Rezervatia stiintifica Plaiul Fagului

Amplasare: r.Calarasi-Ungheni
Una dintre Rezervatiile de Stat, in care s-au pastrat ecosisteme naturale mai putin influentate
de activitatea umana, este "Plaiul Fagului" Rezervatia a fost organizata in martie 1992 in baza
gospodariei cinegetice "Radenii Vechi". Ea este amplasata in partea nord-estica a Podisului
Codrilor si ocupa o suprafata de 5558,7 hectare, inclusiv 5375,5 hectare impadurite.
Rezervatia "Plaiul Fagului" este un obiect natural peisagistic pitoresc, un tezaur pretios al Naturii
Moldovei. Teritoriul Rezervatiei este partial accesibil pentru turismul ecologic. Dar in primul
rind acest complex de ecosisteme naturale, lacas al biodiversitatii, este un obiect de cercetari, un
laborator sub cerul liber.
Are o diversitate landsaftica specifica rezervatiei: culmi inguste cu vai adinci, versanti
abrupti (consecinte ale alunecarilor de teren), izvoare cu apa rece si cristalina, din care se
alimenteaza piraiele, afluenteale rauletului Telita, ce se varsa in Bic. Asigurarea stiintifica este
efectuata de colaboratorii Academiei de Stiinte, altor institutii, cat si cu puterile proprii.
Rezervatia serveste ca model pentru gospodariile silvice in domeniul reconstructiei
ecologice, aplicarii masurilor de contribuire la regenerarea naturala din seminte, la reinstaurarea
formatiunilor silvice in dependenta de conditiile de crestere.
Prezinta un interes aparte deoarece aici s-au pastrat arboretele de provenienta naturala cu fag,
gorun, tei, carpen, stejar pedunculat.

Una dintre Rezervaţiile de Stat, în care s-au păstrat ecosisteme naturale mai puţin influenţate de
activitatea umană, este „Plaiul Fagului”. Rezervaţia a fost organizată în martie 1992 în baza
gospodăriei cinegetice „Rădenii Vechi”. Ea este amplasată în partea nord-estică a Podişului Codrilor şi
ocupă o suprafaţă de 5558,7 hectare, inclusiv 5375,5 hectare împădurite.
Teritoriul Rezervaţiei este foarte fragmentat, relieful avînd pe alocuri caracter muntos. Predomină
versanţii abrupţi, deformaţi de alunecări vechi de teren. Intervalul altitudinilor variază între 410 şi 140
metri deasupra nivelului mării. Rîuleţul Rădeni cu o cascadă de lacuri divizează Rezervaţia în două
masive, aproape egale.
Vegetaţia Rezervaţiei include circa 680 de specii de plante vasculare, 150 – de fungi, 48 – de licheni,
65 – de muşchi. 27 de specii de plante sînt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova (căpşuniţa
roşie, papucul doamnei, gimnocarpiul, lăcrimiţa biofilie etc.). Vegetaţia naturală forestieră este
reprezentată de gorunete cu fag făgete, stejărete şi alte tipuri de păduri. Pe cîteva masive s-au
păstrat păduri de fag monodominant, cîţiva stejari seculari. Pădurile Codrilor au fost supuse tăierilor
rase, ceea ce a condiţionat substituirea fagului şi gorunului cu alte specii, preponderent cu carpenul.
În Rezervaţie se efectuează lucrări de regenerare şi reconstrucţie ecologică a arboreturilor fără
deranjarea învelişului de sol.
Lumea animală este prezentată de 211 specii: 142 de păsări, 49 de mamifere, 8 de reptile, 12 de
amfibieni şi 65 specii de nevertebrate a solului. Dintre mamifere sînt răspîndite pisica sălbatică, jderul
de pădure, bursucul, vulpea, mistreţul, căpriorul. Actualmente pe teritoriul Rezervaţiei destul de
frecvent a devenit cerbul nobil, aclimatizat în anii ’60 ai secolului XX şi cerbul comun reaclimatizat în
anii ’80.

Rezervaţia „Plaiul Fagului” este un obiect natural peisagistic pitoresc, un tezaur preţios al Naturii
Moldovei. Teritoriul Rezervaţiei este parţial accesibil pentru turismul ecologic. Dar în primul rînd acest
complex de ecosisteme naturale, lăcaş al biodiversităţii, este un obiect de cercetări, un laborator sub
cerul liber.

