Pescuitul crapului de la A la Z

Prin rubrica de fata, ne propunem sa va prezentam cele mai noi si utile informatii despre crap si tehnica de pescuit a acestuia. Informatiile sunt culese in peste 50 de ani de experienta a unor pescari si oameni de stiinta. Unele trucuri sunt adoptate din lucrarile unor mari campioni de crap din strainatate si experimentate mai multi ani in sir. Cum spunea un profesor pescar, "hartia suporta orice, crapul insa nu". Asa ca vom incerca sa va spunem totul despre crap, dar fara a depasi sfera realului, cum fac din pacate multi "cunoscatori" ai enului. !a uram o lectura placuta si "ir intins # Din sumar:

Comportamentul crapilor Autor$ %ea u Ion, no date &pecii de crapi Autor$ %ea u Ion, no date %ade si momeli Autor$ Iancu 'oria, no date Porumbul conservat ( momeala ideala pentru crap Autor$ Pescuitul.ro, )0.oct.)00* %ade crap Autor$ +ircea ,pure, 0-.nov.)00*

I. Comportamentul crapilor, modul de viata si de hranire. Alte particularitati

"ara a avea pretentia ca voi reusi sa acopar toate subiectele despre pescuitul acestei eni matice specii de peste, voi incerca de(a lun ul mai multor episoade sa abordez cateva aspecte esentiale despre pescuitul crapului si despre modul de viata al acestuia. !or fi poate si voci care vor contesta, pe alocuri, punctul meu de vedere, dar in pescuit le ile hazardului sunt la ele acasa. Iar daca s(ar a.un e sa punem la punct o "tehnolo ie" perfecta de pescuit, atunci s(a dus tot farmecul acestui minunat sport. /ar sa trecem la subiect. Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de eni matica si ravnita de pescari. Cum ma.oritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul este asociat

de multe ori cu porcul0 si ca sa fim mai aproape de adevar, sa(l asociem cu porcul mistret. "ara a vedea ceva rau in asta, trebuie sa recunoastem ca atributul de porc al baltilor este

datorat asemanarii izbitoare$ corp indesat, masiv si reoi, botul orientat in .os 1 ura protactila, asemanatoare unui sorb2. &e spune ca un crap practic rama prin namol filtrand cantitati mari de hrana. Crapii traiesc in rupuri ierarhizate, sunt suspiciosi nu insa si pradalnici. Capacitatea lor de a intele e si a de.uca capcanele face ca acest peste sa fie mai de raba asociat cu vulpea sau sobolanul. Un crap odata prins si scapat 1sau, ne place sa credem, eliberat2 devine un adevarat expert in evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o proba de adevarata finete. Crapul este un peste de o inteli enta aparte, dublata de instincte puternice. &in urul sau defect, speculat de pescarii abili, este nevoia acuta de hrana. /esi am citit in mai multe lucrari, personal am trait experienta capturarii unui crap o linda de doua ori in aceeasi zi, la interval de - h0 l(am recunoscut pentru ca(i facusem un semn discret pestelui pe inotatoarea dorsala. Ceea ce este interesant, crapul a fost prins la aceeasi lanseta intr(un loc situat la maxim )(3 m de locul primei a atari. Ca sa ne putem da seama daca intr(o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de la observatia ca, in eneral, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin z omotoase. Uneori se rasucesc ener ic la "o linda" apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precum delfinii. Insa, ce se intampla cu crapii mari 4 Acestia, de cele mai multe ori, evita a lomeratia fiind iritati de prezenta "nepotilor" in zona lor de hranire. /aca nadim o suprafata mai mare, atunci crapii cei mari vor fi prezenti in special in zonele limitrofe. Iar cand linistea se asterne, atunci se reped sa adune in raba urmele de hrana ramase in namol. Personal am observat ca atunci cand pestii mici si medii nu mai tra eau iar pescarii incepeau sa se plimbe pe lan a lansete, atunci apareau si "mistretii cu colti de ar int". Cel mai bine este ca nadirea sa nu se faca in exces, daca vrem sa prindem numai exemplare foarte mari. 5 concluzie personala$ sa tinem o linie cu nada putina in afara zonei de nadire intense sau pe un culoar de trecere dintre aceste zone. 5 trasatura foarte interesanta este ca, in eneral, crapul este fricos dar curios in acelasi timp. Chiar daca speriem un crap in timpul lansarii, el fu e pe moment dar revine in scurt timp in locul cu pricina pentru cercetari. 5data am avut o experienta interesanta$ am lansat la distanta un arc cat pumnul de incarcat cu mamali a. Cand a atins apa, aceasta a facut valuri, moment in care un crap, la nici un metru distanta, a sarit in sus speriat. %(au trecut nici doua minute pana cand bambina mi(a pocnit var a la trasatura unui crap de -0 6 . %u zic ca a fost acelasi crap. Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei, complacandu(se de re ula sa stea in ape mai mult tulburi. Un sfat la adresa crapistilor este sa nu ne li.eze acest din urma aspect. ,ste omnivor iar preferintele sale alimentare difera de la

