RÂSUL

Râșii sau lincșii (Lynx) sunt un gen ce cuprinde patru specii de feline sălbatice de mărime medie. Toți
sunt considerați ca făcând parte din genul Lynx.

Râsul este al treilea mare prădător al Europei, după urs și lup. Are un trunchi scurt, picioare lungi și labe
foarte bine dezvoltate, cu care alearga foarte eficient prin zăpadă. Smocurile din vârfurile urechilor îi
conferă aspectul său atât de cunoscut. Felina are văzul și auzul extrem de fine, fiind capabilă să detecteze
o pradă mică în zăpadă de la zeci de metri distanță.

Râsul este un carnivor extrem de discret, care trăiește izolat și se ferește de contactul cu oamenii. Apare
de-a lungul lanțurilor muntoase din sud-estul și centrul Europei, dar și din nordul sau estul continetului,
până în pădurile boreale ale Rusiei, apoi Centrul Asiei și platoul Tibetan. În Europa trăiesc circa 9.000 –
10.000 de râși, , iar dintre aceștia, circa 1.200 – 1.500 de indivizi trăiesc în pădurile de pe teritoriul
României, figurând pe lista animalelor strict protejate.

Râsul trăiește și vânează solitar, pe teritorii pe care nu tolerează nici un alt animal adult, mai ales de
același sex. Teritoriul lui variază în funcție de sursele de hrană și de densitatea populației de râși în
arealul respectiv. Adulții masculi se țin la distanță unii de ceilalți prin marcarea teritoriului. Partenerii
sexuali sau mama cu puii comunică printr-un mieunat melodic care străbate distanțe lungi.

Râsul vânează cu precădere ungulate mici, precum căprioarele sau caprele negre, dar și pradă mai mică,
precum rozătoarele. Este un vânător care apelează la ambuscade și elemente surpriză. Felina se mișcă
fără zgomot și atacă prada pe neașteptate făcând salturi și de câțiva metri. Îi ia câteva zile să termine de
devorat o căprioară, astfel că poate să își îngroape prada pentru a reveni la ea mai târziu.

În unele zone în care animalele care constituie baza trofică sunt vânate excesiv, râșii pot ataca și stâne de
oi sau capre, însă astfel de atacuri sunt extrem de rare. Puii, în medie 2, se nasc în perioada mai-iunie, și
rămân alături de mama lor circa 10 luni. După separare, tinerii râși sunt supuși multor pericole, de aceea
rata lor de supraviețuire este de doar 50 la sută în primul an de viață și tot de 50 la sută în al doilea an.

Page 1 of 2
Râșii pot trăi până la 17 ani în sălbăticie și 20 de ani în captivitate. Ca și celelalte carnivore mari,
respectiv ursul și lupul, râsul este indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat. Supraviețuirea speciei
este pusă în pericol de braconaj, dar mai ales prezența și activitățile umane care îi invadează din ce în ce
mai mult habitatul.

Extinderea așezărilor umane, defrișările, lucrările de infrastructură (autostrăzi, pârtii de sky), resorturile
turistice, vânarea excesivă a animalelor care constituie baza trofică a râsului, deranjarea habitatului, toate
aceste presiuni asupra speciei periclitează menținerea unei populații viabile și sănătoase de râși.

Adaptare:

 Gheare ascuțite și puternice pentru săpare și prinderea prăzii.

 Ochii și urechile bine dezvoltate pentru a detecta prada și pentru a se proteja de potențiali
prădători.
 Blana groasă și densă pentru a rezista la temperaturile extreme și pentru a oferi camuflaj în
habitatul său.

Lanțuri trofice:

 Râsul este prezent în două lanțuri trofice: ca prădător, consumând alte animale mai mici, precum
șoarecii și alte rozătoare, și ca pradă pentru prădători mai mari, cum ar fi lupii, vulturi sau chiar
oamenii.

Importanța pentru mediu:

 Importanța râsului pentru mediu include menținerea echilibrului în ecosistemul său prin controlul
populațiilor de rozătoare și prin servirea ca hrană pentru alte specii de carnivore. De asemenea,
prin contribuția sa la descompunerea materiei organice, râsul are un rol în ciclul de nutrienți și în
sănătatea solului.

VLĂGEA Roxana, Clasa a Va A

Page 2 of 2