Cele mai mari 5 rauri de pe Terra

Cele mai mari cinci rauri din lume sunt:

1. Amazonul este cel mai mare curs de apă dulce al Terrei datorită a două caracteristici de
bază: debitul de apă și suprafața bazinului hidrografic.
Chiar dacă fluviul are un parcurs nedisputat de circa 6400 km, acesta este catalogat cu tot
cu ansamblu hidrografic Ucayali – Tambo – Ene – Apurimac și devine astfel cel mai lung fluviu
din lume, insumand circa 7000 km lungime.
Fluviul Amazon izvoraste la 160 km de Oceanul Pacific, in Anzii peruvieni din America de
Sud si are un debit de 209.000 m3/s, acoperind cinci țări: Brazilia (62.4%), Peru (16.3%), Bolivia
(12.0%), Columbia (6.3%) și Ecuador (2.1%). Fluviul Amazon, la fel ca Dunărea, curge de la
vest spre est, paralel cu Ecuatorul.
Bazinul Amazonului - aria de pe care isi aduna apele, prin intermediul afluentilor sai - este
cel mai mare bazin hidrologic din lume de peste 7 milioane kmp.
Amazonul are peste 1 100 de afluenţi, dintre care 200 sunt mari, 15 dintre aceştia au o
lungime mai mare de 1.500 km, iar doi afluenţi depăşesc 3.000 km, respectiv Madeira (3.379
km) şi Purus (3.200 km).
Fluviul se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar lat de 325 de kilometri și atât de
întortocheat încât limitele lui sunt la fel de neclare ca originile fluviului.
In punctul sau cel mai lat, masoara 10-11 km de la un mal la celalalt, distanta care ajunge la
40 km in anotimpul ploios. Un fluviu lat de 40 km!
Marile nave oceanice pot naviga in sus pe fluviu pana in orasul brazilian Manaus, asezat la
1.500 km in amonte de gura de varsare. Vasele mai mici pot urca inca si mai sus, pana la Iquitos
(Peru), situat la 3.600 km departare de ocean.
In bazinul Amazonului se intinde unul dintre cele mai extraordinare ecosisteme ale
planetei, coplesitor atat prin intindere, cat si prin fantastica bogatie de specii carora le este casa.

2. Nilul este cel de-al doilea fluviu al lumii din punct de vedere al lungimii și cel mai lung
cu un parcurs nedisputat cu o lungime de circa 6.800 kilometri. Fluviul izvorăște din Lacul
Victoria, acolo unde se revarsă la rândul său râul Kagera, numit și Nilul Alexandrian deoarece
este considerat mai mult decât un afluent.
Pornind din lacul Victoria sub numele de Nilul Alb, fluviul curge către nord și străbate
zonele înverzite din Kenya, Uganda, Republica Democratică Congo și Sudanul de Sud, unde
formează chiar două lacuri: Kyoga și Albert. Apoi strabate deșertul sudanez până la Karthoum,
unde se întâlnește cu un alt afluent, Nilul Albastru, și formează astfel Nilul. De aici, fluviul trece
în deșertul egiptean și se termină într-o deltă lată de 250 de kilometri pe malul Mediteranei. Deși
are un bazin hidrografic enorm de 3.250.000 km2, Nilul nu are însă un debit mare și se clasează
abia pe locul 51 în lume, mai puțin decât Dunărea.
 Nilul Alb a fost numit aşa datorită argilei pe care o poartă şi care dă culoare specifică apei.
Nilul Albastru furnizează aproximativ 80% din apa fluviului în timpul sezonului ploios.
Nilul are un debit de 2,830 m³/s, iar in delta întinsǎ ce se formeaza la varsarea sa in Marea
Mediterana locuiește 85% din populația Egiptului.

