Volga 

, rusă Volga, vechi (greacă) Ra sau (tătară) Itil sau Etil , fluviu al Europei ,

cel mai lung, iar canalul navigabil principal al continentului din vestulRusia și
leagănul istoric al statului rus. Bazinul său, care se întinde pe aproximativ două
cincimi din partea europeană a Rusiei, conține aproape jumătate din întreaga
populație a Republicii Ruse. Imensa importanță economică, culturală și istorică a
Volga - împreună cu dimensiunea ridicată a râului și a bazinului său - îl clasează
printre marile râuri ale lumii.

Bazinele fluviului Nipru, Don și Volga și rețeaua lor de drenaj.

Encyclopædia Britannica, Inc.
În creștere în Dealurile Valdai, la nord-vest de Moscova , Volga deversează
în Marea Caspică , la aproximativ 3.530 de kilometri la sud. Scade încet și
maiestuos de la sursa sa, la 228 metri deasupra nivelului mării, până la gura sa, la
92 de picioare sub nivelul mării. În acest proces, Volga primește apa a aproximativ
200 de afluenți, dintre care majoritatea se alătură râului pe malul stâng. Sistemul său
fluvial, cuprinzând 151.000 de râuri și pâraie permanente și intermitente , are o
lungime totală de aproximativ 357.000 de mile.

Râul Volga
Râul Volga lângă orașul Ulyanovsk, Rusia.
Olegivvit
Caracteristici fizice
Bazinul hidrografic se scurge de aproximativ 1.380.000 de kilometri pătrați,
întinzându-se de la dealurile Valdai și Munții Central Rus din vest până
la Munții Ural la est și îngustându-se brusc la Saratov în sud. De
la Kamyshin râul curge până la gura sa neîntreruptă de afluenți pentru aproximativ
400 de mile. Patru zone geografice se află în bazinul Volga: pădurea densă și
mlăștinoasă, care se întinde de la cursurile superioare ale râului până la Nijni
Novgorod (fost Gorki) și Kazan ; stepa pădurii care se extinde de acolo până
la Samara (fostul Kuybyshev) și Saratov ; stepa de acolo laVolgograd ; și
zonele joase semidesertice la sud-est de Marea Caspică.

Râul Volga
Râul Volga, lângă Mariinsky Posad, Republica Chuvashiya, Rusia.
Verdlanco
Fiziografie
Cursul Volga este împărțit în trei părți: superioară Volga ( de la izvor până
la confluența aOka ), Volga mijlociu (de la confluența Oka la cea aKama ) și
Volga inferioară (de la confluența Kama până la gura Volga în sine). Volga este un
mic pârâu în cursul său superior prin dealurile Valdai, devenind un adevărat râu abia
după intrarea câtorva dintre afluenții săi. Apoi trece printr-un lanț de mici lacuri,
primește apele râului Selizharovka și apoi curge spre sud-est printr-un șanț
terasat. Trecând de orașul Rzhev , Volga se întoarce spre nord-est, este umflată de
intrarea râurilor Vazuza și Tvertsa la Tver (fosta Kalinin) și apoi continuă să curgă
spre nord-est prin rezervorul Rybinsk, în care se varsă alte râuri, precum Mologa
și Sheksna. De la rezervor, râul se îndreaptă spre sud-est, printr-o vale îngustă,
mărginită de copaci, între Munții Uglich în sud și Munții Danilov și Munții Galici-
Chukhlom în nord, continuându-și cursul de-a lungul zonelor joase Unzha și
Balakhna până la Nijni Novgorod. (În această întindere KostromaRâurile, Unzha și
Oka intră în Volga.) Pe cursul său est-sud-est de la confluența Oka cu Kazan, Volga
își dublează dimensiunea, primind apele din Sura și Sviyaga pe malul drept și
Kerzhenets și Vetluga pe stânga. La Kazan, râul se transformă spre sud în rezervorul
de la Samara, unde este alăturat din stânga de afluentul său major, Kama. Din acest
moment Volga devine un râu puternic, care, cu excepția unei bucle ascuțite la
Samara Bend, curge spre sud de-a lungul piciorului dealurilor Volga în direcția
Volgograd. (Între Samara Bend și Volgograd primește doar afluenții relativ mici din
stânga Samara, Bolshoy Irgiz și Yeruslan.) Deasupra Volgogradului, principalul
distribuitor al Volga,Akhtuba, ramificație spre sud-est până la Marea Caspică, se
desfășoară paralel cu cursul principal al râului, care se întoarce și el spre sud-est. O
câmpie inundabilă, caracterizată prin numeroase canale de interconectare și vechi
cursuri și bucle de tăiere, se află între Volga și
Akhtuba. Deasupra Astrahanului, un al doilea distribuitor, Buzan, marchează
începutul deltei Volga, care, cu o suprafață de peste 7.330 mile pătrate, este cea mai
mare din Rusia. Alte ramuri principale ale deltei Volga sunt Bakhtemir, Kamyzyak,
Staraya (Old) Volga și Bolda.


Rzhev

Rzhev pe râul Volga, Rusia.

Stepashin FW
 

Rezervorul Rybinsk

Rezervorul Rybinsk de pe râul Volga superior, nord-vestul Rusiei.

Dmitry A. Mottl

Obțineți acces exclusiv la conținut din prima noastră ediție 1768 cu abonamentul dvs. Abonați-
vă astăzi
Hidrologie
Volga este alimentată de zăpadă (care reprezintă 60% din deversarea sa anuală),
apă subterană (30%) și apă de ploaie (10%). Regimul natural, neîmblânzit al râului a
fost caracterizat de inundații mari de primăvară ( polovodye ). Înainte de a fi
reglementată de rezervoare, fluctuațiile anuale de nivel variau de la 23 la 36 de
picioare pe Volga superioară, de la 39 la 46 de picioare pe Volga de mijloc și de la 10
la 49 de picioare pe Volga de jos. LaTver rata medie anuală a debitului râului este
de aproximativ 6.400 de picioare cubice (180 metri cubi pe secundă),
laYaroslavl 39.000 de metri cubi pe secundă, laSamara 272.500 de metri cubi pe
secundă, iar la gura râului 284.500 de metri cubi pe secundă. Sub Volgograd, râul își
pierde aproximativ 2% din ape ca evaporare. Mai mult de 90% din scurgerea anuală
are loc deasupra confluenței Kama.
Español Bahasa Indonesia român Italiano Svenska português Deutsch ภาษาไทย Türkçe tiếng
việt dansk български
DESPRE NOI

 Explorați enciclopedia online verificată de fapt din Encyclopaedia

Britannica cu