Sunteți pe pagina 1din 9

Râurile Eurasiei

Cobzari-Goia Alex
FLUVIUL VOLGA
• Volga este cel mai lung fluviu din Europa, aflat în totalitate pe teritoriul
Rusiei. Volga izvorăște din Podișul Valdai, situat în nord-vestul
Moscovei, și are un curs de 3.690 km, fiind inima celui mai mare
complex hidrografic al continentului. Volga este al 19-lea fluviu din
lume ca lungime, vărsându-se în Marea Caspică, 88 km la sud de orașul
Astrahan. La vărsare formează o uriașă deltă. Cursul său străbate cea
mai bine populată și mai dezvoltată regiune a Rusiei. Pe cursul său s-au
construit nouă mari hidrocentrale.
• Volga este cel mai mare fluviu din Europa din punct de vedere al lungimii, al revărsării și al bazinului
de colectare. Volga este considerat râul național al Rusiei și traversează 11 dintre cele mai mari 20 de
orașe ale Rusiei. În Rusia, Volga este cunoscută sub numele de „Bолга” cuvânt ce este înrudit cu un
cuvânt slavic și anume „umezeala”, „umiditate”.
• Fluviul Volga aparține bazinului Mării Caspice. Izvorăște din Dealurile Valdai, la 225 metri deasupra
nivelului mării, la N-V de Moscova și la aproximativ 320 de kilometri S-E de Sankt Petersburg. Volga
trece la est de Lacul Sterj, Tver, Dubna, Rîbinsk, Iaroslavl, Nijni Novgorod și Kazan. De acolo se
îndreaptă spre sud și trece pe lânga Ulianovsk, Togliatti, Samara, Saratov și Volgograd, apoi se varsă în
Marea Caspică, lângă Astrahan, care se află la 28 de metri sub nivelul mării.
• Cea mai strategică întorsură a Volgăi este atunci când se îndreaptă către Don (unul din cele mai mari
râuri al Rusiei). Volgograd, fostul Stalingrad este localizat aici.
• Fluviul Volga are foarte mulți afluenți, cei mai importanți fiind Kama, Oka, Vetluga și Sura. Volga
împreună cu afluenții săi formează sistemul fluviului Volga, care drenează aproape 1.350.000 km2 în
cea mai populată zonă a Rusiei. Delta Volgăi are o lungime de aproape 160 km și cuprinde peste 500 de
canale și numeroase râuri mai mici. Este cel mai mare estuar din Europa și este singurul loc din Rusia
unde se pot întâlni specii de pelicani, flamingo și lotisi. În timpul iernii o mare parte din lungimea
Volgăi îngheață timp de aproximativ 3 luni.
ECONOMIE
• Volga drenează aproape tot vestul Rusiei. Multele lacuri de acumulare de pe cursul său
permit realizarea de irigații și producerea de hidroelectricitate. Canalul Moscova-Volga,
Canalul Volga-Don și Canalul Volga-Baltic formează o rețea navigabilă ce permite legătura
între Moscova și Marea Baltică, Marea Caspică, Marea Azov și Marea Neagră.
• Fertilitatea văii râului permite producerea de mari cantități de grâu sau alte cereale. În valea
Volgăi se găsește o industrie petrolieră importantă. Printre resursele minerale care se găsesc
aici sunt gazele naturale, sarea și carbonatul de potasiu.
FLUVIUL YANGTZE

