PETI DE AP DULCE

AMURUL
(Ctenopharyngodon idella)
Denumire popular: ten, crap chinezesc.
Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care triesc n ara noastr, avnd preferine alimentare de
natur predominant vegetal. Corpul su zvelt i fusiform este acoperit n ntregime de solzi mari, de culoare gri
argintie, cu nuane nchise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 3 !g i peste "3 cm lungime. #cetia sunt
nite peti deose$it de vioi, iar cnd sunt capturai opun o mare rezisten, n timpul drilului. %e hrnete cu
vegetaie su$mers, alge i stuf. &riginar din China, din $azinul fluviului #mur, a fost introdus n apele romne n
ultima 'umatate de secol. (ei este numit ,,crap chinezesc)) el este mai apropiat filogenetic de clean dect de crap.
# fost introdus n piscicultura ca sursa de protein* practic este o main de transformat algele, $rdiul i stuful n
protein animal. Crete foarte repede, iar carnea sa este destul de apreciat pe piaa de pete.
ASPRETELE
(Romanichthys valsanicola)
Denumire popular+ poprete sau sforete.
Este singurul pete a crui denumire internaional este cea n lim$a romn+ asprete.
Rspndire+ ,n apele rii noastre i anume n rul -lsan, care izvorte din .unii /gra, afluent stng al rului
#rge i n 0ul (oamnei. # fost descoperit a$ia n august "1234
#re aspect general asemntor cu zglvoaca, corpul alungit i comprimat lateral n regiunea posterioar i
m$rcat n solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso5ventral* osul preopercular neted* nrile mari, n form de plnii,*
gura terminal i protractil* ochii mari i apropiai ntre ei. 6inia lateral complet, prelungit pn la $aza cozii.
(istana ntre cele 7 dorsale este mic. (orsala a doua este mult mai lung dect prima. Coloraia este cafenie,
cenuie cu aspect sla$ marmorat.
8riete pe fundul apelor de munte, pe su$ pietrele mari din mi'locul rului acolo unde curentul este puternic.
1
#spretele este o fosil vie i este cel mai rar pete din Europa, i 5 dup unele estimri 5 chiar din lume. # fost
contemporan cu ultimii dinozauri, are o vechime de peste 32 de milioane de ani, iar in momentul de fa exist
pericolul dispariiei sale. %pecie ocrotita de lege4
AVATUL
(Aspius aspius)
Denumire popular+ avat, aun, $oulean, $utoi, ft, han, pete lup, vntor, vulcan, vrespe.
Rspndire pe glob+ Centrul i estul Europei, 9enelux.
Rspndire n Romnia+ ,n (unre, n grlele i $lile limitrofe (unrii, :rut, %ome, Cri, 8isa, 9ega, 8imi.
6ungime+ 2 5 3 cm ;excepional "m<. =reutate+ > 5 ? !g ;excepional "2 !g<
Mod de via+ triete n toate rurile de ses, ns urc i pn n regiunea desiurilor* i plac apele clare i repezi,
dar l ntlnim i n lacurile i $lile adnci, cu fundul nisipos i pietros. -neaz aproape numai la suprafa i
numai ziua, n special la rsrit i la apus. Ct este mic se hrnete cu zooplancton, iar ca adult cu o$lei, cleni,
porcuori, scoici i melci de ap, pe care5i atac prin lovituri de coad, ameindu5i, apoi i nghite. %e hrnete cu
peti de talie mic, dar prefer o$letele.
8riete singuratic n curent puternic, n ape curgtoare i stttoare, urcnd pn n regiunea dealurilor* prefer
fundurile pietroase.
%e reproduce n martie5aprilie, imediat dup dezgheul apelor, femelele depunnd icrele pe funduri pietroase i
nisipoase, n curent repede.
Valoare gastronomic+ Carne fin, gustoas, ns cu oase multe.
Dimensiunea minim legal+ 3 cm.
BABUCA DE DUNRE
(Rutilus rutilus)
8riete n ape stttoare i poate fi gsit pe un areal imens de iazuri i $li i n mai toate lacurile noastre cu
fundul nisipos5mlos i vegetaie a$undent. 6a noi este rspndit n (unre i n $lile ei, n lacuri, $li i iazuri*
este rar n ruri ;.ure, 9ega, 8imi, Cerna, &lt, n $rele nchise ale %iretului<, unde se ntlneste mai ales n
cursul inferior i foarte rar n :rut.
#re corpul nalt, gura puin nclinat, aripioarele ventrale n dreptul aripii dorsale. Culoarea corpului este
asemntoare mediului n care triete, ntunecat pe spate i reflexe mimetice al$strui sau verzui, fcnd5o s se
2
camufleze $ine n zona de ha$itaie. #re $urta al$ i lateralele gl$ui5argintii ce vin n contrast cu aripioarele care
$at n portocaliu. &chii au n partea de sus marginile crmizii5gl$ui $ordate de o poriune roie, viu colorat.
.asculii, n perioada reproducerii au pe corp i pe nottoare tu$erculi al$i. :refer apele nchise ;$li, heletee,
iazuri, lacuri<, cutnd fundurile nisipoase.
%e hrnete cu larve de insecte, molute i crustacee mici, uneori i cu propria progenitur, ns hrana principal
este mtasea $roatei.
%e reproduce n aprilie5mai, trecnd din ruri n $li, unde femelele depun icrele pe vegetaia su$mers.
( numeroi hi$rizi cu pltica, $atca, o$letele, roioara.
Dimensiunea minima legala: 15 cm.
BATCA
(Blicca bjoerkna)
Este un pete asemntor plticii, deose$indu5se prin forma i culoarea aripioarei anale, prin talia mic i solzii
puin mai mari. (imensiunile acestui pete sunt de 7572 cm, greutatea "57 g. .asculii sunt mai mici
dect femelele.
Caracteristici: aripioara anal este scurt i roie, lateralele argintii5cenuii, spatele al$strui, a$domen al$
strlucitor.
Localizare: $li din lunca inundat a (unrii, cursul inferior al :rutului, %iretului, #rgeului, &ltului, @alomiei, pe
Criuri i %ome. %e poate gsi i n $li, lacuri, iazuri, heletee sau grle i canale de campie.
Este un pete de fund, se hrnete cu semine, plante acvatice, crustacei mruni, insecte de ap, larve, viermui
roii de ml i resturi vegetale.%e pescuiete aproape de maluri, n ape adnci cu fundul mlos sau nisipos, lng
stuf i papur, primavara i toamna ntre ape, iar vara n ape limpezi pe fundul acestora.
Dimensiune minima legal: "2 cm.
BELDIA
(Alburnoides bipunctatus)
#cest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci, limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa, din nordul
#lpilor si pana in .area Aordului si .area 9altica. 8raieste in toate apele care alcatuiesc $azinulul .arii Aegre.
@n 0omania, $eldita se gaseste in toate raurile mai mari. 9eldita este un peste de talie mica, cu o lungime medie de
15" cm ;rar peste ">5"2 cm< si greutatea medie de "5"7 g ;exemplarele mai mari de 32 g sunt exceptii<. 9eldita
3
traieste in carduri. %patiul sau de viata il constituie raurile, incepand cu zona pastravului si pana la cea a sco$arului
si a mrenei, de o$icei in imediata apropiere a fundului apei. @i plac apele limpezi, $ogate in oxigen dizolvat, mai reci
si cu adancimi medii, unde al$ia este acoperita de pietre si nisip. Au patrunde pana pe cursurile superioare ale
paraielor de munte, cu de$it insuficient si neuniform.
Consuma de o$icei hrana de origine animala, pe care o gaseste la fundul raului, ca de exemplu rame mici, melci
minusculi, insecte acvatice si larvele acestora, recurgand doar foarte rar la hrana de natura vegetala. Este un peste
care inoata rapid, vioi.
6egea nu prevede limita minima admisa ! "e#c$%t.
BIBANUL
(Perca fluviatilis)
Denumire populara+ $i$an, asprisor, $a$oi, $osman, $u$uioc, $onduras, costrus, ghi$an, ghe$us, z$ors.
Raspandire pe glob+ @n toate apele europene cu exceptia :ortugaliei, =reciei, sudul @taliei precum si vestul
peninsulei 9alcanice, in #sia de nord.
Raspandire in Romania+ @n toate apele, incepand din zona unde traieste sco$arul, pana la .area Aeagra.
6ungime+ 3 5 32 cm ;exeptional 2 5 3 cm< =reutate+ 7 5 2 g ;exceptional 7 5 2 !g<
Aspect+ Corp ro$ust, solzii marunti, asprii si $ine inplantati in tegument. (inti marunti si ascutiti pe am$ele maxilare.
9i$anul prezinta tepi pe placile operculelor si pe dorsala anterioara. :e spate are culoare verde5cenusiu a'uncand
spre un verde5negricios, pe flancuri este verde cu reflexe aramii, $urta fiind cenusiu al$urie, sau chiar gal$ena.
Corpul prezinta intre cinci si noua dungi verticale mai inchise ce co$oara de pe spate spre $urta. @notatoarele
ventrale sunt gal$ui, iar celelalte sunt rosii.
Mod de viata+ 8raieste in apele dulci ca si in cele salmastre. :refera apele limpezi cu fundul acopreit de vegetatie,
lin curgatoare, si de aceea il vom gasi mai mult in lacuri si $alti, insa traieste si in rauri, Este un peste lacom si
prefera hrana vie. #cesta se hraneste tot timpul anului . @n general acesta sta la loc de panda radacini, copaci,
picioare de pod, ochiurile din stuf etc. Cei mai mici vaneaza in $ancuri intre ape, iar cei mai $atrani vaneaza spre
fund unde traiesc solitari.
