Animale sălbatice din România.

Ce
specii trăiesc în țara noastră și unde
le întâlnim
Numărul de specii de animale sălbatice din România
este, în ultimii ani, în scădere. Asta pentru că foarte
multe dintre aceste specii sunt, din păcate, pe cale de
dispariție.

Animale sălbatice din România

Iepurele de câmp : Iepurele de câmp este întâlnit în
foarte multe zone din România, începând din Delta
Dunării şi chiar până la munte. Totuși, zonele de
câmpie sunt preferatele sale, camuflându-se foarte
bine în aceste arii. Lungimea unui iepure de câmp este
de 70 de centimetri şi greutatea poate ajunge până la
5 kilograme.

Ariciul : Ariciul are 25-30 de centimetri la maturitate,

cu o coadă de 2-5 centimetri. Este întâlnit la câmpie,
zone umede, deal şi munte. Locuieşte în păduri de
foioase, tufişuri, mărăcinişuri sau în Delta Dunării, în
zonele înalte. E un mare amator de insecte şi râme,
broaşte, cadavre, ouă şi puii de pasăre care stau la sol,
dar şi ciuperci, fructe şi iarbă. Consumă pepeni. Iarna
hibernează.

Hârciogul : Hârciogii trăiesc de regulă în regiunile de

șes sau munte cu climă uscată, sau semiuscată. Hrana
lor este în general de natură vegetală, formată din
semințe, rădăcini, fructe, frunze sau flori, ce o procură
din iarba sau tufișurile care cresc în regiunile de stepă,
sau zonele păduroase din munți. Dar ei pot face și
pagube însemnate în terenurile cultivate cu cereale
sau zarzavaturi. Animalele mai consumă de asemenea
insecte, nevertebrate mici sau pui de păsări, șoareci,
broaște și șerpi.

Ursul brun : Ursul brun este cel mai mare animal

sălbatic din România. Un urs brun mascul ajuns la
maturitate poate să cântărească, în medie, 250-300 de
kilograme, și poate ajunge la o greutate maximă de
480 de kilograme și o lungime de 2,5 metri. Femelele
de urs brun sunt mai mici, greutatea lor variind între
150 și 250 de kilograme

Vulpea : Vulpea este și unul dintre cele mai des

întâlnite animale sălbatice din România și este mai
activă noaptea decât ziua. Vulpea are corpul zvelt,
ochii oblici şi mustăţi lungi. Blana vulpii e foarte
căutată, fiind adesea victima vânătorilor pentru blană.
Vulpea e un animal singuratic, numai în perioada
împerecherii umblând în perechi.

Veveriţa : Veverița populează atât păduri de confiere,

dar şi cele de foioase. Veverița poate fi întâlnită chiar
şi în parcurile din orașe. Femela naşte chiar și două
generaţii de pui pe an. Veveriţa fată şapte pui, care
ajung la maturitate la un an. Populaţia de veverițe din
România este stabilă ca număr, pentru că, în prezent,
nu mai este atât de vânată.

Popândăul : Un rozător de mici dimensiuni care face

parte din familia veveriţelor. Diferenţa este că
popândăul are părul mai scurt. E întâlnit frcevent la
câmpie. Blana este de culoare galben-cenuşie, iar pe
burtă este de un galben ruginiu.
Nevăstuica : Nevăstuica e unul dintre animalele
sălbatice răspândite în toată Europa, în aproape toate
formele de relief. Evită spaţiile deschise, iar
exemplarele de la câmpie sunt pe malurile apei. E un
prădător agresiv. Fiecare nevăstuică poate captura
pânî la 3.000 de şoareci pe an.

Porcul mistreț : Porcul mistreț este, de asemenea,

unul dintre mai cunoscute animale sălbatice din
România. Acesta trăiește mai ales în păduri, și poate fi
găsit peste tot, începând din Deltă și până în Carpaţi.
Mistețul are o culoare neagră-cafenie şi scoate sunete
asemănătoare porcilor domestici. Este vânat ca trofeu
şi carne, dar este bine de știut că acesta poate ataca
omul. Porcul mistreș este, practic, strămoşul porcului

domestic.
Dihorul : La noi în ţară avem două specii de dihori care
trăiesc doar în Dobrogea – dihorul de stepă şi dihorul
pestriţ. Se hrăneşte cu şoareci şi şobolani, dar şi cu
păsări, ouă, iepuri sau peşti. Se reproduc o signură
dată pe an şi după un an, puii sunt capabili să formeze
o familie proprie.
Bursucul : În România, bursucul trăieşte în regiunile cu
păduri dese. Are 20-25 de kilograme şi hibernează
iarna. Bursucul trăieşte 12-18 ani şi stă mai tot timpul
în vizuină. El iese doar noaptea, când se hrăneşte.
Bursucul se hrănește fructe, seminţă, ouă, viermi,
rădăcini, insecte, porumb şi pui de păsări
Lupul : Cu mulți ani în urmă, lupul era unul dintre cele
mai des întâlnite animale sălbatice din România și
putea fi găsit în toate zonele țării. Acum lupii mai pot fi
găsiți doar în zonele montane şi foarte rar mai coboară
în păduri dese. În anul 2019, România a raportat către
Comisia Europeană un număr de 2.500 – 3.000 de
exemplare de lupi cenușii.

