INTERVIUL DE EVALUARE A

COMPETENȚELOR
PROFESIONALE

Conferire/confirmare gradul superior și unu

INTERVIUL DE EVALUARE A COMPETENȚELOR
PROFESIONALE.
PROCEDURA DE CONFERIRE A GRADELOR
DIDACTICE

 Pentriu conferirea și confirmarea gradului didactic unu

si superior (vezi p. 67 (e) și 68 (f); p.74(f) și 75.
 Deținătorilor de titluri științifice în pedagogie sau în
domeniul disciplinei predate li se conferă direct gradul
didactic superior ca urmare a examinării (inclusiv IECP,
p.69 (f)).
 INTERVIUL DE EVALUARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE SE REALIZEAZĂ ÎN BAZA UNEI
SITUAȚII DIDACTICE, PROBLEMĂ SPECIFICĂ DISCIPLINEI PREDATE ÎN RAPORT CU O ANUMITĂ
CLASĂ/ GRUPĂ, PRIN CARE CANDIDATUL DEMONSTREAZĂ COMPETENȚE DE SPECIALITATE,
Procedura de susținere a PSIHOPEDAGOGICE
Interviului de
 
Cerințe față de elaborarea situației
ȘI SOCIALE.

evaluare a competențelor profesionale didactice

 Interviul de evaluare a competențelor profesionale se Situația didactică:

va desfășura oral (în format online sau clasic).
 Comisiile de atestare pe disciplinele școlare și de profil
vor elabora din timp situații didactice pentru fiecare
candidat supus evaluării.
 La începutul interviului, președintele Comisiei
repartizează fiecărui candidat câte o situație didactică.
 Se acordă 15 minute pentru rezolvarea situației
didactice.
 Candidatul susține public răspunsul argumentat, ținând
cont de algoritmul de prezentare și criteriile de
apreciere în baza cărora va fi evaluat.
 Timpul alocat pentru susținerea interviului nu va
depăși 10 minute pentru fiecare candidat.
 Comisia va oferi, după caz, întrebări de precizare sau
de valorificare a experienței cadrului didactic.
 Timpul alocat pentru întrebări și răspunsuri nu va
depăși 5 minute.
Prezintă un proces de formare/dezvoltare a unor
competențe, capacități, abilități, deprinderi.
Vizează un aspect metodic/ didactic la disciplina de
specialitate (învățarea unor noțiuni, aplicabilitatea, formarea
unor automatisme, formarea unor capacități etc.).
Prezintă o problemă pedagogică (se constată o absență,
lipsă a ceva, insuficiență, dificultăți etc.)
Se referă la un număr extins de elevi.
Pentru formularea unei situații didactice, Comisiile de
atestare pot utiliza sintagmele: în procesul de interpretare, în
procesul de analiză, în procesul de rezolvare, în procesul de
explorare, în procesul de determinare, în procesul de audiție,
în procesul de automatizare a unor abilități, în procesul de
articulare a unor sunete specifice limbii străine etc.
 ALGORITMUL DE PREZENTARE
A SITUAȚIEI DIDACTICE:
1. Definirea problemei constatate în situația propusă.
2. Explicarea noțiunii desprinsă din situația propusă.
3. Justificarea actualității problemei identificate.
4. Contextualizarea problemei la nivel de curriculum (competenșă,
unitate de competență, unitate de conținut și clasă/), după caz și altor
documente de politici educaționale (instrucțiuni, ghid, programe,
repere metodologice, metodologii et.) în care reflectă problema
respectivă.
5. Enumerarea a 2 – 3 surse bibliografice sau autori care abordează
problema dată.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei 2 – 3
metode relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare
pentru colegi.
7. Argumentarea faptuluică modelul propus este relevant și corelează cu
principiile centrării pe elevi /copil.
MODELE DE STUDIU DE SITUAȚII
DIDACTICE
 În procesul de studiere a textului literar, elevii întâlnesc dificultăți în caracterizarea
indirectă a personajului literar. În ce mod depășiți situația dată și obțineți rezultate
scontate?
 În procesul de socializare, copiii preșcolari își exprimă mai dificil emoţiile pozitive faţă
de persoane. În ce mod depășiți situația dată? Care sunt soluțiile?
 În procesul de determinare a părților zilei (dimineață, amiază, seară, noapte) și a
succesiunii acestora copiii de vârstă preșcolară întâlnesc dificultăți, confundând
denumirile sau chiar caracteristicele acestora. În ce mod depășiți situația dată? Care
sunt soluțiile?
 În procesul de interpretare a textului literar, elevii întâlnesc dificultăți de analiză a
expresivității limbajului literar. În ce mod depășiți situația dată? Care sunt soluțiile?
 În procesul de rezolvare a funcțiilor, liceenii stabilesc incoerențe în … În ce mod
depășiți situația dată? Care sunt soluțiile?
 În procesul de rezolvare a problemelor compuse în clasa a II-a, la elevi se constată
dificultatea de a realiza schema problemei. În ce mod depășiți situația dată? Care sunt
soluțiile?
 În procesul de elaborare a proiectării de lungă durată în IET, se constată lipsa de
personalizare a demersului evaluativ. În ce mod depășiți situația dată? Care sunt
soluțiile?
 MODELE DE STUDIU DE SITUAȚII
DIDACTICE LA GEOGRAFIE
MODELUL I
 Clasa V –a
 Curriculum disciplinar 2019

