”Rezervația

Codrii
Moldovei”

A elaborat: sold cl I Grigoraș VORNICU

 Cuprins
1. Creare și activitate
2. Elemente geografice
3. Fauna și flora
4. Factorul antropic
5. Specii incluse în cartea roșie
Creare și activitate

La 27 septembrie 1971, în zona

de centru a Republicii Moldova
se crea Rezervaţia ”Codri”. Un
nume cu rezonanţe de legendă,
un nume cu ecouri adânci în
sufletul localnicilor, pentru că de
codri este legată formarea şi
evoluţia întregului nostru popor,
iar de Codrii Basarabiei cea a
locuitorilor de aici în special.
 Elemente geografice
Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un masiv forestier amplasat în centrul deluros al 
Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou
înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul Bălănești).
Codrul se întinde în mare parte pe teritoriul raioanelor: Strășeni, Hîncești, Călărași, Orhei și 
Nisporeni și, într-o măsură mai mică în: vestul raionului Ungheni, nordul raionului Cimișlia, sudul 
raionului Telenești și nordul/sud-vestul raionului Ialoveni[1].
Fauna și flora

În păduri se întîlnesc: cerbul comun, cerbul lopătar, 

cerbul roșu, căprioara, mistrețul, bursucul, 
pisica sălbatică, jderul, acvila de munte, uliul, 
turtureaua, bufnița, vipera, nemaivorbind de vulpe
 sau iepure,
Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile
de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar
, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt
pădurile de stejar pedunculat.
Factorul antropic
 Cu referire la Codrii Moldovei la începutul secolului al XVIII-lea
Dimitrie Cantemir menționa:
”Cu codrii încă este Moldova foarte îmbogățită, al cărora lemn nu
este numai pentru cherestea și pentru foc, ci și copaci aducători de
roadă îndestulă”
Specii incluse în cartea roșie
În rezervație sunt înregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23
sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei.

Nufărul alb
Este plantă acvatică cu rizom gros, fixat, din care
cresc frunze foarte lung pețiolate, cu limb ovat,
cordat și plutitor. Florile sunt albe, cu 5 sepale mari,
verzui și numeroase petale (cca. 10-20). Nufărul
alb înflorește în lunile iunie - august.
Șarpele de alun (Coronella austriaca) este un
șarpe neveninos din familia colubride
 (Colubridae) răspândit în Europa centrală, de
nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În
România și Republica Moldova trăiește
subspecia Coronella austriaca austriaca.
pe cale de dispariție din cauza lipsei de hrană