Rezervațiile

științifice ale
Republicii
Moldova
Vs
Rezervațiile
științifice ale lumii
 Cuprins
1. Introducere

2. Rezervațiile științifice din Republica Moldova:

 Codru

 Iagorlîc

 Prutul de Jos

 Plaiul Fagului

 Pădurea Domnească

3. Rezervația științifică Gemenele (Romania)

4. Rezervația științifică Piatra Rea (Romania)

ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП 2

 1. INTRODUCERE

Rezervatiile stiintifice sunt arii naturale protejate ale

caror scopuri sunt protectia si conservarea unor
habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand
elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect
floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic,
pedologic sau de alta natura.

În Republica Moldova, Sunt catalogate

cinci rezervații științifice, conform Legii
nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul
ariilor naturale protejate de stat. Toate se
află în administrarea Autorității centrale
pentru mediu
Managementul rezervatiilor stiintifice asigura un regim strict de protectie
prin care habitatele sunt pastrate intr-o stare pe cat posibil neperturbata. In
aceste zone se interzice desfasurarea oricaror activitati umane, cu exceptia
activitatilor de cercetare, educatie si de ecoturism cu limitarile descrise in
planurile de management, cu acordul forului stiintific competent si al
administratorului rezervatiei stiintifice. Rezervatiile stiintifice corespund
categoriei I IUCN "Rezervatie Naturala Stricta: arie protejata, administrata
in principal in scopuri stiintifice". 3

ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП

2. Rezervațiile științifice din Republica Moldova:
4

“Codri” “Iagorlîc”
“Pădurea Domnească”

“Prutul de Jos” “Plaiul Fagului”

ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП
 Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un masiv forestier amplasat în centrul deluros
al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui
platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul
Bălănești).
Codrul se întinde în mare parte pe teritoriul
raioanelor: Strășeni, Hîncești, Călărași, Orhei și Nisporeni și, într-o măsură mai mică în:
vestul raionului Ungheni, nordul raionului Cimișlia, sudul raionului Telenești și nordul/sud-
vestul raionului Ialoveni.

Natura în rezervaţie uimeşte prin multitudinea formelor şi speciilor, multe dintre ele sînt trecute
la categoria rare şi pe cale de dispariţie. În rezervaţia naturlă „Codri” sînt aproape 1000 de soiuri
de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru Moldova. Cele mai mari
suprafeţe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arţar. Mai puţin
răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat şi de carpen. Nivelul de arbuşti şi învelişul de iarbă
este bine dezvoltat şi include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb dintre ierburi –
rogoz, piciorul-caprei (sau reg. laba-ursului), dar şi leordă. Pe podişuri înalte, împrejurul
izvoarelor şi pîrăiaşelor mici sînt pădurici de fagi. În rezervaţie cresc aproape 90 de soiuri de
plante rare sau pe cale de dispariţie, printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița,
palma-Maicii-Domnului (în lat. Orchis maculata, face parte din familia orhideelor, se mai
numeşte iarba-şarpelui sau limba-cucului), grîuşor (untişor) şi iarba de baltă
(Eleocharisacicularis).

Rezervaţia naturală Este bogată şi lumea animală a rezervaţiei. Aici putem întîlini reprezentanţi ai faunei din Carpaţi,
Balcani şi Asia. În trei zone funcţionale ale rezervaţiei au fost fixate 225 de specii de animale
vertebrate şi 1178 de specii nevertebrate. Dintre cele vertebrate, 55 de tipuri sînt rare, iar 43
ştiinţifică „Codri” foarte rare. În păduri se întîlnesc: cerbul roşu, pisica sălbatică, uliul, turtureaua, bufniţa, vipera,
etc.

Cea mai veche rezervaţie din Moldova – „Codri”, a

fost fondată în anul 1971 şi ocupă o suprafaţă de 5177
ha. Relieful are înălţimi de maxim 380 m, e întretăiat
de nenumărate văi, rîpi, hîrtoape. ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП 5
 Ea se află în regiunea Iagorlîcului de Jos, pe malul drept al Nistrului şi ocupă 836
de ha de uscat şi 270 ha – de suprafaţă acvatică. Rezervaţia include şi graniţele
acvatice şi cele terestre, unde sînt create condiţii optime pentru înmulţirea
animalelor şi plantelor. Suprafaţa terestră a rezervaţiei este ocupată de plante de
stepă printre care negara, păiuşul, hiruşorul. Pădurile ocupă suprafeţe nu prea mari
şi sînt prezentate de pădurici izolate de stejar pedunculat şi pufos.

