realizarea unor proporție.
elemente grafice. Explicarea noțiunii desprinsă din
SÎDC: Domeniul de dezvoltare C: situația propusă.
Dezvoltarea limbajului, a Noțiune de grafism semnifică
comunicării și premisele citirii și orice traseu grafic prin a cărei efectuare
scrierii [545; 546; 547; 548; 549]. se realizează învățarea mișcării grafice
SITUAȚIA DIDACTICA în sine (Olizaux, R ) Se consideră că
În procesul trasării scrierea propriu-zisă este precedată de
grafism. Multe dintre tehnicile
elementelor grafice, copiii de
pregătitoare în învăţarea scrisului
vârsta 6-7 ani întâmpină pornesc de la acesta. Trebuie să ţinem
dificultăți în scrierea seama că la început, primele elemente
grafismelor pe spații mari și grafice pe care copilul le execută sunt
mici în caiete. În ce mod lipsite de semnificaţie. Trecând de la
depășiți situația dată? simplu divertirtisment grafic, la
Propunător: Stela desenul spontan, apoi la desenul
figurativ, care primeşte tot mai mult o
DUMINICĂ, metodist
semnificație, dezvoltarea grafismului
principal DGETS cuprinde tot atâtea trepte spre scriere.
Justificarea actualității problemei
identificate.
La etapa actuală problema
însuşirii scrierii este actuală, deoarece scrisul reprezintă instrumentul principal al
muncii intelectuale al copilului care constituie fundamentul activităţii şcolare,
Pentru a avea dezvoltate abilitățile motrice de a scrie grafisme pe spații mari și
mici este necesar de o pregătire a musculaturii fine a copilului începând cu de la
vârsta de 1,5 -2 ani pentru activitatea de scris. Formare premiselor scrisului
marchează întreaga activitate psihică a copilului. Sensibilitatea sa vizuală şi
chinestezică cunoaşte o evoluţie specifică în perioada educației timpurii,
dezvoltându-se percepţia discriminativă a formelor (caracteristice literelor),
coordonarea oculomotorie, fără de care însuşirea scrisului nu este posibilă.
Actul învăţării scrisului este un proces didactic esențial dar şi un proces
psihologic.
4.Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate de
Problema propusă este elucidată într-un șir de documente de politică
educațională:
- CET, Domeniul de activitate: Limbaj și comunicare, dimensiunea Educație
pentru limbaj și comunicare
Competența specifică 5 prevede: Producerea de mesaje simple scrise,
manifestând interes și creativitate. Unitatea de competență 5.2. Realizarea unor
elemente grafice.
- SÎDC: Domeniul de dezvoltare C: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și
premisele citirii și scrierii [545; 546; 547; 548; 549].
Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează problema
dată.
1. Lucrarea metodică „Învățarea scrisului” de E.Vrasmaș (2011);
2. Ghid metodic „Pregătirea pentru scriere” de S.Cemortan (2005);
3. Ghid pentru cadrele didactice „Metodologia proiectării procesului educației la
copiii de 5-7ani în instituțiile preșcolare” de S.Cemortan, S.Șimon, A. Dascăl etc.
Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode
Pentru a învăţa scrisul, copilul trebuie să posede o „maturitate grafică” sau,
cum o numește S. Borel-Maisonny, o vârstă grafică evaluată de ansamblul
particularităților afective, intelectuale și psihomotrice.
Modelul propriu de soluționare a problemei:
Etapa I: Exerciții de dezvoltare a motricității generale, conștientizarea poziției
corecte a corpului și coordonarea oculo-motorie.
 Jocuri literare cu recitarea expresivă a poeziilor și cu redarea mișcărilor care
corespund textului literar: „Sus –jos zboară fluturașii” „Căsuța piticilor”;
„Sărim ca iezișorii” (cu piciorușul drept, apoi stângul) etc.
Etapa II. Exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine, suplețea și abilitatea
mâinii.
 Jocuri cu mânuțele şi degețelele („Jocul degetelor”, „Pălmuțele drăgălașe”,
„Morișca”, „Lăcatul meu – al tău”,„Pianiștii” etc.
 Exerciţii manuale de decupaj, modelaj, colaj, colorare, pictură, desen;
 Activităţi de mâzgălituri (trasare de linii neregulate), colorare, pe suporturi
diferite, în ritmuri diferite (chiar însoţite de muzică de la ritm lent la rapid);
 Jocuri de înşirare a mărgelelor pe ață; jocul „Creioane colorate”
 Exerciţii de urmărire cu degetul a traseului grafic efectuat anterior, pe ritmul
unei melodii - când lent, când rapid);
 Exerciţii de prindere, „tăiere”, învârtire etc.;
 Exerciţii de zig-zaguri (linii drepte, frânte etc.)
Etapa III. Exerciții de imitare a unor modele, de copiere, de trasare a
grafismelor
 Exerciţii de copiere de desene şi de figuri geometrice (uneori cu foiţa);
 Exerciţii pentru trasarea de linii prin mişcare continuă pe tablă de la un capăt
la altul, şi la fel, pe foaia caietului;
 Exerciţii de mişcare continuă pe verticală, orizontală, oblic, cu opriri la
comandă, apoi continuare în aceeaşi direcţie;
 Exerciții de imitare a unor modele trasate de educator.
 Exerciţii de desenare a două linii paralele pentru dezvoltarea capacităţii de
percepţie a egalizării mărimilor;
 Exerciţii de scriere de cercuri mari pe aceeaşi linie;
Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu
Respectarea principiului individualității vizează, înainte de toate, crearea
condiţiilor de dezvoltare a individualităţii copilului este esenţial nu numai a
cunoaşte posibilităţile, particularităţile copilului, dar şi a contribui la dezvoltarea
lor. De menționat, la vârsta 6-7 ani, la băieți motricitatea grosieră este mai bine
dezvoltată ca la fete, dar motricitatea fină întârzie cu un an și jumătate la debutul
școlar. Iată de ce băieții întâmpină mari dificultăți la scriere și e necesar ca
educatorul să acorde mai multă atenție formării abilităților motorii fine, începând
cu vârsta fragedă.
Principiul alegerii. Conform acestui principiu, copilului trebuie să li se acorde
posibilitatea de a alege modele de scriere (forme, desene, elemente grafice etc.)
după interes în caz contrar, este mai dificil a le dezvolta abilitățile motorii fine.
Aplicarea principiului alegerii va conduce la sporirea motivaţiei interioare și treptat
va trece la scrierea grafismelor.
Principiul încrederii şi susţinerii. Promovarea acestui principiu înseamnă să ai
încredere în capacitățile copilului de la primele mâzgălituri până la scrierea unor
elemente, să fie apreciat fiindcă el a depus un efort. Una din metodele care le
aplicăm în susținerea și motivarea copilului „Pixul verde”
Principiul creativităţii şi succesului. Potrivit acestuia, copilului I se oferă în model
creativ de a scrie grafismele, începând cu asocierea acestui element cu obiectele
din jurul său (bastonata- bastonul umbrelei, bastonul bunicuței) Fantezia copilului
este ca o arenă de lansare către creaţie. Prin imaginaţie copilul realizează diverse
comparaţii, asocieri, combinări,
sporindu-şi capacităţile creatoare.
Domeniul de activitate Definirea problemei constatate în
Limbaj și comunicare, situația propusă.
dimensiunea Educație pentru Lipsa abilităților de a relata
limbaj și comunicare evenimentele în consecutivitatea lor în
Competența specifică 2. baza imaginilor.
prevede: Exprimarea mesajelor Explicarea noțiunii desprinsă din
orale, demonstrând situația propusă.
comportament verbal, non- Povestirea după imagini este o
verbal, paraverbal, în diverse activitate de educare a limbajului, care
contexte.
Unitatea de competență 2.6.
Expunerea logică, coerentă,
creativă, a anumitor evenimente
SÎDC: Domeniul de
implică observarea dirijată a imaginilor și dezvoltarea capacitărilor de receptare și
de exprimare a mesajelor
Perceperea conținutului imaginilor se realizează prin metoda conversației,
pornind de la elementele cunoscute de copii.
Povestirea după imagini este o metodă didactică ce constă în prezentarea, prin
narare, a unei succesiuni de evenimente în baza imaginilor
Componenta verbală a activității se realizează concomitent în perceperea
imaginilor:
copiii trebui să analizeze imaginile, să le descrie, să le interpreteze și să le
compare, folosind un limbaj propriu.
Justificarea actualității problemei identificate.
Cercetătorii în lucrările metodice (M. Dumitrana, S. Cemortan, V. Molan etc.)
menționau că formarea competențelor de comunicare la preșcolari poate fi
îmbunătățită substanțial atunci când se recurge la imagistică, aplicând eficient
povestirea în baza imaginilor.
Bogăţia materialului intuitiv contribuie în mare măsură la dezvoltarea memoriei
intuitive.
Iar relatarea evenimentelor în baza imaginilor dezvoltă gândirea verbal logică.
Perioada preşcolară se caracterizează prin cele mai profunde, şi productive însuşiri
psihice ale individualităţii.
Perioada preşcolară se caracterizează prin cele mai profunde, şi productive
însuşiri psihice ale individualităţii, este perioada unei intense receptivităţi,
sensibilităţi şi flexibilităţi psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa şi
fructifica potenţialul creativ de a povesti în baza imaginilor noi, utilizând limbajul
propriu, astfel va constitui înțelegerea consecutivă a ideilor imaginilor.
Povestirea în baza imaginilor la copii preșcolari va avea un impact pozitiv
asupra performanțelor școlare și al capacităților de învățare, asimilare, în
general.
Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate de
CET: Domeniul de activitate: Limbaj și comunicare, dimensiunea Educație
pentru limbaj și comunicare
Competența specifică 2. prevede: Exprimarea mesajelor orale, demonstrând
comportament verbal, non-verbal, paraverbal, în diverse contexte.
Unitatea de competență 2.6. Expunerea logică, coerentă, creativă, a anumitor
evenimente
SÎDC: Domeniul de dezvoltare C Dezvoltarea limbajului, a comunicării și
premisele citirii și scrierii
Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze interes față de carte și lectură
[508; 509].
Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează problema
dată.
1. Ion-Ovidiu Pânișoară, Marin Manolescu
„Pedagogia învățământului primar și preșcolar” (2019);
2. Lucrare metodică „Educarea limbajului în învățământul preșcolar”
(2010);
3. Ghid pentru cadrele didactice „Metodologia proiectării procesului educației
la copii de 5-7 ani în instituțiile preșcolare” de S.Cemortan, S. Duminică, A.
Dascăl (2015) etc.
Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode
Etapa 1.Povestirea în baza 2 imagini (un singur personaj) cu identificarea
secvențelor/ideilor principale
De ex: Se prezintă 2 imagini cu o povestire simplă (De ex: Cățelul meu este mic
și tărcat. El are o fundă albastră. Lui îi place să roadă oase.
Etapa 2. Discuții despre îndeplinirea unor sarcini realizate
într-o consecutivitate
De ex: Copiii trebuie să povestească despre Etapele de pregătire pentru a
confecționa o felicitare de Crăciun. Confecționarea felicitării.
1. Procur materiale.
2.Mă gândesc la un model.
3.Mă așez la masa de lucru și pregătesc materialele.
4. Confecționez felicitarea.
5. Dărui felicitarea părinților.
Etapa 3. Povestirea în baza imaginilor cu activități familiare
Copiilor li se prezintă pe masă mai multe imagini cu activități familiare. Scopul
jocului este: să le aranjeze în ordinea consecutivă, utilizând propria lor experiență
apoi să povestească evenimentele în succesiunea lor.
Etapa 4. Exercițiu Predicție pe bază de imagine

