Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară Bucuresti

Facultatea de Horticultură ID – An 2, Semestrul 1

Referat la disciplina Ecologie și protecția mediului

Biodiversitatea în județul Argeș.

Profesor: Șef. lucr. Mihaela Obrișcă / Prof. univ. dr. Doru Ioan MARIN
Student: Andrei Conțiu
Ianuarie 2020

1
Cuprins

1. Motivația alegerii subiectului............................................................................................................................. 3

2. Introducere .......................................................................................................................................................... 4
3. Specii și relații ..................................................................................................................................................... 5
4. Elemente de risc .................................................................................................................................................. 8
5. Concluzii ............................................................................................................................................................ 10
Bibliografie și referințe......................................................................................................................................... 11

2
1. Motivația alegerii subiectului

Prin noțiunea de biodiversitate se înțelege diversitatea organismelor vii provenite din ecosistemele acvatice şi
terestre, precum şi din complexele ecologice din care acestea fac parte. Biodiversitatea cuprinde diversitatea din
interiorul speciilor, dintre specii şi dintre specii şi ecosisteme.

În sens larg, biodiversitatea sau diversitatea biologică, reprezintă varietatea și variabilitatea lumii vii în toate
formele sale.

Figura 1.1 Reprezentare a Biodiversității mondiale pornind de la speciile de vertebrate. După Jonathan Chase — Chase J (2012) Historical
and Contemporary Factors Govern Global Biodiversity Patterns

Importanța conservării biodiversității: Schimbările rapide ale mediului provoacă, de obicei, extincții în masă. Peste
99,9% din toate speciile care au trăit vreodată pe Pământ, însumând peste cinci miliarde de specii, se estimează că
au dispărut. Estimările privind numărul de specii actuale ale Pământului variază între 10 milioane și 14 milioane,
dintre care aproximativ 1,2 milioane au fost documentate și peste 86% nu au fost încă descrise.

Ținând cont de acestea, studiul și conservarea biodiversității nu este o opțiune ci devine o obligație.

Sub aspect al diversității lumii vii, există o suită de pericole și riscuri existente, majoritatea generate de/ factorul
antropic.

Mai jos voi exemplifica cu observații proprii pe o zonă de studiu din județul Argeș (arealul Dealul cu Soare,
Cetățeni, Argeș).

Categoric, nu îmi propun în această lucrare o analiză exhaustivă a biodiversității pe teritoriul acestui județ ci mai
curând atingerea unor subiecte de interes cu privire la ecosisteme prezente aici.

3
2. Introducere

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine
nordică și la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estică, iar la est
de cel de 25°19’ longitudine estică. Suprafața județului este de 682631 ha. În partea nordică, limita județului
urmărește crestele înalte ale munților Făgăraș, traversează munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr – Bran ce
desparte județul Argeș de județele Sibiu și Brașov. La est limita cu județul Dâmbovița este mult mai lungă,
traversând munții Leaota, Subcarpații Getici, piemontul Cândești și câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre
județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, limita
străbătând câmpia Română și piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. Limita
vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.

Această așezare geografică îi conferă județului Argeș una dintre cele mai mari diversități de biocenoze. Găsim aici
aproape toate formele de relief, de la câmpie până la gol alpin, biotopuri acvatice, etaje de vegetație bine definite
cum este etajul fagului și păduri de conifere. Desigur, judetul are și zonele antropizate și ecosisteme agricole, o
mare parte dintre ele fiind mai ales în ramura de pomicultură.

Suprafața denumită Dealul Cu Soare este între localitățile Cetățeni, Malu cu Flori și Văleni-Dâmbovița la o
altitudine de 600-700m în zona etajului fagului. Cuprinde ecosisteme agricole (pomicultură), pădure de fag,
ecosistem acvatic (râul Dâmbovița) și zone locuite.

