Simturile pestilor

Vazul
Ochiul pestelui are structura asemanatoare ochiului omenesc, fiind insa fara pleoape.Cristalinul
este sferic si neacomodabil in raport cu raport cu distantele, acest neajuns,impreuna cu
diminuarea luminozitatii, cu adancimea si cu gradul de tulburare al apei, reduc acuitatea vizuala
la pesti. Acuitatea vizuala depinde si de dimensiunea ochilor : Somnul si anghila, cu ochi
disproportionat de mici sunt printre cei mai "miopi". Retina percepe satisfacator unele culori
elementare. estii pot face distincie intre diferitele forme ale obiectelor. Campul vizual este
foarte mare, dar vederea binoculara se reduce la un unghi foarte mic si se mareste intrucatva prin
micile deplasari alternative, laterale ale capului pestelui in miscare. rivind in sus, pestele
percepe si imagini din mediul aerian, cand suprafata apei este linistita.
Auzul
estii nu au urechea interna si medie, de aceea ei nu percep sunetele, dar reactioneaza la
variatiile lor de intensitate si tonalitate. S!a dovedit ca pestii emit ei insisi sunete, fie pentru ai
speria pe dusmani, fie in timpul reproducerii ! pentru apropierea se"elor. Sursele de emisie a
acestor sunete sunt : vezica inotatoare, radiile inotatoarelor pectorale, dintii faringieni sau
ma"ilari.
Mirosul si gustul
#a pesti, aceste simturi dispun de organe separate. $ustul este perceput de nodulii senzoriali
implantati in buze si pe cerul gurii, sau chiar pe intreaga mucoasa a cavitatii bucale. Senzorii
olfactivi sunt grupati in mici cavitati, fara legatura cu cavitatea bucala, dar comunicand cu
e"teriorul, prin doua canale la unele specii, ce permit formarea unui curent permanent de apa, ca
la stiuca si scrumbia de %unare. #a mreana, crap, lin, biban si guvid, orificiul e"terior are un fel
de cornet care inlesneste formarea curentului de apa.
Simtul tactil
Simtul tactil nu lipseste la pesti. &i dispun de noduli senzoriali raspanditi in piele, mai ales in
zona capului, ale caror celule percep temperatura si variatiile ei, iar altele ! presiunea. 'nele
specii sunt dotate cu organe tactile foarte sensibile ! mustatile( somnul si chiar crapul percep
natura obiectelor intalnite, pipaindu!le cu ajutorul lor.
Perceptia laterala
&"ista, in plus la pesti, un simt deosebit al perceptiei, caracteristic numai lor si important pentru
orientare. Organul acestui simt este linia laterala, care la anumite specii are aspectul unei linii
mai colorate, desenata punctat de!a lungul flancurilor. )n afara orientarii generale, linia laterala
permite localizarea prompta a prazii *pentru rapitori +, fie a eventualilor dusmani si, in acelasi
timp, evitarea unui obstacol marunt, prin inregistrarea ecoului reflectat al vibratiei provocate de
miscarea pestelui.
Pescuitul crapului
,e propunem sa va prezentam cele mai noi si utile informatii despre crap si tehnica de pescuit a
acestuia. )nformatiile sunt culese in peste -. de ani de e"perienta a unor pescari si oameni de stiinta. 'nele
trucuri sunt adoptate din lucrarile unor mari campioni de crap din strainatate si e"perimentate mai multi ani
in sir. Cum spunea un profesor pescar, "hartia suporta orice, crapul insa nu". Asa ca vom incerca sa va
spunem totul despre crap, dar fara a depasi sfera realului, cum fac din pacate multi "cunoscatori" ai genului.
Comportamntul crapilor, modul de viata si de hranire.
Alte particularitati
Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de enigmatica si ravnita de
pescari. Cum majoritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul este
asociat de multe ori cu porcul( si ca sa fim mai aproape de adevar, sa!l asociem cu porcul
mistret. Capacitatea lor de a intelege si a dejuca capcanele face ca acest peste sa fie mai degraba
asociat cu vulpea sau sobolanul.
'n crap odata prins si scapat *sau, ne place sa credem, eliberat+ devine un adevarat e"pert in
evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o proba de adevarata finete. Crapul este un peste de o
inteligenta aparte, dublata de instincte puternice. Singurul sau defect, speculat de pescarii abili,
este nevoia acuta de hrana. %esi am citit in mai multe lucrari, personal am trait e"perienta
capturarii unui crap oglinda de doua ori in aceeasi zi, la interval de / h( l!am recunoscut pentru
ca!i facusem un semn discret pestelui pe inotatoarea dorsala. Ceea ce este interesant, crapul a
fost prins la aceeasi lanseta intr!un loc situat la ma"im 0!1 m de locul primei agatari.
Ca sa ne putem da seama daca intr!o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de la
observatia ca, in general, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin zgomotoase. 'neori
se rasucesc energic la "oglinda" apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precum delfinii. )nsa, ce
se intampla cu crapii mari 2 Acestia, de cele mai multe ori, evita aglomeratia fiind iritati de
prezenta "nepotilor" in zona lor de hranire. %aca nadim o suprafata mai mare, atunci crapii cei
mari vor fi prezenti in special in zonele limitrofe. )ar cand linistea se asterne, atunci se reped sa
adune in graba urmele de hrana ramase in namol. ersonal am observat ca atunci cand pestii mici
si medii nu mai trageau iar pescarii incepeau sa se plimbe pe langa lansete, atunci apareau si
"mistretii cu colti de argint". Cel mai bine este ca nadirea sa nu se faca in e"ces, daca vrem sa
prindem numai e"emplare foarte mari. O concluzie personala: sa tinem o linie cu nada putina in
afara zonei de nadire intense sau pe un culoar de trecere dintre aceste zone.
O trasatura foarte interesanta este ca, in general, crapul este fricos dar curios in acelasi timp.
Chiar daca speriem un crap in timpul lansarii, el fuge pe moment dar revine in scurt timp in locul
cu pricina pentru cercetari. Odata am avut o e"perienta interesanta: am lansat la distanta un arc
cat pumnul de incarcat cu mamaliga. Cand a atins apa, aceasta a facut valuri, moment in care un
crap, la nici un metru distanta, a sarit in sus speriat. ,!au trecut nici doua minute pana cand
bambina mi!a pocnit varga la trasatura unui crap de /. 3g. ,u zic ca a fost acelasi crap.
Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei,
complacandu!se de regula sa stea in ape mai mult tulburi. 'n sfat la adresa crapistilor este sa nu
neglijeze acest din urma aspect. &ste omnivor iar preferintele sale alimentare difera de la un
sezon la altul. &l mananca uneori mancaruri la care nici cu gandul n!am gandi. 4ananca pesti
morti, gunoaie aflate in descompunere, gainati de pasare. 'nii pescari folosesc cu succes gainat
de gaina in prepararea nadei pentru crap. 4alul *namolul+ este intotdeauna cautat de crap. Acesta
contine un soi de bacterii care ajuta digestia crapului. e timpul zilelor de caldura torida el pleaca
din zonele cu mult mal ! in care se degaja metan ! spre acele zone cu apa o"igenata. rimavara,
cand adopta meniul de carnivor, crapul infuleca si e"pulzeaza cu mare repeziciune ramele de
mal, plevusca, mormolocii ... pe care!i ameteste si apoi ii mananca cu mare pofta. ,ici racusorii
si scoicile nu scapa uneori de foamea crapului, in masura in care acestea din urma nu se
baricadeaza la timp. %eseori, puii de crap cad victima propriilor parinti. %e aici si succesul unor
momeli cu ingrediente de origine animala *bulete cu arome de carne, de peste, biscuiti pentru
caini+. Crapii sunt de asemenea ierbivori. )n anotimpurile calduroase, cand vegetatia subacvatica
se gaseste din abundenta, interesul crapului pentru hrana animala scade, consumand
preponderent hrana de origine vegetala. Crapul mananca bine atat in anotimpurile calde dar mai
ales in prima parte a toamnei, cand acesta se pregateste sa intre in iarna cu o rezerva cat mai
importanta de energie. Caderea primei brume anunta ca am intrat deja in plin sezon de pescuit la
crap. )n aceasta perioada se prind cele mai mari capturi de crap. Aceasta regula este valabila in
special pentru crapii romanesti, oglinda si mai putin pentru cteno.
Crapul este prin e"celenta un gurmand putand consuma la o singura "masa", in medie, hrana intr!
o cantitate echivalenta cu pana la /5- din greutatea sa. %aca este privat de hrana sau vremea este
capricioasa, crapul poate sta nemancat chiar si o saptamana. %aca are hrana din abundenta el
mananca pana "crapa" dupa care urmeaza digestia. )n general digestia crapului este rapida, fiind
insa dependenta si de temperatura apei si natura alimentelor. )n general hrana nepreparata, cum
ar fi porumbul, se digera mai greu, lucru nedorit atat de peste cat si de pescarul care someaza mai
mult. 6uletele, graul fiert si alte preparate obtinute prin coacere sau prin fierbere sunt digerate
mai usor iar pestele mananca mai des. Raportul dintre timpul de digerare a hranei nepreparate
fata de cele preparate este de 1:/, raport reflectat si in timpul de asteptare al pescarului care
realizeaza nadirea. Sa retinem ca sistemul digestiv al crapului se rezuma la un intestin, deci nu
are stomac. %e aici rezulta ca randamentul prelucrarii alimentelor in sistemul digestiv al crapului
nu este prea ridicat, de unde si nevoia permanenta a crapului de a consuma cantitati mari de
hrana. &"emplarele foarte mari de crap parcurg zilnic uneori 3ilometri in cautare de hrana.
Revenind la faza de cautare si analiza a locurilor de pescuit la crap, trebuie sa subliniem ca
atunci cand crapii e"ecuta sarituri este semn ca apa este o"igenata, hrana este pe placul lor iar
acestia se manifesta ca atare. &ste un semn mai mult decat promitator ca vom face o partida de
pescuit reusita dar asta nu inseamna ca, obligatoriu, el va manca si din momeala noastra. Aici
intervine si abilitatea noastra de pescari. 7rebuie sa retinem ca, aproape ca o regula, daca nadim
intens un loc sansa capturarii unui e"emplar mare este minima la inceput, primii veniti fiind
crapii tineri, inconstienti, sau crapii salbatici ! care nu cunosc e"perienta capcanelor. Cum pleaca
acestia apar si batranii. 'n lucru demn de retinut este ca o lupta prelungita cu un crap mare poate
determina fuga bancului de crapi din zona. rintr!un sistem specific de comunicare, se pare ca
acestia sunt avertizati de victima. artea buna este ca, desi fricosi, crapii revin uneori destul de
repede in zona de hranire. &ste de remarcat faptul ca, in general, crapii raspund foarte bine la
momelile cu care sunt invatati. %aca acestia au mancat numai porumb, cu siguranta ca vor
prefera cele 1 boabe de porumb conservat prinse intr!un ac, in locul mult mai pretentioaselor
bulete agatate cu grija in firul de par. Asadar, analizati cu atentie momelile celorlalti pescari care
au prins crapi inaintea voastra. %esi nu este esentiala culoarea momelii, totusi culorile luminoase
sunt preferate.