3. Fluviul Albastru este cel mai lung fluviu din Asia si are o lungime de 6 300 km, dintre
care 2.800 sunt navigabili.
Fluviul are numeroase denumiri. Chinezii il numesc Yangtze pentru a se referi exclusiv la
cursul inferior al apei, în timp ce fluviul în totalitatea se numește “Chang Jiang“, ceea ce
înseamnă “Fluviul Lung“.
Izvorăște din podișul Tibet, unde este alimentat de mai mulți afluenți, sursa oficială fiind
dealul Jari . De aici, fluviul curge inițial către sud printr-un complex de văi adânci, iar apoi
Yangtze își schimbă cursul către nord-est în dreptul orașului Shige, trece prin faimosul defileu
Three Gorges, unde se află și cea mai mare centrală hidroelectrică din lume, și apoi străbate
câmpia care-i poarte numele pentru a se revărsa într-un final printr-o delata în Marea Chinei de
Est, la 23 de kilometri de orașul Shanghai.
Bazinul hidrografic al fluviului este de 1.6 milioane km2. Principali afluenti sunt raurile
Han, Yalong, Jialing, Min, Tuo He, Wu si Zhenjiang. Prin Marele Canal Chinez este legat de
fluviul Huang He.
Fluviul Albastru este al treilea din lume din punct de vedere al debitului de apă (după
Amazon și Congo), avand un debit mediu de 23.000 m3/s.
Delat Yangtze-ului, care începe dincolo de Zhenjiang , constă dintr-un număr mare de
ramuri, afluenți, lacuri, albii antice și mlaștini care sunt conectate cu canalul principal. Înainte de
a se goli în mare, Yangtze se împarte în două brațe care se scurg independent în Marea Chinei de
Est. Între ramuri este situata Insula Chongming , care a fost formată de-a lungul secolelor prin
depunerea de aluviuni la gura Yangtze-ului.
Se estimează că Yangtze transportă anual între 280 de milioane și 300 de milioane de tone
aluviuni la gura sa, depunând, în plus, aproximativ 150 de milioane până la 200 de milioane de
tone pe fundul râului.

4. Fluviul Mississippi-Missouri – apele sale curg în întregime pe teritoriul Statelor Unite

ale Americii, are lungimea de 6 200 km și izvorăște din Lacul Itasca.
La fel ca în cazul Amazonului, și lungimea acestui fluviu este disputată. Cursul real are o
lungime de 3734 kilometri, însă deoarece râul Missouri are un debit mai mare în momentul
confluenței, acesta este considerat ca fiind originea adevărată a fluviului, iar la rândul lui, râul
Jefferson primește același tratament în comparație cu Missouri. Luat împreună, ansamblul
hidrografic Mississippi – Missouri – Jefferson este considerat a fi cursul real al fluviului,
propulsându-l astfel pe locul al patrulea in lume.
Fluviul-mamă al civilizațiilor nord-americane, acesta scaldă împreună cu afluenții săi circa
jumătate din teritoriul Statelor Unite. Izvorând la o altitudine de numai 450 de metri, Mississippi
este un fluviu lent care se scurge în mare parte doar prin zone de podiș și câmpie, terminându-se
într-o deltă masivă la revărsarea sa în Golful Mexic.
Cu un bazin hidrografic de 3.000.000 km2, al cincilea din lume, Mississippi are un debit de
numai 16.000 mc/s, adică al 11-lea din lume.

5. Fluviul Galben – este situat in China, are lungimea de peste 5 400 km si curge
aproximativ de la vest spre est. Izvorul fluviului se află pe podișul Tibet, în Munții Bayan Har,
unde apa curge prin mlaștini și pășuni, cu un aspect clar.
Fluviul Galben (in chineza Huang He) dreneaza un bazin de 752 000 km², are un debit
mediu multianual de circa 1 700 m³/s.
Fluviul si afluientii sai dreneaza circa 250 000 km² din suprafata totala a Platoului de
Loess, ceea ce reprezinta circa 30 % din intregul bazin. Fluviul Galben transportă aluviuni în
cantități mari de 35 kg/m³ de apă., care îi dau culorea galbenă.
Precipitatiile anuale sunt cuprinse intre 300 – 500 mm, dar distributia lor in timp nu
permite persistenta unui covor vegetal suficient de compact, circa 70 % din cantitatea anuala de
precipitatii cazand in sezonul ploios, adica din iulie pana in septembrie. In plus, descarcarea
brusca, prin averse, este o adevarata calamitate pentru aceasta regiune despadurita in decursul
istoriei, provocand dese inundatii, care au dus la construirea de diguri deja din timpul dinastiei
Xia (2200 î.Hr.). Din acest motiv, Fluviul Galben este numit si „dragonul neimbanzit” al Chinei.
Din impresionanta cantitate de aluviuni transportate de fluviu, 400 milioane t se depun in
albie sau in zona ei inundabila, 800 milioane t in delta, care inainteaza anual cu circa 25 m, iar
restul ajunge in Marea Galbena.
Cu 80 de kilometri înainte de punctul de vărsare, Fluviul Galben formează o deltă ce se
întinde pe aproximativ 5.500 kmp.
Fluviul are diverși afluenți, de la izvorul râului în munți până la locul unde se varsa în
Marea Galbena. Cel mai mare afluent este râul Wei. Alți afluenți includ râurile Negru, Alb, Qin,
Qingshui și Fen.
Bazinul fluviului este leagan al civilizatiei si culturii chineze si pastrator al celor mai vechi
si minunate vestigii culturale. Pe aici trece vechiul drum al matasii, cat si Marele Zid chinezesc a
carui lungime totala este apreciata la circa 10 000 km.