REZERVATIILE STIINTIFICE DIN

R.MOLDOVA
ÎN REPUBLICA MOLDOVA, REZERVAȚIILE NATURALE SUNT ARII PROTEJATE, CARE
REPREZINTĂ SPAȚII NATURALE, VALOROASE DIN PUNCT DE VEDERE ȘTIINȚIFIC,
DESTINATE PĂSTRĂRII ȘI RESTABILIRII UNUI SAU A MAI MULTOR COMPONENTE ALE
NATURII PENTRU MENȚINEREA ECHILIBRULUI ECOLOGIC. CONFORM LEGII NR. 1538
DIN 25.02.1998 PRIVIND FONDUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE STAT, SUNT
ÎNREGISTRATE 51 REZERVAȚII SILVICE, 9 DE PLANTE MEDICINALE ȘI 3 MIXTE: ÎN
TOTAL 63 DE REZERVAȚII NATURALE.[1] SUPRAFAȚA TOTALĂ ESTE 8.009 HA.
 CODRU (REZERVAȚIE ȘTIINȚIFICĂ)
• LA 27 SEPTEMBRIE 1971, ÎN ZONA DE CENTRU A REPUBLICII MOLDOVA SE CREA REZERVAŢIA ”CODRI”. UN NUME CU REZONANŢE
DE LEGENDĂ, UN NUME CU ECOURI ADÂNCI ÎN SUFLETUL LOCALNICILOR, PENTRU CĂ DE CODRI ESTE LEGATĂ FORMAREA ŞI
EVOLUŢIA ÎNTREGULUI NOSTRU POPOR, IAR DE CODRII BASARABIEI CEA A LOCUITORILOR DE AICI ÎN SPECIAL.
• ACESTA REZERVAŢIE ESTE UN VERITABIL LABORATOR ŞTIINŢIFIC, DAR ŞI UN TEZAUR NAŢIONAL, CE PĂSTREAZĂ UN VALOROS
GENOFOND FLORISTIC ŞI FAUNISTIC. ÎN CEEA CE PRIVESTE FLORA ACESTEI REZERVAŢII, SUNT CUPRINSE 60 DE SPECII RARE I
CIRCA 30 DE SPECII INCLUSE IN CARTEA ROSIE A REPUBLICII MOLDOVA. VÂRSTA MEDIE A ARBORILOR DE AICI ESTE DE PESTE
80 DE ANI. FAUNA DIN ACEASTA REZERVAŢIE ESTE APROAPE ÎN TOTALITATE FAUNA PADURILOR EUROPEI CENTRALE SI DE VEST,
PRINTRE CARE SE NUMARA 52 DE SPECII DE MAMIFERE, 150 SPECII DE PĂSĂRI ŞI PESTE 7000 DE SPECII DE INSECTE.
• DINAMICA PERFORMANŢELOR DE ORDIN SOCIAL-POLITIC, ŞTIINŢIFICO-TEHNIC, ECONOMIC-FINANCIAR ŞI DE
ALTĂ NATURĂ PUNE LA ORDINEA ZILEI ŞI UNELE ÎNCERCĂRI DREPT CARE REZERVAŢIA “CODRII” AR PUTEA SERVI CA NUCLEUL
UNUI VIITOR PARC NAŢIONAL ORI NATURAL, ORI AL UNEI VIITOARE REZERVAŢII A BIOSFEREI, CU ÎNCORPORAREA ÎN LIMITELE
INSTITUŢIEI  A CELOR MAI VALOROASE MONUMENTE ALE NATURII, ISTORICE, CULTURALE, AŞEZARI UMANE, ETC
• ÎN CADRUL REZERVAŢIEI FUNCTIONEAZĂ UN BOGAT “ MUZEU AL NATURII”. NU EZITAŢI SĂ DAŢI CURS UNEI INVITAŢII ŞI VEŢI
PURTA ÎN SUFLET, PENTRU TOTDEAUNA, SUVENIRUL IMAGINII UNUI MONUMENT AL NATURII CU VALOAREA DE UNICAT  PE
ÎNTREG MAPAMONDUL.
 IAGORLIC