Rezervatia naturala de stat "PLAIUL FAGULUI" a fost creata la 12 martie 1992 in scopul
conservarii, regenerarii, redresarii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoresti si mai
reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.

Suprafata totala a rezervatiei constituie 5642 ha, din care padurile ocupa 4639 ha. In structura
teritorial-administrativa sunt incluse 5387 hectare de arborele naturale, inclusiv formatiuni cu fag
(272 ha), frasin (1163 ha), gorun si stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169
ha).

Suprafata acoperita cu paduri constituie 183 ha, inclusiv pamant arabil (7 ha), livezi (8 ha),
plantatii multianuale (13 ha), pasuni (21 ha), mlastini (7 ha), iazuri (24 ha), constructii capitale
(15 ha), terenuri neproductive (35 ha).

Suprafata este ocrotita de stat din 1975. Din 1976 acest landsaft - natura, inclusiv masivul de
padure, a trecut in categoria rezervatie forestiera si cinegenetica.

5387 ha este ocupata de arbori, inclusiv formatiuni cu fag (272 ha), frasin (1163 ha), gorun si
stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169 ha). Suprafata acoperita cu paduri
constituie 183 ha, inclusiv pamant arabil (7 ha), livezi (8 ha), plantatii (13 ha), pasuni (21 ha),
mlastini (7 ha), iazuri (24 ha), constructii (15 ha), terenuri neproductive (35 ha).

Diversitatea landsaftica specifica rezervatiei: culmi inguste cu vai adanci, versanti abrupti
(consecinte ale alunecarilor de teren), izvoare cu apa rece si cristalina, din care se alimenteaza
paraiele, afluenteale rauletului Telita, ce se varsa in Bac.

Asigurarea stiintifica este efectuata cu colaboratorii Academiei de Stiinte, a altor institutii, cat si
cu puterile proprii.

Colectivul rezervatiei este preocupat de asigurarea conservarii biodiversitatii si a regimului de

rezervatie a ecosistemelor naturale, de mentinerea echilibrului ecologic, de elaborarea si aplicarea
pe teren a metodelor privind efectuarea reconstructiei ecologice a arboretelor tuturor
formatiunilor, in raport cu conditiile de crestere, reglarea numeric a formatiunilor faunistice in
raport cu baza nutritiva, de educatia ecologica.

Rezervatia serveste ca model pentru gospodariile silvice in domeniul reconstructiei ecologice,

aplicarii masurilor de contribuire la regenerarea naturala din seminte, la reinstaurarea
formatiunilor silvice in dependenta de conditiile de crestere.

Formatiunile vegetale sunt prezentate prin paduri de tipul celor central-europene, in care s-au
pastrat arboretele de provenienta naturala cu fag, gorun, tei, carpen, stejar pedunculat.
Formatiunile cu fag ating varsta de pana la 150 de ani, cu o inaltime de pana la 40 m, cu un
diametru al tulpinii de peste 100 cm. Fagul creste in amestec cu carpenul si gorunul. Aceste
paduri se intalnesc pe altitudini mai sus de 200 m.

Au fost evidentiate si descrise 6 tipuri de padure: cu fag, edificator fagul european (Fagus
sylvatica); cu fag si gorun; cu gorun si carpen; cu gorun si tei+frasin, edificator - gorunul
(Quercus petraea); cu stejar pedunculat si artar+carpen; cu stejar pedunculat, plop si salcie,
 edificator - stejarul pedunculat (Quercus robur). Pe suprafetele mai inalte se intalneste vegetatia
ierboasa mezofita cu elemente de stepa, iar pe sectoarele mai joase a versantilor si in vai -
vegetatie de lunca, palustra si acvatica.

FLORA include 909 de specii, inclusiv 645 de specii de plante vasculare, 151 de specii de
ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de muschi.
Plante unice. Din cele 270 de specii de plante, considerate ca rare pentru flora Republicii Moldova,
82 au fost evidentiate in rezervatie, dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria rediviva, Orthilia
secunda, Pyrola rotundifolia, Padus avium si Telekia speciosa sunt cunoscute numai pe teritoriul
rezervatiei.