%e hraneste cu insecte, larve, rame, vermusi, melci, pestisori, icrele altor pesti, chiar si proprii sai pui. Valoare
gastronomica+ Carne este al$a, gustoasa, cu putine oase. (ificil de curatat de solzi ;prin oparire, pra'ire<. %e
consuma fileuri pra'ite sau peste intreg saramura. (a gust $un cior$ei de peste.
Dimensiunea minima legala+ 7 cm.
4
BIBANUL&S'ARE
(epomis eupomotis gibbosus)
Denumire populara+ regina $altii, regina, $i$an5soare, sorel.
Raspandire pe glob+ &riginar din #merica de Aord, a fost adus in Europa in sec B@B, raspandindu5se pe intreg
continentul.
Raspandire in Romania+ @n toate apele dulci, rauri, lacuri, iazuri, helestee. :rezenta nedorita fiind daunator altor
specii. 6ungime+ "7 5 "2 cm =reutate+ " 5 "2 g
Aspect: Corpul este oval, plat, cu solzi colorati frumos verde5oliv, cu pete $rune si al$astre, $urta fiind liliachie.
Mod de viata+ @i plac locurile cu stuf alge si alte plante acvatice pe unde pestii isi depun icrele cu care acesta se
hraneste. %e hraneste cu+ icrele de peste, insecte, larve, alevinii altor pesti.
Valoare gastronomica+ Carnea este $una mai ales la exemplarele mari. (a gust $un cior$ei de peste.
B'ARA
(Rhodeus sericeus amarus)
:este cu corpul latit, cu o dunga verzuie inspre coada, prezinta o linie mi'locie intrerupta. Coloritul acestui peste
devine frumos in timpul depunerii icrelor cnd, in mod sportiv, ar tre$ui eli$erat.
.asculul se deose$este prin culori aprinse si diverse, avand aripioarele rosii. /emela are o prelungire de forma
unui viermisor inaintea analei, tu$ cu a'utorul caruia depune icrele in scoicile de pe fundul apei. Cu o lungime de 35C
cm. traieste in santuri cu multa vegetatie. Au exista restrictii privind dimensiunea capturii.
B'ITEANUL
(Pho!inus pho!inus)
5
#semanator cu $eldita si o$letele, $oisteanul se diferentiaza prin forma corpului care este cilindric, $otul este
rotun'it si solzii marunti.Coloritul specific demarca spinarea verde $runa, de laturile deschise, cu pete asemanatoare
$i$anului. @rizatiile laterale $at spre al$astru5verde sidefat, iar $otul si unele aripioare se nuanteaza in rosu.
9oisteanul traieste in mal, in locuri cu ape domoale, la adincime, unde cauta vietuitoare mici si resturi organice. #re
simturile foarte dezvoltate, de aceea camuflarea tre$uie sa fie cit mai $una.
(imensiunile o$inuite sunt de 1 5 " cm, ntlnind rar i exemplare ce pot a'unge la "2 cm.
Au exista restrictii privind dimensiunea capturii.
CARACUDA
(Carassius carassius)
Denumire populara+ caras, crap de $alta, carasita, gurgusel, lunita, rusinoasa.
Este un peste foarte putin pretentios, cu corpul rotun'it, fiind in lungime aproape egal cu inaltimea. #re culoarea
namolului pe spate, laturile mai deschise spre $urta care este de culoare gal$en5rosiatica. @n comparatie cu carasul,
cu care se aseamana foarte $ine, are solzii mai mari si aripa spinarii mult mai lunga. :este de fund, este
caracterizat de faptul ca nu paraseste zona in care sta, fiind un peste foarte lenes. #re o dezvoltare inceata, cu
dimensiuni cuprinse intre "257 cm ;exceptional 32 5 > cm<, si C57 g.
Lungime+ "257 cm =reutate+ C 5 "g ;exceptional, aparand hi$ride caracuda5platica, caracuda5crap, au a'uns
pana la o greutate de peste ",2 !g<.
Mod de viata+ 8raieste in apele statatoare, cu exceptia celor de munte, nu prea adanci, cu al$ia namoloasa. %e
hraneste cu+ larve, rame, mamaliga, etc.
Dimensiunea minima legala+ "? cm.
CARASUL
(Carassius auratus gibelio)
Denumire populara+ caras, caras argintiu, caracuda argintie, caracuda al$a, argentina, caras5florat, etc.
6
Raspandire pe glob+ :rovine din #sia &rientala, fiind mai raspandit in China si Daponia. Este aclimatizat in toate
tarile Europei. @n 0omania se intalneste in toate raurile si lacurile de ses, in (elta si in (unare.
6ungime+ "2 5 7 cm ;exceptional > cm< =reutate+ 7 E 3 g ;exceptional 7,2 !g<
Aspect+ #semanarea cu caracuda ii face pe unii sa ii cofunde, insa carasul atinge talii mai mari si are o coloratie
diferita. :artea dorsala a capului si spatele sunt intunecate, de culoare cenusie5negricios5al$astruie, care devine pe
flancuri cenusiu5argintie cu usoare reflexe aurii, apoi argintie curat. Culorile sunt mai inchise sau mai deschise in
functie de mediul, mai luminat sau mai putin luminat, in care traieste. Corpul este alungit, cap scurt, solzi mari si
grosi, $ine fixati.
Mod de viata+ :refera locurile cu vegetatie si fund malos, traind in aceleasi $iotipuri cu caracuda. Curios la acest
peste faptul ca toate exemplarele de peste "2 cm sunt femele. %u$ aceasta talie sunt si masculi in proportie de
circa 2F, insa din a doua vara se pare ca acestia devin femele. %e credea ca icrele lor sunt fecundate de crap si
carasul auriu, si ca acesta ar fi o incrucisare intre acestia, insa este o specie $ine definita.
%e hraneste cu organisme vegetale si animale, purici de $alta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc.
Valoare gastronomica+ Carnea este gustoasa, dulce.
Dimensiunea minima legala+ "2 cm.

C(ICARUL
("udontomy#on danfordi)
("udontomy#on mariae)
@n tara noastra traieste mai ales in afluentii .uresului, %omesului si ai Crisurilor, cum sunt @adul, %e$esul, %treiul,
Crisul Aegru si Crisul 0epede, in 8imis, %omesul 0ece si Cald, dar a fost intalnit si in afluentii #rgesului si ai
.oldovei, precum si in %iret, (am$ovita si 9istrita #urie. @n (unare traieste ruda sa apropiata, udontom!zon
mariae, care creste la dimensiuni mai mari decat chiscarul din apele montane.
Chiscarul poate fi usor recunoscut dupa corpul lung, cilindric si gura rotunda* cand o tine complet deschisa, este
perfect circulara, nefiind prevazuta cu maxilare. 6a prima vedere se aseamana cu un sarpe. %patele chiscarului
este gri5al$astrui sau gri5$run, partile laterale gri5gal$ui, iar a$domenul gal$ui sau de un al$ murdar.
6ungimea exemplarelor mature este de 7577 cm, dar poate atinge si 3 cm* are o greutate de "572 g, corpul sau
fiind de regula de grosimea unui deget.
Chiscarul se reproduce in august. (upa depunerea icrelor, reproducatorii mor. (uce o viata parazitara pe seama
pestilor ;mai ales a exemplarelor $olnave< din raurile de munte. /olosind drept ventuza gura sa circulara, el se
lipeste de corpul pestilor, sugandu5le sangele si celelalte su$stante nutritive.
%pecie ocrotita de lege4
7
CLEANUL
(euciscus cephalus)
Raspandire+ /oarte raspandit in toate apele curgatoare din regiunile de dealuri, urca pana in zona pastravului si
lipanului, dar il putem gasi 5 mai rar 5 si in apele de campie.
Descriere + #re corpul gros, aproape cilindric, capul relativ mare, gura terminala si larga* solzii, destul de sla$ fixati,
sunt tiviti cu negru.%e deose$este de crap prin lipsa mustatilor, precum si prin aripioara dorsala, care la clean este
mult mai mica.
Dimensiuni: poate atinge lungimi de 72 5 > cm ;exceptional 2 5 C cm< si 7 g greutate ;exceptional > !g<.
Comportament : -ara si toamna sta in locuri mai linistite, in $ul$oane, pandind prada din zone unde curentul apei
nu este prea puternic. (imineata, seara si mai ales noaptea se hraneste cu larve de perlide, efemeride, scara$eti,
viermi, vegetale, atacand si puii si icrele altor pesti. @n prima perioada de viata traieste in carduri, cu cat avanseaza
in varsta devenind solitar.
%e reproduce devreme si chiar in lunile iulie 5 august. @n timpul reproducerii masculii poarta niste granulatii al$e pe
cap si pe laturi. /emela depune pana la ". icre de diametrul de " 5",2 mm, pe locurile tari, pietroase sau fara
vegetatie acvatica, acolo unde apa este linistita.
Dimensiune minima legala: 72 cm
C'SACUL
(Abramis ballerus)
8
C'SACUL CU B'T TURTIT
(Abramis sapa)
Este un peste asemanator platicii, cu capul mic si culoare al$astruie inchis spre verde pe lateral, cu un areal redus
la $altile riverane (unarii. #$domenul este usor gal$ui, in unele cazuri roscat. Grana de $aza o constituie insectele,
larvele rosii, crustacee si moluste.
"reutatea oscileaza intre 7 5 3g, a'ungand rar la ? g 5" !g, iar dimensiunea intre "2572 cm, rar a'ungand la
3 cm. :escarul va cauta pe fundul apei, unde curentul este lent si materialul mocirlos, in rest pescuitul se
desfasoara ndind in acelasi fel si avnd aceleasi monturi ca la platica.
