Zona de stepa

.
 Ce este stepa

Stepa reprezintă o zonă de vegetație în care flora

este reprezentată de plante ierboase și condițiile
climaterice sunt semiaride. Stepele sunt
caracteristice regiunilor euroasiatice, dar pot fi
întâlnite, cu unele modificări, și în Africa, 
Australia, în America de Nord și în America de
Sud. În România, regiuni de stepă sunt cele din
estul Câmpiei Române, o parte din Dobrogea și
un sector din sud-estul Podișului Moldovei.

2
 Pozitia geografica
Intre 40°-55° lat. N și S. in centrul continentelor . Emisfera
Nordică: America de Nord, dincolo de Munții Coastei și Munții
Stâncoși, Pod. Preriilor (centrul S.U.A. şi al Canadei); Europa de
Est (sud-estul României - mare parte a Dobrogei, estul Munteniei
și sud-estul Moldovei, Republica Moldova, Ucraina, Federația
Rusă - până la Volga și Munții Ural) Asia (vestul Kazahstanului,
nord-vestul Chinei). până la poalele Munților Altai (granița
Mongolia). Emisfera Sudică: America de Sud, in Pod. Patagoniei
(estul Argentinei și sudul Uruguayului): sudul Africii (Republica
Africa de Sud).
Poziția geografică, prin întinderea în longitudine a continentelor
și desfășurarea lanțurilor de munți a impus anumite condiții
climatice, specifice mediului de stepă și silvostepă. Acestea se
răsfrâng în specificul vegetației, faunei, dar și al solurilor, în
scurgerea apei râurilor, în dinamica proceselor actuale și implicit
în răspândirea populației și a așezărilor umane. 3
 Vegetatia
Stepa reprezintă o formațiune vegetală ierboasă (uneori cu tufe sau pâlcuri de arbuști
xerofitici), caracteristică regiunilor temperat-continentale. Plantele care populează
regiunile de stepă, numite xerofite, au cunoscut adaptări speciale, astfel încât ele au reușit
să supraviețuiască, să se dezvolte și să se înmulțească în aceste medii destul de ostile. Astfel,
părțile subterane ale speciilor de stepă, prezintă o dezvoltare profundă sau posedă metode
de economisire a apei, așa cum este de pildă apariția unui bulb subpământean. Frunzele și-
au redus sau îngustat limbul, adesea suprafața lor devenind ceroasă sau păroasă, astfel
încât, evaporația să fie cât mai mică. De asemenea, multe vegetale au dezvoltat de- a lungul
evoluției lor, mijloace de apărare împotriva animalelor erbivore, exteriorizate prin prezența
unor organe spinoase.

Predomină speciile de graminee (diverse specii de xerofile precum negara, colilia , timoftica, pirul și păiușul),
dar și plantele ierboase, cum sunt buruiana cu cinci degete, albăstreaua, bujorul de stepă, lumânărica și
pelinul, care apar la întâmplare printre ierburile înalte. Arbustii și semiarbusti care cresc în stepă, formează
tufărişuri, adesea spinoase. Se întâlnesc specii ca: murul, migdalul pitic, lemnul bobului, iasomia, măceșul și
porumbarul. Un arbust spinos, cu o plasticitate ecologică deosebită, întâlnit în stepă, silvostepă și în toate
pădurile de foioase de la noi, urcând de la câmpie la munte, este păducelul.
4
 Fauna
Rozatoare: popândăul și hârciogul, a căror arie de răspândire coincide cu arealul
agriculturii intensive, grivanul, șoarecele de câmp, bursucul, orbetele sau cățelul
pământului, șobolanul de câmp. iepurele de câmp, dihorul de stepă și dihorul pătat,
pârşul de copac, bizamul. ERbiveret antilope, cai sălbatici, bizonul, căprioara, antilope
saiga. Päsări,, dropia și spârcaciul declarate monumente ale naturii, şerparul, acvila de
stepă, acvila de câmp, șoimul dunărean, prepelița , graurul, ciocârlia , dumbrăveanca,
şorecarul mare, acvila sudică, șorecarul încălțat, eretele alb, privighetoarea, ciocârlia,
graurul, pupăza. Prådătoure: şacalul auriu, vulpea, vulpea cu urechi de liliac (sudul
Africii), pisica sălbatică, lupul, jderul de piatră, nevăstuica. UMsecte: lăcuste, cosașii ,
greieri grași, călugărița, scarabei. Reptile: broasca râioasă verde, broaștele țestoase de
uscat, șopârlele de stepă, șopârla cu picioare scurte, şarpele dungat, întâlnit pe lângă
casa omului, şarpele săritor, agresiv, iute și bun cățărător.

