Plaiul Fagului

{ Efectuat: Raru Cristina

Rezervația Naturală Plaiul Fagului
a fost creată la 12 martie 1992 în scopul conservarii,
regenerării, redresării ecologice, studierii uneia dintre
cele mai pitorești și mai reprezentative ecosisteme
ecologice silvice din zona Codrilor.
 Suprafața totală a rezervației constituie 5642 ha, dintre
care pădurile ocupa 4639 ha. În structura teritorial-
administrativă sunt incluse 5387 hectare de arborete
naturale, inclusiv formațiuni cu fag (272 ha), frasin (1163
ha), gorun și stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte
specii (169 ha).
 Suprafața acoperită cu păduri constituie 183 ha, inclusiv
teren arabil (7 ha), livezi (8 ha), plantații multianuale (13
ha), pășuni (21 ha), mlaștini (7 ha), iazuri (24 ha),
construcții capitale (15 ha), terenuri neproductive (35 ha).
 Suprafața este ocrotită de stat din 1975. Din 1976 acest
landsaft - natura, inclusiv masivul de pădure, a trecut în
categoria rezervație forestieră și cinegenetică.
 Diversitatea landsaftică specifică rezervației:
culmi înguste cu văi adînci, versanți abrupți
(consecințe ale alunecarilor de teren), izvoare cu apă
rece și cristalină, din care se alimenteaza pîraiele,
afluente ale rîulețului Telita, ce se varsa în Bîc.
Asigurarea științifică este efectuată atît în cu
colaborare cu Academia de Știinte, instituții de profil,
cît și pe cont propriu.
 Colectivul rezervației este preocupat de asigurarea
conservarii biodiversitatii si a regimului de rezervatie a
ecosistemelor naturale, de mentinerea echilibrului
ecologic, de elaborarea si aplicarea pe teren a
metodelor privind efectuarea reconstructiei ecologice a
arboretelor tuturor formatiunilor, in raport cu
conditiile de crestere, reglarea numeric a formatiunilor
faunistice in raport cu baza nutritiva, de educatia
ecologica. Rezervatia servește ca model pentru
gospodariile silvice in domeniul reconstructiei
ecologice, aplicarii masurilor de contribuire la
regenerarea naturala din seminte, la reinstaurarea
formatiunilor silvice in dependenta de conditiile de
crestere.
 Formatiunile vegetale sunt prezentate prin
paduri de tipul celor central-europene, in care s-
au pastrat arboretele de provenienta naturala cu
fag, gorun, tei, carpen, stejar pedunculat.
Formatiunile cu fag ating varsta de pana la 150 de
ani, cu o inaltime de pana la 40 m, cu un
diametru al tulpinii de peste 100 cm. Fagul creste
in amestec cu carpenul si gorunul. Aceste paduri
se intalnesc pe altitudini mai sus de 200 m.
 Au fost evidentiate si descrise 6 tipuri de
padure: cu fag, edificator fagul european (Fagus
sylvatica); cu fag si gorun; cu gorun si carpen; cu
gorun si tei+frasin, edificator - gorunul (Quercus
petraea); cu stejar pedunculat si artar+carpen; cu
stejar pedunculat, plop si salcie, edificator -
stejarul pedunculat (Quercus robur). Pe
suprafetele mai inalte se intalneste vegetatia
ierboasa mezofita cu elemente de stepa, iar pe
sectoarele mai joase a versantilor si in vai -
vegetatie de lunca, palustra si acvatica.
 FLORA include 909 de specii, inclusiv 645 de
specii de plante vasculare, 151 de specii de
ciuperci, 48 de specii de licheni, 65 de specii de
muschi.
 Plante unice. Din cele 270 de specii de plante,
considerate ca rare pentru flora Republicii
Moldova, 82 au fost evidentiate in rezervatie,
dintre care Dryopteris austriaca, Lunaria
rediviva, Orthilia secunda, Pyrola rotundifolia,
Padus avium si Telekia speciosa sunt cunoscute
numai pe teritoriul rezervatiei
 FAUNA. Precum mentiona D.Cantemir, pe
aceste meleaguri vietuiau cerbi, ursi, reni, jderi,
lupi, mistreti… Extinderea suprafetelor arabile a
contribuit considerabil la micsorarea spatiului
impadurit, la reducerea numerica a plantelor si
animalelor. Vanatul necontrolat a conditionat
disparitia ursului, cerbului, rasului, lupului,
cocosului-de-mesteacan etc.
 La etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate:
49 de specii de mamifere, circa 142 de specii de
pasari, 8- de reptile, 12 - de amfibii și 65 specii ale
faunei nevertebratelor solului. Recent, fauna
rezervatiei a fost imbogatita cu cerbul nobil,
cerbul-cu-pete si cerbul lopatar. Efectivul numeric
al vertebratelor e depasit substantial de efectivul
numeric al insectelor.
 Paracopitatele aborigene sunt reprezentate de
caprior si mistret; mamiferele carnivore - vulpe,
bursuc, nevastuica, pisica salbatica, jderul-de-
padure; rozatoarele - 18 specii, inclusiv soarecele
gulerat, soarecele scurmator, microtina sura; in
locuri deschise populeaza 3 specii de pars si
veverita; formatiunile silvice mai dese si umede
sunt prielnice chitcanului; padurile luminoase
creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea
iepurelui-de-camp; chiropterele sunt reprezentate
de 4 specii de lilieci.
 Ornitofauna este foarte bogata, fiind conditionata de
prezenta diferitor tipuri de habitate, inclusiv de lunca
si acvatice. In perioada pasajului de primavara-toamna
si de cuibarit rezervatia este preferata de pasari din 14
ordine. La pasaj si hrana poposesc corcodei, starci,
lebede, rate, culici, cristei, multe pasari arboricole.
Printre cele 7 specii de ciocanitori a fost observata si
ciocanitoarea neagra. Padurile rezervatiei atrag la
cuibarit acvila-tipatoare, viesparul, soricarul, gaia
neagra, uliul porumbar, uliul pasarar. Speciile
dominante si subdominante la cuibarit: cinteza,
pitigoiul mare, presura aurie, muscarul gulerat,
pitulicea, silvia-cap-negru, cioc-grosul, toiul
 Reptilele populeaza intreg teritoriul rezervatiei,
insa luncile sunt cele mai solicitate. Din cele 7
specii inregistrate, 4 specii (broasca testoasa-de-
balta, vipera comuna, sarpele-de-alun, sarpele
tarator cu abdomenul galben) au fost incluse in
lista celor rare si pe cale de disparitie.
 In perspectiva se preconizeaza: asigurarea
conservarii biodiversitatii si regimului de
rezervatie; elaborarea masurilor si efectuarea
reconstructiei ecologice a arboretelor in raport cu
conditiile de crestere; reinstaurarea arboretelor
autohtone; aplicarea masurilor de contribuire la
regenerarea naturala din seminte; reglarea
numerica a efectivului lumii animale in raport cu
baza materiala; sporirea eficientei educatiei
ecologice.