Nade crap
Reteta )
Compozitie: 03g porumb uscat, / 3g grau, /50 3g boabe soia, /50 3g seminte floarea soarelui, /50
3g seminte canari sau pasari mici *optional+, / 3g mazare la conserva, cate /50 3g din
urmatoarele: srot, malai, faina, apoi un plic lapte praf *cred ca are 8..!-.. grame+ din cel ieftin,
un pachet pesmet si unul de gris, /50 3g zahar, -!9 oua, un borcan de miere. Compozitia se
imparte in doua: semintele si boabele se pun impreuna la inmuiat, bine amestecate *fara
mazare:+. )deal 8; de ore, se poate si cu 08 de ore. Cele de floarea soarelui sunt <ater!proof si
daca nada nu se leaga bine ai sansa sa le vezi plutind prin apa la aruncare. &u de multe ori am
renuntat la ele, dar reteta originala le includea. =ainurile, zaharul si laptele praf se pot amesteca
separat pana la omogenizare, evident fara oua si miere. Cu o seara inainte scot semintele muiate
intr!un lighean mai mare unde incep sa le amestec cu "fainurile" pe care le adaug treptat. Acum
se adauga si mazarea cu tot cu zeama. %aca mai este nevoie, adaug apa din vasul unde au fost
tinute la inmuiat dar, atentie, cu zgarcenie( scopul este sa se obtina o compozitie "umeda" nu una
imbibata de apa. Se amesteca bine si se mai lasa ceva timp, poate fi o ora sau chiar doua pentru
ca totul sa fie uniform umezit. Cel mai bine este sa se pastreze de!o parte o mica cantitate din
amestecul cu faina, malai etc. care poate fi adaugat in caz ca iese o compozitie prea moale. Apoi
se adauga mierea, ouale si evident se amesteca iarasi bine. Compozitia finala ideala trebuie sa
arate asa: sa se vada bine boabele iar "liantul" dintre ele abia sa se ghiceasca. Si trebuie sa fie
foarte tare si destul de lipicioasa. &u momesc cu prastia si de aceea fac de seara guguloaie nu
foarte mari pe care le pun separat intr!un lighean neacoperit. %aca mi!a iesit bine nada ele se mai
intaresc peste noapte si pot fi usor aruncate fara sa se sfarame. O parte din nada o pastrez pentru
arc. Se pune putina pe momitor, numai cat incape in interiorul arcului culisant. 7ot din aceeasi
compozitie mai gauresc pe balta boabe de porumb pe care le pun pe fir. Oricum, una peste alta,
am observat ca nada asta atrage mai ales cteno. Crapul romanesc a venit mai rar si atunci a venit
la boiles.
Reteta )) ! formula imbunatatita
Compozitie: 03g porumb uscat, / 3g grau, /50 3g boabe soia, / 3g seminte canepa, /50 3g
seminte canari sau pasari mici, / 3g mazare la conserva, cate /50 3g din urmatoarele: srot, malai,
faina, apoi un plic lapte praf *cred ca are 8..!-.. grame+ din cel ieftin, un pachet pesmet si unul
de gris, 1..!8.. grame piper pisat, 1..!8.. grame boia iute, / 3g zahar, -!9 oua. Se fierb
boabele separat, cele de canepa se fierb pana pleznesc. Se lasa la racit apoi se scurg de apa si se
amesteca. rafurile si fainurile se amesteca separat pana la omogenizare apoi se amesteca cu
boabele fierte. )deea este aceeasi, in nada finala trebuie sa se vada mai ales boabele din
compozitie si mai putin "liantul". Se pare ca piperul si praful de boia sunt un puternic atractant.
%aca mai e nevoie de apa evident se foloseste din cea ramasa de la fiertul boabelor. Constatarea
prietenului meu a fost ca daca nadea cu boabe nefierte venea crapul si manca apoi facea o pauza
mult mai mare pana sa manance iarasi. %aca nadesti prea putin locul ai sanse mai putine sa atragi
pestele, daca nadesti prea mult, crapul vine, mananca si pleaca. 4ierea am scos!o din formula
pentru ca atragea foarte mult puiet.
Porumbul conservat ! momeala ideala pentru crap
Crapul este specia de peste cu cea mai mare raspandire la noi in tara, fiind specia cea mai vizata
de pescari in aproape toate anotimpurile. Asa cum se stie, dieta crapului cunoaste o evolutie in
functie de sezonul de pescuit, primavara si toamna fiind preferate momelile de natura animala si
continut proteic mai ridicat iar in anotimpul calduros, de vara, fiind preferate momelile de natura
vegetala. %in categoria momelilor vegetale porumbul si derivatele sale se dovedesc a fi momelile
cele mai productive si de succes. %e altfel, in literatura de specialitate, furajele pentru hranirea
crapilor contin obligatoriu porumb intre 0.!1. > restul fiind completat cu srot de floarea
soarelui, grau si alte ingrediente.
orumbul folosit ca momeala se poate folosi ca atare, uscat sau inmuiat in apa cu 8; de ore
inainte de partida de pescuit. 7rebuie remarcat ca acest tip de momeala nu da rezultate bune
decat in cazul crapilor mari, care detin o dentitie solida ! dinti faringieni, asezati in 1 serii, cate -
pe fiecare parte. )n cazul e"emplarelor mai mici de crap, porumbul uscat nu este recomandat,
preferandu!se mamaliga, porumbul crud *de lapte+ sau porumbul fiert5conservat. Conservele de
porumb special pentru pescuit sunt insa relativ scumpe. Acestea pot avea arome de anason *cu
cele mai bune rezultate+, de miere, de scoica, de vanilie, de ciocolata etc. #a nevoie se pot folosi
conservele de porumb comestibile. Acestea contin diverse arome, conservant ... si par a suplini
cu succes conservele speciale pentru pescuit.
)ata in continuare si cateva retete verificate, cu ajutorul carora ne putem constitui singuri
rezervele necesare de porumb pentru pescuit:
/. orumb de lapte ! acesta se poate procura incepand cu sfarsitul lunii iulie, pana la inceputul
lunii septembrie. )n aceasta perioada putem folosi porumb proaspat cu rezultatele cele mai bune.
%upa caz, boabele se pot lasa 08!8; de ore in apa cu diverse arome *anason, miere, vanilie+ dupa
care se pot folosi direct(
0. orumb congelat ! este cea mai la indemana metoda de conservare a porumbului de la un an la
altul. )n acest caz se curata porumbul proaspat, crud, fara sa spargem boaba, dupa care acesta se
pune in mai multe pungi mai mici *portii care ajung pentru o partida de pescuit+ si se congeleaza.
e tot parcursul anului boabele se pot folosi cu rezultate deosebit de bune. Observatie: boabele
decongelate nu mai pot fi recongelate a doua oara pentru ca se strica( deci, vom avea grija sa
luam la noi doar cantitatea de porumb de care avem nevoie intr!o partida de pescuit, cu toleranta
de rigoare.
1. orumb conservat ! se curata porumbul crud *de lapte+ fara sa!i spargem boaba si se pune in
borcane de 0..!0-. g, dupa care punem apa pana acoperim porumbul complet. )n functie de
preferinte se adauga si arome: miere, vanilie, boabe de anason *0.!1. boabe+ etc. %upa aceea se
capsuleaza borcanele cu capace. Cel mai bine este sa folosim borcanele cu capace pe filet.
6orcanele se pun intr!un vas cu apa *un fel de cratita mai mare, joasa+ si punem apa pana le
acoperim in proportie de ?-!;. > ( apoi le punem sa fiarba la foc moderat. )n timpul fierberii
vom acoperi borcanele cu o carpa umeda pentru a le mentine in aburi fierbinti. rocesul de
fierbere dureaza cam 9.!@. min *valorile mici pentru porumb foarte crud+.
8. orumb fiert si conservat ! daca am pierdut ocazia sa ne facem conserve cand inca se gasea
porumbul crud nu ne ramane decat sa fierbem porumbul uscat intr!o oala sub presiune timp de
cca. 8. !9. min. la foc normal, dupa care folosim tehnologia descrisa la punctul 1.
'tilizand metodele descrise mai sus vom fi siguri ca pe tot timpul anului vom avea propriile
noastre rezerve de porumb pentru nada sau momeala, la costuri rezonabile. Retetele sunt
verificate, cu precizarea ca timpii de fierbere la pct. 8+ pot fi usor diferiti in functie si de soiul de
porumb disponibil, de gradul sau de uscare.
Principalele specii de crap intalnite in tara noastra.
Particularitati.
)n tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in %unare,
%elta %unarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare, greutatea
medie a unui adult fiind de //.- 3g( e"emplarele cele mai mari pot depasi 8. 3g *au o rata de
crestere de /.8 3g5an+ si pot trai peste 8. de ani. Anumiti autori, citand vechi atestari
documentare, atribuie romanilor meritul de a fi raspindit aceasta specie in toata &uropa.
Reproducerea crapilor are loc in aprilie!mai cand o "crapoaica" matura poate avea o
cantitate de icre de pana la 01 > din masa sa neta. erioada de depunere a icrelor este deosebit
de grea pentru femelele crap. #a depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela in
abdomen ajutand la e"pulzarea icrelor. #oviturile repetate si deosebit de puternice pot provoca
uneori moartea femelelor tinere. Chiar si in aceste conditii, nu intotdeauna icrele sunt eliminate
in totalitate, o parte ramanad in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult ! de unde
si e"presia "crap cu icre din mai multi ani". )crele sunt depuse pe vegetatia submersa, de regula
in mai multe sedinte. Acestea sunt fecundate de masculi prin stropire cu lapti. %urata eclozarii
icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de -!9 zile la o temperatura de 0. C sau de ;!
/. zile la /;!/@ C. )n tara noastra se intalnesc mai multe specii de crap. )n continuare vom
prezenta speciile cele mai raspandite la noi, fara a epuiza insa subiectul.
1. Crapul comun - denumit si crap romanesc. Se aseamana cu carasul,
avand corpul acoperit in intregime cu solzi. )n cazul e"emplarelor de pana la / 3g,
tinerii pescari deseori pot confunda cele doua specii de pesti, respectiv crapul si
carasul. Spre deosebire de caras, el prezinta la baza gurii doua mustati tactile iar
spatele este curbat, intr!o masura mai mica
sau mai mare. Culoarea este brun !
argintie, cu nuante in functie si de
particularitatile mediului in care traieste
*lacuri, rauri, %unare, %elta+. &ste una
dintre speciile cele mai spectaculoase si
ravnite de catre pescari. &"emplarele mari
sunt foarte frumoase, robuste si energice,
luptand cu indarjire atunci cand sunt
capturate, in&"emplarele salbatice
*crapul salbatic+, care traiesc in lacuri
neamenajate, %unare sau %elta se
deosebesc prin forma lor usor alungita,
fusiforma. Acestia mai poarta numele si
de crapi sui. ,u stim in ce masura acestia
formeaza o specie aparte dar, cel putin din punct de vedere anatomic si al
comportamentului, pot fi asimilati usor cu crapii romanesti.