• IAGORLÎC ESTE O REZERVAȚIE ȘTIINȚIFICĂ DIN PARTEA CENTRAL-ESTICĂ A REPUBLICII

MOLDOVA, SITUATĂ LA GURA RÂULUI IAGORLÎC, PE MALUL STÂNG AL NISTRULUI (
TRANSNISTRIA). REZERVAȚIA INCLUDE SISTEME ECOLOGICE ACVATICE ȘI TERESTRE, ÎN CARE AU
FOST CREATE CONDIȚII PENTRU REPRODUCEREA ANIMALELOR ȘI PLANTELOR. ESTE SITUATĂ LA
GURA RÂULUI IAGORLÎC, PE MALUL STÂNG AL NISTRULUI. REZERVAȚIA A FOST ORGANIZATĂ ÎN
SCOPUL PĂSTRĂRII ȘI STUDIERII CONDIȚIILOR ECOLOGICE CARACTERISTICE BAZINELOR DE APĂ
DIN APROPIEREA NISTRULUI. CEA MAI MARE VALOARE A REZERVAȚIEI NATURALE "IAGORLÎC"
CONSTĂ ÎN FAPTUL CĂ AICI SUNT FOARTE MULTE SPECII RARE ȘI PE CALE DE DISPARIȚIE DE
PLANTE, CARE INTRĂ ÎN FITOCENOZELE UNICALE, SITUATE PE PANTELE CALCARIZATE DE STEPĂ
ALE RÂURILOR IAGORLÎC, IAGORLÎCUL USCAT ȘI A UNOR PÂRÂURI MARI.
 PĂDUREA DOMNEASCĂ

• REZERVAȚIA „PĂDUREA DOMNEASCĂ” ESTE AMPLASATĂ ÎN LUNCA RÂULUI PRUT

ȘI ESTE UNICĂ PRIN BIODEVERSITATEA EI, TIPURILE DE SOLURI ȘI VEGETAȚIE,
RELIEF. SCOPUL EI PRINCIPAL ESTE PĂSTRAREA CELOR MAI REPREZENTATIVE
PĂDURI DE LUNCĂ ȘI CONSERVAREA UNOR SPECII ȘI COMUNITĂȚI DE PLANTE ȘI
ANIMALE RARE, RESTABILIREA BIODEVERSITĂȚII CELOR MAI CARACTERISTICE
FITOCENOZE. ESTE CEA MAI BĂTRÂNĂ PĂDURE DIN ȚINUT ȘI UNA DIN CELE MAI
VECHI PĂDURI DE LUNCA DIN EUROPA.
 PLAIUL FAGULUI

• REZERVAȚIA A FOST FONDATĂ ÎN 1992 ȘI ARE O SUPRAFAȚĂ DE 5642 HA,

REPREZENTÂND O ZONĂ CU ROL DE PROTECȚIE PENTRU UN ECOSISTEM
REPREZENTATIV DIN PUNCT DE VEDERE SILVIC.
• CELE MAI RĂSPÂNDITE SPECII DE PLANTE ARBORICOLE SUNT: GORUNUL –
OCUPĂ CIRCA 31 % DIN SUPRAFAȚA ÎMPĂDURITĂ, FRASINUL - CCA 21 %, 
CARPENUL – CCA 19 %. DEȘI ARE O PONDERE DE NUMAI 5%, FAGUL ESTE CEL MAI
RĂSPÂNDIT ANUME ÎN ACEASTĂ REZERVAȚIA, COMPARATIV CU RESTUL
TERITORIU AL ȚĂRII.
 PRUTUL DE JOS

• ÎN COMPONENȚA EI INTRĂ LACUL BELEU ȘI O REȚEA DE BĂLȚI CARE, ÎN ANSAMBLU, FORMEAZĂ UN

ECOSISTEM UNIC. REZERVAȚIA A FOST CREATĂ LA 23 APRILIE 1991 ÎN SCOPUL OCROTIRII FLOREI ȘI FAUNEI DIN
LACUL BELEU ȘI A LUNCILOR INUNDABILE DIN ÎMPREJURIMILE LUI. SUPRAFAȚA REZERVAȚIEI ESTE DE 1691 HA,
CIRCA ⅓ DIN SUPRAFAȚA REZERVAȚIEI ESTE OCUPATĂ DE APELE LACULUI BELEU, RESTUL TERITORIULUI ESTE
PREZENTAT PRIN VEGETAȚIA PALUSTRĂ ȘI DE LUNCĂ INUNDABILĂ.
• VEGETAȚIA, ÎN CEA MAI MARE PARTE A TERITORIULUI REZERVAȚIEI, ESTE REPREZENTATĂ DE DESIȘURILE DE
TRESTII ȘI STUF, SĂLCIȘURI, PRECUM ȘI DE UN COVOR BOGAT DE PLANTE DE APĂ, DE LUNCĂ INUNDABILĂ (
PAPURA, PIPIRIGA, NUFĂRUL, CRINUL DE APĂ, RĂCULEȚUL, LINTIȚA). ÎN TOTAL, AICI CRESC 193 SPECII DE
PLANTE, DINTRE CARE SUNT INCLUSE ÎN CARTEA ROȘIE A MOLDOVEI: NUFĂRUL ALB (NYMPHAEA ALBA),
CATEGORIA UICN DE RARITATE – II (SPECIE PERICLITATĂ), SALVINIA (SALVINIA NATANS), CORNACIUL PLUTITOR
(TRAPA NATANS). PĂDURILE DE STEJAR COMUN PREFERA SECTOARELE DE LUNCĂ CELE MAI RIDICATE CARE
FOARTE RAR SINT INUNDATE.
A ELABORAT ELEVA CLASEI A 8 DIN GIMNAZIUL SINGURENI LAZARI ELENA