Dimensiunea minima legala+ 72 cm.
CRAPUL
(Cyprinus carpio)
Denumire populara: c)!" )*m!ne#c
Crapul com$n se aseamana cu carasul si are corpul acoperit cu solzi.
%pre deose$ire de caras, el prezinta la $aza gurii doua mustati tactile, iar spatele este cur$at, intr5o masura mai
mica sau mai mare. Culoarea este $run5argintie, cu nuante in functie de particularitatile mediului in care traieste.
:rimavara si toamna, prefera hrana de origine animala, spre deose$ire de anotimpul verii cand se orienteaza catre
hrana de natura vegetala.
Crapul este un peste omnivor, ce poate trai pana la "2 de ani. El se intalneste in apele dulci din Europa, #merica
de Aord, #frica si #sia. /iind un peste de talie mare, greutatea medie a unui adult a'unge la "" !g, exemplarele cele
mai mari depasind > de Hg. Corpul este acoperit cu solzi mari, cicloizi, iar inotatoarele perechi, dorsala si anala,
au radiile moi, exceptand primele 753 care au forma de spini. :e maxilar are o pereche de mustati mai mici, iar spre
coltul gurii o pereche de mustati mai mari. :rimavara, cand apele incep sa se incalzeasca, crapul incepe sa misune
in cautarea hranei, vara urmand a se retrage la apa adanca sau in cazul apelor curgatoare pe al$ia apei cautand
ape mai oxigenate. @arna, crapii se retrag in gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita
supravietuirii. Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 7 de centimetri. .eniul de $aza
este format din larve, viermi, scoici, plante, dar exemplarele mari, mai degusta si pestisori sau raci. @n mod normal,
un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu du$lul greutatii sale. 0eproducerea are loc prin aprilie5mai. @n
acest timp, crapii se aduna in carduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu5le de ier$uri. & femela
depune o cantitate de icre de pana la 73F din masa sa neta, icrele masurand ",35",2 mm diametru. :erioada de
depunere a icrelor este deose$it de grea pentru femelele crap. 6a depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu
putere femela in a$domen a'utand la expulzarea icrelor. Au intotdeauna icrele sunt expulzate in totalitate, o parte
ramanand in a$domenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult. (urata incu$atiei este de >53 zile la o
temperatura de 7

C. (upa ecloziune aceste larve stau imo$ile pe vegetatie.

Dimensiune minima legala+ >2 cm.
9
CRAPUL '+LINDA
(Cyprinus carpio)
C)!"$ *,%n-! se caracterizeaza prin lipsa solzilor, exceptie facand zonele de contur si linia mediana pe care sunt
dispuse randuri de solzi, rari si mari. #re culoarea $run5gal$uie, cu nuante determinate de mediul in care traieste.
.odul de hranire si comportamentul sunt similare cu cele ale crapului comun. Crapul oglinda 5 se caracterizeaza
prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe
care sunt dispuse randuri de solzi, rari si mari. Crapul oglinda are culoare $run5gal$uie, cu nuante determinate si de
mediul in care acestia traiesc. @n tara noastra acest crap mai este cunoscut si su$ denumirea de crap %alonta.
.odul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun.
C)!"$ ,*!# este asemanator cu crapul oglinda, cu deose$irea ca se remarca a$senta totala a solzilor de pe
corpul acestora. 6a acesta gura este orientata in 'os, asemanatoare cu un sor$, si este prevazuta cu doua mustati.
Crapul golas creste in iazuri si helestee. Exemplarele $atrane a'ung sa atinga varsta de 32 5 > de ani si o greutate
de peste > !g.
.IT'.A+UL
($ypophthalmichthys molitri!)
Denumire populara: c)!" !),%nt%$, c)!" chinezesc.
Raspandire in Romania: &riginar din China, a a'uns in tara noastra la inceputul anilor )3, incercandu5se
aclimatizarea lui in medii naturale, deschise. (e aici a a'uns accidental in (unare si raurile mari. Cele mai multe
exemplare se intalnesc in (unare, din (elta pana in apropierea :ortilor de /ier.
%pre deose$ire de novac are capul mai mic si o culoare mai deschisa. Ca hrana prefera planctonul de natura
vegetala ;fitoplancton<. Este un peste de talie medie5mare, cu un ritm de crestere rapid ;in primii 3 ani de viata
poate depasi o greutate de >!g<.
10
Aspect: capul foarte mare cu ochii asezati 'os, gura mare, dintii faringieni puternici* corpul este acoperit cu solzi mici
si argintii. :artea dorsala este gri5verzuie, deschizandu5se pe flancuri pana spre argintiu. #$domenul este al$5
argintiu.
Lungime: > cm ;exceptional peste ",2 m< "reutate: "57 !g ;exceptional peste 3 !g<
%e reproduce doar in $azine artificiale, atent supravegheate si controlate de piscicultori. Cu toate acestea, a fost
semnalata prezenta unor exemplare de mici dimensiuni in regiuni populate cu mult timp in urma. (e aceea se
presupune ca reusit sa se adapteze si sa se inmulteasca in (unare si principalele rauri.
.a'oritatea timpului si5l petrece inotand in straturile superficiale ale apei in cautarea hranei. #cest peste are o carne
foarte gustoasa, $ogata in grasimi, prezentand o valoare economica ridicata.
%e prinde la mamaliga, $oa$e de porum$ in lapte, pufarin.
.USARUL
(Aspro streber)
6a noi este intalnit in dunare si ma'oritatea raurilor mari. Este un peste de talie mica5medie, putand atinge in mod
exceptional 3 cm si > g. .a'oritatea exemplarelor pescuite masoara "5"2 cm si cantaresc "572 g. Corpul
fusiform este acoperit cu solzi mici, desi si aspri. Capul alungit, usor ascutit si turtit dorso5ventral. =ura transversal
este $razdata de numerosi dinti marunti. &perculul se termina printr5o parte su$tire si ascutita asemanatoare unui
ghimpe. 8raieste pe fundul pietros si nisipos al apelor limpezi, curate, $ine oxigenate si adanci.
Coloratie: :artea dorsala si flancurile sunt gal$en5cafenii, iar corpul, pe intreaga lui lungime, este $razdat de >52
dungi transversale late, negricioase. #$domenul este al$5gal$ui.
#rana+ /iind un peste rapitor se hraneste cu larve ale diferitelor insecte, viermi, insecte, icre si pestisori.
0eproducerea are loc in perioada martie 5 aprilie, cand femelele migreaza in amonte, spre zonele cu apa mica
pentru a depune icrele pe pietre sau pe plantele acvatice.
Comportament: @n ma'oritatea timpului sta ascuns deasupra su$stratului pietros sau nisipos, parasindu5si
ascunzatoarea doar pentru a se hrani. %e pescuieste in special toamna.
#re carnea al$a si gustoasa.
Au este specificata lungimea minima de retinere.
+AMBU/IA
(%ambusia affinis)
=am$uzia este o specie euri$ionta, care se aclimatizeaza usor. 8raieste n ape curgatoare si statatoare, dulci si
salmastre, suportand variatii mari de temperatura. =am$uzia poate trai si in ape poluate. Cand temperatura apei
scade su$ " C, se ingroapa in nisip, intrand in ,,somnul de iarna)).
=am$uzia are lungimea, la femele intre 7 si > cm,iar la masculi intre ",2 si 7,2 cm. #re corpul gros, cu solzi mari.
Capul este turtit dorso5ventral, cu mai multe santuri adanci, cu diferite forme. 6a femele, de o parte si alta a
a$domenului apare cate o pata neagra.
#rana: de preferinta larve de tantari, cu crustacei mici, diatomee, alge verzi sau al$astre.
Reproducerea gam$uziei are loc atat timp cat temperatura apei se mentine intre "2 si 7

C in lunile aprilie5iunie,
adultii inotand in acest timp in grupuri numeroase la suprafata apei. /emelele, dupa fecundare, poarta ouale n
11
a$domen timp de >53 saptamani, dupa care le depun. @es aproximativ 3 sau " pui care noata si se hranesc
singuri. :rovine din #merica si a fost raspandita in multe tari in scopul distrugerii larvelor de tantari.
+(IB'RUL
(Acerina cernua)
@n 0omania poate fi intalnit in toate raurile mai mari, incepand cu zona caracteristica mrenei si pana la varsarea
(unarii in .area Aeagra. 8raieste in numar mare in $altile de langa (unare, in (unare, &lt, .ures, Crisuri, %omes,
8imis, 9ega, precum si in foarte multe lacuri ;%nagov, Cernica, Caldarusani, Iau de Campie etc.<. #pare in multe
iazuri si helesteie, chiar si in crescatorii, unde este considerat o specie nedorita, consumatoare de icre si de larve
de crap.
Corpul pestelui este relativ scurt si indesat, turtit lateral. %eamana cu cel al $i$anului, profilul spatelui fiind insa mai
incovoiat. 9uzele sunt carnoase, iar dintii marunti sunt asezati in gura intocmai ca o perie. :e opercule si pe
marginile lor sunt implantati tepi foarte ascutiti si marunti. Corpul este acoperit cu solzi mici si aspri ;solzi ctenoizi<.
:estele are doua inotatoare dorsale, nedespartite printr5un interval, dintre care prima este prevazuta cu "75"3 radii
tepoase. @ntepatura provocata de tepii din inotatoarea dorsala este extrem de dureroasa si se poate infecta.
=hi$ortul este un peste de talie mica, cu o lungime medie de "75"2 cm, rar de 3537 cm. =reutatea medie in apele
din tara noastra este de 7253 g, depasind rareori 32 g.