Crapul romanesc *comun+ are o alimentatie variata, in functie de sezon. rimavara
si toamna acestia prefera hrana de origine animala spre deosebire de anotimpul
verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. erioada optima de pescuit
este toamna cand consuma cantitati mari de hrana, adunand rezerve de grasime
pentru iarna. )arna acestia se retrag spre straturile de fund ale apei reducandu!si
activitatea la minim. )n acest sezon mananca rar, hrana preferata fiind in special
larvele *viermusi, libelule+.
. Crapul oglinda ! se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a
suprafetei corpului. &"ceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt
dispuse randuri de solzi, rari si mari. Crapul
oglinda are culoare brun!galbuie, cu nuante
determinate si de mediul in care acestia traiesc.
&"emplarele batrane ajung la greutati
impresionante, de peste 1. 3g. )n tara noastra
acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de
crap Salonta. 4odul de hranire si
comportamentul sau sunt similare cu cele ale
crapului comun.

!. Crapul golas ! este asemanator cu crapul oglinda remarcandu!se absenta totala a
solzilor de pe corpul acestora. &"emplarele
batrane ajung sa atinga varsta de 1- ! 8. de
ani si o masa de peste 8. 3g. Remarcam gura
orientata in jos, asemanatoare cu un sorb,
prevazuta cu doua mustati. Acesti crapi pot
scurma malul de pe fundul lacului, pana la
adancimi de 0. cm, in cautarea larvelor.
4odul de hranire si comportamentul sau
sunt similare cu cele ale crapului comun.


". Amurul sau Cteno *CtenopharAngodon idella+ denumit si 7en *crap
chinezesc+. &ste una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care traiesc in
tara noastra, avand preferinte alimentare de natura predominant vegetala. Corpul
sau zvelt si fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri!
argintie, cu nuante inchise pe spate. &"emplarele mari ating uzual 1. 3g si peste
/1. cm lungime. Acestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand sunt capturati
opun o mare rezistenta, in timpul drilului.
=itofagul si ,ovacul *Crapi chinezesti+. Sunt doua specii e"trem de raspandite in
tara noastra, in special in lacurile de campie *crescatorii+.
=itofag
,ovac
#iteratura de specialitate indica doua ramuri distincte: o specie de culoare mai
deschisa *care prefera planctonul de natura vegetala+ denumit uzual =itofag si o
specie de culoare marmorata *consuma plancton de origine animala+ denumita
,ovac sau Sanger. Acesta din urma poate fi deosebit de =itofag prin faptul ca are
capul mai mare, cu branhii dezvoltate. Aceste specii de crapi chinezesti, din punct
de vedere al pescarului sportiv, nu prezinta interes prea mare deoarece nu mananca
momeala traditionala si deci nu pot fi capturate in mod sistematic prin procedee de
pescuit sportiv. Chiar daca au fost incercari de elaborare a unor retete de momeli
speciale pentru aceste specii de pesti, capturile au fost cu totul intamplatoare.
)ronia soartei este ca ,ovacul poate atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea
9- 3g. entru pescar este o veritabila ispita. %imensiunile mari se datoreaza si
hranirii fortate( odata cu aspirarea apei acesta aduna planctonul pe care il separa
prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala *un veritabil filtru+.
Pescuitul salmonizilor
=acand o simpla cercetare descoperim ca 4aria Sa Salmonid se ascunde in
pielea pastravului ,a lostritei, a lipanului sau a coregonului, specii din familia
Salmonidae Regan. %e aici si denumirea des folosita pentru pestii din apele de
munte de salmonizi5salmonide. Aceste specii sunt cele mai raspandite si probabil
singurele din aceasta familie care se gasesc la noi in tara. astravul si lipanul sunt
cei mai cunoscuti, dat fiind faptul ca, cel putin teoretic, populeaza ;.!@.> din
apele din zona de munte.
#ipanul ocupa partea inferioara a apelor de munte insa este posibil sa fie intalnit
chiar si in partea superioara, depinde in mare parte de factorii naturali.Cu o
greutate de 1..!8..gr. si o dimensiune de 1. cm la varsta de 1 ani, rar ajungand la
-. cm si la 0,- 3g, el prefera apele mai adanci, mai linistite si cu fundul pietros.
Pastravul *lat. Salmo 7ruta+ este cel mai nobil peste. #a noi in tara se gasesc
patru subspecii, de la pastravul curcubeu importat din America si de la cel
fantanel, pana la cel indigen si de lac.7oti prefera apele din zona alpina, atat
lacurile cat si raurile ce le alimenteaza, acestea din urma fiind preferatele si
oferind mediul propice reproducerii.
#ostrita *lat. Bucho Buco+ este declarata monument al naturii fiind o specie pe
cale de disparitie inca de mult timp. &ste un peste rapitor de talie mare care la
maturitate poate atinge cativa metri buni in lungime si o greutate de /.!0. 3g, un
adevarat monstru ar putea zice cineva. )ntr!adevar odata ajunsa la maturitate hrana
ei se poate compune e"clusiv din pesti ba chiar soareci de apa si uneori pasari.
rincipalii ei dusmani sunt parazitii, bacteriile si ciupercile, fiind un peste foarte
sensibil la boli. )nsa cel mai mare dusman ramane omul. =aptul ca este un peste de
talie mare*in medie 1!8 3g+ o face foarte vulnerabila in lunile aprilie!mai, in
timpul depunerii, cand o putem intalni pe paraie si rauri mici, moment prielnic
pentru braconieri, dar si pentru animalele salbatice. &ste un peste misterios ce
prefera locurile cu curent puternic, vartejuri, repezisuri si zone retrase de stancarii
calcaroase.
Coregonul *lat. Coregonus #avaretus+ a fost introdus la noi in /@-? in #acul Rosu
si cateva lacuri din Retezat si =agaras. &ste un peste ce traieste e"clusiv in ape
lacustre, iar hrana sa consta in principal din plancton si nevertebrate.
Si daca lostrita si coregonul sunt mai greu de intalnit pastravul si lipanul nu.
escuitul in apele de munte se face doar cu momeala artificiala din simplul respect
ce trebuie acordat pestelui si pentru a promova sportivitatea. 'n pescuit e"cesiv,
dar mai ales o recoltare e"cesiva *ceea ce ar fi posibil pescuind cu momeala
naturala+ poate duce la scaderea densitatii si chiar la disparitia unei specii dintr!un
fond de pescuit.
escuitul la salmonide se compune din doua tipuri: $l%$ishing *muscarit+
;.> si spinning *cu naluci+ 0.>. Cel putin asa tind sa credCDEsi sa practic. Astfel
un pastrav se poate prinde atat la musca cat si la linguri oscilante sau rotative, dar
si la vobler. )n schimb nu se poate spune acelasi lucru despre lipan, care cam greu
se prinde cu naluci, lostrita careia nu!i plac decat nalucile, iar coregonul este cel
mai pretentios preferand naluci de o anumita categorie prezentate intr!o forma
atipica. entru flAfishing este necesar un studiu amanuntit al florei, faunei si al
caracteristicilor apei in care se pescuieste, pe cand la spinnig elementele ce trebuie
analizate sunt mult mai putine. ,u voi dezvolta subiectul spinnig din lipsa de
spatiu si timp, dar sper ca o voi face intr!un articol viitor.
entru a ajunge sa stapanesti tehnica de muscarit ai nevoie de trei lucruri
esentiale: analiza, tehnica si putin noroc. artea de analiza este cea mai importanta
si se bazeaza pe simtul de observare si pe capacitatea fiecaruia de a procesa datele
astfel obtinute. 7ehnica nu trebuie subapreciata, prezentarea mustelor si miscarea
in teren trebuie sa fie sincronizate perfect. Alaturi de o analiza si o tehnica buna
mai trebuie putin noroc si totul este posibil. %aca in urma cu 1.!8. de ani era
foarte greu sa gasesti un carlig si un fir, nu o lanseta *in Romania+, acum este
foarte greu sa alegi unul. Conteaza si materialul tehnic pe care il ai la dispozitie
insa nu foarte mult. Ceea ce insa s!a mentinut de!a lungul anilor, cu unele
e"ceptii, este analiza bazata pe observarea mediului si a relatiei mediu!peste. =ara
o astfel de analiza nu poti ajunge la partea tehnica, deci analiza este partea
esentiala la pescuitul cu musca, fie ea uda, uscata, nimfa,etc. Ca sa poti gasi
musca potrivita pentru o anumita specie!in cazul lipanului si a pastravului doi
pesti foarte pretentiosi si selectivi, iar apoi o metoda de prezentare a acesteia care
mai da si roade, trebuie luate in calcul mai multe aspecte la nivel morfologic si la
nivelul mediului de trai al speciei vizate.
Astfel trebuie luate in considerare debitul, temperatura, limpezimea,
nivelul de o&igenare si $auna apei respective, mai putin flora. &ste bine de stiut
ca o apa difera de alta si chiar pe cursul unuei singure vai pot e"ista diferente
majore. &vident ca "in teren" nu se pot analiza matematic si farmaceutic toate
aceste aspecte, nu mergem la pescuit sa calculam si sa cantarim la nivel de
microni, insa diferenta dintre muscari este facuta de viziunea fiecaruia asupra
acestor aspecte si de apro"imarea unor valori, apoi de modul in care fiecare isi
pune in valoare tehnica de care dispune. %eci cei cu e"perienta sunt avantajati,
insa mai e"ista si norocul incepatorilor care de obicei da roade, uneori
descoperind unele solutii de!a dreptul uimitoare. 7eoretic pare destul de greu.
ractic insa un muscar cu ceva e"perienta are toate aceste lucruri in sange,
placerea pescuitului constand intr!o analiza continua si o adaptare a tehnicii la noi
si noi situatii si conditii impuse de mediu si de specia urmarita.
'ebitul apei are un rol important in asigurarea conditiilor de viata.&ste
necesar ca acesta sa fie cat mai constant sau ca oscilatia sa fie foarte mica. Se stie
ca atunci cand debitul este mare pestele nu mananca la suprafata si energia
consumata este si ea foarte mare. %ebitul depinde de vegetatia bazinului
hidrografic si de cantitatea de precipitatii. )n conditiile in care versantii bazinului
sunt impaduriti*de preferinta inchisi+ apa provenita din precipitatii se scurge mult
mai incet o mare parte din ea infiltrandu!se in sol alimentand ulterior raurile si
astfel mentinand un nivel constant al debitului, deci riscul de producere a unei
viituri ce poate fi devastatoare asupa intregului ecosisitem este redus la minim. )n
stransa legatura cu debitul este limpezimea apei, salmonizii cauta tot timpul o apa
curata si limpede. %e aceea vom intalni aceste specii cu preponderenta in ape a
caraor albie este formata din roci dure, cu maluri si versanti impaduriti. &"ista
cazuri in care pastravul si lipanul ataca si in caz de turbiditate mica a apei, in
general se intampla in cazul unor ploi de scurta durata sau atunci cand turbiditatea
este provocata in mod spontan!de o e"ploatare de masa lemnoasa pe cursul raului,
lucrari de regularizare a cursului etc. 7otodata o limpezime e"cesiva corborata cu
un debit crescut complica foarte mult situatia, pestele fiind in avantaj, orice mica
miscare gresita fiind penalizata drastic. Sportivitatea astfel este dusa la e"trem.