Vegetaţia luncii rîului Iagorlîc ocupă la fel o suprafaţă limitată şi este prezenată de asemenea
plante precum stuful, hiruşorul, cătina ş.a. Vegetaţia subacvatică este bine dezvoltată, se
întîlneşte – cosorul apei, stuful, papura, broscăriţa. Pe teritoriul rezervaţiei sînt înregistrate 719
specii de plante, dintre care 50 de specii sînt rare.

În rezervaţie trăiesc 29 de specii de animale. Acestea nu sînt „pe cale de dispariţie”, ca în alte
rezervaţii şi prezintă interes: căprioare, mistreţi, jderi de piatră, vulpi şi cîini-raton. Dar sînt
printre ele şi specii rare precum ţistarul europeanşi hermina.

Printre reptilele rare se numără şarpele de alun, şarpele rău (balaurul), broasca ţestoasă.
Diversitatea habitatelor rezervaţiei explică numărul mare de păsări, care numără aici 121 de

Rezervaţia naturală specii. Din speciile, incluse în Cartea Roşie, aici îşi face cuib lebăda, iar în timpul migraţiei se
întîlneşte vulturul pescar şi eretele.
 
ştiinţifică „Iagorlîc”
Rezervaţia naturală ştiinţifică „Iagorlîc” a fost
fondată în 1988.

ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП 6

 Rezervația naturală Pădurea Domnească este o arie protejată
din Republica Moldova, ce se află de-a lungul Prutului, în
vestul raioanelor Glodeni și Fălești.

Rezervaţia a fost fondată cu scopul de a păstra zăvoaiele, care cresc pe grindurile fluviatile,
pentru păstrarea diferitor plante şi mai ales a celor rare. În dependenţă de relief şi regimul
hidrologic s-au format diferite tipuri de păduri: de stejar pedunculat şi plop alb. Pădurile de
stejar cresc preponderent pe podişurile fluviatile, care sînt foarte rar inundate. În aceste păduri se
întîlnesc, de asemenea, plopul alb, ulmii, porumbarii. Nivelul de arbuşti este şi el bine dezvoltat
şi este prezentat de aluni, boz, mălin negru (lemn cîinesc), salba moale, corni, dintre plantele-
liane – viţa-de-vie sălbatică. Învelişul din iarbă la fel este bine dezvoltat, aici cresc din
abundenţă rogozul, răcovina, urzica, năsturașul.

Pădurile de salcie ocupă depresiunile din vecinătatea rîului Prut, unde apele subterane sînt mai
aproape de suprafaţă. Flora include 575 de soiuri de plante, dintre care 40 sînt rare. Se întîlnesc
49 de specii de mamifere. Primblîndu-ne prin această rezervaţie, dacă o facem cu mare atenţie,
putem întîlni asemenea animale rare precum: vidra, nevăstuica, jderul, pisica sălbatică. Prezintă
interes şi reptilele şi amfibiile locale şarpele orb, broasca ţestoasă de apă europeană, broasca de

Rezervaţia naturală baltă ş.a.

ştiinţifică „Pădurea În rezervaţie se întîlnesc în total 159 de specii de păsări, dintre care numai 52 sînt migratoare, iar
107 sînt sedentare. Cu multe păsări sîntem obişnuiţi, în rezervaţia „Pădurea Domnească” sînt şi

Domnească”
păsări obişnuite precum cinteza, privighetoarea şi cioara. Rezervaţia are un rol important şi
pentru că aici e arealul unor asemenea specii rare precum (barza neagră, viesparul, acvila,
bîtlanul galben, egreta mare, lopătarul etc.).

Rezervaţia naturală „Pădurea Domnească” a fost

fondată în 1993. Suprafaţa sa totală e de 6032 ha,
dintre care suprafeţele împădurite ocupă 3054 ha.
ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП 7
 Rezervația științifică Prutul de Jos este o arie protejată
amplasată în cursul de jos al râului Prut, incluzând Lacul
Beleu și împrejurimile sale, în sud-vestul Republicii Moldova.