Se prezintă imagini cu evenimente în consecutivitate. În ultima imagine e o
situație de problemă, iar copii trebuie să prezică ce se va întâmpla. Finalul
povestirii trebuie să fie pozitiv.
Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu
Această metodă Povestirea după imagini pe care dorim s-o aplicăm cu succes în
activitate trebuie să pornească de la experienţele copiilor şi să cuprindă întrebări
care să îi implice activ în discuții în baza imaginilor.
Educatorul trebuie să fie un exemplu personal, să demonstreze un model de
limbaj și o vorbire corectă, coerentă pe înțelesul copiilor. Copiii la această vârstă
sunt cei care repeta aproape identic cuvintele educatorului sau utilizează
propoziții scurte, stereotipe – ei știu că acest tip de comportament verbal le
asigură succesul
Concluzia care o formulăm împreună cu copii în baza imaginilor să aibă un
caracter educativ-formativ (Ce am învățat din această imagine?) iar finalul
povestirii să fie pozitiv.
Domeniul de activitate constatate în situația
Domeniul de activitate. 4.2. Eu, propusă.
familia și societatea. Inițierea și menținerea unei
Vârsta de 3 – 5 ani. relații temeinice cu maturii și semenii
4.2.2. Educație pentru societate. pentru un copil este o sarcină dificilă și
Competența specifică 1. pe alocuri greu de realizat. La această
Identificarea relațiilor cu adulții și vârstă, principala îngrijorare a copiilor
cu semenii, manifestând politețe în este relația cu ceilalți copii, sunt
familie și societate. măcinați de gândul „Le place de mine
1.1. Prezentarea unor situații prietenilor?”, „Se vor juca cu mine în
reale privind inițierea continuare?”.
interacțiunilor pozitive cu 2. Explicarea noțiunii
membrii familiei, cu adulții și desprinsă din situația
semenii. propusă.
SITUAȚIA DIDACTICA Inițierea și menținerea unei relații
În procesul relaționării cu adulții și cuprinde o serie de comportamente
semenii copilul nu reușește să specifice și vizează o serie de formule
stabilească relații temeinice cu ei. În verbale și comportamente care îl ajută
ce mod depășiți situația dată? Care pe copil să stabilească relații cu cei din
sunt soluțiile? jur. Copiii învață acest tip de
Propunător: Tatiana VRAJMAS, comportamente prin imitarea adulților
IET nr.5 ,,Regina Maria” sau a altor copii care s-au aflat în
or.Ialoveni, grad didactic superior situații similare.
problemei identificate. La această
vârstă, de multe ori a iniția o
interacțiune presupune a ști să intri într-un joc aflat în desfășurare. Dacă un copil
pătrunde într-un mod agresiv și deranjează jocul celorlalți este foarte probabil ca el
să fie respins, iar pe viitor copiii să evite implicarea lui în joc. În contrast, copiii
care se comportă reticent în majoritatea situațiilor sociale nu au dezvoltate suficient
abilitățile sociale; aceștia suferă de sentimente de singurătate și au mai putina
încredere în forțele proprii. De asemenea, sunt mai puțin plăcuți de către ceilalți,
sunt neglijați sau chiar respinși de către colegii lor și prin urmare au mai puține
șanse de a-și dezvolta abilitățile de relaționări. Atunci când copilul este foarte
afectat se poate ajunge la situația în care preșcolarul evită mersul la grădiniță.
Unitatea de competență. 1.1. Prezentarea unor situații reale privind inițierea
interacțiunilor pozitive cu membrii familiei, cu adulții și semenii.
problema dată.
Development of Emotion Regulation and Dysregulation, și MINISTERUL
Apariția frecventă a conflictelor duce la deteriorarea prieteniilor, prin
urmare, preșcolarii trebuie să își dezvolte abilitatea de rezolvare eficientă a
conflictelor pentru a fi pregătiți să facă fată interacțiunilor complexe în diferite
situații sociale.
Interveniți atunci când copiii au un conflict pentru a evita dominarea din
partea unuia și a le dezvolta abilități adecvate de soluționare a conflictului. Pentru
a fi eficienți în rezolvarea conflictelor trebuie să respectăm următorii pași:
 descrierea faptelor, fără a învinovăți (ex.” Ionuț m-a lovit cu piciorul.”);
 exprimarea sentimentelor fată de ceea ce s-a întâmplat (ex. „Mihai, cum te-
ai simțit atunci când Ionuț te-a lovit cu piciorul?”);
 identificarea alternativelor: cum cred că ar putea proceda pentru a rezolva
situația (ex. „Ionuț și Mihai, ce credeți că puteți face pentru a rezolva cearta
dintre voi?”
Educatorul va așeza copiii în cerc și va iniția jocul dea ,,Detectivi”, ei vor
avea de rezolvat o serie de situații. Situațiile prezentate se referă la conflicte
frecvente care apar la grădiniță. Educatorul le va prezenta pe rând fiecare caz,
împreună cu o poza aferentă. Rolul copiilor este de a găsi cât mai multe soluții în
gestionarea situației/conflictului.
„Andrei și Marius se joacă împreună cu mașinuțele, este jocul lor preferat. Ei
au construit un garaj, iar acum vor să pună toate mașinile acolo. Deoarece Andrei
ar vrea să le pună numai el în garaj, îi smulge lui Marius o mașină din mână.
Marius este furios și nu mai vrea să se joace cu Andrei. Acum Andrei este trist
pentru că a rămas fără prietenul lui” .
Grupul de prieteni este cel care ne validează comportamentele și ne oferă
suportul social în momentele dificile. Suportul social este considerat unul dintre
factorii cei mai eficienți în a face fașă interacțiunilor sociale. Respectarea unei
reguli presupune dezvoltarea la copii a abilității de a planifica și de a inhiba un
anumit comportament atunci când li se cere sau când se află într-o situație nouă.
Copiii învață fie prin observare, fie prin formulare verbală, că fiecare context
social are anumite reguli (ex. „Dacă vreau să mă dau pe topogan trebuie să stau la
rând”). Regulile au rolul de a preveni apariția unor probleme de comportament și
ele sunt expresii verbale ale unor relații între antecedente-comportament-
consecințe.
Exemplu: Educatorul merge cu copiii la masă. După ce s-au așezat toți la
masă, educatorul le reamintește copiilor regula: „Atunci când suntem la masă
(antecedentul), vorbim încet (comportamentul). Cine vorbește tare, nu se mai joacă
azi la topogan (consecința)”.
Faptul că educatorul le-a amintit regula atunci când se ia masa a declanșat
comportamentul așteptat din partea copiilor; asta se întâmplă deoarece
comportamentul copiilor este determinat de antecedente și menținut de consecințe,
iar simpla formulare a regulii funcționează ca antecedent.
O regulă importantă pe care copiii o însușesc la grădiniță este așteptarea
rândului. Există unii copii care își doresc să fie întotdeauna primii. Acești copii au
nevoie să învețe că ceilalți copii își doresc la fel de mult ca și ei să facă un anumit
lucru, iar pentru a menține relații bune cu ceilalți trebuie să respecte și dorințele
altor copii.
Copiii pot învăța foarte ușor dacă li se pune la dispoziție ustensile (ex. ceas,
clepsidră, clopoțel) care să-i atenționeze atunci când timpul pentru un anumit joc a
expirat sau este rândul altui copil să se joace cu jucăria respectivă (ex. fiecare copil
se joacă 10 minute la topogan). Se poate numi un responsabil care să țină timpul,
unora le place la fel de mult să controleze timpul ca și să se joace. De asemenea,
pentru unele activități libere copiii se pot înscrie singuri pe o tăbliță desenând un
simbol. Astfel se dezvoltă capacitatea de a lua decizii a copilului și asumarea
responsabilității.
O altă regulă care are rol de prevenire a problemelor emoționale și
comportamentale se referă la prevenirea excluderii, marginalizării unor copii de
către alți copii de la grupă. Copiii care sunt excluși au un nivel ridicat de
singurătate și de depresie și pot reacționa agresiv pentru a atrage atenția celorlalți.
Prin urmare, este important să se introducă o regulă de genul “Toți copii de la
grupă sunt prieteni! Nu avem voie să spunem: Tu nu te joci cu noi!”
În mediile în care se pune accent pe cooperare copiii se simt relaxați și au
încredere în ei, asta deoarece copiii sunt în etapa de învățare, iar ei au nevoie de
sprijin și de recunoașterea oricărui progres și nu de identificarea performanței
obținute.
Descrierea faptelor este un pas important pentru a-i învăța pe copii să
vorbească despre comportament și nu despre persoană, să evite blamările și
etichetările; ele nu fac decât să amplifice conflictul. Verbalizarea sentimentelor
negative duce la descărcarea emoțională a copilului și face mai puțin probabilă
recurgerea la comportamente agresive.
Bibliografie:
1. Curriculumul pentru educația timpurie.