'n alt factor ce trebuie luat in calcul este atat temperatura apei cat si a
aerului. )n general temperatura apei este influentata in mod direct de cea a aerului,
fiind cu cateva grade mai mica. #a majoritatea pestilor temperatura corpului difera
cu .,-FG!0FGC de temperatura mediului acvatic. )ntensitatea metabolismului
depinde de variatiile de temperatura, in munte acestea fiind de /.FG!/9FGC.
Astfel hranirea pastravului indigen inceteaza sub 0FGC si peste 0.FGC, pe cand
curcubeul mananca si la .FG. 7emperaturile optime de hranire sunt /8FG!/9FGC
la indigen, /-FG!/@FG C la curcubeu si /0FG!/8FGC la fantanel.
)n mare masura viata salmonizilor depinde de cantitatea de o&igen
dizolvata in apa, necesarul fiind undeva la ?!; cmFH5l. entru aceasta dar si
pentru a oferi un adapost se construiesc cascade fie podite, fie simple, minibaraje
din piatra sau se foloseste tehnica arborilor ancorati. Odata cu cresterea
temperaturii apei nivelul de o"igen scade si viceversa. %atorita defrisarilor
temperatura apei creste, implicit scade nivelul de o"igen, deci salmonidul
paraseste arealul respectiv, iar gasirea noii sale locatii este un test greu si pentru
cel mai e"perimentat muscar. )n cursul unei zile pe cursul unei vai aceste valori
difera. 7rebuie gasita atunci acea portiune echilibrata: adica cu o temperatura a
mediului acvatic undeva in jur la /-FGC, cu un debit normal pentru panta raului
respectiv si evident nu cu o limpezime e"cesiva.
)n general muscarul este si cel care face momeala!musca artificiala. &ste
poate impropriu zis musca. 4omeala este imitatia fidela a faunei unui rau, cu
inspiratie coloristica din flora, imitatie a hranei consumate de salmonizi. )n hrana
salmonizilor intra si viermii, molustele si insectele, acestea din urma fiind cele
mai importante. %espre viermi poate fi vorba doar in urma unor viituri sau ploi
torentiale de lunga durata, dar este aproape imposibil de pescuit la "viermi
artificiali"!momeala naturala fiind interzisa*dupa cum am specificat mai sus+, deci
este un mijloc de hrana destul de sigur pentru salmonizi. Crustaceele se utilizeaza
mai mult in crescatorii. )n mediu natural insectele fie ele in stadiu de larva sau de
adulti sunt hrana principala a salmonizilor. Avand deja imitatii sau facandu!le
chiar pe malul raului nu mai ramane nimic de facut muscarului decat sa imite
comportamentul uneia cu ajutorul lansestei. Aici intervine partea de tehnica a
lansarii si de noroc. #ansarea se perfectioneaza pescuind si perseverand. 7ehnica
presupune si o integrare in natura a muscarului. Salmonidul ca si orice alt rapitor
veritabil are simturile foarte dezvoltate si orice miscare sau vibratie suspecta a nu
fi din mediul natural il face e"trem de vigilent, iar sansele de a!l intalni devin
astfel nule. %e e"emplu simpla proiectie a umbrei pe adapostul pastravului in
momentul deplasarii sau a lansarii anuleaza orice sansa de a!l putea captura. %e
altfel mediu isi pune amprenta direct asupra vietii rapitorului. %e e"emplu
pastravul ce traieste intr!un mediu cu o luminozitate scazuta*sub un mal, sub un
arbore doborat pe firul apei,etc.+ este mai inchis la culoare decat unul care traieste
intr!un mediu mai deschis. %e altfel tehnica se invata din e"perienta, imi place sa
spun ca salmonidul te invata tehnica! de la lansare si pana la o aparitie cat mai
subtila pe marginea raului si nu numai. 7rebuie doar sa ai placerea de a muscari.
Cu o analiza bine facuta si cu niste solutii deja testate, ce ramane de facut
este sa te bucuri de minunatia naturii si de ceea ce ea iti poate oferi, totul insa in
limita sportivitatii. )n fond si la urma urmei pescuitul salmonizilor este un pescuit
sportiv, solicitandu!ti atat mintea cat si fizicul, deplasarea in teren nefiind foarte
accesibila oricui. O analiza buna si o tehnica corespunzatoare corborate cu mai
mult sau mai putin noroc si cu conditii propice oferite de mediu inconjurator!
temperatura, debit si limpezime pot duce deci la intalnirile mult visate. 7otul
depinde de capacitatea fiecaruia de a se adapta portiunii de apa pe care se afla la
un moment dat. ana atunci, in speranta unei hoinareli reusite, sa continuam sa
visam la marea captura ...
Pescuitul la pluta
Aceasta tehnica se refera in primul rand la pescuitul de finete la pestele
albitura, mai marunt ca albitura, rosioara, lin, caracuda, platica etc. precum si a
pestilor mari.
Alegerea locului pentru pescuitul cu pluta se face pe malurile cat mai aparate
de vant, adica dupa o perdea de copaci, dupa damburi sau sub maluri inalte, sub
protectia stufului, in ochiuri sau lacase facute de pescar in lac sau rau. #a apele
curgatoare, locul trebuie ales fara vartejuri.
Adancimea locului de pescuit trebuie sa se cunoasca in prealabil si se poate
masura cel mai bine cu un fir cu plumb. %e asemenea, este foarte important sa se
cunoasca structura fundului unde va sta momeala. =undul albiei nu trebuie sa aiba
obstacole din lemn, crengi sau stuf uscat ori alta vegetatie.
Obstacolele din apa vor trebui sa fie cunoscute sau inlaturate, cele mai
recomandabile fiind vadurile cunoscute sau cele formate chiar de noi prin curatirea
fundului albiei.
%aca avem stuf in vad, acesta se taie sau se smulge si se grebleaza. )n tot
cazul, stuful sau papura smulsa bine si greblata nu mai lastareste in acel an.
7ehnica pescuitului cu undita si pluta pare a fi foarte simpla, iar dotarea,
clasica: varga, pluta, firul, plumbul, carligul, momeala, eventual mulineta.
Iarga: )mportante sunt alegerea lungimii vergii si actiunea varfului ei.
Alegerea lungimii depinde de distanta de la care pescuim, de la mal sau din barca,
si de adancimea apei. &ste important ca, de la varful unditei la pluta, firul sa fie cat
mai intins si pe cat posibil, usor oblic. Cu cat este mai intins firul spre pluta,
eventual firul sa stea pe apa, cu atat transmite mai repede miscarea de infigere la ac
si cu atat este mai mica influenta vantului. %aca pestii sunt la un mal adanc *sau
din barca+ pescuim cu undite scurte, deoarece manipularea cu o undita lunga este
totdeauna mai dificila si infigerea acului mai lenta.
'n e"emplu de lungime corecta a vergii ! daca pescuim la o distanta de - m
de mal si la o adancime de / m, ar trebui sa fie in jur de -!9 m.
=irul: #a pescuitul cu pluta folosim totdeauna un fir cat mai subtire posibil
*.,/.!.,/- chiar mai subtire+ si in functie de greutatea pestelui urmarit. entru
prinderea pestilor mici vom lega desigur si carlige mici. Cu un nailon de .,/- mm
se poate prinde si crap, daca stim sa il obosim corect.
entru pescuitul albiturii mici din barca lungimea firului va fi cat undita,
pentru a putea fi lansata precis momeala in ochiuri si totodata pentru a aduce prin
pendulare precis spre noi pestele prins.
#a pescuitul clasic de pe mal cu pluta lungimea firului trebuie sa depaseasca
lungimea unditei cu 0.!1. cm, altfel pescuitul prezinta dificultati legate de
sensibilitatea si randamentul inteparii, precizia plasarii momelii si dificultatea de a
scoate repede pestele in minciog.
&ste preferabil ca firul sa pluteasca deasupra apei si sa nu se scufunde. 'n fir
scufundat influenteaza sensibilitatea plutei la muscatura. %e aceea, firul se unge cu
o unsoare din vaselina, trecandu!se printr!o carpa imbibata. #a terminarea partidei
de pescuit firul se sterge obligatoriu cu o carpa uscata.
#a pescuitul cu mulineta, ungerea firelor, precum si stergerea lor la terminarea
partidei sunt obligatorii din aceleasi motive.
luta serveste la sustinerea momelii la o anumita adancime si la sesizarea
imediata a momentului cand pestele musca. 4aterialul din care se confectioneaza
este diferit: din varf de porumb vopsit cu lac, pluta, celuloid, material plastic
spongios, plute cu antena etc. )mportant este ca materialul sa fie usor, sa nu se
imbibe cu apa *se acopera cu un lac+ si sa se poata manevra usor. Cea mai indicate
forma este cea subtire, alungita, fusiforma, pentru ca in timpul muscaturii momelii
si infigerii carligului opune pestelui o rezistenta minima.
4arimea si greutatea plutelor se aleg in functie de greutatea, plumbul pe care il
vom folosii si respectiv, de marimea pestelui scontat. %aca pescuim pesti rapitori
cu ajutorul unui pestisor viu, folosim mai bine plutele mari, alungite, decat cele
mici. )n acest caz sunt recomandate unditele lungi, cu plute glisante. %e asemenea,
cu astfel de plute obisnuite se poate pescui si din barca, la distante marisoare, cu
mulineta. Aici se foloseac si vergi telescopice scurte, metoda buna pentru somn,
crap etc. Referitor la culoarea plutei daca avem in vedere faptul ca pe oglinda apei
plutesc deseori bucatele de lemn, frunze etc., si acestea nu deranjeaza cu nimic
pestii, plutele ar putea avea culori nedefinite, deci cenusii sau maro. lutele rosii
sau chiar portocalii se observa mai bine de la distanta sau in amurg ori pe ceata.
%ar aceste plute mici rosii au dezavantajul in stufaris si vegetatie ca sunt
confundate cu insectele de catre broaste care le ataca si pana la urma se urca pe ele,
ceea ce, desigur, deranjeaza: 7otusi, pentru distanta se prefera pluta portocaliu!
galbuie si alba.
'nii pescari care i!si confectioneaza singuri plutele, considera ca este mai
bine sa vopseasca pluta numai pe partea ce iese din apa, peutru a nu starni banuieli
pestelui. artea care intra in apa se vopseste in maro, negru sau verde, dupa cum
este vegetatia in acel anotimp.
lumbii: Scopul lor este sa pastreze momeala la adancimea dorita, astfel incat
firul de la pluta pana la momeala sa fie intins in pozitie verticala. Se folosesc alice
despicate sau tubulete mici, asa!numitii plumbi glisanti. )mportant este ca plumbul
folosit sa fie moale, pentru ca la eventualele ajustari cu pluta sa se desprinda usor
cu unghia si sa se taie cu briceagul. =ormele cele mai indicate ale plumbilor sunt
cele alungite la ambele capete sau ca o picatura.