Lacul Beleu e o relicvă, lungimea lui e de 5 km, lăţimea − 2 km, iar adîncimea este de 0,5-2 m.
Acest lac s-a păstrat din timpuri imemorabile − 5-6 mii de ani în urmă, cînd mare parte din Delta
Dunării se afla sub apele Mării Negre. În prezent apa ajunge în Beleu din două braţe, ele unindu-
se apoi în unul. Nivelul apei din lac depinde de revărsările şi viiturile de primăvară şi vară ale
Dunării şi Prutului. În anii, cînd nivelul apei în lac este normal, în jurul lui se dezvoltă vegetaţia
acvatică: stuf, papură, broscăriţă, cosor, rar se întîlneşte nufărul alb, peştişoara, tuberoză de apă,
(ciulinul de baltă). În anii secetoşi, cînd nivelul apei scade simţitor, cea mai mare parte a
vegetaţiei se usucă. Dintre copaci pe alocuri se întîlnesc pădurici de salcie şi mai rar de plop alb.
Învelişul de iarbă al luncii variază în dependenţă de umiditatea solului. Aici putem întîlni
asemenea animale rare precum vidra europeană şi nurca. Au fost înregistrate 168 de specii de

Rezervaţia naturală păsări, în mare parte acvatice, dintre care 36 specii pot fi observate în timpul migraţiei. În lacul
Beleu se întîlnesc 30 de specii de peşti. În rezervaţie cresc peste 160 de specii de plante.

ştiinţifică „Prutul de Varietatea lumii animale şi vegetale locale se datorează în mare parte aşezării rezervaţiei
naturale. Ea se află relativ nu departe de Delta Dunării şi ocupă o parte considerabilă a căii de

Jos”
migrare a păsărilor. Datorită bogăţiei sale, are o imensă importanţă protecţia rezervaţiei naturale.

În scopul protecţiei florei şi faunei lacului Beleu şi albiei Prutului în

împrejurimile acestuia în 1991 a fost creată rezervaţia naturală „Prutul de Jos” cu
suprafaţa de 1691 de hectare. Aproximativ 2/3 din suprafaţa rezervaţiei o
alcătuiesc apele lacului Beleu. Restul teritoriului este ocupat de lunca rîului.
Cercetările au arătat, că lacul Beleu poate fi considerat în această rezervaţie un
laborator natural ecologic. În componenţa rezervaţiei intră suprafeţele de uscat,
mlaştinile şi suprafeţele de apă – lunca Prutului, dar mai e inclus şi un teritoriu
pitoresc de terase abrupte. ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП 8
 Rezervația științifică „Plaiul Fagului” este o arie
protejată amplasată în raionul Ungheni, în apropiere de
satul Rădenii Vechi, din Republica Moldova.

Вставьте или перетащите свое фото

Flora rezervaţiei include 903 de specii de plante. Vegetaţia pădurilor e prezentată
de masive forestiere de fag, gorun, frasin, carpen şi într-o măsură mai mică, de
stejar pedunculat. Arbuştii şi învelişul de iarbă este slab dezvoltat. Din plantele
rare şi pe cale de dispariţie aici cresc 74 de specii. În aceste păduri se întîlneşte
mălinul, iarba-cîmpului, limba-cucului, peştişoara. Lumea animală este
reprezentată de 42 specii de mamifere şi 110 tipuri de păsări sedentare şi
migratoare.

Dintre mamifere primul loc aparţine rozătoarelor (18 specii), apoi animalelor de
pradă (8) şi insectelor (6). Fauna păsărilor e prezentată în special de păsările de
Rezervaţia naturală pădure, mai puţine sînt cele acvatice, de cîmp şi de speciile sinantrope. În total în
„Plaiul fagului” se numără 138 de specii de păsări. Mai mult de 20 de specii se
ştiinţifică „Plaiul află aici „în trecere”, cele ce rămîn − 90 de specii de păsări sînt locale, îşi fac
cuiburi şi îşi scot puii în aceste locuri. Dintre acele rare de cele mai multe ori

Fagului” puteţi vedea cocostîrcul negru, vulturul-pitic, viesparul, vulturul mic pătat, iar
vara – lebăda. În timpul migraţiei se întîlneşte cristelul de cîmp – acum o pasăre
foarte rară.
Rezervaţia naturală „Plaiul fagului” a fost fondată în anul 1991 în scopul
protecţiei pădurilor de fagi, chiar dacă regimul de rezervaţie fusese introdus în
anul 1976. El ocupă partea de nord-vest a Codrilor. Suprafaţa totală e de 5642 ha,
dintre care pădurile ocupă 4639 ha. Aici sînt sectoare pe care cresc păduri de fagi,
unice în Moldova, care alternează, în general, cu pădurile de stejar şi carpen.

ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП 9

 3. Rezervația Științifică “Gemenele”
Rezervația Științifică Gemenele este o arie protejată de interes
național din România, situată în zona centrală a Parcului Național
Retezat, cu o suprafată de 1630 ha și corespunde categoriei I IUCN
(rezervații științifice). Ea a fost înființată în anul 1955 și este numită
aşa după cele două lacuri mai mari de pe cuprinsul ei. În rezervație se
asigură un regim strict de protecție, prin care habitatele sunt păstrate în
starea lor naturală, fiind permise doar activitățile științifice, cu acordul
Academiei Române.

În 1979 rezervația științifică „Gemenele” a fost inclusă în rețeaua

internațională a rezervațiilor prin programul de ocrotire al biosferei
coordonat de UNESCO.

Pe teritoriul rezervației flora şi fauna trăiesc ca la începuturile lumii,

practic, nu interacţionează cu factorul uman. Singurii care au acces in
zonă sunt specialițtii dar și aceștia pot doar sa observe. Arborii seculari
se găsesc peste tot, fauna și flora nu sunt afectate de factorul uman.
Copacii care se prăbușesc rămân în pozițiile în care au picat. Nimeni nu
are voie să se atingă de ceva, pentru că acolo se monitorizează
procesele naturale, practic, natura lucrează în voie. Rezervaţia de la

Gemenele are un rol deosebit de important. Zona trebuie să

demonstreze cum ar fi evoluat natura dacă nu intervenea omul. Prin
raportare la această arie se poate concluziona de către specialiști cum
au evoluat zonele deschise publicului, acestea din urmă fiind supuse
altor presiuni decât trebuie să suporte zona rezervației științifice.

ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП 10

Piatra Rea este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei I-a IUCN, (
rezervație naturală de tip științific), cu o suprafață de 409 ha, protejată în special pentru
abundența exemplarelor de floare de colț (Leontopodium alpinum).

S-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de
Amenajarea Teritoriului Național - secțiunea III - în zone protejate, având codul 2589, se
afla în cadrul Parcului Național Munții Rodnei și face parte din categoria a I-a, rezervație
științifică. Scopul administrării rezervației este cel de conservare a habitatelor naturale, a
florei și faunei sălbatice, a diversității biologice.
Rezervația se află în raza localității Borșa iar altitudinea medie la care se găsește este de
1500 m. Este delimitată de pârâiele Fântâna (în E) și Cimpoiasa (în V). Aici se află una
dintre cele mai spectaculoase cascade din Carpați, cascada Cailor, cu o cădere de apa de
circa 80 m.
Aici se poate întâlni o vegetație diversă începând cu cea nemorală și până la cea subalpină și alpină, cu
specii rare cum sunt:
•Gușa porumbelului (Silene nivalis)
•Păiușul (Festuca porcii)
•Clopoțelul de munte (Campanula carpatica, Campanula alpina)
•Șopârlița (Veronica baumgartenii)
•Ghințura (Gentiana lutea) - specie ocrotită
•Mierea ursului (Pulmonaria filarszkiana)
•Floarea de colț (Leontopodium alpinum) - specie ocrotită
•Bujor de munte (Rhododendron myrtifolium) - specie ocrotită
Majoritatea zonei forestiere din cadrul rezervației este formată din molid (Picea abies), întâlnindu-se
într-un procent redus și brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), specii de scoruș (Sorbus sp.), paltin de Ca specii de animale în această zonă putem întâlni:
munte (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. •urs brun (Ursus arctos) - specie ocrotită
•cerb (Cervus elaphus)
•capra neagră (Rupicapra rupicapra) - specie ocrotită.

4. REZERVAȚIAȘTIINȚIFICĂ “PIATRA
REA”
ИМЯ ИЛИ ЛОГОТИП