Carnea sa este gustoasa, mai ales pentru prepararea cior$ei pescaresti.
6egea nu prevede limita minima admisa ! "e#c$%t.
+(IDRINUL
(%asterosteus aculeatus)
%e intalneste in $azinul inferior al (unarii si in $altile din lunca acesteia.
#re circa cinci centimetri. @i sunt caracteristici cei trei spini de pe spate, inaintea aripiarei dorsale, cu care se apara
de dusmani. Este singurul peste de la noi care isi face un cui$ din plante acvatice. :rintr5un dans ritual, masculul
invita in cui$ul pe care l5a construit femela, pentru a depune icrele. #cestea sunt pazite si aerate ce catre mascul,
pana la iesirea puilor. 8atal nu pleaca de langa pui pana cand nu acestia ating un centimetru.
12
+RINDELUL
(&emachilus barbatulus)
Denumiri populare+ grindel, grindea, moin, molan, vrlan.
Rspndire+ n Europa de la Cercul polar pn n nordul @taliei, iar n est pn n Jrali. ,n 0omnia este un pete
comun n mai toate apele de deal i de munte.
Corpul este aproape cilindric, cu solzi mici i rari, nvelit ntr5un strat des de mucus, ceea ce l face alunecos la
pipit. %patele i $urta sunt lipsite de solzi. =ura larg are deasupra patru musti, iar n coluri nc dou.
:oate atinge lungimea de "5"2 cm.
Coloraia: /oarte varia$il, n general marmorat, gal$en5verzuie pe spate i flancuri, cu multe pete negre,
neregulate. 9urta al$ cu o linie roiatic. :e nottoarele dorsal i codal prezint pete $rune, neregulate.
:refer apele limpezi, cu fund nisipos sau cu prundi. Este un pete fricos, activ mai mult noaptea.
%e reproduce n aprilie 5 mai.
Carnea sa este foarte gustoas i de aceea este vnat cu plase cu ochiurile mici de ctre localnici.
LINUL
('inca tinca)
6inul se gaseste in cea mai mare parte a Europei. 6ipseste in apele din nordul %cotiei, nordul si centrul :eninsulei
%candinave, /inlandei si din Crimeea. @n tara noastra, linul este foarte raspandit in apele de ses, in multe ape
statatoare dulci, lacuri, $rate moarte etc., inclusiv iazurile de crap. %e gaseste in toate $altile de revarsare de5a
lungul (unarii, in $ratele moarte, dar numarul cel mai mare de lini traieste in (elta. @n rauri este mai rar intalnit,
pentru ca nu5i plac curentii din apele curgatoare.
Aspect: :oate fi recunoscut usor dupa corpul caracteristic, indesat, foarte lat in regiunea cozii, precum si dupa solzii
marunti cu care este in intregime acoperit. Corpul lui este prote'at insa si de un strat gros de piele, cu o $ogata
secretie. .asculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta. 6ungimea sa medie este de 725>
cm, iar greutatea medie de ,25" !g. .ai rar poate atinge si lungimi de 35? cm, la o greutate de 753 !g. 6inul
creste lent, desi are o mare pofta de mancare. @n timpul zilei se misca relativ putin, schim$andu5si locul mai ales
noaptea, cand miscarile sale devin putin mai vioaie. Cand scurma cu $otul malul de pe fundul al$iei, tul$ura
puternic apa din zona respectiva, tradandu5si astfel prezenta prin $ulele de aer si norul de mal ce se ridica spre
suprafata apei. @nainte de a inghiti hrana, el o ,,pipaie)) indelung, o impinge cu $otul intr5o parte si intr5alta si dupa
multe tergiversari se decide sa o inghita. 6inul este un peste pasnic, omnivor, a carui hrana consta in principal din
insecte acvatice si larvele acestora, rame, melci, scoici si raci minusculi. Consuma cu evidenta placere semintele
unor plante din apa, dar ,,paste)) si mugurii si lastarele tinere ale acestor plante, materiile organice aflate in
descompunere pe fundul apei, cum ar fi, de exemplu, excrementele crapului. &data cu hrana, linul inghite de regula
13
si mici cantitati de mal. Cu $uzele usor intinse inainte, culege insectele, larvele acestora, precum si melcii lipiti de
tulpinile su$merse ale plantelor acvatice. Lungimea minima admisa la pescuit+ 72 cm.
LIPANUL
('hynallus thymallus)
Denumiri populare+ lipan, lipian, lipean, cim$risor.
Raspandire+ in toata Europa, cu precadere in zona centrala si nordica. @n 0omania se poate intalni in multe rauri de
munte, in zona dintre zona pastravului si cea a mrenei. (in cauza faptului ca traieste mai 'os decat pastravul, in
zone construi$ile, arealul lipanului este in permanenta amenintare, astfel numai in ultimii "7 ani zonele in care se
gasea frecvent lipan s5au in'umatatit.
Este un peste foarte elegant, foarte frumos, are o forma alungita, aripioara dorsala este foarte inalta, stropita cu
pete gal$ene, mov si negre asezate in linii orizontale. (imensiuni 3 E > cm. Extrem de rar exemplare peste " !g.
Coloratia+ :e flancurile cu fond argintiu se amesteca nunate de gal$en si violet stropite cu puncet mici, negre,
gal$ui asezate su$ forma unor linii orizontale, spatele este inchis la culoare, $atand spre verde inchis, $urta al$ 5
gal$uie. :refera apele de la poalele muntilor, cu curenti mai domoli, si deshidere mai larga, sta la panda in suvoaie,
su$ pietre, su$ cascade. %e hraneste cu larve, mici crustaceee, muste pe care le prinde chiar si din z$orul la rasul
apei, iar exemplarele mari mai ataca si pestisori. 6a varsta de 35> ani se aduna in lunile martie 5 mai in grupuri mici
si urca in zonele superioare ale raului unde femela depune in mici cui$uri din prundis icrele. (upa "> 5 3 zile puii
ies din icre. 6a un an masoara "5"7 cm, la 7 ani "257 cm, iar la 3 ani 3 cm.
%pecie ocrotita de lege4
L'STRIA
($ucho hucho)
Cel mai mare salmonid din apele noastre, putand atinge talii impresionante, lostrita o gasim numai in ape mari, cu
de$it constant si $ogate in hrana naturala. :oate a'unge la " m lungime si " 5 "7 !g greutate. Corpul il are aproape
cilindric, gura mare cu dinti puternici. @n general, in primii ani, culoarea este argintie, cu spinarea mai inchisa, $run5
verzuie* pe masura ce se maturizeaza devine roscata pe laturi si gal$ena deschis pe $urta, cu luciri argintii.
/lancurile sunt stropite cu puncte mici inchise la culoare. @n cazul lostritei, $oistea are loc in aprilie si dureaza pana
pe la 'umatatea lui mai. @n aceasta perioada, atat masculul cat si femela isi modifica coloritul + femela capata un
colorit pestrit, iar pielea de pe capul masculului devine o crusta intarita.
@n momentul in care cui$ul de pe fundul apei este gata, femela depune cele "3 5 7 icre la !gKcorp.
:uietul se hraneste cu insecte si crustacee, mai tarziu si cu puiet de peste, iar dupa " an numai cu peste
;zglavoaca, porcusorul, cleanul, mreana, o$letul, grindelul, mihaltul< si cu alte vietati care traiesc in prea'ma apelor
14
;ataca $roaste, soparle, soareci si chiar si pasari de apa<.
6ostritele mari, de regula, prefera zonele adanci aproape de fundul apei, ferindu5se de curent de dupa vreun
$olovan sau orice alt o$stacol. @n zonele de defileu sau in cele cu maluri a$rupte lostrita prefera locurile de su$
maluri sau pe langa vreun copac cazut in apa. & intalnim acolo unde curentul apei este varia$il, dar adancimea mai
mare, co$orand in aval, pe masura ce creste in greutate. Iiua se odihneste in gropile mai adanci, iar noaptea este
foarte activa. :este solitar, este un rapitor fara pereche, atacandu5si chiar semenii. (e fapt, cel mai accentuat
cani$alism il intalnim la lostrita din toate speciile de pesti din apele noastre. Au se hraneste cu cadavre. @n prezent
se fac eforturi pentru inmultirea artificiala si popularea unor $azine acvatice care pot oferi conditii pentru cresterea
acestei specii.
%pecie ocrotita de lege4
MI(ALUL
(ota lota)
Raspandire pe glob+ %e intalneste in toata Europa, din nord pana in @talia.
Raspandire in Romania+ @n toate apele curgatoare, in special in .ures, &lt, %omes, Crisuri, 9ega, 8imis, Diu, Cerna,
:rut, %iret. %e gaseste si in (unare, in (elta si lacurile de revarsare. :refera zonele cu ape mai mici.
6ungime+ 325>2 cm ;exceptional "m< =reutate+ ,25 7!g ;exceptional " !g<.
Aspect+ %e aseamana cu somnul, desi face parte din alta familie. Coprul lung, cu partea anterioara cilindrica, iar
cea posterioara plata. Cap mare, cu gura larga, cu doua mustati mici, cu dinti desi. #re o a treia mustata
careporneste din $ar$ie si este mai lunga. &chii sunt mici. %olzii sunt foarte marunti. %patele si flancurile au
culoarea $run5verzuie, $urta fiind al$icioasa.
Mod de viata+ :refera apele reci, vara hranindu5se foarte putin. &data cu racirea vremii devine mult mai activ,
parasindu5si ascunzatorile in cautarea hranei. (e o$icei vaneaza numai noaptea, ziua foarte rar si numai pe vreme
inchisa. %e hraneste cu+ viermi, crustacei, moluste, insecte, alevini ;pestisori< si icre.