2. Denham, S., A. (1998), Emotional Development in Young Children. Front
Cover. Guilford Press;
3. Goleman, D. (2008), Inteligenta emoțională, ediția a III-a, Editura Curtea
Veche, București;
4. Harris, P. L., Olthof, T., & Terwogt, M. (1981), Children's knowledge of
emotion. Journal of Child Psychology and Psychiatry,
5. Petrovai, D. (2012), coordonator, Pentru un copil sănătos emoțional și social -
ghid practic pentru educatorul care construiește încredere!, Editura V&I
Integral, București;
6. Ştefan C.A., Kallay, E. (2007), Ghid practic pentru educatori, Editura ASCR,
Cluj-Napoca;
7. Vernon, A. (2006), Dezvoltarea inteligenței emoționale prin educație rațional-
emotivă și comportamentală, Editura ASCR, Cluj-Napoca;
8. *** Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Ghid de bune practici
pentru Educația Timpurie a copiilor de la 3 la 6/7ani, București, 2008;
9. *** Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Ghid de bune practici
pentru Educația Timpurie a copiilor de la 3 la 6/7ani, București, 2008;
10. *** Un curriculum preșcolar pentru dezvoltarea socio-emoțională (4-7 ani),
programul educațional „Da, poți!”;
1.Definirea problemei constatate în
situația propusă.
Reșiind din situația propusă o
Domeniul de activitate problemă ar fi capacitatea preșcolarilor
 Limbaj și comunicare; de a produce mesaje clare, logice
utilizând expresivitatea verbală,
 Dimensiunea: Educație pentru
nonverbală, paraverbală.
limbaj și comunicare;
Abilitatea de a comunica eficient,
 Competență specifică:
capacitatea de a produce mesaje clare,
Exprimarea mesajelor orale,
logice este esențială pentru realizarea
demonstrând comportament
tuturor activităților cotidiene prin
verbal, nonverbal , paraverbal
utilizarea intonației, acentului,
în diverse contexte;
gesturilor.
 Unitatea de învățare: 5-7 ani; 2.Explicarea noțiunii desprinsă din
 Unitatea de competență 2.3: situația propusă.
Producerea de mesaje clare, Aș dori să evidențiez următoarele
logice, folosind expresivitatea noțiuni, deci ce este expresivitate
verbală, non-verbală, verbală?
paraverbală. Expresivitatea verbală este o calitate de
SITUAȚIA DIDACTICA a fi expresiv, o exprimare vie, clară,
01. Pentru producerea mesajelor plastică.
clare, logice preșcolarii utilizează Prin expresivitate non-verbală
expresivitatea verbală, înțelegem redarea mesajelor clare cu
nonverbală, paraverbală ajutorul expresiei faciale, a emoțiilor, a
(intensitate, ritm, intonație, limbajului corporal.
accent, gesturi, mimică etc.) Manifestarea prin sunete nearticulate,
Cum ajutați copilul să producă intonației, accentului pus pe cuvinte,
astfel de mesaje? timbrul, intensitatea vocii este
Propunător: Tatiana expresivitatea paraverbală.
VRAJMAS, IET nr.5 ,,Regina Cunoaștem, că dezvoltarea limbajului
Maria” or.Ialoveni, grad didactic și a comunicării expresive în grădiniță
superior se realizează atât în activitățile
integrate, cât și în cadrul întregului
program din grădiniță.
3. Justificarea actualității problemei
identificate.
Problema dezvoltării limbajului la vârsta preșcolară a fost și este obiectul
numeroaselor studii și cercetări. Dezvoltarea limbajului la vârsta preșcolară este o
problemaă actuală, deoarece trăim într-o eră tehnologică, când copiii sunt
înconjurați de gadgeturi și părinți ,,ocupați”, astfel apare dificultatea socializării.
În cartea ,,Profesorul de succes” Ion-Ovidiu Pânișoara menționează, că
comunicarea verbală și cea nonverbală sunt strâns legate una de alta. Elementele
comunicării nonverbale uneori pot substitui aspectele comunicării verbale. Tot în
acestă sursă găsim:” canalul verbal ocupă doar o proporție de 35% din totalul
comunicării, restul 65% fiind ocupat de canalul nonverbal”.Deci,comunicarea
verbală și comunicarea nonverbală sunt astfel stâns legate una de alta.
Limbajul se dezvoltă și progresează în mod continuu la copii, iar noi educatorii
fiind un model al dicției corecte, avem un rol decisiv în cultivarea și dezvoltarea
expresivității la copii prin gesturi, mimică, intonație. Cunoscând și utilizând
expresivitatea verbală, nonverbală și paraverbală, preșcolarii își dezvoltă
capacitatea de a produce mesaje clare, coerente și logice. Dezvoltând acestă
competență, noi realizăm finalitatea educației timpurii , asigurând comunicarea
optimă între educator și copii , pregătindui pentru integrarea în societate.
4.Contextualizarea problemei la nivel de curriculum și alte documente de
politici educaționale.
 Problema dată este contextualizată în Curriculumul pentru Educație Timpurie
centrat pe competențe, educatorul având rolul valorificării resurselor interne
achiziționate de copii pe care le vor aplica ulterior la soluționarea unor situații
în diferite contexte.
 Vorbim despre Domeniul de activitate:Limbaj și comunicare;
 Dimensiunea: Educație pentru limbaj și comunicare;
 Competență specifică: Exprimarea mesajelor orale, demonstrând
comportament verbal, nonverbal , paraverbal în diverse contexte;
 Unitatea de învățare: 5-7 ani;
 Unitatea de competență 2.3: Producerea de mesaje clare, logice, folosind
expresivitatea verbală, non-verbală, paraverbală.
 Curriculum pentru ET se racordează concomitent și cu domeniile de
dezvoltare: Dezvoltarea limbajului a comunicării și premiselor citirii și
scrierii;
 Subdomeniu1:Dezvotarea limbajului și a comunicării orale;
 Aspect specific: Dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare (comunicare
expresivă);
 Standard 5: Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de comunicare
verbală, non verbală și paraverbală.
 Găsim dezvoltarea acestui subiect și în Ghidul de implementare a CET, în
Metodologia de evaluare a dezvoltării copilului în baza Standardelor de
Învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani, Cadrul de
Referință, Repere metodologice privind organizarea procesului educațional în
instituțiile de educație timpurie în anul de studii 2020-2021 etc.
dată:
 Cunoaștem mai multe surse bibliografice, ce ne permit să depășim această
problemă, de exemplu: ,,Formarea competențelor în grădiniță” de Viorica