$reutatea plumbilor de pe o linie trebuie astfel aleasa incat pluta sa fie
scufundata putin, la 158. #a aprecierea greutatii trebuie sa tinem totdeauna cont si
de greutatea momelii. $reutatea plutei mai trebuie aleasa si in functie de forta
curentului apei in care pescuim sau de intensitatea valurilor, apoi in functie de
marimea pestilor din apa si nu in ultimul rand, de distanta la care vrem sa aruncam
momeala.
Asezarea plumbilor pe fir este diferita si se face atat in functie de viteza
curentului apei, cat si in functie de cat de repede vrem sa coboare momeala. %aca,
de e"emplu, pescuim babusca la o adancime mare sau chiar pe fundul apei si avem
o greutate usoara, momeala o vor manca obletii sau rosioarele in momentul in care
aceasta coboara incet.
)n apele curgatoare vom plasa greutatile mici grupate mai spre carlig *la fel si
in apele statatoare, daca vrem ca ele sa cada repede la fund. )n caz contrar, micile
greutati vor fi grupate mai spre pluta. rimul plumb il fi"am la o distanta de 0.!1.
cm de la legatura strunei.
Cand pescuim chiar deasupra fundului apei, cu momeala grea, punem plumbul
mai departe de ac. 7ot in cazul acesta, dar cu momeli relativ usoare si pentru ca
momeala sa se tina spre fundul apei, este bine sa asezam la apro"iroativ /- cm de
ac o alice foarte mica si la alti /-!0. cm de aceasta, alta, mai mare( apoi, in
continuare si in directia plutei, continuam plasarea alicelor apro"imativ in ordine
logaritmica, cate -!/. in grupaj. %esigur, acest grupaj este valabil la apele
curgatoare, pentru a tine momeala cat mai "calma". )n apele statatoare, daca
pescuim la jumatatea distantei dintre suprafata si fundul albiei, greutatea mai mare
se deplaseaza inspre pluta, iar ultimul plumb se afla chiar sub aceasta.
)n principiu, folosim o pluta cat mai mica, deci si o greutate cat mai mica, in
functie de imprejurarile in care pescuim. Astfel vom avea un pescuit sensibil.
Carligele: 4arimea acestora depinde in primul rand de specia de peste pe care
o pescuim.
&vitarea rateurilor muscaturilor: %aca pluta se scufunda deodata in adanc,
semnalizeaza cu mici socuri regulate, deci, in mod normal, dupa inteparea noastra,
ar trebui ca prada sa fie prinsa" in carlig.
Caznele rateurilor pot fi ori atacul boartei marunte care "ciuguleste" momeala,
sau unele neconcordante intre volumul mare al momelii si al carligului si greutatea
mica a pestelui. &"perienta unor pescari consacrati si buni observatori arata ca unii
pesti ciupesc chiar si firul de nailon verde, crezand ca este vegetatie. Sunt unele
rateuri provocate de viteza pestilor cand se reped asupra momelii, mai ales daca
sunt in grup si trag mai multi de momeala.
)n general, pescarul poate interpreta majoritatea rateurilor:
! Cand avem o pluta *cu struna si plumb verificate+ suficient de lunga, care se
scufunda toata destul de brusc si nu putem agata pestele, inseamna ca avem de!a
face cu un grup de pesti prea vioi *sau flamanzi+, sau plumbul este prea mare. )n
acest caz reducem din grentatea plumbului, dar nu prea mult,
! Cand pluta "zbarnaie", cum spun pescarii, adica la o muscatura de peste mic, la o
apa lina, pluta floteaza elastic, scurt, in sus si in jos, inselator, dar nu se scufunda
sub apa, iar momeala este mancata, inseamna ca aranjamentul pluta!struna!plumbi
este nereglat. $reseala consta in volumul mare al plutei *nesensibila+ fata de
greutatea plumbilor. %in aceste motive pestele de talie mica, ca rosioara, etc. cand
musca momeala, aceasta are socuri rigide, il determina sa scuipe imediat momeala,
inainte ca pescarul sa poata intepa.
Sa se retina deci ca linia pluta!plumbii!momeala trebuie sa fie in asa fel
echilibrata, incat atunci cand momeala este muscata, pestele sa o poata deplasa in
jos natural, fara socuri, sau, cum spun pescarii, "sa o poarte" pana o inghite
suficient si se poate face inteparea.
7otusi, si la o pluta sensibila, corect reglata cu plumbii si momeala mai sunt
"zbarnaituri", dar ele sunt datorate boartei care, fata de volumul momelii, nu ne
intereseaza. escarul sportiv va trebui sa discearna deci "piscaturile" de boarta de
muscatura unui oblete mic, de e"emplu.
Sunt imprejurari cand, la un carlig nr. /. de e"emplu bine echilibrat cu
plumbi si pluta, nu putem totusi agata pestele, desi simtim evident in mana
muscatura. )n acest caz pot fi doua situatii:
a+ 4omeala este prea mare si pestii nu o pot inghitii si o "ciugulesc" pana o
sfarama( trebuie sa punem o momeala mai mica ca volum, pentru categoria de pesti
semnalati la acea adancime. entru a putea scapa si de concurenta boartei, se poate
marii consistenta momelii la aluaturi sau amestecand momeala cu miez de paine
alba, chiar pe loc in barca sau pe malul baltii.
b+ Carligul este prea mare si deci nu poate fi apucat de pestii mai marunti, care isi
semnaleaza prezenta. Se schimba imediat acul si chiar pluta( plumbul, daca este
mic si glisant, poate totusi ramane.
%in cele aratate mai sus se evidentiaza faptul ca pescuitul sportiv nu este o
chestiune de hazard. 4arele secret al succesului este ca, aproape pentru fiecare
specie de peste, pe categorii de marime, sa avem o linie carlig!plumb!pluta
sensibila si o momeala adecvata cu o nadire corect facuta. #a acestea se mai
adauga, desigur, cunoasterea felului de viata a pestelui in functie de vreme, precum
si a planctonului apei in care pestele cauta de mancare.
Secretele plutelor de pescuit
Atunci cand avem o varga si dorim s!o dotam cu o linie noua, primul lucru
la care ne gadim este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe
care ni le dorim in juvelnic( apoi urmeaza carligul: cat de mic sa fie, ce culoare.
%eseori, pe ultimul plan este lasata pluta si apoi plumbii. ,umai ca sunt situatii
cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest ultim element ! pluta ! care are
rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai putin eficient, ca pestii
ataca momeala.
)n functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta
poate fi realizata din materiale primare *varful unui cocean de porumb, o pana de
gasca etc.+ sau materiale compozite *lemn de esenta speciala, plastic, pluta, teava
de ac de seringa+. artea din pluta care ramane deasupra luciului apei se numeste
antena. 4ai departe, in functie de distanta la care pescuim si de acuitatea noastra
vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat sa e"iste un contrast
suficient intre culoarea apei si culoarea antenei. Cand distanta este mai mare
acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata realizata din polistiren
e"pandat sau plastic. Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o
asigure este flotabilitatea.
Odata aleasa, pluta trebuie lestata cu ajutorul unor plumbi calibrati, asa incat
aceasta sa aiba o pozitie in general verticala pe luciul apei. lutele de firma au
marcate pe corp si antena o serie de repere care ne indica nivelul optim de
scufundare, fiind inscrisa si greutatea plumbilor pentru lestare. )nsa ce nu se stie
este ca forma plutei joaca un rol esential in viteza de reactie a acesteia *durata
timpului de revenire la suprafata+ atunci cand pestele trage. O pluta scufundata care
revine foarte repede in pozitia initiala va fi denumita "pluta rapida" iar in cazul
opus, cand revine mai lent la pozitia initiala, o vom denumi "pluta lenta". O pluta
rapida este caracterizeaza de o forta arhimedica mare ceea ce presupune ca la
scufundare pestele trebuie sa traga serios de momeala. %aca pestele este rapitor
atunci totul este in regula, acestia fiind mai agresivi( daca pestele este pasnic, este
foarte probabil ca acesta sa se sperie de rezistenta ridicata opusa de pluta si sa lase
imediat momeala. ,e propunem in continuare sa e"plicam fenomenul fizic care sta
la baza proiectarii plutelor. 7eoria are la baza legea lui Arhimede care spune ca
asupra oricarui corp scufundat intr!un lichid actioneaza o forta de jos in jus a carei
marime este data de greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.
'n model simplificat, dar destul de precis, este prezentat in fig.
alaturata. )n timpul pescuitului, pluta este supusa actiunii a 0 forte
importante:
/. $reutatea ansamblului pluta!fir!ac!momeala!plumbi de lestare
*$+(
0. =orta arhimedica *A+ care actioneaza asupra plutei.
%iferenta dintre A si $, proiectata pe a"a J *vezi figura alaturata+,
ne da rezultanta *,+, care poate fi orientata in sus *cand AK$ ! lucru
de dorit+, in jos *pentru $ K A ! caz nedorit pentru pescuit+ si cazul particular ,L.
*cand $LA, pluta este aflata in echilibru+. rimul caz *,K.+ este cel vizat de orice
pescar, adica atunci cand pluta invinge greutatea lestului. 4arimea rezultantei , ne
da tocmai acceleratia cu care pluta revine la suprafata apei. Aici intervine un
parado": vreau ca , K . *adica sa vad pluta deasupra apei+ dar , K . inseamna o
rezistenta opusa de pluta care ar putea fi simtita de peste, in sens nefavorabil. %aca
, scade foarte aproape de zero pluta poate reveni foarte greu deasupra apei,
ramanand mai mult timp scufundata desi pestele poate intre timp a lasat momeala.
Care este compromisul optim 2 Aici intervine maiestria fabricantului.
Analizand cele doua forte, $ *greutatea+ poate fi considerata constanta, in timp ce a
doua *A+ se modifica in momentul in care pestele trage, dupa o lege ce tine cont de
forma si marimea partii nescufundate a plutei. ,u vom insista asupra partii de
calcul matematic insa vom prezenta concluzia finala care arata ca forma ideala a
plutei este cea a picaturii de apa aflate in cadere, prevazuta cu o antena supla,
colorata pe tronsoane in mai multe culori vii *galben!rosu+ ! vezi fig. de mai jos.
%upa cum observati, pluta are o forma ce se poate reduce la doua
figuri geometrice: o semisfera si respectiv un con. Avantajul acestei
plute este acela ca asigura o flotabilitate stabila iar volumul mic situat
deasupra nivelului apei determina o crestere optima a fortei
arhimedice atunci cand pestele trage, asa incat pluta nu este simtita de
peste. In functie de gustul nostru, semisfera de baza poate avea un
diametru mai mic incat pluta va fi mai supla, caz recomandabil
pentru o lansare usoara la distante mari. O forma deosebit de
eficienta este si aceea a unui elipsoid de rotatie cu raport mare intre
cele doua a"e ale sectiunii longitudiale *vezi prima figura+.