 CS – 2 Raportarea realității geografice la suporturi statistice, grafice și

cartografice, dovdindspirit analitic și practic.
 UC – 2.2

 Localizarea elementelor geografice pe reprezentări grafice și cartografice

după punctele cardinale.
 Domeniul – aplicare și operare.

 UC – Litosfera și Hidrosfera

În procesul de localizare a elementelor geografice pe reprezentări grafice și

cartografice după punctele cardinale, elevii întmpină greutăți la poziționarea
pe harta contur a obectelor geografice.
Cum depășim situația?
Ce soluții propuneți?
 MODELUL II

 Clasa a VI – a
 Curriculum disciplinar 2019

 CS – 1 Interpretare realității geografice prin mijloace și limbaje

specifice, manifestând interes pentru dezvoltarea sustenabilă a
mediului.
 UC – 1.3 Descrierea structurală a realitășii geografice, utilizând
termeni specifici.
 Domeniul: Integrare și transfer.

 UC: Continentul Africa; Continentul America de Sud.

În procesul de descriere a realității geografice, elevii întâlnesc

dificultăți la utilizarea termenilor specifici disciplinei geografia.
Cum depășiți situația dată?
Care sunt soluțiile?
 MODELUL III
 Clasa VII – a
 Curriculum 2010

 CS – 5 Identificarea relațiilor dintre componentele, fenomene

și procese naturale. Formarea comportamentului în raport cu
natura pe baza cunoașterii relației cauză – efect.
 Sc – argumentarea relațiilor dintre componentele naturii.

Conținuturi: Clima.Particularități generale., Zonele climatice.,

Zonele naturale ale continentului Eurasia și America de Nord.
În procesul de studiere a conținuturilor geografice, elevii nu pot
identifica relația cauză – efectdintre componentele,
fenomenele și procese naturale.
Cum depășiți situația dată?
Ce soluții propuneți?
 MODELUL IV

 Clasa a VII – a
 CS 6 Aplicarea unor elemente din matematică, științe,
tehnologie în studierea mediilor locale, regionale și globale, în
rezolvarea unor probleme și situații din cotidian.
 SB Măsurarea distanțelor și determinarea coordonatelor
geografice utilizând elementele matematice ale hărții.
 Conținuturi: Poziția fizico – geografice a Americii de Nord și a
Eurasiei.; Relieful Americii de Nord, Eurasiei.
În procesul de determinare a coordonatelor geografice, elevii
clasei a VII – a confundă latitudinea geografică cu longitudinea
geografică.
În ce mod depășiți situația?
Care sunt soluțiile?
 MODELUL II
 Clasa a VI – a
 Curriculum disciplinar 2019

 CS – 1 Interpretare realității geografice prin mijloace și limbaje

specifice, manifestând interes pentru dezvoltarea sustenabilă a
mediului.
 UC – 1.3 Descrierea structurală a realității geografice, utilizând
termeni specifici.
 Domeniul: Integrare și transfer.

 UC: Continentul Africa; Continentul America de Sud.