$escuitul sportiv+ 0ezultate $une se o$tin iarna. Este cautat aproape de fundul apei, cu pluta sau cu plum$ de fund.
.uscatura este hotarata si se apara cu darzenie.
Valoare gastronomica+ Carnea este al$a, fara oase si foarte gustoasa. /icatul este o adevarata delicatese si este
considerat a avea proprietati afrodisiace.
#tentie 444 @crele mihaltului sunt toxice.
M'RUNAUL
((imba vimba)
Raspandire pe glob+ @n $azinele .arii Aegre, .arii Caspice, .arii Aordului si .arii 9altice.
15
Raspandire in Romania+ @n raurile %iret, :rut, 9uzau, 9istrita, &lt, %omes, .ures, Cerna, precum si in (unare.
6ungime+ "2 5 72 cm ;exceptional > cm< =reutate+ ,3 5 ,> !g ;exceptional "!g<
Aspect+ Corp alungit, comprimat lateral, $otul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita,cu partea
inferioara in forma de potcoava. 9otul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Culoarea
capului si spatelui este cenusiu5al$astruie, $urta al$5argintie, cu luiciu mai puternic decat al sco$arului. #ripioara
dorsala este inalta si scurta.
Mod de viata+ :refera locuile unde apa este adanca si are un curs domol, cu fundul nisipos sau malos.
%e hraneste cu+ viermi, moluste, $roaste, crustacee, larve, rame, resturi vegetale.
Valoare gastronomica+ Carne grasa si gustoasa.
%pecie ocrotita de lege4
MREANA
(Barbus barbus)
Denumire populara: $arcaci, $reana, 'ama, im$rena, mireahna, m$reana, $alana, um$reana.
Raspandire pe glob+ #proape in toate raurile conlinare si de ses ale Europei.
Raspandire in Romania+ 8raieste in raurile mari si mici :rut, %iret, %omes, Diu, #rges, &lt, .ures, Cerna, 8rotus,
8arvane, %omes, 9istrita, Crisuri, (unare. %ta la adancime in curenti, adapostindu5se dupa $olovani sau alte
o$stacole care5i asigura un adapost.
6ungime+ > 5 3 cm =reutate+ ,C 5 " !g ;exceptional " 5 "7 !g<.
Mod de viata+ 8raieste in apele mai repezi si cu al$ia pietroasa. Este un peste de fund, acolo isi cauta hrana.
:retutindeni unde al$ia se adanceste si apa curge mai repede, ne putem astepta sa dam de un $anc de mrene. @n
dosul insulelor , al $ancurilor de nisip, la gura afluentilor, la coturi, unde apa sapa in al$ie adancituri putem da de
mreana. 8impul $un de pescuit incepe din a doua 'umatate a lunii fe$ruarie si tine pana la sfarsitul lunii martie, in
zile caldute si cu cer acoperit de nori.
%e hraneste cu seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri.
$escuitul sportiv+ %e poate pescui cu pluta sau cu plum$ pe fundul apei. :escuitul cu pluta se face cu undita simpla
sau cu lanseta. .omeala se arunca o$lic in susul apei, in asa fel incat curentul sa o aduca la locul vizat. :entru
pescuitul pe fund se folosesc plum$i gauriti prin care firul culiseaza.
Valoare gastronomica+ Carnea ei este cu atat mai gustoasa cu cat este mai mare si cu cat a fost pescuita mai spre
iarna. Dimensiunea minima legala+ 7? cm.
#tentie444 @crele mrenei sunt toxice.
MUR+'IUL BLAT
(Pseudorasbora parva)
16
.urgoiul $lat face parte din familia C!prinidae i triete n estul #siei, n ruri i lacuri, n zona malurilor cu
vegetaie acvatic dens. ,mpreun cu crapul5de5iar$, a a'uns prin aclimatizare n apele interioare central5
europene i s5a rspndit mai departe.
%e hrnete mai ales cu larve de insecte i insecte care cad n ap. #tinge o lungime de pn la " cm. .asculii se
ocup de prote'area puietului.
NISIPARNIA
(Cobitis caspia romanica)
Este un pete endemic, a crui prezen a fost semnalat pentru prima dat n ara noastr n "1>3. Cunoate o
larg rspndire n cursurile superioare ale principalelor ruri, precum i n afluenii acestora. :refer apele
limpezi, reci, curate, cu su$strat nisipos, co$ornd pn n zona lipanului. .a'oritatea timpului st ascuns n nisip,
aproape nemicat.
#re corpul aproape cilindric, acoperit cu o piele su$ire, aproape transparent, putnd a'unge la o lungime maxim
de "7 cm. Capul scurt, ascuit, este prevzut cu un spin prefrontal foarte su$ire, cu dou vrfuri alturate. =ura
este mic, prevzut cu ase musti, mai lungi ca ale zvrlugii. %patele are o culoare maroniu5gl$uie presrat
cu ""5"> pete $run nchis, lateralele, puin mai deschise dect partea dorsal au C5"3 pete mai mici, de culoare
$run5deschis, aezate longitudinal, iar a$domenul este argintiu5gl$ui. %e hrnete cu viermiori, diferite insecte i
larvele acestora, mici crustacei i molute. %e folosete ca momeal pentru pescuirea pstrvului, avatului,
cleanului i lostriei.
N'VACUL
(Aristichthys nobilis)
Denumire populara: c)!" c0%ne1e#c, #2n,e)
#'unge la dimensiuni mari datorita hranirii fortate. &data cu aspirarea apei, pestele aduna planctonul pe care il
separa prin intermediul $ranhiilor, care prezinta o structura speciala, un adevarat filtru.
Aovacul poate atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 32 !g. Este o specie de culoare mai inchisa,
marmorata si consuma plancton de origine animala ;zooplancton<. Aovacul are capul mai mare decat al fitofagului
si $ranhii $ine dezvoltate. Au mananca momeala traditionala, capturile fiind cu totul intamplatoare.
17
'BLETELE
(Alburnus alburnus)
Denumire populara+ al$ete, $o$lete.
&$letele este un peste care se hraneste indeose$i in straturile superioare ale apei. #re o culoare argintie, data de
solzii marunti, care se desprind usor. =ura are mandi$ula inferioara mai lunga decat cea super ioara, fiind o
adaptare la modul de hranire. (imensiunile o$isnuite sunt de "5"2 cm si 75> grame. :este de card, o$letele
este permanent in miscare. .usca nu atat de foame, cat din curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de
semenii sai. %e hraneste cu mici insecte, viermusi pe care ii culege de la suprafata apei.
8raieste atat in ape statatoare, in lacurile si $altile din campie, cat si in cele curgatoare, in toate raurile de ses din
tara noastra. :refera, indeose$i vara, locurile in care se intalnesc curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de
insecte. @l putem pescui de primavara devreme, din martie, cand inca nu s5au dezghetat $ine apele, pana toamna
tarziu, in noiem$rie.
PAN+ASIUSUL
($elicophagus hypophthalmus)
Este originar din 8hailanda, traieste in rauri repezi unde poate atinge dimensiuni considera$ile. Corpul sau este
alungit si comprimat lateral, de culoare gri5al$astrui, cu dungi argintii pe toata lungimea acestuia. Capul turtit, privit
din fata, are aspectul unui rechin cap de ciocan, desi nu are nici pe departe ferocitatea acestuia. &chii sunt mari,
acoperind 'umatate din cap. =ura este alungita si prevazuta cu mustati in partea inferioara. :ui tineri au dinti, pe
care ii pierd in stadiul adult. :angasisus poate respira si aerul atmosferic. 6a maturitate poate atinge lungimea de "
m si poate sa depaseasca greutatea de 3 !g.
:angasiusul este un peste omnivor. %e hraneste cu hrana vie si uscata+ larve de insecte, crustacee, creveti, pesti,
vegetale, putand fi crescut in acvariu.
PSTRVUL CURCUBEU
18
()almo iridaeus girderi)
Denumire populara+ curcu$eu, venetic.
Raspandire pe glob+ @n raurile din Europa si din vestul %.J.#.
Raspandire in Romania+ @n apele de munte ;-alea %tanii, 8elea'an, -alea #zugii, 8rotus, %omesul 0ece<.
Aspect+ Corpul este ca un fus turtit lateral, cu solzii mai mari decat la pastravul indigen. %pinarea este gri 5
al$astruie, flancurile arginii si $urta al$a. :e corp are pete mici, cafenii, incercuite cu al$. :e flancuri se intinde cate
o dunga roscat5sidefie cu nuante in culorile curcu$eului.
Mod de viata: Este mai putin pretentius decat pastravul indigen inprivinta calitatii apei, acest pastrav pare adaptat
apelor ceva mai opace* linia laterala $ine dezvoltata dovedeste ca poate vana excelent in orice conditii de
visi$ilitate, avanta' pentru pescari, care profita de o apa putin tul$ure pentru a prinde curcu$eu.
%e hraneste cu insecte, crustacee, pesti mici.
$escuitul sportiv+ Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. %e practica pescuitul cu lanseta cu
lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Cea mai pasionanta metoda este cea cu musca artificiala, care cere o
mare la alegere si aruncare.
Valoare gastronomica+ Carne foarte gustoasa.
Dimensiunea minima legala+ 72 cm.
