UNIVERSITATEA

PEDAGOGICA DE
STAT ,,ION CREANGA”
FACUULTATEA
GEOGRAFIE
A elaborate:Muras Vera gr.31 geografie
Coordonat:Codreanu Ion
Tema:Speciile de plante din Cartea
Rosie a Republicii Moldova
 Cuprins:

 1.Scurt istoric Cartea Rosie a REPUBLICII MOLDOVA

 2.Brandusa trifila
 3.Brandusa arenicola
 4.Ghiocelul nival
 5.Deditel patent
 6.Omatuta estivala
Scurt istoric Cartea Rosie a REPUBLICII
MOLDOVA…
 Cartea Roșie a Republicii Moldova cuprinde specii de organisme pe cale de dispariție. Prima a fost
publicată în 1978 și cuprindea 26 de specii de plante și 29 de specii de animale periclitate și critic
periclitate.
 Ediția a II-a
 În ediția a doua a „Cărții Roșii a Republicii Moldova” din 2001 au fost incluse 126 de specii de plante și
ciuperci, 116 specii de animale pe cale de dispariție:
 Plante:
 100 specii de angiosperme
 100 specie de gimnosperme,
 100 specii de pteridofite,
 100 specii de briofite,
 Ciuperci:
 100 specii de lichenofite,
 100 specii de micofite;
 Animale:
 100 specii de mamifere,
 100 specii de păsări,
 100 specii de reptile,
 100 specie de amfibieni,
 100 specii de pești,
 100 specie de ciclostomate,
 100 specii de insecte,
 100 specie de crustacee,
 100 specii de moluște.
  Brândușa de toamnă - Autumn
BRÂNDUŞĂ-TRIFILĂ
(Colchicum triphyllum)
Clasa Liliopsida Familia
Melanthiaceae
crocus (Colchicum autumnale)-
cunoscută și sub denumirea populară
de ceapa ciorii, este o plantă
erbacee, nativă din Europa, de o
înălțime relativ mică (aprox. 15-20
cm), care aparține familiei Liliaceae.
Înflorește, începând din septembrie,
pe toată perioada toamnei. Florile au
formă de cupă când sunt
semideschise, în nuanțe de violet sau
roz. Este înrudită cu plante precum
laleaua, crinul de pădure și
vioreaua. Planta prezintă frunze
liniare, sesile, lanceolate și fructe de
culoare albastră-rozie. Atât fructele,
cât și frunzele plantei apar primăvara.
  RĂSPÂNDIREA. În Republica Moldova se întâlneşte în rn. Leova,
Cimişlia, UTAG, mun. Chişinău. Peste hotarele ţării este răspândită în
sudul României şi în sud-vestul Ucrainei. Endemit dobrogean-
pontic. HABITATUL. Fitocenozele stepei cu păiuş–negară–ierburi
diverse şi bărboasă; versanţii cu expoziţie şi înclinaţie diferite.
  
 ASPECTUL CANTITATIV. Creşte solitar şi în grupuri, formând pâlcuri
de 50–100 m în diametru. Cel mai mare număr de plante (200-500 de
indivizi) a fost înregistrat în împrejurimile com. Bugeac şi s. Câzlar.
  
BRÂNDUŞĂ-ARENICOLĂ
 FACTORII  LIMITATIVI. Desţelenirea sec- toarelor de stepă primară;
(Colchicum arenarium)
Clasa Liliopsida Familia Melanthiaceae habitatele specifice reduse; păşunatul intensiv; populaţiile izolate şi
relativ sărace; colectarea florilor.
  
 PARTICULARITĂŢILE BIOLOGICE ŞI ECOLOGICE. Plantă perenă,
geofită, efemeroidă. Înfloreşte în septembrie; fructifică în aprilie–mai.
Perioada de vegetaţie se încheie la începutul lui iunie. Se înmulţeşte
prin seminţe.
  
 STAREA DE PROTECŢIE. Specie ocrotită de lege, inclusă în: Directiva
Habitate; Anexa I a Convenţiei de la Berna, 1979; Cartea Roşie a
Republicii Moldova (ed. a III-a).  Protejată teritorial în ariile cu
management multifuncţional – sectoare cu vegetaţie de stepă
„Bugeac” şi „Dezghingea”.
  
 MĂSURILE DE PROTECŢIE. Monitori- zarea stării tuturor populaţiilor
existente; evidenţierea şi luarea sub protecţie a locurilor noi de
creştere; multiplicarea speciei în condiţii exsitu.
  
  RĂSPÂNDIREA. În Republica Moldova se întâlneşte în rn. Ocniţa,
Edineţ, Donduşeni, Soroca, Floreşti, Şoldăneşti, Rezina, Orhei,
Nisporeni şi în UATSN. Specia se află la limita de sud a arealului. Peste
hotarele ţării este răspândită în regiunea mediteraneeană, Europa
Centrală, Ucraina, Precaucazia.
  