• Yangtze sau Chang Jiang, Ianțzî, este al treilea fluviu din lume ca lungime, măsurând peste
6.300 de kilometri.Este cel mai lung fluviu din Asia și al treilea din lume din punct de
vedere al debitului de apă (după Amazon și Congo). Cursul lui se află în întregime pe
teritoriul Chinei. Se varsă în Marea Chinei de Est la 23 km nord de orașul Shanghai. Prin
Marele Canal Chinez este legat de fluviul Huang He.
În apele fluviului Yangtze trăiesc peste 300 de specii de pești. Cei mai rari sunt delfinii de apă dulce, cu lungimi
de până la doi metri și jumătate, din care mai trăiesc cam o sută de exemplare.
• Călătoria pe apele fluviului Yangtze, care are o importanța capitală pentru sudul Chinei, include regiunea celor
Trei Defileuri. Această regiune merită denumirea de minune a lumii. În valea adâncă a fluviului Yangtze,
liniștea este tulburată numai de vasele luxoase de croazieră, care sunt proprietatea companiei Dongfang-Hong.
Deși fiecare dintre acestea are o capacitate de 1.200 de pasageri, vasele sunt arhipline. Confortul cu care sunt
obișnuiți turiști europeni nu lipsește:cabine individuale, baruri,cluburi de noapte și restaurante excelente.
Chinezii preferă de obicei croazierele mai ieftine ale liniilor CITS, unde în capinele de clasaIV-a se înghesuie
câte 24 de persoane. Vasele mai mari au nevoie de patru zile pentru a străbate cursul inferior al apei, care
măsoară 1.274 de kilometri și se întinde întrele orașele Chongqing și Wuhan (fiecare cu o populație de câteva
milioane de locuitori). Yangtze formează unele dintre cele mai cunoscute defileuri din lume. Cu 50 de
kilometri înainte de orașul Wanxian, vaporul trece pe lângă Siibaozhai, „fortăreața comorii de piatră”. Acesta
este un perete de stângă uriaș în vârful căruia a fost construită o pagodă de culoare roșie acum 300 de ani.
• Dicolo de orașul Chongqing, vasele plutesc prin Defileul Qutang care măsoară opt kilometri. Aici, printre
pereții de piatră cu înălțimi de 500 de metri, Yangtze, care are de obicei lățimea unui lac, se îngustează brusc
până la 78 de metri. În aval se află Defileul Wuxia de 40 de kilometri lungime. Priveliștea stâncilor, care se
înalță spre cer la o înățime de 900 de metri, este greu de descris în cuvinte. Al treilea defileu, Xiling, este cel
mai lung . Cu cât Yangtze se apropie mai mult de orașul Wuhan, cu atăt albia este mai lată.
• Dintre defileurile mai mici formate de Yangtze, demn de atenție este „Defileul de Smarald” din apropiere de
Wuhan, care se întinde pe o distanță de 20 de kilometri.
Râul Nistru
• Nistrul este un râu care izvorăște din Carpații ucraineni în apropiere de granița cu
Polonia și se varsă în Marea Neagră.
• Pe o scurtă porțiune marchează granița dintre Ucraina și Republica Moldova, după
care intră în Republica Moldova. Pe malul său stâng se află regiunea separatistă
moldoveană Transnistria, iar apoi râul devine din nou graniță între Moldova și
Ucraina, înainte de a străbate teritorii ucrainene.
• Se varsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului, pe teritoriul ucrainean. Printre
altele, Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mărfuri și producerea de energie
electrică.
• Lungime: 1.362 km
• Navigabil: 500 km
• Înălțimea la izvor: 1.000 m
• Debitul mediu multianual: 310 m³/s
• Suprafața bazinului hidrografic: 68.627[1] – 72.100 km²
• Nistrul izvorăște în Carpații Orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci, în Ucraina, la altitudinea de 760 m) și
se revarsă prin limanul omonim în Marea Neagră. Sectorul superior al Nistrului se află în Ucraina.
• În limitele Republicii Moldova, râul poate fi divizat în următoarele sectoare: de la Naslavcea (cea mai nordică localitate din
Republica Moldova) până la Purcari, unde hotarul Republicii Moldova se întâlnește din nou cu al Ucrainei. În sectorul de
mijloc, trece prin văi înguste și adânci, cu lățimea de 1,5–3 km și versanți puternic înclinați. Valea are, predominant, forma
unui canion, fiind sculptată în roci dure (calcar, gresie, granit). Lățimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1
km. În aval de la orașul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea
albiei îl are ieșirea la zi a rocilor dure, care contribuie la formarea unor repezișuri și praguri, cele mai cunoscute fiind
Cosăuți (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenții principali sunt cei de stânga (Camenca), și Răutul,
afluent pe dreapta.
• În cursul inferior valea râului se lărgește, atingând 16–22 km la vărsarea în liman. Versanții văii sunt asimetrici: cel drept
este, în mare parte, puternic înclinat și înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălțimea de 30–70 m. Afluenții
râului îi influențează regimul doar în perioada primăverii, când are loc topirea zăpezilor.

S-ar putea să vă placă și