Preda, Sandrine Delmarle, Catherine Bogaert, Editura Aramis, 2013. În
această sursă autorul ne vorbește despre dezvoltarea competențelor
preșcolarilor ce se formează în cadrul unor situații diverse, adică prin
jocuri,prin cercetări, prin situații-problemă și prin alte modalități, toate
acestea cu ajutorul comunicării.
 Desemenea în cartea ,,Profesorul de succes” de Ion-Ovidiu Pânișoara, care
abordează acest subiect, spunând că în relația cu copiii cadrul didactic
utilizează mai multe tipuri de comunicare. Dintre acestea, diada cu influiența
cea mai puternică asupra actului instructiv-educativ este axa verbal-
nonverbal din comunicare. Autorul în principiul coerenței între comunicarea
verbală și comunicarea nonverbală a menționat , că atunci când transmitem
un mesaj verbal interlocutorul dumneavoastră transmite simultant și un
mesaj nonverbal, iar o neconcordanță între acestea poate induce confuzie și
compromite eficiența comportamentului didactic.
6.Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei:2-3 metode
Cu siguranță că și în grupul de copii în care activez persistă această problemă și
sunt motivată să o soluționezi. Pentru dezvoltarea expresivității verbale,
nonverbale și paraverbale la copii pe parcursul întregului program utilizez diverse
metode.
De exemplu, în cadrul Salutului de dimineață-folosesc poezii de salut ce sunt
redate cu ajutorul gesturilor, recitare cu intonație:
Buna dimineața soare!
Buna dimineața floare!
Buna, buna dimineața!
Copilași din grupa noastră!
Apoi urmează completarea panourilor interactive în cadrul cărora copii
folosesc pentru reproducerea mesajelor orale, expresivitatea verbală, nonverbală și
paraverbală. Și în cadrul rutinelor și tranzițiilor dezvolt aceste competențe, de
exemplu:
Bate tare palmele,
Scuturăm picioarele
Și în pas vioi
Unu-doi, unu-doi
Spre centre pornim noi!
În cadrul activităților integrate folosesc diverse jocuri, frământări de limbă,
memorizări dramatizări, unde copiii reproduc mesaje orale utilizând expresivitățile
orale, nonverbale și paraverbale.
Și în cadrul plimbărilor, în cadrul jocurilor de intensitate mică și mare
preșcolarii au ocazia deasemenea să-și formeze această competență.
În prezent activez cu copii de 6-7 ani, dar acestă competență am început s-o
formez din grupa mică. Primele exerciții pentru stimularea expresivității verbale a
copilului mic am avut ca scop exersarea respirației în exprimarea orală în funcție
de ideile exprimate. De exemplu, jocul ,,Capra cu trei iezi” am solicitat copiii să
completeze propozițiile sau frazele enunțate de către mine cu cuvintele potrivite
pentrui a le da un sens logic ,,Mama-capră a plecat....”, ,,După plecarea mamei a
venit...”.
În cadrul grupei mijlocii am organizat diverse jocuri exerciții, prin care ceream
copiilor să explice pe scurt conținutul unei idei din poieziile cunoscute, să le recite
expresiv pe fragmente, integral sau pe roluri.
Interesul copiilor pentru expresivitatea cu mimica și gesturi îl trezesc
organizând concursuri: ,,Cel mai bun recitator”, ,,Cel mai talentat actor”.
De asemena din grupa mare organizez diverse concursuri, prin care le cer
respectarea ritmului pauzelor, nuanțării vocii în timpul reproducerilor.
Expresivitatea vorbirii copiilor este dată de intensitatea puterei cu care sunt
rostite sunetele, cuvintele sau propozițiile. În acest context, organizez jocuri-
exerciții cum sunt ,,Mai tare, mai încet”, în care copilul imită diverse sunete, silabe
sau cuvinte cu diferită intonație.
Deasemenea încurajez copii să-și exprime verbal sentimentele de teamă, frică,
tristețe.Nu neg aceste trăiri, dar ajut copilul să folosească cuvinte adecvate pentru
exprimarea lor.
Propun jocuri prin care copiii adresează întrebări și răspund prin limbajul
nonverbal. Aloc timp și pentru copiii bilingvi să se implice în conversații
semnificative atât în limba română,cât și în altă limbă maternă. Realizezi
dramatizări cu adăugarea activităților psihomotrice, de mimică și gest.
În jocul ,,Cine intonează mai bine” expimăm împreună cu copiii aceași
propoziție, dându-i sensuri diferite prin schimbarea intonației, cu următoarele
sensuri: afirmare, întrebare, îndoială, nesiguranță, dezacord, dezaprobare,
entuziazm.
Toate aceste metode sunt cunoscute de copiii, doar prin joc copii realizează
această competență.
principiile centrării pe copil
Consider, că modelul propus de mine este important pentru copii din grupa în care
activez. Aceste activități dezvoltă copiilor abilitatea de a reproduce mesaje clare,
logice, desigur prin utilizarea expresivității verbale, nonverbale, paraverbale pe
tot parcursul programului zilei. Pot menționa, că modelul propus se axează pe
particularitățile și nevoile copilului, ritmul acestora de învățare și dezvoltare, în
care copiii se implică cu plăcere, de bună voie și din propria inițiativă, creând
desigur o stare de bine și confort în grupă.
Aș recomanda colegilor să familizeze și să orienteze și părinții în utilizarea
acestor metode în timpul comunicării cu copiii săi, doar împreună vom realiza
acest proces educațional centrat pe copil, doar pornind de la ideea unei învățări cât
mai naturale, în acord cu nivelul experiențelor traversate de copii în viața
cotidiană, dar respectând particularitățile individuale ale copilului.
Dificultăți în aplicarea regulilor de
Domeniul de activitate igienă personală a spălatului pe mâini
 Sănătate și motricitate la preșcolarii mici.
 Dimensiuni: Educație pentru 2. Explicarea noțiunii
sănătate; desprinsă din situația propusă.
 Compenta specifică: Ce este igiena? Igiena este o
Identificarea și aplicarea știință care studiază legitățile
regulilor igienico-sanitareîn influienței factorilor mediului extern
diferite contexte, asigurând
menținerea sănătății;
 Vârstă 3-5 ani.
asupra sănătății omului, populației, elaborează măsurile de profilaxie a bolilor
și crearea condițiilor ce asigură menținerea și fortificarea sănătății.
Aplicare-acțiunea de a aplica și rezultatul ei.
Regula-a pune în ordine, a aranja, a rândui, a sistematiza, a pune la punct un
