Mediul de viață montan

Muntele este o formă de relief pe suprafața pământului care se extinde

deasupra terenului limitrof pe o suprafață limitată, fiind mai mare decât dealul, de
obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 m. Există desigur un mare spațiu de
libertate în a aprecia pe plan local ceea ce constituie sau nu un munte.
Munții acoperă suprafețe de aproximativ 52% din Asia, 36% din America
de Nord, 25% din Europa, 22% din America de Sud, 17% din Australia și doar 3%
din Africa.
Per ansamblu, circa 22% din suprafața uscatului Terrei este muntoasă. De
asemenea, 1 din 10 oameni locuiesc în zone montane.
Absolut toate fluviile și râurile importante ale planetei izvorăsc și sunt
alimentate din surse montane, respectiv mai mult de jumătate din umanitate depinde
vital de apa montană.
Adjectivele muntos și montan sunt utilizate pentru a descrie suprafețele
montane și lucrurile asociate cu acestea.
Substantivele muntean (munteni) și montaniard (montaniarzi) desemnează
locuitorii permanenți ai munților, respectiv pe cei care sunt frecvent prezenți ca
oaspeți a muntelui în calitate de iubitori ai acestuia.

În istoria Terrei, munții s-au format și au dispărut continuu, înălțându-se

semeți doar pentru a fi apoi erodați și transformați în banale dealuri.
Cei mai înalți sunt cei mai tineri. Muntele Everest a început să prindă
contur abia cu circa 15 milioane de ani în urmă.
În deplasarea lor continuă pe fața pământului, plăcile continentale și cele
oceanice se lovesc unele de altele, uneori înregistrându-se coliziuni frontale: aceste
ciocniri sunt cele care duc la formarea marilor lanțuri muntoase.
Formarea munților este un ciclu fără sfârșit, masive aflate în diverse stadii
ale acestui ciclu putând fi întâlnite pretutindeni în lume
  Munții de încrețire : Alpii, Himalaya și Apalașii.
 Munții bloc 
 Munții vulcanici se formează prin erupția vulcanilor. .
Lupul este un animal sălbatic ce apare în pădurile de deal și de munte din
Munții Carpați și Munții Apuseni. Are denumirea științifică Lupus canis L. Este un
prădător periculos care vânează cu multă prudență și viclenie. Nu scapă nici o ocazie
de a vâna și nu cruță nici un fel de animal.

Iepurele comun este cel mai cunoscut rozător din țara noastră. Specia din
Romănia are denumirea științifică Lepus europaeus L, iar subspecia se numește
Lepus europaeus transsylvanicus. Cei mai mari dușmani naturali ai iepurelui sunt
păsările răpitoare și vulpile.
Pisica sălbatică are denumirea științifică Felix silvestris și trăiește în
pădurile întinse din țara noastră, la altitudini cuprinse între 900-1200 m. Își face
culcușul în scorburile arborilor bătrâni, pe sub rădăcinile copacilor dezrădăcinați sau
crăpăturile de stânci.
Multe exemplare trăiesc și în regiunile de șes sau de deal, unele ajung
chiar în stufăriile dese din bălțile din Delta Dunării. Vânează iepuri, fazani,
potârnichi, porumbei sălbatici, tot felul de rozătoare și chiar pui mici de căprioare.
Cel mai mare dușman al pisicii sălbatice este râsul.
Uliul porumbar trăiește în pădurile de deal și câmpie și are denumirea
științifică Accipiter gentilis L. Este o pasăre ocrotită prin lege.
Mistrețul este răspândit în țara noastră în regiunile de munte și deal cu
păduri întinse din Banat și Brașov. Specia din România are denumirea științifică Sus
scrofa attila T. Mistrețul apare și în stufărișul bălților din Delta Dunării, iar subspecia
se numește Sus scrofa attila. Cele mai mari exemplare se găsesc la munte deoarece
acolo au hrană din abundență. Cei mai mari dușmani naturali ai săi sunt lupul, râsul
și ursul.
Cerbul lopătar apare mai ales în pădurile de foioase de câmpie și deal din
Transilvania și Banat. Are denumirea științifică Dama dama L și poate avea
lungimea corpului de 1,4-1,9 m, iar greutatea de 35-150 kg. Cel mai mare dușman
natural al său este lupul.
Ursul brun din pădurile întinse ale lanțului Carpatic are denumirea
științifică Ursus arctos L. Este un animal masiv, puternic și a fost numit popular și
ursul mâncător de hoituri sau ursul furnicar. Existența sa este amenințată cu
dispariția la noi în țară deoarece este distrus intens ecosistemul, se fac multe defrișări
ilegale. Rezervația Naturală de la Zărnești din județul Brașov se numește ,,Sanctuarul
urșilor˝ și se întinde pe o suprafață de 70 ha ce cuprinde iazuri, pâraie, pășuni și
păduri.
Capra neagră este reprezentată în țara noastră de specia care are
denumirea științifică Rupicapra rupicapra carpatica L. Ea a fost localizată în
masivele muntoase ale Carpaților, mai ales în Munții Retezat, Munții Bucegi, Piatra
Craiului, Munții Făgăraș, Munții Vrancei și Munții Rodnei. Vara apare la limita
pădurilor alpine, la altitudini mai mari de 2000 m.
Cocoșul de munte este cea mai mare pasăre de vânat de la noi din țară.
Apare în pădurile de brazi din Munții Carpați, la altitudini de 1200-1500 m și are
denumirea științifică Tetrao urogallus L. Dușmanii să naturali sunt păsările răpitoare,
râsul, jderul, lupul și acvila.

Clima muntilor depinde pe de-o parte, de pozitia acestora in raport cu

zonele de clima si de directia dominanta de deplasare a maselor de aer, iar pe de alta
parte, de altitudine. In orice sistem muntos, de la baza si pana la o anumita inaltime
caracteristicile climatice vor fi similare cu cele ale zonei de clima in care se afla.
Vegetatia se succede pe verticala, de la paduri de foioase, conifere si pana
la pajisti alpine. Pe la 3.200 m creste o vegetatie fara copaci, compusa din tundra
alpina, tufaris si ierburi. Plantele frecvente sunt arbustii, muschii si lichenii care vara
constituie hrana de pasunat pentru animale, cum ar fi caprioarele sau caprele
montane.
Factorul uman si-a facut simtita aparitia prin desfasurarea asezarilor, in
depresiuni, dezvoltandu-se mai ales pe versantii insoriti. Se foloseste potentialul
hidroenergetic al raurilor pentru producerea energiei electrice.
 Mediul montan a devenit obiectiv turistic, practicandu-se sporturile de
sezon. S-au gasit modalitati si pentru dezvoltarea transporturilor, atat rutiere cat si
feroviare, prin construirea de tuneluri, viaducte, iar pentru deplasarea turistilor in
zone de agrement s-au creeat telecabine, telescaune, teleschi s.a.
Pentru conservarea mediului, interventia omului a avut un efect benefic
prin aparitia unor rezervatii sau parcuri.