PSTRVUL DE LAC
()almo trutta lacustris)
:ractic nu este o specie separata, ci doar o varietate a lui %almo trutta &ario, pastravul indigen, adaptat la viata
lacustra. #ici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede. (in cauza acestei
dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau, capul ramane ceva mai mic in comparatie cu
corpul, trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta, coloritul de $aza poate ramane asemanator cu al pastravului
de rau, adica un patern gal$en 5 auriu, spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se
poate schim$a devenind argintie pe flancuri, spatele negricios, petele rosii sunt mici si rare, petele negre
numeroase, predominante.
6a noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din %teel'ead5ul american si din alte
varietati de pastravi. #stfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii, doar o culoare predominant argintie,
spate negru si pete mari negre, $urta al$a. %i acestia sunt declarati tot pastravi de lac, alaturi de indigenii adaptati.
Grana pastravului de lac este foarte variata, de la mici insecte si larve, mici crustacee, moluste, racusori,
salamandre, $roaste, soricei sau chiar pasari de apa, dar dupa varsta de " an $aza hranei este formata din
pestisori, verdeti ;craieti< si zglavoace. (e foarte multe ori carnea pastravului de lac sal$atic are o culoare rozalie
sau chiar portocalie, la fel ca a somonului. #ceasta culoare este data de hrana naturala, se pare ca provine de la
mici crustacei foarte vanati de pastrav. 0eproducerea pastravului de lac are loc in lunile octom$rie 5 decem$rie,
alegandu5si de regula locurile din prea'ma paraielor, cu apa mai oxigenata. /emela depune cca 752 de
icre cu un diametru de >52,2 mm, rosii. %pre deose$ire de cei din rau, pastravii de lac pot a'unge in primul an de
viata chiar si la "C5"1 cm, iar in al 35lea an pot depasi 2 cm.
(in cauza ca in 0omania ma'oritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de $ara' in care nivelul apei
fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna a'ung sa eclozeze,
de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea em$rionilor
in icre.
19
PSTRVUL .3NT3NEL
()alvelinus fontinalis)
Raspandire pe glob+ #merica de Aord
Raspandire in Romania+ @n cateva ape ;=urghiu, (e'ani, @ad, Aeagra 9rosteni<.
Aspect+ %eamana cu pastravul indigen insa are un colorit mult mai frumos.
Mod de viata+ Este mai activ decat pastravul indigen, si mai harnic in prinderea musculitelor aceasta dandu5i un aer
mai sportiv. %e hraneste cu+ + insecte, crustacee, pesti mici.
$escuitul sportiv+ Este permis numai cu momeli artificiale la toate salmonidele. %e practica pescuitul cu lanseta cu
lingurita rotativa mica argintie sau aurie. Cea mai pasionanta metoda este cea cu mucsa artificiala, care cere o
mare la alegere si aruncare.
Valoare gastronomica+ Carnea este o delicatesa, ca de altfel a tuturor pastravilor.
Dimensiunea minima legala+ 7 cm.
PSTRVUL INDI+EN
()almo trutta fario)
Denumire populara+ pastrav de munte, pastrau, pastrug, patat.
Raspandire pe glob+ @n toate apele din zona de munte ale Europei.
Raspandire in Romania+ @n toate raurile de munte, in cateva lacuri naturale ;0osu, Calcescu, 9alea, #na<, lacurile
de $ara' populate.
Dimensiuni+ @n rauri+ lungime 73 cm * greutate "2g ;exceptional ? 5 Cg <. @n lacuri+ lungime 73 cm ;exceptional
? cm <* greutate "2g ;exceptional 2!g <.
Aspect+ Corp zvelt musculos, gura mare cu dinti ascutiti, solzimici. Coloritul indigenului, surprinzator de
placut,variaza in functie de conditiile locului, de naturafundului apei, de flora su$mersa, limpezimea apei, si
luminozitatea al$iei. (aca in al$iile pietroase, scaldate de lumina, paleta de culori trece de la verde5masliniu spre
auriu, in zonele adanci si um$rite pastravul are straie inchise, $atand spre $run negricios pe spate.
Mod de viata+ 8raieste in zona superioara a apelor curgatoare,fiind o specie iu$itoare de ape limpezi, $ogate in
oxigen dizolvat, apa a carao temperatuta nu depaseste "CLC nici in perioadele cele mai calde. @l intalnim in raurile
de munte de la cateva sute de matrii pana peste 7m. @n mod natural, locul de panda si vanatoare nu se schim$a
decat in perioadele de viituri, cand pastravii sunt purtati la vale de forta curentului, ori toamna, cand are loc $ataia si
pestii cauta locurile mai ferite, cu apa limpede si fund nisipos sau acoperite cu pietris fin.
%e hraneste cu insecte, crustacee, pesti mici ;chiar si propriile progenituri<.
Valoare gastronomica+ Este considerat a fi printre cei mai gustosi pesti.
Dimensiunea minima legala+ 7 cm.
20
PLTICA
(Abramis brama)
:latica este un peste de apa dulce, gasindu5se in ma'oritatea raurilor si lacurilor din tarile europene. 6a noi o gasim
indeose$i in $azinul (unarii si lacurile de ses si de deal.
#re in mod o$isnuit 35> cm, cu ,25" !g, a'ungand pana la 253 cm cu circa 3 !g. Corpul este plat ;de unde si
denumirea pestelui<, turtit lateral. Capul este mic, avand gura mica cu $uze su$tiri si fragile, adaptate gasirii hranei
pe fundul apei. #ceasta se poate prelungi ca un tu$, ca si la crap. Au are mustati. %patele este colorat masliniu5
cenusiu, $urta al$5argintiu la platicile tinere si gal$ui la cele mai $atrane. @n perioada reproducerii masculii de peste
> ani au niste excrescente numite M$utoni de nuntaN. @notatoarea anala este deose$ita fata de a altor pesti, fiind
lunga si sco$ita. @notatoarele sunt fumurii.
Este un peste pasnic, extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. @si cauta hrana compusa din plante
acvatice, larve de insecte, viermi, crustacei in prea'ma malurilor maloase, pe langa perdelele de stuf, in prea'ma
pragurilor in rauri. @n primii ani de viata este un peste de card. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri
adanci, linistite ;senalul raului, mi'locul lacului<.
(esi are multe oase, carnea este foarte gustoasa, saramura de platica fiind foarte apreciata de catre cunoscatori.
P'LI'D'NUL
(Polyodon spathula)
Este un peste de apa dulce si apartine familiei :olOodontidae. :oate atinge o lungime de 77 cm. #realul sau de
distri$utie este sistemul fluviului .ississippi in #merica de Aord. %e recunoaste usor dupa $otul foarte lung, turtit
dorso5ventral, in forma de padela. 9otul poate atinge o treime din lungimea corpului. =ura este foarte mare. :e
spate are o culoare cenusiu al$astru spre negru iar a$domenul este al$. Corpul nu este acoperit de scuturi osoase,
dar prezinta placi mici spre caudala. Este o specie filtratoare, se hraneste cu plancton. Ca adaptare la acest stil de
hranire prezinta numerosi spini $ranhiali, lungi si su$tiri, ceea ce reprezinta o caracteristica a genului. .asculii ating
maturitatea sexuala la 3 ani, iar femelele la 1 ani. %e reproduce la o temperatura a apei de " 5 "3

C. @n arealul
sau natural de distri$utie specia este in declin. %pecia a fost introdusa in tara noastra pentru acvacultura.
21
P'RCU'RUL
(%obio gobio)
%e ntlnete mai ales n rurile lente din zona de es, n (unrea i mai puin n lacuri.
%e aseamn cu mreana, n parte i datorit celor dou musti groase i scurte de5o parte i de alta a gurii.
.reana are ns patru musti, aadar este uor de identificat dac ai prins o mrean mic sau un porcuor.
(imensiunea maxim este de "2 cm, cea normal de " cm, la care se i atinge maturitatea sexual. (urata de
via este de aproximativ 3 ani.
8riete n mici crduri, de "57 de exemplare, n apropierea locului n care s5a nscut. %e hrnete pe fundul
apei, cutnd n su$strat asemenea crapului, gura su$terminal i mustile fiind o dovad n acest sens.
%e reproduce ntre lunile aprilie i iulie. /emela depune C53 icre n mici grm'oare care eclozeaz dup "5
"2 zile n funcie de temperatur. :etiorii se menin n imediata vecintate a locului de reproducie, hrnindu5se
ndeose$i cu zooplancton.
(ei mic, porcuorul are o carne foarte gustoas.
R'I'ARA
()cardinius erythrophthalmus)
0oioara este rspndit n apele Europei, din %uedia pana n .editerana i #sia .ica. ,n 0omnia se gsete n
aproape toate apele stttoare de deal i es, precum i n rurile din aceeai zon.
6ungimea medie a acestui pete este de 753 cm, dar sunt i excepii de 32 cm, iar greutatea de 753 g, cu
maximul pn la "5 7 !g. #re corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari i $ine fixai n piele. Culoarea pe
spate este al$astru nchis cu nuane de verde sau cafeniu, iar laturile corpului i $urta sunt argintii. ,nottoarele,
caracteristice acestui pete, sunt de un rou aprins, cu excepia dorsalei. &chii sunt aurii i nu rou5gl$ui ca
$a$uca, cu care este deseori confundat.
Este un peste sedentar, simindu5se n largul lui n $lile cu vegetaie a$undent. 0oioarele ,,serioase)) ;mai mari
de ,2 !g< um$l singure. -ara i toamna, pn la cderea vegetaiei, o gsim n mi'locul vegetaiei, n culoarele
dintre nuferi. (e aici pndete cderea insectelor n ap, nari, mute, mici gaze. #lturi de acestea mnnc
larve de insecte, viermi, melci, precum i plante acvatice. @mperecherea are loc in perioada aprilie 5 iunie, la o
temperatur a apei n 'ur de "C grade Celsius. ,n perioada de mperechere, masculii au culorile mai accentuate.