mecanizm , a face să funcționeze regulat, repetat.
3.Justificarea actualității problemei identificate
Educația pentru igienă trebuie să înceapă cât mai curând și este foarte
important să transformăm îngrijirea mâinlor într-un moment plăcut și dorit pentru
copil. Scopul acestui exercițiu este acela de a ajuta copilul să învețe să se spele
singur și corect.
În contextul schimbărilor majore și accelerate care au loc în societate,
asigurarea unei stări de sănătate a copiilor reprezintă una din directivele prioritare
pentru cadrul didcatic din IET în acest an de studii.
În timpul unei pandemii globale una dintre cele mai accesibile și importante
metode de a preveni răspândirea unui virus este spălatul frecvent pe mâini.
Spălatul pe mâini devine o competență automatizată, doar la finele
preșcolarității.
4.Contextualizarea problemei la nivel de curriculum:
Misiunea curriculumului este de a orienta cadrele didactice/personalul din IET
în proiectarea, organizarae și realizarea activității educaționale.
Problema dată este relatată în :
Domeniul: Sănătate și motricitate
Dimensiuni:Educație pentru sănătate;
Compenta specifică:Identificarea și aplicarea regulilor igienico-sanitareîn
diferite contexte, asigurând menținerea sănătății;
Vârstă 3-5 ani.
Unitatea de competență 1.4:Respectarea regulilor de igienă personală și
colectivă.
Găsim acest subiect și în Ghidul de implementare a CET , în Metodologia de
monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului în baza Standardelor de Învățare și
Dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani, Cadrul de Referință, Repere
metodologice privind organizarea procesului educațional în instituțiile de educație
timpurie în anul de studii 2020-2021 etc.
dată.
Problema dată este reflectată în mai multe surse bibliografice:
ABC-ul sănătății pentru preșcolari menționează,că temelia sănătății se pune din
cea mai fragedă vârstă nu numai prin îngrijirea corectă, alimentația sănătoasă,
regimul normal, dar și prin faptul că copiilor li se dau anume cunoțtințe și se
formează unele aptitudini de comportament sanogen, care crează sănătatea.
În sursa Activități de dezvoltare personală de Dumică Stela, Angela Dascăl
găsim exemple practicela acest subiect. O sursă importantă este Ghidul
metodologic pentru educatori și părinți care are scopul de a le da părinților și
educatoriilor direcțiilor principale în educația pentru sănătate a copiilor.
Procesul de formare a deprinderilor igienico-sanitare la preșcolari capătă un
coeficient mai înalt desfășurând activități demonstrative, utilizând diverse jocuri și
exerciții. Deasemenea zilnic îmbogățesc vocabularul copiilor folosind cunoștințele
însușite pe parcursul activităților de educație sanitară.
Analizând curriculumul ET ( domeniul Sănătate și motricitate ;Dimensiunea
Educație pentru sănătate )am elaborat exemple de activități de învățare pentru
fiecare unitate de competență, pe care le realizezi în cadrul activităților pe tot
parcursul zilei, folosind următoarele metode și forme de lucru:
-povetirile și discuțiile libere (depre respectarea regulilor de igienă);
-observarea sistematică a comportamentul copiilor la acest capitol;
-jocul ca mijloc de educație;
-regimul zilei ca mijloc de educație (spălatul pe mâini cu săpun);
O atenție tot mai mare o acord viziunii interdisciplinare a conținuturilor, care
oferă copiilor șansa de a se manifesta liber și creativ;
Deasemenea utilizez metoda algoritmului .Elaborăm împreună cu copii unele
reguli de igienă: suflecă mânicile, deschide robinetul, umecteză mâinile, ia
săpunul în mâini, fricționează săpunul -palmă de palmă, între degete, spală bine
mâinile de săpun, închide robinetul, șterge-ți mâinile cu prosopul.Utilizez și
metoda Demonstrației:un copil imită spălarea mâinilor, demonstrând toate etapele
prezentate mai sus.Ceilalți copii vor aprecia verbal acțiunile lui,apoi toată grupa de
copii va efectua aceleași acțiuni prin gesturi,fără aplicarea apei și săpunului. Apoi
pe rând vor pleca la baie și vor realiza aceste acțiuni, având la dispoziție apă,
săpunu și prosop.
În procesul spălării pe mâini vom recita versuri, vom înterpreta cântecele:
Iată noi și ne spălăm
Măinile le curățăm
De microbi noi să scăpăm
Igiena s-o păstrăm
O metodă eficienta de a memoriza aceste reguli este lecturarea cărților la tema
sănătății și chiar crearea propriei povești pe care am întitulat-o ,,Apă și săpunul”.
Apoi am creat niște personaje imaginare Murdărel și Murdărica, care stimulează
și exersează cu copiii situații concrete a regulilor de igienă individuală. La
organizarea procesului educațional țin cont de faptul că bunele maniere, respectul
pentru sănatatea proprie, nu se învață numai prin sfaturi, observație, ci prin
puterea exemplului, care are o amprentă reală.
Spălatul pe mâini îmi oferă posibilitatea de a formula întrebări-probleme. De
exemplu:
-Oare unde curge apa la robinet?
-De ce trebuie să ne spălăm pe mâini înainte și după de masă?
-Cum s-au format baloanele de săpun?
Desigur am ca scop să ajut copilul să învețe să se spele singur și corect pe mâini,
dar în formă plăcută și distractivă, recitând poezii:
Rândul iute să-l formăm
Lângă ușă ne așezăm.
Și cuminți să așteptăm
Către baie să plecăm.
Alt joc pe care copii îl adoră este „Eu citesc, tu completează cu imaginea
respectivă” (ce este corect și incorect).Copii adregesc apa,și apa are de regulă un
efect terapeutic de calmare.Așadar, compunem împreună cu copii cântece/poezii pe
melodii deja cunoscute pentru activitatea de spălarea a mâinilor (de ex. spectacol
consacrat Zilei Mondiale spălatului pe mâini,Mâinuțe curate=multă sănatate).
O altă metodă este lucrul cu părinții, deoarece consider că formarea acestor
deprinderi începe din familie și este completată în grădiniță, iar lipsa lor crează
dificultăți în respectarea regimului din grădiniță.
Pentru a evita astfel de obstacole am elaborat și unele forme de lucru cu
părinții:convorbiri, sfaturi practice, difuzarea literaturii de educație sanitară
(broșuri, pliante), am organizat mese rotunde on-line cu acest subiect actual.