GHIOCEL-NIVAL  HABITATUL. Pădurile revene de gorun, mai ales cele cu tei şi frasin,
mai rar – de stejar, şi tufărişurile.
(Galanthus nivalis)   
Clasa Liliopsida, Familia  ASPECTUL CANTITATIV. În locurile cu condiţii optime sunt cca 20 de
exemplare la 1 m2. Primăvara pe alocuri formează un covor întins.
Amaryllidaceae   
 FACTORII LIMITATIVI. Condiţiile extreme la limita arealului.
  
 PARTICULARITĂŢILE BIOLOGICE ŞI ECOLOGICE. Plantă bulbiferă
timpurie. Înfloreşte la sfârşitul lui martie, iar în iernile blânde – în
ianuarie–februarie. Se înmulţeşte prin seminţe şi bulbili.
  
 STAREA DE PROTECŢIE. Specie ocrotită de lege, inclusă în: Anexa II a
Directivei Habitate; CITES; Cartea Roşie a Republicii Moldova (ed. a
III-a).  Protejată teritorial în rezervaţiile peisagistice „Saharna”,
„Calaraşovca”, „Feteşti”, „La Castel”, „Holoşniţa”, „Cosăuţi”,
„Climăuţii de Jos”, „Bugornea”, „Glubokaia Dolina”, „Poiana
Curătura”, „Trebujeni”, „Rudi–Arioneşti”, în rezervaţiile naturale
silvice „Colohur”, „Vâşcăuţi”.
  
 MĂSURILE DE PROTECŢIE. Respectarea regimului de ocrotire în
locurile de creştere, luate sub protecţia statului; majorarea numărului
acestor locuri; controlul asupra stării populaţiilor.

DEDIŢEL-PATENT
(Pulsatilla patens)
Clasa Magnoliopsida Familia
Ranunculaceae
 RĂSPÂNDIREA. A fost înregistrată pentru prima dată de
către T. Săvulescu şi T. Rayss (1924) în com. Vertiujeni
(Floreşti), de unde probabil a dispărut. În 1995 a fost
găsită în preajma com. Molochişul Mare (UATSN). Specie
europeană. Peste hotarele ţării este răspândită în Europa
Centrală şi de Est, Peninsula Scandinavă, Siberia de Vest.
  
 HABITATUL. Colinele pietroase, ste- pizate. Specie
caracteristică pentru vegetaţia din alianţa Festucion
valesiacae.
  
 ASPECTUL CANTITATIV. În unicul loc de creştere
vegetează câteva exemplare.
  
 FACTORII  LIMITATIVI. Se află la limita de sud a
arealului. Distrugerea ecotopurilor tipice de creştere;
plantările cu pin şi modificarea nivelului de pH al solului;
colectările neraţionale.
  
 PARTICULARITĂŢILE BIOLOGICE ŞI ECOLOGICE. Specie
hemicriptofită, xeromezofilă, stepică. Preferă soluri cu
reacţie slab acid-neutră sau neutrobazică. Înfloreşte în
aprilie. Plantă entomofilă. Fructifică în mai. Decorativă,
toxică.

OMĂTUŢĂ-ESTIVALĂ (GHIOCEL-BOGAT)
(Leucojum aestivum)
Clasa Liliopsida, Familia
Amaryllidaceae
 RĂSPÂNDIREA. În Republica Moldova se întâlneşte numai în lunca
râului Prut în preajma com. Cioara (Hânceşti) şi s. Sărata-Răzeşi
(Leova). Specia se află la limita de nordest a arealului. Peste
hotarele ţării este răspândită în regiunea mediteraneeană, Caucaz,
Europa Atlantică, Centrală şi de Sud-Est (Ucraina).
  
 HABITATUL. Pădurile de luncă inundabilă cu plop-alb; depresiunile
cu umiditate sporită.
  
 ASPECTUL CANTITATIV. Creşte în grupuri a câte 5-25 de exemplare,
formând pâlcuri de 5–10 m în diametru, cu abundenţa
  
 FACTORII LIMITATIVI. Condiţiile extreme la limita arealului;
desecarea şi restrângerea sectoarelor de păduri naturale de luncă;
păşunatul intensiv; ruderalizarea habitatului.
  
 PARTICULARITĂŢILE BIOLOGICE ŞI ECOLOGICE. Plantă perenă,
bulbiferă. Înfloreşte în aprilie–mai; fructifică în iunie–iulie. Se
înmulţeşte prin seminţe şi prin bulbili. Specie higromezofilă. Plantă
decorativă, medicinală.
  
 STAREA DE PROTECŢIE. Specie ocrotită de lege, inclusă în Cartea
Roşie a Republicii Moldova (ed. a III-a). Protejată teritorial pe o
parcelă din Rezervaţia naturală silvică „Dancu”.
  
 MĂSURILE DE PROTECŢIE. Monitorizarea populaţiilor existente;
multiplicarea speciei în condiţii ex-situ şi repatrierea ei în habitatele
naturale.
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!