4
3. Specii și relații

În arealul Dealul Cu Soare sunt prezente următoarele ecosisteme, tipice pentru o parte semnificativă din județul
Argeș.
- Livezi măr, păr și prun
- Pădure de fag și carpen
- Apă curgătoare, râul Dâmbovița
- Apă curgătoare, pârâul Văleni
- Ochiuri de apă dulce stătătoare (iazuri)
- Zone locuite

Speciile observate sunt în număr foarte mare, dau mai jos câteva exemple:

Vegetație spontană:
- Fagus sylvatica
- Carpinus betulus
- Pinus sylvestris
- Larix decidua
- Populus tremula
- Populus nigra
- Prunus cerassifera
- Cornus sanguinea
- Corylus avellana
- Prunus spinosa
- Rosa canina
- Rubus caesius
- Clematis vitalba
- Hedera Helix
- Urtica dioica
- Equisetum arvense
- Plantago major
- Euphorbia amygdaloides
- Euphorbia cyparissias
- Anemone nemorosa
- Lamium album
- Lamium purpureum
- Taraxacum officinale
5
 - Cardamine bulbifera
- Potentilla reptans
- Potentilla anserina
- Tussilago farfara
- Ononis arvensis
- Centaurium erythraea
- Coronilla varia
- Origanum vulgare
- Typha latifolia
- Sparganium erectum
- Salvia glutinosa
- Achilea millefolium
- Dianthus chartusianorum
- Geranium sylvaticum

Vegetație în culturi perene:

- Malus domestica
- Prunus domestica
- Pyrus communis
- Rubus idaeus
- Ribes nigrum

După cum se vede din cele câteva exemple, în cadrul speciilor prezente sunt cuprinși atât arbori, arbuști, liane și
subarbuști cât și vegetație erbacee sau acvatică. Lista de exemple nu cuprinde briofite, licheni sau specii din Fungi
acestea fiind desigur în proporție observabilă foarte mare.

Animalele sunt vizibil reprezentate de mamifere, păsări, pești, reptile și insecte cum ar fi:
- Vulpes sp.
- Meles sp.
- Cervus sp.
- Sus scrofa
- Passer domesticus
- Accipiter sp
- Specii din fam Paridae (pițigoi diversi)
- Anas platyrhynchos
- Insecte din Zygoptera (libelule)
- Insecte din Anisoptera (libelule)
- Bombus sp
- Apis sp
- Insecte din fam Vespidae
6
 - Reptile – șopârle (încă nu le-am identificat taxonomic în areal)
- Reptile – șerpi (încă nu au fost identificate taxonomic în areal)
- Amfibieni – broaște, salamandre (încă nu au fost identificate taxonomic în areal)
- Lumbricus terestris
- Specii multiple din Annelida
- Etc.

La nivel interspecie se observă deja o multitudine de relații. Complexitatea acestora creste stabilitatea
ecosistemelor.

S-au observat relații de mai multe tipuri:

- Lanțuri trofice diverse și de lungimi diferite
- Simbioze
- Relații de habitat sau comensalism
- Relatii de parazitism sau semi-parazitism
- Competiții diverse
- Amensalism
- Allelopatii pozitive sau negative

În cadrul agroecosistemelor, speciile cultivate preponderente sunt cele ce țin de pomicultură, iar integrat se practică
pășunatul. Pe râul Dâmbovița (în afara arealului Dealul Cu Soare) există și câteva păstrăvării.

7
4. Elemente de risc

Trebuie amintit că există mai multe riscuri la adresa biodiversității în județul Argeș cum ar fi:

Speciile invazive, de exemplu Robinia pseudacacia.