principiile centrării pe copil
Consider, că modelul propus este relevant și corelează cu princiile centrării pe
copil.Activitățile propuse vor ajuta copii să exploreze lumea și întregule ei, ei vor
putea aplica aceste reguli de igienă personală.
Deasemenea copiii în cadrul activităților propuse am stimulat copiii sub toate
aspectele trecând prin toate domeniile de învățare și sprijinindu-i în dezvoltarea lor
în raport cognitiv, socio-emoțional, fizic și intelectual.
Și să reținem că micul copil învață de la adult, astfel având grijă în mod corect
de propria lor igienă, iar adultul fiind un exemplu pentru ei.
Învățarea acestor competențe de igienă se formează treptat, prin joc, cu multă
răbdare, atenție și grijă.
În acest context modelul propus învață copilul de la cea mai fragedă vârstă să fie
îngrijit, să respecte regulile de igienă personală, să se obișnuiască cu un regim
rațional de alimentație, ajută la punerea unei temelii trainice formării
comportamentului igienic.
Educația timpurie este cea mai importantă și mai complexă etapă în dezvoltarea
copiilor de la naștere până la momentul întrării în școală, care valorifică în mod
special, competențele transfersale ale învățământului din RM, fiind centrate pe
copil.
1.Definirea problemei
Domeniul de activitate Dificultate de pronunțare a unor
 Domeniu :Limbaj și sunete și grupuri de sunete în
comunicare; cuvinte.Tulburări de vorbire.
 Dimensiunea:Educație 2.Explicarea noțiunii desprinsă
pentru Limbaj și din situația propusă
comunicare; Dificultate- greutate de a face,
 Competență specifică: 2.1 piedică, obstacol.
Pronunțarea Tulburările limbajului reprezintă
îndependentă,clară,a rezultatul disfuncțiilor intervinite în
tuturor sunetelor limbii recepționarea, înțelegerea, elaborarea și
materne, a grupurilor de realizarea comunicării scrise și orale
suneteîn cuvinte,expresii din cauza unor afecțiuni de natură
mai dificile. organică, funcționarea, psihologică sau
 Competența educațională, care acționează asupra
specifică:Exprimarea copilului mic în perioada apariției și
mesajelor orale, dezvoltării.
demonstrând comportament Dislalia este o tulburare de
verbal, non-verbal, pronunție, care se manifestă prin
paraverbal în diverse deformarea, substituirea, omiterea și
contexte; inversarea anumitor sunete în vorbirea
 Unitate de învățare:5-7 ani; spontană și în cea reproducă.
SITUAȚIA DIDACTICA 3.Justificarea actualității
Unii preșcolari întâlnesc problemei identificate
dificultăți de pronunțare clară Dezvoltarea vorbirii și învățarea
a unor sunete, a unor grupe de corectă a limbajului constituie o
sunete în cuvinte, expresii mai preocupare permanentă a educatorilor.
dificile. Problema tulburări de vorbire
Care sunt soluțiile? este și va actuală întrucât aceasta face
Propunător: Tatiana parte din dezvoltarea copiilor. Aceste
VRAJMAS, IET nr.5 ,,Regina tulburări lasă amprentă asupra
Maria” or.Ialoveni, grad didactic comunicării. Este important să
descoperim aceste tulburări de vorbire
cât mai devreme.
Tulburările de limbaj în funcție de gravitatea lor provoacă modificări
negative la nivelul personalității și comprtamentului preșcolarului, iar corectarea
limbajului prezintă o importanță deosebită în înlesnirea comunicării și a integrării
în procesul educațional.
Acestă problemă răspunde exigenților politicilor educaționale dezvoltate în
ultimii ani,fiind în atenția savanților, organelor statale în special Guvernul RM,
MECC, care au instituit instituții de nivelul CRAP, SAP ce reglementează unitățile
de logoped în instituții.Cu părere de rău nu toate instituțiile au logopezi, deaceea
noi educatorii trebuie să deținem un minim de cunoștințe teoretice și de deprindri
practice pentru prevenirea și corectarea unor tulburări de vorbire. În acest context
eu organizez și planific experiențele de limbaj a fiecăruia copil în funcție de ritmul
propriu de dezvoltare.
Actualitatea acestei probleme este fundamentă și pe faptul că de la 9% până
la 30% din copii de vârstă preșcolară și școlară mică sunt marcați de nedezvoltarea
vorbirii.(Vlasova T.Despre copiii cu abateri de dezvoltare).
4.Contextualizarea problemei la nivel de curriculum
Problema dată este contextualizată în Curriculumul pentru Educație
Timpurie, ce este axat pe competențe și asigură abordarea holistică și individuală a
copiilor.
Domeniu :Limbaj și comunicare;
Dimensiunea:Educație pentru Limbaj și comunicare;
Competență specifică: 2.1 Pronunțarea îndependentă,clară,a tuturor
sunetelor limbii materne, a grupurilor de suneteîn cuvinte,expresii mai dificile.
Competența specifică:Exprimarea mesajelor orale, demonstrând
comportament verbal, non-verbal, paraverbal în diverse contexte;
Unitate de învățare:5-7 ani;
Găsim acest subiect și în Ghidul de implementare a CET și în Metodologia
și monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului în baza Standardelor de Învățare
și Dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani,Cadrul de Referință, Scrisoarea
Metodică etc.
5.Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează
problema dată:
Acest subiect a fost abordat de mulți savanți, ar enumera pe Verza Emil în
cartea Psihologia vârstelor ,București Pro Humanitas, 2003.Autorul menționează
că o importanță deosebită o are atitudinea părinților făță de copil, modul în care
acestea se ocupă de dezvoltarea limbajului.Limbajul simplu și cât mai clar
contribuie în cea mai mare măsură la înlăturarea tulburărilor de limbaj determinate
de vârsta pronunțării:este cu totul greșit ca persoanele din anturajul copilului să
emită modul de exprimare infantil, deoarece în acest fel de consolidează greșelile
de pronunție.
În sursa Vrăjmas E ,Educație timpurie este menționat, că obținerea unei
performanțe de bază ce depășesc particularitățile de vârstă a copiilor sunt
dăunătoare:insistența părinților de a învăța copii să pronunțe consoane complexe
înainte de a fi dezvotată abilitatea motrică necesară, în rezultat obțin doar sunete
deformate.
În cartea Activități de dezvoltare personală în IET, Duminică Stela, Dascal
Angela abordează aceată problemă și propun unele metode de soluționare.
6.Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei.