5
 Raspandire
Stepele sunt specifice in general climatului temperat
fiind cel mairaspandite in Europa de est, centrul
Asiei, centul Americii de nord,America de sud –
estul Argentinei si sudul Uruguayului si
sudulAfricii .Zona de Stepă a României cuprinde o
mare parte a Dobrogei,estul Munteniei şi sud-estul
Moldovei.

6
 Populatia si asezarile umane
Tinuturile acestea ierboase au constituit din vremuri îndepărtate marile
terenuri de pășunat ale lumii. Unele, cu suficientă umiditate, au intrat încă din
cursul secolului XIX în circuitul agriculturii extensive (cele europene, părți
întinse din preria nord Americană și pampasul Argentinian). Altele au
continuat să rămână domenii de păstorit, îndeosebi cele din marile podişuri
asiatice. Peisajului agricol i se adaugă cel al oraşelor și așezărilor rurale.
Aşezările rurale sunt de obicei mari și distanțate una față de cealaltă. Căldura
excesivă și praful din timpul verii, precum și gerurile și viscolele din perioada
iernii constituie factori de disconfort. Sursele naturale de apă sunt rare, iar
pânza freatică este destul de adâncă. Puțurile cu cumpănă constituiau în
vechime o componentă caracteristică peisajului de stepă, dar acum sunt tot
mai mult înlocuite cu alimentarea cu apă din foraje adânci.

7
 Curiozitati din lumea stepei

 În 2010, o specie de cai dată dispărută de peste 50 de ani

(ali Preewalski) s-a întors neașteptat în stepa chineză,
locul unde s-a crezut că ar fi murit ultimul individ. Sunt
niște specii de cai foarte sperioși care se depărtează la
orice semn de apropiere al unei vietăți.
 România deține unica rezervație de bujori de stepă din
Europa. Rezervația de bujori de stepă este considerată de
cunoscători drept "unicul loc din interiorul arcului
carpatic unde crește această plantă". Locul, Zău de
Câmpie se află în judetul Mureș. Această zonă a fost
închisă și considerată rezervație naturală, pentru că Zău
de Campie este cel mai nordic punct din România unde se
găsește această specie.
8
 Concluzie
Zona de stepa ocupa regiunile de campie si dealuri
joaseunde rocile sedimentare sunt bine
maruntite.Clima calda din acesteregiuni favorizeaza
dezvoltarea si activitatea plantelor si animalelor din
sol, o mare perioada a anului.Stepa fiind o zonă
care prindefiniţie este lipsită de arbori, în condiţiile
schimbărilor climaticeactuale, este cea mai
expusă fenomenul de deşertificare.De aceea
seimpun luarea unor măsuri rapide, cele mai ieftine
şi eficiente dintreacestea, fiind înfiinţarea unor
cordoane arboricole de protecţie sauchiar a
unor păduri. Prin intervenţia pozitivă a omului, mai
ales pesolurile uşoare (nisipoase) şi degradate din
regiunile de stepă, dar şi încele de silvostepă, au
apărut în veacul trecut, arborete(teren plantat
cunumeroase specii de arbori si arbusti si destinat
studiului condițiilor lor de dezvoltare).In zona de
stepă, relieful este plan sau uşor înclinat, ploile sunt
puţine, iar căldura verii este dogoritoare. În
lipsaobstacolelor naturale, vântul este intens,
contribuind şi mai mult lafenomenul de uscăciune.