În procesul de descriere a realității geografice, elevii întâlnesc

dificultăți la utilizarea termenilor specifici disciplinei geografia.
Cum depășiți situația dată?
Care sunt soluțiile?
1. DEFINIREA PROBLEMEI CONSTATE ÎN SITUAȚIA DATĂ.
PROBLEME CE SE DESPRIND DIN SITUAȚIA DATĂ ESTE
ÎNSUȘIREA NOȚIUNILOR GEOGRAFICE ȘI UTILIZAREA LOR
ÎN DIFERITE CONTEXTE DE ÎNVĂȚARE.
2.EXPLICAREA NOȚIUNII DESPRINSĂ DIN SITUAȚIA DATĂ.
Formarea noțiunilor geografice trebuie privită nu ca un scop, dar ca
un mijloc de dezvoltare a gândirii geografice. Noțiunile geografice
devin elemente ale judecăților și raționamentelor. În acest proces
complex de formare a noțiunilor, profesorul trebuie să țină cont
atât de specificul formării noțiunilor geografice, cât și de
particularitățile pe care le dobândește acest proces în studierea
obiectului Geografie. Procesul de constituire a noțiunilor
geografice solicită gândirea abstractă a elevilor.
3. JUSTIFICAREA ACTUALITĂȚII PROBLEMEI IDENTIFICATE.
Însușirea noțiunilor geografice de către elevi are un rol important în
dezvoltarea gândirii critice despre mediul înconjurător, dezvoltă
capacitatea de cunoaștere și dorința de a descoperi noul. Elevul capătă
experiență ce îl va ajuta să cunoască mai exact și profund realitatea
înconjurătoare, să se adapteze la diferite condiții ale mediului.
4. LA NIVEL DE CURRICULUM ȘI DOCUMENTE DE POLITICI
EDUCAȚIONALE PROBLEMA DATĂ ESTE REGĂSITĂ ÎN:
Curriculum 2019
CS 1: Interpretarea realității geografice prin mijloace și limbaje specifice,
manifestând interes pentru dezvoltarea sustenabilă a mediului.
UC 1.3 Descrierea structurată a realității geografice, utilizând termeni
specifici.
Clasa VI – a
Continentul Africa. Continentul America de Sud. etc.
În reperele metodologice privind organizarea procesului educațional la
disciplina școlară geografie 2019 – 2020. Se stipulează : în unitățile
de conținut sunt incluse noțiunile de bază la fiecare unitate de
conținut, care au caracter obligatoriu și trebuie reținute de elevi.
5. PROBLEMA DATĂ ESTE ABORDATĂ ÎN:
 Codul Educației al Republicii Moldova.

Art. 27. Misiunea învățământului gimnazial.

Învățământul gimnazial contribuie la formarea unei personalități libere
și creative prin asigurarea dezvoltării competențelor elevilor precum
și prin consilierea și orienterea acestora în determinarea traseului
individual optim către învățământul liceal sau cel profesional –
tehnic.
 Standartele de eficiență a învățării geografiei

( standartul 1.2, indicatorul 1.3, 1.4, 2.1)

 Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor
 6. MODELUL PROPRIU DE
SOLUȚIONARE A PROBLEMEI.
 Metoda comparației ajută elevii să stabilească asemănări
și deosebiri, care există între fenomenele și obiectele
geografice, evidențiindu – se trăsăturile specifice ale
acestora. Contribuie la formarea reprezentărilor și
noțiunilor geografice constituind o operație de gândire.
Însoțește toate celelalte metode, fiind consederată un
procedeu anexă al acestora, prin care se rezolvă o serie
de probleme instructiv – educative care se analizează în
procesul învățării geografice.
 Ex.Comparați noțiunea de continent cu cea de bazin
oceanic (clasa VI)
 Problematizarea contribuie la formarea reprezentărilor și noțiunilor
geografice, la dezvoltarea gândirii critice, dezvoltă creativitatea și capacitatea
de a compune și recompune din cunoștințele anterioare noțiuni geografice
noi.
Ex. Cum influențează curenții oceanici clima Africii?
o Aplicarea algoritmului de descriere a unui obiect, fenomen, proces geografic.

Caracterizarea unităților mari de relief: Munții.

 Poziția geografică în cadrul continentului;

 Direcția de orienare a culmilor montane;

 Altitudinea maximă;

 Vârsta geologică (era în care s – a format);

 Prezența ghețarilor;

 Tipul de munți după altitudine (joși, mediu, înalți)

7. ARGUMENTAREA FAPTULUI CĂ MODELUL
PROPUS ESTE RELEVANT ȘI CORELEAZĂ CU
PRINCIPIILE CENTRĂRII PE ELEV/COPIL
Volumul de informație crește într – un ritm fără precedent. De aici
apare și necesitatea de – ai învăța pe elevi să învețe eficient și să
gândească critic.
Pentru a – i învăța cu adevărat să gândească critic, în calitate de
profesori avem obigația de a crea în permanență oportunități de
exersare, de evaluare și de estimare a rezultatului. Urmează să – i
obișnuim pe elevi cu ideea că respectarea unor pași, asimilarea unui
alogoritm le va facilita procesul de gândire și ordonare a ideilor.
Capacitatea de a gândi critic se dobândește în timp, permițând elevilor
să se manifeste spontan, fără îngrădire, ori de câte ori există a
situație de învățare. Ei nu trebuie să se simtă stingheriți, să le fie
teamă de reacția celor din jur făță de părerile lor, să aibă încredere
în puterea lor de analiza, de reflecție.