Carnea acestui pete este de o calitate inferioar, avnd multe oase.
22
SBIA
(Pelecus cultratus)
Raspandire+ in (unare si $altile sale, in lacurile litorale, ca si in apele de ses ale raurilor .ures, &lt, %iret, :rut,
unde migreaza pentru reproducere.
6ungime+ 72 5 32 cm =reutate+ "2 5 3 g ;exceptional 2 g<.
Aspect+ Corpul este alungit, comprimat lateral, solzi mici ce se desprind usor, ochii mari, gura mica cu falca
inferioara proiectata in sus. %patele este al$astru inchis sau verde cu luciuri metalice, flancurile si $urta sunt argintii.
Mod de viata+ 8raieste in zonele cu maluri argiloase , ea cautandu5si hrana in aceste zone. %e hraneste cu+ larve de
insecte, crustacei, pestisori mici.
$escuitul sportiv+ %e poate pescui cu undita cu pluta sau la fund cu plum$ greu. %e folosesc muste asemanatoare
cu cele de la taparina, linguri mici si dandinete.
Valoare gastronomica+ Carnea este grasa si gustoasa fiind consumata mai ales sarata.
Dimensiunea minima legala+ 7 cm.
SC'BARUL
(Chondrostoma nasus)
Denumiri populare+ sco$ar, podut.
Dimensiuni: Exemplarele o$isnuite au 753 cm lungime, respectiv "52g, mai rar > cm si "57 !g. -arsta
maxima cunoscuta+ "2 ani.
Raspandirea: Este raspandit in in zona Europei Centrale, pana in Jral, dar lipseste in zona 9alcanica dinspre
.area #driatica. 6a noi in tara il gasim in apropierea zonelor montane ale mrenei, in zona colinara si mai putin in
(unare. @n #rdeal este vedeta pescuitului pe rau.
Descriere si mod de viata+ :refera raurile mai reci, limpezi, cu fundul pietros ;prundis< pe unde um$la in carduri
mari. @i mai plac apele invol$urate de la confluentele raurilor. :rimavara urca pana in zona pastravului intrand in
paraie mici cu prundis pentru depunere. %co$arul se hraneste in special cu alge pe care le roade de pe pietre dar
nu refuza nici larve de insecte, moluste si crustacee de mici dimensiuni, cereale, icre sau chiar pesti mici ;in special
primavara, cand poate fi pescuit si cu vo$lere mici sau rotative<. Coloratia pe spate este verde maslinie, $urta
al$icioasa iar aripioarele, cu exceptia dorsalei, sunt rosiatice. Capul are o caracteristica, si anume, maxilarul
superior este mai lung decat cel inferior, avand o proeminenta ce aduce cu un nas.
23
SCRUMBIA DE DUNRE
(Alosa pontica)
Aspect+ Corpul alungit, indesat si mult turtit lateral* solzi potrivit de maricad repede,* su$ $urta un numar varia$il de
solzi ;3533< alcatuiesc o muchie distincta ;carena<* $otul mai lungdacat diametrul ochiului. :este ochi o pleoapa
groasa $ine distincta. =ura cu numerosi dinti asezati pe maxila, mandi$ula, lim$a, vomer si oasele faringiene.
:e spate este verde5al$astriu, laturile sunt al$5argintii cu reflexe roz. #re o pata mica neagra suspe opercul.
6ungimea o$isnuita 35>cm, exceptional 2 cm. =reutate o$isnuita 353g, exceptional "!g.
8raieste in numeroase carduri in .area Aeagra, aparand in fe$ruarie pe litoral, pe o zona lata de 3 !m, inotand in
directia curentului A5% dinspre 9osfor spre &desa. %ta la gurile (unarii din fe$ruarie si pana in a doua 'umatate a
lunii martie, vreme suficienta pentru a se ingrasa. & parte din ele, fiind atrase de curentul fluvial de la guri, intra in
(unare pentru reproducere pana mai sus de =iurgiu, cand apa are 3LC, ramanand in (unare pana la 'umatatea
lunii mai, cand iau calea intoarsa, o$osite si sla$ite. #'unsa la varsta de >52 ani, depune in (unare ".5">.
icre cu diametrul de 7,257,C mm.
Grana scrum$iei de (unare consta in diferite specii de pesti ;guvizi, stavrizi, hamsii, aterine si crustacei<. @arna se
retrage in mare. %e pescuieste mai mult industrial la gurile (unarii.
Lungimea minima admisa+ 77 cm.
S'MNUL
()ilurus glanis)
Denumire popular: somotei, codoi, codu, harc, harc.
Rspndire: n (unre i n $lile ei, n (elt, n lacurile litorale ;%iutghiol, 8aaul<, n cele interioare ;%nagov<, n
rurile :rut, %iret, #rge, .ure, &lt, Diu, %ome, Criuri, 8rnave, 9ega, 8imi. Jneori a'unge i n amonte pe
afluenii rurilor de mai sus ;Ci$in, #rie, etc<.
Aspect: #re corpul masiv, puternic, gros n partea dinainte i comprimat n cea dinapoi. :ielea nu prezint solzi,
este moale i alunecoas, cu secreii a$undente de mucus. Capul este mare i turtit, gura foarte mare, cu dinii
ascuii i dei ca o perie. #re trei perechi de musti din care una cu firele foarte lungi ;folosite ca momeal pentru
petiori<. Culoarea este verde cenuie pe spinare i flancuri* pe alocuri corpul este marmorat. 9urta este al$ sau
gl$uie. 6ungime+ ,25"m ;excepional 35> m< =reutate+ " 5 "2 !g ;recordul mondial de somn prins sportiv este de
"2? !g ns poate a'unge pn la > !g <.
Mod de via: 8riete n ape adnci cu fundul mlos. Este un pete de pnd stnd nemicat mult timp n
ateptarea przii, de unde i numele de somn. :rincipala sa arm sunt mustile care atrag petiorii curioi pe
care acesta i nfac de cum s5au apropiat ndea'uns pentru a fi o prad sigur. %pre sfritul toamnei se adun n
numr mare n gropane adnci unde, ngropai n ml, i petrec iarna. %e hrnete cu crustacei, peti ;prefer
iparul<, $roate, lipitori, viermi mari.
24
%e reproduce n aprilie 5 mai, depunndu5i icrele la ap mic, pe lng maluri, pe vegetaie, rdcini de salcie sau
n gropie spate de femel.
$escuitul sportiv: :erioada optim pentru pescuit este aprilie5noiem$rie. %e practic n special pescuitul de fund, cu
scule rezistente i momeli adecvate. :escuitul cu lingur ondulat sau rotativ ct mai aproape de fundul apei d
rezultate $une. ,n toate cazurile tre$uie folosite unelte rezistente, crlige mari i fire groase. (e o$icei somnul se
neap sigur. Cnd este mare, scoaterea lui din ap pune pro$leme serioase.
Valoare gastronomic: Carnea este fraged, gras i gustoas, fr oase. Exemplarele mari au carnea prea gras.
#tenie444 @crele somnului sunt toxice.
(imensiunea minim legal+ 2 cm.
S'MNUL PITIC
(Ameiurus nebulosus)
Denumiri populare+ somn pitic, somn american, somn cu coarne.
Raspandire+ &riginar din #merica de Aord, introdus in Europa intai in =ermania ;"CC< apoi in /ranta, #ustia,
9elgia. #stazi gasim aceasta specie raspandita de5a lungul si de5a latul glo$ului. 6a noi in tara a fost introdus intai
in 6acul %fanta #na de catre statul maghiar, in "1C. Jlterior s5a raspandit si acum poate fi intalnit in foarte multe
ape, rauri si $alti.
(iologie+ @n toate zonele in care a fost introdus a fost perceput ca un peste daunator, invaziv, periculos pentru
speciile autohtone. Este un peste foarte vorace mancand tot ce5i iese in cale, pestisori, icre, larve, insecte, moluste,
crustacee, alge, plancton, muguri si radacini de plante acvatice. 0ezista in ape lipsite de oxigen, poluate,
supravietuieste in ape de peste 3?

C unde orice alt peste moare imediat, poate rezista luni intregi in ape secate
daca i se ofera putin noroi umed. Dimensiunile la care poate a'unge acest peste sunt putin diferite de la o sursa la
alta, astfel in timp ce unii specialisti dau dimensiunea maxima la 753 !g, pescarii declara exemplare de 25C !g
Corpul este asemanator cu al somnului, gura mare, puternica, armata cu dinti mici, spre coada prezinta o aripioara
adipoasa, asemanatoare cu a salmonizilor. :e am$ele falci are cate > mustati. @notatoarele dorsala si pectorala au
cate un spin puternic. Culoarea este in general maronie5negricioasa, uneori cu tenta violacee, $urta este al$icioasa.
:refera apele cu fund malos, limpezi, putin adanci in care traieste in grupuri.
@n lunile martie 5 mai se reproduce depunand icrele pe ier$uri acvatice sau in mici gropite sapate cu coada.
S'MNUL NE+RU
(Ameiurus melas)
25
&riginar din #merica de Aord s5a raspandit impreuna cu somnul pitic in Europa, unde a devenit extrem de
nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone. Este foarte vorace consumand ca puiet insecte si
crustacee, apoi ca adult $roaste, plante si pesti.
@n mediul sau originar poate atinge > cm.
ALUL
()ti#ostedion lucioperca)
Denumire populara+ cealau, suduc, smug, etc.