Desigur astfel de probleme sunt și la nivel de grupă în care activez. Pentru
soluționarea ei aplic diverse metode orale, cum a fi:
-Recitarea poeziilor;
-Povestirea liberă sau după imagini;
-Lecturarea dijitală după imagini;
-Convorbiri libere;
Metoda principală de lucru cu copii este exercițiu joc.
Această metodă îmbină jocul cu exersarea necesară pregătirii aparatului
fono-articulator și utilizarea lui pentru emisia corectă a lui. Prin exercițiu -joc
copiii sunt atrași interesați prelungind uneori acest joc și în afara activităților
organizate.
Utilizez această metodă prinexplicație, demonstrație și imitarea,De ex.
(,,Joacă joacă tânără fetiță”, ,,Copilul în pom”).
Pentru corectarea tulburărilor de limbaj folosesc jocul onomatopeele:
-Cum face mielul? Me, me!
-Cum face puil? Piu-piu!
Exersarea de diftongi:
-Cum spunem când ne lovim? Au, au!
-Cum strigăm pe cineva ? Ei,ei!
Exersarea de silabe:
Pa-pe-pi-po-pu
Ba-be-bi-bo-bu
Exersarea de consoane primare:
-Cum bate toba? Bum, bum!
-Cum sună telefonul? Târr, târr!
Pentru consolidarea cunoștințelor învățăm poiezi-numărătoare (Râu, rățușcă,
rămurică).
Un exercițiu practic pentru postrea sunetului ,,R”, pe nas se pune un fulgușor
mic de tifon se scoate limba din gură în formă de căuș și se suflă. La îndeplinirea
corectă a exercițiu tifonul va zbura în sus, apoi încercăm să pronunțăm cuvinte
scurte :sac ,sus, suc;
Trecem la cuvinte polisilabice:săniuță, salopetă, sirenă.
Nu uităm nici de alte cuvinte polisilabice în care sunetul,,s” se regăsește de
două ori:sănătos, somnoros ,scrisoare;
Pentru exersarea a pronunției și articulației învățăm frământări de limbă:
Un moș cu un coș
În coș un cocoș
Moșul cu coșul
Coșul cu cocoșul.
Frământările le realizez pe parcursul întregului program educațional.
O altă metodă ce o utilizez este jocul de cuvinte(eu reproduc sunetul -
copilul spune un cuvântul ce începe cu acest sunet), astfel copilul exersează
pronunția sunetelor dificile.
Toate aceste exerciții, sub formă de joc, repetate în timp arată rezultate bune
în ceea ce vorbește corectitunea vorbirii la preșcolari.
Teatralizarea impune copii să pronunțe exact sunetul cum îl pronunță și
personajul ales de ei, (de ex.Eiiiiii.....dapu nu-mi murdăresc eu mâinuțele
mămucuței și tătucuței....). Poveștele sunt dramatizate cu plăcere de către copii.Un
rol aparte în diminuarea tulburărilor de limbaj o au poeziile.
În cadrul tuturor activităților din grădiniță țin cont să utilize cât mai multe
metode, care ar ajuta copii la această problemă. Penru o bună comunicare și
oferirea unui exemplu de dicție corectă mă strădui să vorbesc expresiv, clar, corect
și coierent cu gestica și intonația corespunzătoare textului.
principiile centrării pe copil.
Consider că modelul propus de mine este în concordanță cu Curriculumul
pentru Educația Timpurie și principiul educației centrate pe copil -respectarea și
valorizarea unicității copilului, a nevoilor, trebuințelor și caracteristicilor acestora.
Ghidându-mă de acest principiu în activitatea educațională folosesc un
specru larg de tehnici și metode ce diminuiază dificultățile de vorbire a copiilor.
Consider, că observarea la timp a unor dificultăți de pronunțare a unor
sunete, grupuri de sunete și expresii mai dificile oferă oportunitatea de a le corecta
la timp.
Combinarea îngrijii cu educația, în parteneriat cu părinți poate genera la
copii promovarea unei imagini pozitive despre sine, formarea abilităților expresive
și interactive, precum și dezvoltarea gândirii ,creativității și independenței.
Să creăm o stare de bine a copiluli pe tot parcursul zilei unde copilul este
subiect al învățării și are o poziție activă.