Căprioara : Deși multă lume crede că ar fi aceeași

specie, cerbul și căprioara sunt totuși animale
sălbatice diferite. Căprioara are o lungime a corpului
de aproximativ 95-135 de cm, o înălțime de aproape
65-75 de cm și o greutate medie de 15 – 35 de
kilograme. Masculii sănătoși dezvoltă coarne destul de
scurte, lungi de doar 20-25 de cm. După ce masculul
tânăr își pierde coarnele și încep să îi crească altele,
acestea sunt acoperite de un strat subțire de blană ca
o catifea.
Cerbul : Cerbul carpatin și cerbul lopătar sunt cei mai
mari ierbivori din România, cântărind aproximativ 250-
300 de kilograme. E întâlnit în toate zonele carpatice,
nu doar în masivele montane. Cerbul lopătar are
coarnele mai late, ca niște lopeți, de unde îi vine și
numele. O altă metodă de a-i deosebi este după blană:
cerbul lopătar are în timpul verii un păr roșiatic-maro,
cu pete albe, iar iarna gri închis cu pete neclare.
Pisica sălbatică: Pisica sălbatică seamănă destul de
mult cu cele domestice, dar este mai mare, ajungând
adesea la peste 10 kilograme. Pisica sălbatică este
întâlnită în zonele de deal cu păduri liniştite, în Delta
Dunării sau în zone montane joase.
Animale sălbatice din România care trăiesc în apă
Vidra : E un mamifer acvatic întâlnit mai des în Delta
Dunării. Este un animal protejat de lege şi poate fi
vânat doar cu autorizaţie. Vidra poate ajunge la un
metru lungime. Are corpul adaptat mediului acvatic.
Se hrăneşte în general cu peşte sau raci, broaşte sau
mamifere acvatice mici. Se împerechează o dată pe
an.

Chițcanul de apă : Chițcanul de apă (Neomys fodiens)

este un mamifer ce trăiește atât în mediul acvatic cât
și în mediul terestru. Preferă pâraiele și râurile cu apă
curată și curgere lentă. Înotător și scufundător
excelent, se îndepărtează foarte rar de mal. Hrana
este compusă din raci mici, insecte acvatice, broaște
sau pești de dimensiuni mici.

Broasca țestoasă de apă: Broasca țestoasă de apă

( Emys orbicularis ) mai este denumită și țestoasă
europeană sau țestoasă de baltă. După cum îi spune și
numle îi plac bălțile și lacurile dar și apele curgătoare
cu un curent slab. Prezența ei în tara noastră este
destul de sinuoasă. Sunt zone unde este reprezentată
bine, cum ar fi Delta Dunării și zone de unde a dispărut
în totalitate. În momentul de față este o specie
protejată pentru că este o specie afectată foarte mult
de dispariția habitatului.
Animale sălbatice din România pe cale de dispariție
Râsul : Râsul este un animal sălbatic pe cale de
dispariție în România, așadar râsul carpatin e văzut din
ce în ce mai rar în ţara noastră. Chiar și când numărul
exemplarelor era mai mare, râsul era unul dintre cele
mai discrete animale din România. Râsul vânează
iepuri, marmote, veverițe, șoareci și alte rozătoare,
bursuci, păsări, oi, vulpi, mistreți, capre negre,
căprioare, cerbi. Un râs adult are nevoie de 1,1 – 2
kilograme de carne pe zi.

Capra Neagră : De asemenea o specie de animale

sălbatice pe cale de dispariție este Capra Neagră.
Aceasta are 110-130 de centimetri şi o coadă scurtă.
Trăieşte în regiunile înalte din munţii Carpaţi. Perioada
de gestaţie durează şase luni, iar iezii devin maturi la
vârsta de trei ani. Pericolele naturale la care sunt
expuse frecvent caprele negre sunt căderile de stânci,
animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul sau vulturul.
Zimbrul : Zimbrul este și el un animal sălbatic pe cale
de dispariție în România, existând foarte puține
exemplare pe teritoriul țării noastre. Zimbrul este cel
mai mare mamifer terestru din Europa, ajungând să
cântărească până la 1.000 de kilograme și să aibă o
înălțime de chiar și peste 1,7 metri. În trecut, zimbrul
era prezent pe tot continentul, cu excepția unor zone
din Spania, Italia și nordul Scandinaviei.
Castorul: Castorul a fost unul dintre minunatele
animale sălbatice din România, dar în ultimii ani nu au
mai putut fi identificate exemplare ale acestei specii.
Castorii trăiau în toată ţara, dar acum se încearcă
repopularea în judeţul Braşov. Castorul a dispărut din
cauza vânatului pentru blană şi carne. Castorul este
mai mare animal din specia rozătoare din Europa și
poate ajunge la 20 de kilograme. Este un rozător
ierbivor şi construiesc baraje din lemne, crengi sau
iarbă.