Raspandire pe glob+ %e gaseste in toata Europa, cu exceptia peninsulei @$erice, @taliei si #ngliei
Raspandire in Romania+ 8raieste in (unare, in $altile dunarene, in rauri mari, in lacuri litorale si in cele din interior.
Dimensiuni+ 6ungime+ > 5 ? cm ;exceptional "m< =reutate+ " 5 > !g ;exceptional " 5 "7 !g<.
Aspect: Corpul este lung aproape cilindric, su$tiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu
deschidere o$lica, in 'os, a'ungand pana inapoia ochilor. #re dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca.
#ripile de pe spate, dorsalele, sunt mari, rotun'ite si aproape unite. Cele din fata, ventralele, au ace, aidoma
$i$anului. :e spate este verde5cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre $urta al$a, cu C5"7 dungi inchise ce se
co$oara de pe spate pe laturi. @notatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. %olzii care il acopera sunt
mici si aspri.
Mod de viata+ @i plac apele limpezi, unde isi poate zari cu usurinta prada. @n apele curgatoare locurile ideale sunt
cele unde se intalnesc curentii puternici cu apele linistitem, asa numitele Pape de despartireP. %alaul va cauta mereu
in zona delimitata de curentii cu viteze diferite, zone create chiar de o$stacole naturale sau artificiale ;copaci cazuti,
radacini, stanci, margini de gropi, $ara'e de control, etc.<.
%e hraneste cu pestisori vii sau morti, raci, rame, etc.
$escuitul sportiv+ %e poate pescui cu undita cu pluta, cu lanseta la fundul apei cu plum$ gaurit sau cu plum$la
capatul firului, cu momeala naturala. %e poate pescui cu linguri usoare rotative sau ondulante al$e in ape
curgatoare, cat mai aproape de fund. %e prinde in tot timpul anului, mai ales pe vreme inchisa. .uscatura estela
inceput nusigura, apoi pleaca cu momeala si atunci tre$uie intepat. Exemplarele mari se apara destul de ferm.
Valoare gastronomica+ Carnea este al$a, sla$a si foarte gustoasa.
Dimensiunea minima legala+ 2 cm.
TIUCA
("!os lucius)
26
Denumire popular+ cea, ciuc, fi, tiucoia, mrli, mrloaie.
Rspndire pe glob: 8riete n toate apele dulci din Europa, cu excepia :eninsulei @$erice, =reciei i #l$aniei.
Rspndire n Romnia+ ,n toate apele dulci curgtoare i stttoare din regiunile colinare i de es.
6ungime+ > 5 2 cm ;excepional ",2 5 ",Cm< =reutate+ " 5 ",C !g ;excepional 7 5 77 !g<.
Aspect: Corp alungit, uor turtit lateral, capul lunguie ca un cioc de ra, gura larg, dini puternici i ascuii.
Culoarea spatelui variaz de la gri5verzui la gal$en, la negru sau cafeniu. /lancurile sunt marmorate cu pete
maronii, oliv sau negricioase. 9urta este gl$uie sau al$icioas.
Mod de via: :refer apele linitite, limpezi cu fundul curat, n care a$und peti mici. 6ocurile preferate de ea sunt
acelea din care poate porni o am$uscad, ele fiind n general n apropierea unui perete de stuf sau plc de papur,
printre nuferi sau vegetaii plutitoare, lng o mas de ier$uri su$merse, rdcini de copaci, etc.
%e hrnete cu orice vietate acvatic care i intr n gur, de la insecte la peti i chiar propriile progenituri.
$escuitul sportiv: %e poate pescui tot anul cu excepia perioadei de prohi$iie ;fe$ruarie 5 martie< cnd depune
icrele. %e practic pescuitul cu undia cu plut sau cu nluci. #cesta din urma d rezultate foarte $une cu linguri
ondulante sau rotative, peti artificiali, Qo$lere, etc. 6a pescuitul tiucii este necesar montarea unei strune
metalice pentru evitarea tierii firului. :entru pescuitul cu petisor viu nepearea se face numai cnd se simte
traciunea mai energic a rpitorului. 6a pescuitul cu nluci se neap energic cnd se simte muctura tiucii.
Este un adevrat lupttor, scoaterea din ap dnd mult de lucru pescarului, deoarece opune o mare rezisten,
folosind o serie de trucuri ;schim$ri $rute ale direciei, salturi $rute etc.<.
Valoare gastronomic+ Carnea este destul de gustoas, avnd ns multe oase. @crele tiucii sunt foarte apreciate.
Dimensiunea minim legal+ 2 cm.
IPARUL
(*isgurnus fossilis)
&riginar din Europa Centrala si cea rasariteana, tiparul este prezent in tot $azinul dunarean, in 0omania se gaseste
in (unare si (elta, in toate $altile, $ratele moarte, lacurile si iazurile din interiorul tarii, exceptand apele de munte.
Corpul este alungit si gros, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac
alunecos. 8iparul are " mustati, dintre care 3 langa gura, iar doua scurte pe mandi$ula. %u$ ochi, tiparul are cate
un ghimpe ascutit, ascuns $ine su$ piele.
6ungimea o$isnuita este de "C57 cm, dar atinge si 7>573 cm.
8iparul este o specie de peste de apa dulce, care prefera fundul malos si cu multa vegetatie, in general, se gaseste
in ape fara nici o miscare, dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. 8iparul are posi$ilitatea sa respire
prin intestine, ceea ce5i permite sa reziste mult timp si in al$iile care au secat. @n acest caz il gasim ingropat in mal,
ca de multe ori si in timpul iernii. :rin intestinul gros, puternic vascularizat, a$soar$e aerul atmosferic si prin anus
elimina dioxidul de car$on. %cormoneste tot timpul fundul $altii, de unde inghite si namol, pe langa hrana preferata,
care consta din particule de vegetatie, detritus organic, viermi, larve acvatice, mici crustacee, melci, moluste mici
etc. (e o$icei se hraneste in timpul noptii, ziua fiind inactiv, mai mult ingropat in namol. 8inut in mana, putin strins
cu degetele, emite un sunet caracteristic datorita eliminarii $ruste a aerului din intestin prin anus. #cestui sunet
;chitcait< ii datoreaza si denumirea de tipar. %e reproduce din martie pana in august. /emela depune icrele, in
general, in trei portii, in total "5"2 icre.
:escarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului, stiucii, salaului, mihaltului etc.
S"ec%e *c)*t%t! -e e,e4
27
/+LV'ACA
(Cottus gobio)
(Cottus poecilopus)
Iglavoaca face parte din familia percidelor al carei mem$ru este si $i$anul. Este un peste foarte raspandit, putand fi
gasit in aproape toate raurile montane din Europa, ca si la noi, unde traieste in compania pastravului indigen.
Corpul, fara solzi, este aproape cilindric in portiunea de mi'loc si usor plat lateral, in vecinatatea caudalei. #re un
cap mare si lat, care aminteste de cel al $roastei. &chii privesc in sus. =ura larga este situata in varful $otului.
Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. @n medie, zglavoaca
creste pana la lungimea de 35" cm, a'ungand rareori la "75"3 cm.
(aca este speriat, sare $rusc din ascunzis, inotand repede dintr5un loc in altul.
Grana acestui pestisor se limiteaza de o$icei la ceea ce aduce spre el curentul apei. @n timpul zilei nu se prea
misca, fiind un peste fricos. .eniul consta din insecte si larvele acestora, alte vietuitoare mici, precum si icrele si
puietul foarte tanar ale altor pesti, provocand astfel pagu$e in randurile speciilor mai valoroase* dar nu cruta nici
propriile icre sau alevini. :erioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile fe$ruarie5martie. Carnea sa este
gustoasa, pe plan local se consuma in mod regulat. @n unele rauri montane din .aramures si .oldova poate fi
intalnita o ruda apropiata a zglavoacei ;Cottus poecilopus<, cu un colorit mai $ogat, inotatoarele ventrale ale
acesteia, mai lungi, intinzandu5se pana la orificiul anal, sunt impodo$ite cu 25"2 dungi maronii. 6egea nu prevede
limita minima admisa la pescuit.
/V3RLU+A
(Cobitis 'aenia)
Denumiri populare: fsa mare )Cobitis elongata*+ sfrleaza )Cobitis aurata radnensis* i dunaria )Cobitis aurata
bulgarica*,
Raspandire: in paraie, in ma'oritatea raurilor ;:rut, %iret, 9istrita, .ures, %omes, &lt, 8arnave, Aira', 9ega, #rges< si
afluentii lor, incepand cu zona pastravului si pana la varsarea (unarii in .area Aeagra. .ai poate fi intalnita si5n
$ara'ele de acumulare, (unare si (elta ei.
Aspect: Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral, aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea
sa, fiind acoperit cu solzi mici si desi, acestia insa lipsind cu desavarsire de5a lungul liniei laterale. =ura este
prevazuta cu 3 mustati. :oate atinge o lungime maxima de "2 cm si o greutate de 7 g ;ma'oritatea exemplarelor
masoara C5"cm si cantaresc ?5"g<. %u$ fiecare ochi are cate un spin osos si foarte ascutit. Coloritul zvarlugii este
cafeniu5cenusiu sau gal$ui.
8raieste in general in apele statatoare sau lin curgatoare, cu su$strat malos, in mlastini, dar si apele de deal si de
munte cu fund malos. Este activa mai ales noaptea, ziua stationand, aproape nemiscata, in apropierea fundului. %e
hraneste cu rame, viermusi, moluste si crustacei de mici dimensiuni, larve ale diferitelor insecte, seminte ale unor
plante, icre ale unor specii de pesti, materii vegetale.
Este folosita ca momeala vie in pescuitul rapitorilor de talie mare+ somn, salau, stiuca.
28