Cercetarile efectuate au demonstrat ca partea din pluta situata deasupra apei
*e"ceptand antena+ trebuie sa fie de cca. /.!/- > din inaltimea plutei *se considera
ca momeala este in carlig+. entru pestele rapitor agresiv aceste recomandari nu
mai sunt valabile. %in contra, pluta se poate folosi in pozitie inversa, cu semisfera
deasupra.
'ltima faza este aceea a echilibrarii plutei cu ajutorul unor bilute de
plumb, fi"ate pe fir la cca. -!/. mm deasupra carligului. entru cazul
pestilor pasnici, vom adauga bilute pana cand corpul plutei va fi
scufundat in proportie de cca. ;-!@.>. O astfel de pluta va avea o
viteza de reactie suficient de buna si nu va deranja pestele in timpul
atacului. 4odul de lestare nu este chiar intamplator. Atunci cand
pescuim pe fundul apei, pestele are tendinta sa ia momeala si sa urce
spre suprafata. Spunem ca "a pus!o pe lat". )n acest caz pestele ridica
spre suprafata plumbii lasand pluta fara contra!greutate. %aca plumbii
sunt mai grei, unele specii de pesti de talie mica ar putea simti
greutatea plumbilor si deseori lasa momeala si pleaca. entru a atenua acest soc se
recomanda o lestare graduala, in 0!1 trepte, ca in fig. alaturata. Astfel, imediat
langa carlig punem un singur plumb, mai usor. 'rmeaza apoi ca la 1 cm sa mai
adaugam inca /!0 plumbi si ultima treapta, de sus, restul plumbilor. #estarea
graduala este deosebit de eficienta mai ales la pescuitul caraselului, la rosioara,
babusca. 'n alt avantaj este acela ca pluta se inclina treptat anuntand din timp
intentia pestelui. 7rebuie subliniat si un mic dezavantaj al lestarii graduale si
anume acela ca in timpul lansarii sau la intepaturile ratate plumbii se pot incurca
intre ei formand uneori noduri.
Concluzii:
! o pluta de calitate are forma corpului asemanatoare unei picaturi suple de apa
aflata in cadere, cu antena subtire, eventual cu o "perla" viu colorata in capatul
superior al antenei(
! pentru pestii pasnici, corpul plutei de forma optima va fi scufundat in apa in cea
mai mare parte *;-!@.>+, pentru a reduce rezistenta opusa de pluta in timpul
atacului(
! pentru pestii rapitori pluta va fi scufundata in proportie de ma". ;. >, restul de
0. > cotribuind la cresterea rezistentei opuse de pluta in timpul scufundarii, in
vederea autointeparii(
!lestarea eficienta se face gradual, cu mai multi plumbi plasati pe fir in mod
echidistant.
Pescuitul la plumb
)n scopul lansarii la distanta a momelii se folosete o lanseta cu varful mai
gros si mulineta.
Iarga trebuie sa fie de 0!- m cu varful mai gros, cu actiunea in functie de
greutatea plumbului si a momelii.
=irul unditei este in functie de pestele scontat, dar oricum peste .,0- mm.
#ungimea firului pe mulineta poate fi si de /.. m.
Se pot monta si cate doua carlige cu strune, fie in acelasi loc, fie la distanta
de /-!1. cm( cand legam doua strune in acelasi loc, una va fi mai scurta.
Carligele, pot fi mai mari, in concordanta cu categoria de pesti din apa
respectiva. entru pestii mari e bine sa se foloseasca si carlige cu tija mai lunga, la
babaroase sau la rame serpesti ori lipitori.
lumbul trebuie sa fie suficient de greu, de cateva zeci de grame. %aca se
pescuieste in ape linistite sunt buni plumbii cilindrici, iar in apele curgatoare se
recomanda plumbii plati, pentru a rezista curentului. Rolul plumbilor este de a fi"a
momeala la locul ales.
%upa felul cum sunt amplasati plumbii pe fir, se practica doua metode :
a+ Meloda de pescuit cu momeala $i&ata inaintea plumbului. #a aceasta metoda
se foloseste struna. lumbul este obligatoriu "alunecator" pe fir si nu pe struna.
%istanta de alunecare a plumbului poate fii de cca 0. cm intre doua noduri:
nodul se face cu un fir de cuciuc sau plastic, care!i da grosime si fereste firul de
torsionare.
'nii pescari gresesc cand leaga plumbul fi" pe fir iar pestele simte la
muscatura rigiditatea plumbului si socul, se sperie si abandoneaza de cele mai
multe ori momeala.
Cu aceasta metoda se poate prinde comod si din barca, daca este fi"ata.
%aca momeala cu firul aluneca *gliseaza+ prin canalul plumbului, situatia va fi
mai "calma" pentru pestii care obisnuiesc sa muste prudent.
7ehnica pescuitului este simpla, lansandu!se momeala cu plumbul in locul
dorit, dupa ce plumbul a ajuns la fund, se intinde usor firul prin ridicarea unditei
care se asaza pe suport. #a muscatura momelii de catre peste, firul va aluneca prin
canalul plumbului, pentru a!i da posibilitate sa apuce bine si sa se intepe. %aca
muscatura este sesizala prin miscarea varfului unditei, "bambinei" sau la sunetul
clopotelului prins catre varful unditei, la momentul oportun se trage undita in sus
spre corp. Iom simtii prin varga pestele cum se zbate. %esigur, o conditie
obligatorie cere ca firul unditei sa fie intins pe tot timpul pescuitului, mai ales fi"at
si de plumbul culisant.
b+ Metoda de pescuit cu plumbul $i&at inaintea momelii este o metoda clasica,
si are aceleasi caracteristici tehnice *varga, nailon, legaturi la struna, are si eventual
semnalizator+.
lumbul se recomanda sa fie ceva mai usor ca la metoda precedenta si poate
fi rotund in apele domoale cu fundul tare, iar in apele cu fundul prafos sau
curgatoare se recomanda un plumb prismatic si greu.
lumbul este fi" in capul firului, iar la distanta de cca .,- m de plumb se
fi"eaza 0!1 strune la dislanta de /-!1. cm una de alta. #ungimea strunei trebuie sa
fie de /-!0. cm. Struna se recomanda a fi mai subtire fata de firul principal. #a
pestele mare struna poate avea acelasi diametru cu firul principal.
Cu aceasta metoda se pescuieste si la crap, caras, dar si la somn sau salau cu
bune rezultale. )n cazul pestilor rapitori se prinde un pestisor viu pe fir, situatie
care cere o varga ceva mai lunga *-!9 m+.
%e retinut ca la metoda mentionata da bune rezultate si spirala umpluta cu
mamaliga inlocuind plumbul mai ales la pescuitul crapului si carasului. &ste in
acelasi timp si o momeala de apel.
Avantajul plasarii momelii la distante mai mari consta in faptul ca, la o
distanta mai mare de mal si deci, la apa mai adanca fata de cea de la mal, se gasesc
pesti mai mari. %e asemenea, distanta fata de mal ofera avantajul ca pestii nu se
mai sfiesc de zgomotul provocat de cei de la mal sau din barca.
escarul dintr!o barca fi"ata prin ancora sau in vegetatie, are posibilitatea de
a observa mai degajat nailonul, siluatie similara celei de pe mal.
)n ceea ce priveste marimea unei mulinete, mulinetele se folosesc in functie
de distanta pe care urmarim s!o atingeam in lansare si de "calibrul" pestelui. entru
lansari de 0.!1. m vom folosi o mulineta mai mica sau una mai mare, dar pe care
am pus cca 1-!-. m si pentru ca mosorul taraburului sa nu ramana prea gol in
prealabil pe tambur se infasoara o ata pescarcasca oarecare sau un alt material de
umplutura.
4ulineta nu trebuie sa aiba nici prea mult fir, de e"emplu peste /.. m, caci
este inutil si daunator, firul de la baza mosorului nu se va desfasura mai mult timp
si numai in cateva luni va capata "memoria figurii", iar la o eventuala desfasurare
mai mare, va face bucle si se va incalci.
%aca pescuim cu doua!trei lansete este bine ca momeala de la o lanseta la alta
sa fie totusi putin diferita: rama!aluat, rama!mamaliga etc, caci de multe ori pestele
isi schimba pretentiile.
entru pestii foarte mari somn, salau, crap mare etc, care se stie ca smucesc si
tarasc lanseta, aceasta se asigura astfel: asezam lanseta pe stativ iar firul care iese
din fata mulinetei il fi"am la sol cu o crenguta!cracana infipta in pamint. )n felul
acesta se micsoreaza socul "smulgerii" lansetei.
)nfigerea carligului. )n functie cum musca fiecare specie de peste trebuie sa
ne pregatim pentru momentul in care infigem acul. =orta de infigere trebuie sa o
adaptam, pe de!o parte la greutatea firului, care este in functie de distanta pana la
momeala si a plumbului. entru o lungime mai mare de fir trebuie sa se depuna o
forta mai mare, deoarece trebuie sa invingem intai curbura firului care apare
totdeauna. #a muscatura pestelui, firul lung amortizeaza socul si cu cat este
desfasurat pe o lungime mai mare, cu atat si aceasta amortizare este mai mare.
Acest fapt este valabil mai ales la firele groase si grele.
%aca folosim un fir mai subtire, infigerea acului la distante mai mari este mai
sigura, dar nu se poate folosi o forta suficienta din cauza riscului de a rupe firul. %e
aceea trebuie sa avem grija, la firele mai groase, sa mentinem firul pe apa cu
"burta" cat mai mica. 'neori nu este usor sa respectam aceasta conditie, in special
daca momeala se afla la o distanta mare. )ata de ce, in astfel de situatii, cand
pestele a muscat, se fac repede cativa pasi inapoi ca lanseta in mana, smulgand in
sus varful lansetei.
Pescuitul stationar al pestilor mari
Se stie ca pestii pasnici mari se prind aproape e"clusiv cu lanseta, cu plumb
greu sau momitor incarcat cu nada, pe fundul apei. artide deosebit de atractive se
pot face insa si la pluta, daca respectam cateva reguli de baza. Oricum, trebuie sa
recunoastem ca pescuitul la pluta este mult mai spectaculos decat cel cu lanseta, in
mare parte datorita faptului ca pescarul va sesiza toate fazele muscaturii din
miscarile pe care le descrie pluta. 'rmarirea atenta a plutei necesita cu siguranta un
efort cu mult mai mare decat asteptarea ca clopotelul de la lanseta de fund sa sune,
semnalizand o eventuala muscatura. )nsa tocmai acest lucru face pescuitul la pluta
pasionant. estii pasnici mari stau de obicei la o distanta apreciabila de mal, deci
putem e"clude din start pescuitul lor cu vergi fi"e de 8, - metri. 4etodele de
pescuit cele mai eficiente sunt: pescuitul cu varga rubesiana*ce atinge lungimi
considerabile, de /8 metri sau chiar mai mult+, si pescuitul in stil sheffield
*folosindu!se o lanseta de calitate in jur de 8 metri lungime+. escuitul la rubesiana
este foarte eficace la pestii pasnici mari, acesta fiind de fapt scopul pe care il
urmaresc fabricantii de vergi rubesiene. &lasticul interior al rubesienei sustine
greutati diferite, in cazul pestilor cu adevarat mari folosindu!se doua sau chiar trei
elastice impletite. rincipalul avantaj al acestui stil de pescuit consta in aceea ca
montura este lansata cu precizie ma"ima in aceeasi zona, nadita abundent in
prealabil. %istanta de pescuit este practic egala cu lungimea vergii, ceeea ce uneori
este insuficient pentru a ajunge la locurile mai adanci, preferate de pestii mari.
escuitul la sheffield are cateva puncte forte care uneori il fac mai eficient
decat pescuitul la rubesiana. )n primul rand, acest stil de pescuit permite lansari
foarte lungi de pe mal, uneori la 1. metri. )n lacurile mari si adanci, pestii
respectabili ezita adesea sa se apropie prea mult de mal, si dintre stilurile de pescuit
la pluta numai sheffield!ul permite lansarea momelii acolo unde circula pestii mari.