FAUNA. Precum mentiona D.Cantemir, pe aceste meleaguri vietuiau cerbi, ursi, reni, jderi, lupi,
mistreti… Extinderea suprafetelor arabile a contribuit considerabil la micsorarea spatiului
impadurit, la reducerea numerica a plantelor si animalelor. Vanatul necontrolat a conditionat
disparitia ursului, cerbului, rasului, lupului, cocosului-de-mesteacan etc.

La etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate: 42 de specii de mamifere, circa 140 de specii de
pasari, 7 - de reptile, 8 - de amfibii. Recent, fauna rezervatiei a fost imbogatita cu cerbul nobil,
cerbul-cu-pete si cerbul lopatar. Efectivul numeric al vertebratelor e depasit substantial de
efectivul numeric al insectelor.

Paracopitatele aborigene sunt reprezentate de caprior si mistret; mamiferele carnivore - vulpe,

bursuc, nevastuica, pisica salbatica, jderul-de-padure; rozatoarele - 18 specii, inclusiv soarecele
gulerat, soarecele scurmator, microtina sura; in locuri deschise populeaza 3 specii de pars si
veverita; formatiunile silvice mai dese si umede sunt prielnice chitcanului; padurile luminoase
creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea iepurelui-de-camp; chiropterele sunt reprezentate
de 4 specii de lilieci.

Ornitofauna este foarte bogata, fiind conditionata de prezenta diferitor tipuri de habitate,
inclusiv de lunca si acvatice. In perioada pasajului de primavara-toamna si de cuibarit rezervatia
este preferata de pasari din 14 ordine. La pasaj si hrana poposesc corcodei, starci, lebede, rate,
culici, cristei, multe pasari arboricole. Printre cele 7 specii de ciocanitori a fost observata si
ciocanitoarea neagra. Padurile rezervatiei atrag la cuibarit acvila-tipatoare, viesparul, soricarul,
gaia neagra, uliul porumbar, uliul pasarar. Speciile dominante si subdominante la cuibarit: cinteza,
pitigoiul mare, presura aurie, muscarul gulerat, pitulicea, silvia-cap-negru, cioc-grosul, toiul.

Reptilele populeaza intreg teritoriul rezervatiei, insa luncile sunt cele mai solicitate. Din cele 7
specii inregistrate, 4 specii (broasca testoasa-de-balta, vipera comuna, sarpele-de-alun, sarpele
tarator cu abdomenul galben) au fost incluse in lista celor rare si pe cale de disparitie.

In perspectiva se preconizeaza: asigurarea conservarii biodiversitatii si regimului de rezervatie;

elaborarea masurilor si efectuarea reconstructiei ecologice a arboretelor in raport cu conditiile de
crestere; reinstaurarea arboretelor autohtone; aplicarea masurilor de contribuire la regenerarea
naturala din seminte; reglarea numerica a efectivului lumii animale in raport cu baza materiala;
sporirea eficientei educatiei ecologice.

”Plaiul Fagului”, creată în 1992 în partea de nord-cest a codrilor din jud. Ungheni, pe baza fostei
rezervații cinegetice de stat ”Rădenii Vechi” (5526 ha), fondate în 1976. Actuala rezervație a fosc creată
în scopul de a ocroti făgetele părețioase de unicat și alte specii de copaci pe o suprafață de 5642 ha
(inclusiv 96,4% ocupate de păduri). Regimul de rezervație inițial a fost instituit datorită obiectivelor
botanice, hidropedologice și geologice de aici. Teritoriul rezervației este foarte fragmentat., drept
consecință a eroziunilor și alunecărilor de teren. Altitudinea max este de 408,6 m. De aici își iau cursurile
rîul Bîc și mai multe pîrăiașe. Flora rezervației include peste 900 specii de plante (dintre care 77 rare,
aflate pe cale de dispariție), inclusiv plante vasculare - 639, macromicete - 151, licheni - 48, briofite - 65.

Conform datelor din anul 1985, suprafața pădurrilor spontane din rezervație constituia 4639,2 ha (83,3%).
Cele mai mari suprafețe de pădure naturală sînt ocupate de gorunete (31,5%), frăsinișuri (20,6%) și
cărpinete (18,6%). Făgetele ocupă o suprafață comparativ modestă - 256,7 ha (4,6%), pădurile de stejar -
doar 232 ha (4,2%). Numai în aceste locuri din republică s întîlnesc mălinul, perișorul, pana zburătorului,
anumite specii rare de ferigi. Fauna este reprezentată de aproape 200 specii de animale.