Situații Didactice Atestare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Situații Didactice Atestare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr.

pentru cadrele didactice care solicită

la Regulamentul de atestare a cadrelor

INTERVIU DE EVALUARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE

Interviul de evaluare a competențelor profesionale se realizează în baza unei

I. Procedura de susținere a Interviului de evaluare a competențelor

II. Cerințe față de elaborarea situației didactice

III. Model de situații didactice:

IV. Algoritmul de prezentare a situației didactice:

Indicator de performanță: Rezolvarea unei situații didactice, problemă

Criterii de evaluare / descriptori Punctaj acordat

1. Argumentează actualitatea problemei abordate în L 0 2 3 4

Schema de convertire a punctajului în calificative:

Studiul de caz se consideră promovat de cadrele didactice care au acumulat

Atestarea este o opțiune, nu este o obligativitate, de aceea trebuie să se

Aceste viziuni rezultă din profesionalismul și experiența proprie a fiecăruia

7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu

Recomandare: Elevul folosește instrumentele și mijloacele deja cunoscute de către

1. Definirea problemei constatate în

7.Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu

1. Definirea problemei constatate în

5. Enumerarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care abordează problema

6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode

7.Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu principiile

3.Justificarea actualității problemei identificate

1. Definirea problemei constatate în

7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează̆ cu

2. Explicarea noțiunii desprinsă din situația propusă.

3. Justificarea actualității problemei identificate:

4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate de

6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode

• Pentru a asigura manifestarea deplină a influenţelor benefice asupra elevilor

7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează̆ cu

6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei: 2-3 metode

Exemplu de analiză a unei opere

Tema Peisaj, redarea frumuseții plaiului natal

1. Definirea problemei constante în

Ana POPOV, Gimnaziul „Nicolae H. Costin”, Chișinău

4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competență, unitate

6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei:

7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu

Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

4.Identificarea posibilelor riscuri în caz că această problemă nu este

O metodă eficientă care ar putea facilita procesul de caracterizare a unei

1. Definirea problemei constatate în

Algoritmul de prezentare a situației didactice:

Problema desprinsă din situația

6. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu

Etapa 4. Exercițiu Predicție pe bază de imagine

1. Curriculumul pentru educația timpurie.

7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu

6.Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei.

S-ar putea să vă placă și