'n alt avantaj este acela ca, vara sau toamna tarziu, o zi de pescuit la rubesiana
poate fi foarte obositoare, fie din cauza temperaturii si necesitatii pescarului de a
sta nemiscat, fie din cauza vantului. Confortul este absolut pentru pescarul de
sheffield, iar pe de alta parte, in lacurile de baraj, adesea bogate in e"emplare mari,
numai pluta culisanta care se foloseste in stilul sheffield va face capturile posibile.
entru a mentine momeala pe fundul apei, si in acelasi timp pentru a nu
afecta sensibilitatea liniei de pescuit, este necesara o struna de cel putin 1.
centimetri. )n cazul pescuitului la sheffield, este neaparat necesara folosirea unei
plute cu corpul ingrosat si antena lunga, care este foarte putin influentata de valuri.
)n afara grupului de plumbi principali, este recomandabil sa e"iste si plumbi
intermediari, care sa poata fi eventual coborati langa ultimul plumb dinspre carlig,
daca acesta nu este suficient pentru a imobiliza struna pe fund *pentru ca aici isi
cauta hrana crapul, platica, babusca mare, linul+. &"emplarele mari de pesti pasnici
fiind foarte banuitoare si precaute, nici o miscare a liniei nu trebuie sa le trezeasca
neincredere fata de momeala. Astfel, un comportament prea putin natural al
momelii, de pilda miscarea acesteia pe fundul apei, starnind norisori de mal, nu are
decat darul de a speria pestii. )n afara unor cazuri speciale, legate de cautarea unor
strate de apa cu temperaturi ideale sau datorita unei nadiri abundente de suprafata,
pestii pasnici mari se hranesc pe fundul apei, cautand in mal diverse larve. %e aici
necesitatea lasarii strunei pe fundul apei. )mobilitatea perfecta a liniei, mai ales in
conditii de vant puternic sau curenti de fund rapizi, este mai mult decit necesara.
entru aceasta este necesara stationarea pe fund a mai multor plumbi.
,adirea abundenta inaintea partidei de pescuit este poate cel mai important factor
de care trebuie tinut cont in abordarea unei partide de pescuit la pestii mari. Cu cit
granulatia nadei este mai mare, cu atat aceasta va interesa pesti mai mari *lucru
verificat stiintific, si datorat taliei gurii+( totodata, o particula mare are un aport de
energie mare, in consecinta ea va starni interesul pestilor mari. Selectarea
particulelor mari de nada se face cu ajutorul unei site fine, care suprima particulele
mici, inutile in cazul de fata.
'n amestec bogat in lipide, proteine si glucide va fi mereu apreciat de
e"emplarele mari. %e aceea toate fainurile grase, ca cea de arahide, sau zahazoase
sunt foarte eficace. Adaugarea de turta de floarea!soarelui, de soia poate da
rezultate foarte bune. %aca efectul de plutire a nadei poate in unele cazuri sa atraga
si mai multi pesti in locul nadit, in cazul babustii efectul este invers, deoarece
aceasta nu agreeaza compania pestilor mici, care o pot deranja. %eci, la babusca se
foloseste o nada mai inchisa la culoare. ,adirea se face in functie de tipul apei.
estilor mari, mai ales in lac, nu le place sa fie deranjati odata instalati la
nada, si o singura bila de nada aruncata in cursul pescuitului ii poate pune definitiv
pe fuga. %e aceea este de preferat o nadire masiva la inceput */., pana la /- bile
mari+ si apoi pescuit fara nadire. O alternativa in cazul cand, dupa o anumita
perioada, pestii totusi nu mai trag, este nadirea e"clusiv cu viermusi, cu ajutorul
unei prastii. )n acest mod, perturbarea pestilor este minima. e de alta parte, pe rau,
este imperios necesar uneori ca dupa fiecare "curgere " a carligului cu momeala sa
aruncam o mana de nada, mai ales in cazul pescuitului la platica. 7ot pe rau,
pescuind la babusca, pentru a selectiona e"emplarele cele mai mari, ideal este sa
facem o nadire cu o nada usoara, de suprafata, in care inglobam casteri *pupe de
viermusi+. ,ada usoara va fi purtata de curent spre aval, antrenand babustile mici
mult in josul raului, pe cind casterii vor cobori rapid spre fundul raului, atragand in
amonte babustile mari. Culoarea nadei are o importanta primordiala, mai ales in
ceea ce priveste pestii rapitori. Culorile deschise, intense permit selectionarea celor
mai mari pesti. Colorarea unei zone a fundului apei in galben sau alta culoare
deschisa, puternica face pestisorii mult mai vizibili pradatorilor pe acest fond
deschis, si de aceea indivizii de talie mai mica se aventureaza aici mai rar decat cei
mari. 7rebuie recunoscuta eficacitatea aditivilor, fie ei lichizi *tip Aromi"+ sau
praf. )ntre acestia, vanilia ramane unul dintre cei mai folositi si mai eficace. )deea
de baza este ca, indiferent de aditiv, faptul ca acesta este dulce determina nada sa
fie foarte apreciata de pestii mari, tot timpul sensibili la aportul energetic a ceea ce
ingera. #a un apetit mare.momeli mari: ,u ezitati sa propuneti pestilor mari
momeli voluminoase, de e"emplu un cocolos de pasta, un buchet de viermusi.
'nele momeli sunt parca special adaptate pescuitului pestilor mari, cum este
cazul ramelor, graului sau porumbului. )n plus, se poate incerca combinarea unor
momeli de culori diferite, de e"emplu vierme si rima, care in acelasi timp ofera un
contrast ce atrage pestii mari. Cind pestele trage, este de preferat sa ii dam ragaz sa
inghita momeala decat sa intepam prea repede, riscand un rateu.
Pescuitul stiucii cu peste viu
escuitul stiucii cu pestisori vii se practica foarte frecvent la noi in tara
datorita rezultatelor bune obtinute dar si a costului relativ scazut al acestui tip de
momeala. roblema folosirii optime a cirligului in muntura cu pestisor viu este
cruciala in mentinerea "viului" in viata, cu mobilitate ampla, in a usura inghitirea
nadei si in reusita fazei de intepare. )ntotdeauna alegeti acul in raport de marimea
pestisorului *pentru un triplu nr. 1 sau 8 utilizati pestisor de ; cm+.
Stiuca ataca prada lateral in @.> din cazuri, iar daca acul este prea
protuberant fi"at pe spatele pestisorului, inghititura poate fi refuzata. )n cazul
cirligului triplu se impune fi"area atenta a acestuia in spatele pestelui de obicei
lasindu!se liber doar unul dintre cele 1 brate ale "ancorei". %eosebit de eficienta
poate fi intrebuintarea unui ac simplu, cu un brat, de marime adecvata, mult mai
discret pe spatele nadei cu conditia sa fie corect fi"at. 'tilizarea unui cirlig dublu
cu bratele in echer cu momeala vie este de asemenea e"celenta.
ozitionarea triplului, cirligul cel mai des utilizat in pescuitul stiucii, se face
in spatele capului, usor anterior innotatoarelor pectorale struna fiind scoasa in
spatele aripioarei dorsale.
rocedeul de fi"are a pestelui este urmatorul:
/. Se tine pestele cu capul spre noi(
0. Se inteapa ferm in punctul / cu un ac(
1. Se scoate acul in punctul situat in spatele aripioarei dorsale pina cind
ochetele iese afara(
8. Se fi"eaza ancora in corpul pestelui si se leaga struna.
,aluci compuse la pescuitul stiucii in ape curgatoare
,alucile compuse se folosesc cu succes la pescuitul stiucii in riuri si fluvii.
erioada optima incepe spre sfirsitul lunii octombrie, pe oglinzi de ape usor
tulburi. #a primele semne de crestere stabila a apelor intra in actiune lingurile
metalice.
Constructia monturii cu naluci compuse este prezentata in fig. urmatoare:
Iariantele de monturi sunt sugerate in fig. de mai jos.
#ingurile rotative utilizate de noi cu rezultate deosebite sunt: Aglia, Aglia #ong nr.
8, - sau $iant Miller.
Retinem ca:
o Recuperarea lenta este cheia succesului(
o Schimbarea nalucilor in functie de debitul si adincimea apei:
o aletele lungi convin in ape curgatoare(
o aletele late se comporta e"celent in curenti slabi(
o aletele "aripi de fluture" sunt e"celente in iazuri linistite(
o #a capatului strunei de otel *3evlar+ utilizati un virtej(
,aluci oscilante in S sau "Sinclops" 4epps nr. 1, 09 gr. model universal(
pentru curenti puternici cca. ?. gr.
Retinem ca:
o 'n pescuit corect cu naluca oscilanta inseamna a simti bataile si
maturarile laterale ale nalucii(
o Cercetati zonele transversale si aval ! transversale in raport cu
malul unde pescuiti pentru ca sunt zone cu randament ma"im.
Pescuitul stiucii la lingura
)n fiecare an in noiembrie, pescuiti stiuca in iazuri. entru ambianta, lumina
superba de toamna imbratisind frunzarisul padurii sau al stufarisului face ca
frumusetea pescuitului sa nu fie umbrita de risul agresiv al soarelui in prag de
iarna. )n iazuri cu malurile impadurite, folosind naluci metalice rotative sau
oscilante bine alese ca marime si greutate, conditiile sunt e"trem de favorabile.
Cutia cu linguri trebuie sa contina:
entru apa adinca:
!rotativa #uso" 4epps *cirlig imbracat cu lina, cu plumb vapor in cap+ nr. 1 si 8.
!rotativa Aglia "foaie de salcie" 4epps nr. 1 si 8(
!Crac3 Nool Red =loc3 %ai<a 00 g(
!oscilanta &ira Ruble" 1. g, &ffzett %A4 00 ppina la 1. g.
entru suprafata:
!rotativa Aglia 4epps paleta unghie si Ninner 4epps nr. 1 si 8(
!Onde" Ruble" - si ? g(
!oscilanta Atom A6' $arcia /0 g(
!rotative si oscilante %A4 foarte colorate.