Peste tot unde a fost introdus, salcâmul s-a răspândit rapid şi având un ritm de creştere ridicat, a format, în multe
locuri, populaţii dense care au umbrit terenul, împiedicând creşterea speciilor heliofile şi dislocuind vegetaţia nativă
[Call 2002; Wieseler 2005; Wittenberg 2005]. În zonele aride, salcâmul reprezintă o ameninţare serioasă asupra
vegetaţiei native din arealele uscate şi nisipoase, din padurile cu stejari şi de la limita zonei forestiere [Wieseler
2005]. Acumularea azotului în sol datorită nodozităţilor radiculare ale salcâmului poate cauza probleme serioase
în conservarea vegetaţiei native, prin stimularea speciilor nitrofile; de asemenea, prin transpiraţia foarte intensă,
salcâmul secătuieşte solul de apă, diminuând disponibilul de apă pentru alte plante [Bartha et al. 2008]. Argeşul se
află printre judeţele fruntaşe ale României, ocupând locul cinci pe ţară, cu cele mai mari suprafeţe de salcâm:
14.912 ha, dintre care 7.839 ha se află în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor.

Aspectul climă

Toate prognozele pe termen lung anunţă pentru România iminenţa unor schimbări radicale ale climei – veri extrem
de secetoase, schimbări bruşte de temperatură şi ploi torenţiale (peste 150 litri pe metru pătrat) urmate de inundaţii.
În România va fi tot mai cald, va ploua tot mai rar şi mai puţin şi se vor intensifica fenomenele meteorologice
extreme. Până în anul 2030 este de aşteptat o încălzire medie anuală între 0,5 şi 1,5 grade. Se va accentua deficitul
de precipitaţii, îndeosebi în sudul şi în sud-estul ţării (Administraţia Naţională de Meteorologie, citată de
www.ecomagazin.ro, 2009). Biodiversitatea, agricultura, resursele de apă, silvicultura, infrastructura, energia,
turismul şi sănătatea populaţiei sunt numai câteva dintre domeniile ce vor fi masivafectate de schimbările
ecoclimatice. Zonele urbane vor deveni tot mai dificil de locuit, infrastructura va fi tot mai expusă efectelor produse
de diverse intemperii, căderile abundente de zăpadă şi de ploi, furtunile, inundaţiile vor deteriora grav terenurile şi
se vor produce mari modificări de relief. Toate acestea pot duce la creşterea numărului de decese, la acutizarea
afecţiunilor cardiovasculare şi respiratorii, la creşterea incidenţei bolilor de nutriţie. Restricţiile utilizării apei în
sectorul industrial, agricol şi chiar menajer vor fi tot mai frecvente. Creşterea concentraţiilor de poluanţi din sol va
afecta calitatea apei, ceea ce va creşte numărul îmbolnăvirilor, mai ales în zonele cu acces redus la apa potabilă.
Între sectoarele economice cele mai afectate de aceste schimbări se va afla agricultura. În zonele puternic afectate
de secetă se va produce o reorientare a culturilor agricole, aşa încât numărul speciilor de plante exotice va creşte.
O consecinţă directă a secetei va fi scăderea debitelor râurilor, ceea ce va determina reducerea producţiei de energie
în hidrocentrale, în condiţiile în care, până în anul 2030, cererea de energie pe perioada verii va creşte cu 28%, din
cauza temperaturilor ridicate. Este de aşteptat ca până la sfârşitul secolului al XXI-lea temperatura la nivel global

8
să crească cu 4 grade faţă de situaţia actuală. România va fi, practic, împărţită în două zone distincte jumătatea
nordică va fi afectată mai mult de ploi şi temperaturi scăzute, în timp ce sudul ţării va avea parte de temperaturi
ridicate, ce vor produce deşertificări în unele zone. Previziunile arată că suprafaţa deşertificată se poate tripla în
următorii 20 de ani, dacă nu se acţionează în consecinţă

Fragmentarea habitatelor

Fragmentarea habitatelor este cauzată de o întreagă serie de factori diferiţi legaţi de schimbările în utilizarea
terenurilor, printre care se numără extinderea urbană, infrastructurile de transport şi intensificarea practicilor
agricole sau silvice. Pierderea zonelor naturale are repercusiuni care se extind dincolo de dispariţia speciilor rare.
Astfel, se impune asigurarea condiţiilor naturale necesare printr-o abordare integrată a utilizării terenurilor prin:

- Îmbunătăţirea conectivităţii între zonele naturale existente pentru a contracara fragmentarea şi pentru a
accentua coerenţa ecologică a acestora, de exemplu prin protejarea gardurilor vii, a fâşiilor de vegetaţie de
pe marginea câmpurilor, a micilor cursuri de apă;
- Accentuarea permeabilităţii peisajului pentru a sprijini dispersarea speciilor, migraţia şi circulaţia, de
exemplu prin utilizarea terenurilor într-un mod favorabil faunei şi florei sau introducerea unor scheme
ecologice agricole sau silvice care sprijină practicile agricole extensive;
- Identificarea zonelor multifuncţionale. În astfel de zone, utilizarea compatibilă a terenurilor, care susţine
ecosistemele sănătoase este favorizată în detrimentul unor practici distructive. De exemplu, acestea pot fi
zone în care agricultura, silvicultura, activităţile de recreare şi conservarea ecosistemelor funcţionează
toate în acelaşi spaţiu. Astfel de combinaţii cu avantaje de ambele părţi sau cu puţine dezavantaje şi
numeroase avantaje pot aduce beneficii multiple nu numai celor care utilizează terenurile (fermieri,
silvicultori, furnizori de servicii de turism etc.), ci şi societăţii în ansamblu prin furnizarea de servicii
valoroase ale ecosistemului precum purificarea apei sau îmbunătăţirea solului şi crearea unor spaţii
atrăgătoare „de respiro”, de care oamenii să se bucure.
- Amenajarea teritoriului ghidat pe dezvoltarea de infrastructuri în afara siturilor sensibile, reducând astfel
riscul fragmentării suplimentare a habitatelor.

Unele cursuri de apă care traversează rezervaţii naturale au devenit „calea de acces“ în zonă a resturilor
menajere evacuate din aşezările umane din amonte. Urmele trecerii turiştilor ocazionali s-au remarcat şi prin
deteriorarea panourilor de informare, înmulţirea potecilor şi vetrelor de foc ilegale din ariile protejate. Un alt
aspect negativ îl constituie colectarea de către turişti a unor specii protejate de floră sălbatică cum ar fi: flori
de Rhododendron, muguri de jneapăn, floare de colţ, fire de Ruscus aculeatus, etc. Prin implementarea
planurilor/proiectelor aprobate/în curs se vor realiza schimbări în peisaj prin apariţia unor componente
antropice noi, care vin în completarea celor deja existente

9
5. Concluzii

Poluarea în cadrul arealului luat în discuție (Dealul Cu Soare) nu este preponderent una de tip industrial. Ea provine
mai ales de la transportul rutier, de la utilizarea produselor chimice în zona agroecosistemelor și de la deversări
neautorizate în firele de apă curgătoare (mai ales borhot de la producția de alcool).

Râul Dâmbovița este din păcate foarte poluat cu gunoi menajer din cauza comunităților asezate de-a lungul lui, un
mare impact negativ avand o comunitate de țigani (romi) stabilită mai sus de comuna Cetățeni.

Ca urmare a poluării de diverse naturi este distrusă biodiversitatea din multiple ecosisteme.

Măsurile care se iau în județul Argeș în general în privința conservarii biodiversității sunt, dar nu se rezumă la:

- Menținerea rețelei de arii protejate (între care Parcul Național Piatra Craiului)
- Reglementări de mediu
- Legislație specifică (privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu
acestea, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, pentru
aprobarea derogarilor in cazul speciilor urs, lup si pisica salbatica, s.a)

10
Bibliografie și referințe

- [1] Ecologie și protecția mediului (curs ID) – Prof. univ. dr. Doru Ioan MARIN – 2010
- [2] RAPORT JUDEȚEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI, ANUL 2014–JUDEȚUL ARGEȘ
- [3] Wikipedia - https://en.wikipedia.org/ și legături asociate.
- [4] Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arges

11