Iarga: putere *actiune+ /.!1. g(
=ir nAlon ..09!..1. mm si struna de otel *3evlar ...+.
osturi in iaz: / si 0 ! pe oglinda lacului si din foisor pe timp rece( 1 ! pe linga
malul insulitei pe timp rece( 8! stufaris, papura pe vreme blinda( - si 9 !coada
lacului si la nuferi in zile caldute( ?! ponton in toate sezoanele.
(hidul pescarului sportiv
)n figura urmatoare vom descrie un model de naluca 4epps din care puteti
constata ca produsele 4epps sunt in primul rand produse inteligente, proiectate
pentru un pescuit logic si nu la intamplare.
)ucla de prindere ! este realizata in prelungirea
a"ului linguritei. Acest aliniament contribuie la
echilibrul produselor 4epps si atenueaza orice
efect de vibratie.*esort interior ! este realizat
din ino" si are un invelis de suprafata care il face
mat pentru evitarea sclipirilor parazite.
'istantier ! impiedica lipirea paletelor si confera
calitatea rotatiei produselor 4epps.#estul!are rol
de greutati si genereaza sub apa efecte proprii de
rotatie.Coloristica are functii foarte precise in
cadrul secventelor de atac ale
rapitorilor.Calaretul!este profilat incat sa capete
in apa o miscare de vibratie care insoteste si
favorizeaza rotatia paletelor.
Paleta!decupata si turnata dintr!un aliaj special de cupru. ,umai acest aliaj
permite reproducerea armonicelor foarte clare, centrate cu precizie pe frecventa
captata de rapitori.Ancora! montata in articulatie libera( are o amplitudine de
aproape 19. grade. Astfel, pestele capturat nu dispune de nici un punct de sprijin
care ar putea favoriza desprinderea sa.)n paginile urmatoare va prezentam cateva
din cele mai folosite produse 4epps si recomandarile de utilizare.
A(#+A este o piesa mecanica de mare precizie care se invarteste lin si
rotund imediat ce atinge apa. Conul sau de rotatie se adapteaza constant fortei apei.
Astfel, Aglia genereaza permanent efecte vibratorii precise si bine echilibrate.
Recuperare lenta2 Aglia coboara fara a produce efectul frunza moarta.
Recuperare mai rapida2 Aglia urca continuand sa se roteasca.
%oriti oprirea recuperarii2 )nfruntand curentul, Aglia isi gaseste singura nivelul si
cadenta de echilibru. Astfel, pe toata durata cursei sale sub apa, Aglia traieste si
cheama rapitorul.
Alegerea culorilor ce trebuiesc folosite:
Argintie: dimineata, cand lumina este predominant albastra( cand vremea
este inchisa( cand pestii care constituie momeala au flancurile argintii
*oblete, balos, carasel+(

Aurie: atunci cand lumina este puternica( seara, cand lumina are
dominanta rosie( cand pestii momeala au flancurile aurii *biban, pietrosel,
boistean+(
Cupru si negru: se utilizeaza pentru a inlatura orice efect de stralucire
ce ar inhiba pestele. Se recomanda cand lumina este foarte puternica *la
pranz+, pentru apele foarte limpezi.
A$#)A %&COR&&
unctele colorate dau un plus de viata
linguritei: avand o viziune "data cu
incetinitorul", pestii percep fiecare punct ca
pe tot atatea paticule mobile care le e"cita
agresivitatea.
A$#)A #A7)'4
Regimul alimentar al pestilor include si
multe insecte de apa si aer. Atunci cand
lumina cade peste carapace, elitre sau ochii
acestora, se creeaza o fulgerare care
constituie un puternic stimul vizual pentru
toti pestii rapitori, declansand un atac
fulgerator. Acest fenomen este reprodus de
produsele Aglia latium.
A$#)A =#'O
Stimulate de razele ultra!violete, produsele
=luo continua sa emita chiar si atunci cand
toate celelalte culori sunt mate.
)n figura alaturata se indica specia de peste
care raspunde cel mai bine la culorile de
baza ale acestor produse.
A$#)A 4O'CB&
entru pescuitul pe timpul verii, pentru ape
putin adanci si pesti dificili.

A$#)A 4),) SA'4O,
&"ista o mare atractie pentru culoarea
"ou de somon" a acestor mini!naluci(
pentru pastrav, lipan, biban.
A$#)A N),,&R
#ingurite cu ancora demontabila, fara
lest. ermit pescuitul cu palete mari
avand totodata avantajele produselor
ultra usoare. Recomandat pentru stiuca si
blac3 bass deasupra bradisului.
$ama dimensionala este urmatoarea:

, / 0 1 8 -
*g+ 0 1 8 - ?
A$#)A =#AO),$ C.
=oarte grele in raport cu marimea paletei,
traverseaza curentii cei mai rapizi fara a
se opri din rotatie. ermite o e"ploatare
foarte precisa a buloanelor si a
cavitatilor. Recomandare pentru somon si
pastrav de mare.

4arimi *g+ /. /- 0-
A$#)A 7N
$ratie ancorei demontabile brevetate,
modelul 7N permite construirea de
tandemuri. utem astfel asocia palete
avand marimi, cilori si vibratii
complementare. utem crea naluci cu
volum sii greutate portivit situatiilor
intalnite la pescuit. 4odelul 7N poate fi
asociat unei naluci suple, unui streamar
sau unei momeli naturale pentru a se
potrivi apetitului de moment al
rapitorului.
A$#)A 7N 4),O
Roba modelului 4ino este e"ceptionala.
Sub apa, creaza o difractie a luminii unde
se impletesc sideful si auriul, rosu,
albastrul si verdele. Acest carusel de
culori starneste orice rapitor.

A$#)A #O,$
aleta se profileaza tip "frunza
de salcie" si lestul mai greu
permit modelului Aglia #ong sa
fie singurul care isi pastreaza o
rotatie linistita si regulata in
curentii cei mai puternici. &ste
recomandata pentru e"ploatarea
in ape agitate, torente de apa
rapide si adanci si pentru
pescuitul impotriva curentului
*up!stream+. oate fi utilizat si
in lacuri pentru rapitori ascunsi
la mare adancime si putin
dispusi sa!si cheltuiasca energia
pentru prazi prea rapide.
A$#)A #O,$ 4),) RA),6O
SA'4O,
entru pescuit ultra!usor
7)46&R %OO%#&
&ste special conceput
pentru a trece fara a se
agata prin bradis,
craci, stuf...
Recomandam:
,r. . ! ; g pentru
salau(
,r./!/0 g pentru
stiuca.
#'SOJ
Semnal "ochi",
"contra!silueta" si
"tinta". =ranare
e"trema. Iibratii
puternice. 4odelul
este conceput pentru
capturarea stiucii.
#est demontabil:
8!?!/!/1 g.
ermite adaptarea
greutatii functie de
tipul de pescuit.
6ASS M)##&R
#ingurita!momeala
pentru blac3 bass,
stiuca, biban.
Cumuleaza flash!ul
paletelor si pulsatiile
flagelatiilor din
cauciuc. &ste prevazut
cu carlig anti!bradis.
4'SMO M)##&R
Sunt naluci mari
recomandate pentru:
!stiuca(
!somn(
!somon.
$)A,7 M)##&R
Sunt naluci mari
recomandate pentru:
!stiuca(
!somn(
!somon.
$)A,7 #'SOJ
Sunt naluci mari
recomandate pentru:
!stiuca(
!somn(
!somon.

6#ACM ='RO 4O'CB&
)n apa, musca artificiala palpita si adauga
carligului un plus de viata care inlatura
inhibarea din ultimul moment.
Culori: argintiu, auriu, cupru, negru.
CO4&7 6#ACM ='RO
rezinta o gama foarte variata de
decoratiuni care recreaza stimulii vizuali
ai prazilor cele mai dorite: greieri, lacuste,
broaste, larve acvatice si terestre. Sunt
recomandate pentru pescuitul in ape
repezi. astrav, lipan, somon de fantana.


4odelele 6#ACM ='RO au paletele de
culoare neagra fiind decorate cu puncte
galbene , verzi fluorescente, portocalii.
,#+-
4ontat direct pe a", modeluul &#)J se
pune imediat in miscare sub actiunea unei
forte lente de tractiune sau chiar sub
efectul propriei sale greutati. Acest lucru
permite dandine verticale si lasatul liber
in cursul recuperarii. Atat la urcare cat si
la coborare, &li" ramane viu, asemenea
unei prazi adevarate. &ste o lingurita
tehnica dar si foarte de temut, care ne da
posibilitatea de a surprinde pestele din
unghiuri de atac diferite.


rofilul lor special conceput le confera /. planuri de refle"ie a luminii si o miscare
in care alterneaza ondularile, zbaterile si bruste luciri laterale. )ntocmai ca prazile
naturale. %atorita conturului dublu, ele isi conserva miscarile indiferent de viteza de
deplasare: lenta, normala sau accelerata. Aceasta caracteristica este destinata
prospectarii rapide a apelor calme si intinse *stiuca, salau+ cat si pescuitului in
curenti puternici *pastrav, lipan, somon+.

CO4&7
4ecanismul sau foarte e"act ii
permite sa actioneze la fel de bine
atat foarte aproape cat si departe de
a"ul sau de rotatie( astfel, trece cu o
miscare permanenta similara bataii
aripilor unui fluture, atat in ape
agitate cat si in curenti "sparti" de
numeroase pietre. Aceasta actiune
vivace este totodata si un atu pentru
apele linistite. Reproduce astfel
zbaterea unei prazi ranite, care se
stinge. &ste foarte atragatoare
pentru orice tip de rapitor.
4odele CO4&7



.ltra #eger
)ntocmai ca pastravul, multi pesti au o alimentatie
bazata pe prazi de dimensiuni reduse: larve,
insecte mici. Acesti pesti sunt, intre altele, din ce
in ce mai precauti: se feresc de montajele
grosolane si de nalucile prea masive.
entru a le insela vigilenta si pentru a ataca
locurile cele mai discrete cu momeli specifice,
modelul 'ltra!leger este raspunsul cel mai bun.
%in clasa 'ltra #eger mentionam: Aglia ,. ..!
/.-g, Aglia 4ouche ,oire ,..., Aglia 4ouche
Rouge ,..., 6lac3 =urA 4ouche ,. ..!/.-g,
Comet %ecorees ,. ..!/.-g, Streamepps ! ..@g,
Recomandate pentru: lipan, pastrav, clean, biban.
4odelele 6ug
Sunt prevazute cu semnale musca, intarite de
stimulii linguritelor. Secventele e"citatoare pe
care le emit recreaza la rapitor cele 1 faze ale
actului de atac:
!reperarea prazii(
!autentificarea(
!atacul.
Se produc urmatoarele marimi:
,o. .. . / 0
*g+ /.- 0.- 8 ?
$ama de culori este cea cunoascuta de la
celelalte modele prezentate anterior:
brun de martie, rosu, olive, albastru metalic, alb,
galben de mai.