un sezon la altul. ,l mananca uneori mancaruri la care nici cu andul n(am andi. +ananca pesti morti, unoaie aflate in descompunere, ainati de pasare. Unii pescari folosesc cu succes ainat de aina in prepararea nadei pentru crap. +alul 1namolul2 este intotdeauna cautat de crap. Acesta contine un soi de bacterii care a.uta di estia crapului. Pe timpul zilelor de caldura torida el pleaca din zonele cu mult mal ( in care se de a.a metan ( spre acele zone cu apa oxi enata. Primavara, cand adopta meniul de carnivor, crapul infuleca si expulzeaza cu mare repeziciune ramele de mal, plevusca, mormolocii ... pe care(i ameteste si apoi ii mananca cu mare pofta. %ici racusorii si scoicile nu scapa uneori de foamea crapului, in masura in care acestea din urma nu se baricadeaza la timp. /eseori, puii de crap cad victima propriilor parinti. /e aici si succesul unor momeli cu in rediente de ori ine animala 1bulete cu arome de carne, de peste, biscuiti pentru caini2. Crapii sunt de asemenea ierbivori. In anotimpurile calduroase, cand ve etatia subacvatica se aseste din abundenta, interesul crapului pentru hrana animala scade, consumand preponderent hrana de ori ine ve etala. Crapul mananca bine atat in anotimpurile calde dar mai ales in prima parte a toamnei, cand acesta se pre ateste sa intre in iarna cu o rezerva cat mai importanta de ener ie. Caderea primei brume anunta ca am intrat de.a in plin sezon de pescuit la crap. In aceasta perioada se prind cele mai mari capturi de crap. Aceasta re ula este valabila in special pentru crapii romanesti, o linda si mai putin pentru cteno. Crapul este prin excelenta un urmand putand consuma la o sin ura "masa", in medie, hrana intr(o cantitate echivalenta cu pana la -75 din reutatea sa. /aca este privat de hrana sau vremea este capricioasa, crapul poate sta nemancat chiar si o saptamana. /aca are hrana din abundenta el mananca pana "crapa" dupa care urmeaza di estia. In eneral di estia crapului este rapida, fiind insa dependenta si de temperatura apei si natura alimentelor. In eneral hrana nepreparata, cum ar fi porumbul, se di era mai reu, lucru nedorit atat de peste cat si de pescarul care someaza mai mult. 8uletele, raul fiert si alte preparate obtinute prin coacere sau prin fierbere sunt di erate mai usor iar pestele mananca mai des. 9aportul dintre timpul de di erare a hranei nepreparate fata de cele preparate este de 3$-, raport reflectat si in timpul de asteptare al pescarului care realizeaza nadirea. &a retinem ca sistemul di estiv al crapului se rezuma la un intestin, deci nu are stomac. /e aici rezulta ca randamentul prelucrarii alimentelor in sistemul di estiv al crapului nu este prea ridicat, de unde si nevoia permanenta a crapului de a consuma cantitati mari de hrana. ,xemplarele foarte mari de crap parcur zilnic uneori 6ilometri in cautare de hrana. 9evenind la faza de cautare si analiza a locurilor de pescuit la crap, trebuie sa subliniem ca atunci cand crapii executa sarituri este semn ca apa este oxi enata, hrana este pe placul lor iar acestia se manifesta ca atare. ,ste un semn mai mult decat promitator ca vom face o partida de pescuit reusita dar asta nu inseamna ca, obli atoriu, el va manca si din momeala noastra. Aici intervine si abilitatea noastra de pescari. :rebuie sa retinem ca, aproape ca o re ula, daca nadim intens un loc sansa capturarii unui exemplar mare este minima la inceput, primii veniti fiind crapii tineri, inconstienti, sau crapii salbatici ( care nu cunosc experienta capcanelor. Cum pleaca acestia apar si batranii. Un lucru demn de retinut este ca o lupta prelun ita cu un crap mare poate determina fu a bancului de crapi din zona. Printr(un sistem specific de comunicare, se pare ca acestia sunt avertizati de victima. Partea buna este ca, desi fricosi, crapii revin uneori destul de repede in zona de hranire. ,ste de remarcat faptul ca, in eneral, crapii raspund foarte bine la momelile cu care sunt invatati. /aca acestia au mancat numai porumb, cu si uranta ca vor prefera cele 3 boabe de porumb conservat prinse intr(un ac, in locul mult mai pretentioaselor bulete a atate cu ri.a in firul de par. Asadar, analizati cu atentie momelile celorlalti pescari care au prins crapi inaintea voastra. /esi nu este esentiala culoarea momelii, totusi culorile luminoase sunt preferate.

%ea u Ion ( 8ucuresti

I I. Principalele specii de crap intalnite in tara noastra. Particularitati.

In tara noastra crapul traieste in eneral in ape de ses, in lacuri de acumulare, in /unare, /elta /unarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare, reutatea medie a unui adult fiind de --.5 6 0 exemplarele cele mai mari pot depasi *0 6 1au o rata de crestere de -.* 6 7an2 si pot trai peste *0 de ani. Anumiti autori, citand vechi atestari documentare, atribuie romanilor meritul de a fi raspindit aceasta specie in toata ,uropa. 9eproducerea crapilor are loc in aprilie(mai cand o "crapoaica" matura poate avea o cantitate de icre de pana la )3 ; din masa sa neta. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de rea pentru femelele crap. <a depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela in abdomen a.utand la expulzarea icrelor. <oviturile repetate si deosebit de puternice pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si in aceste conditii, nu intotdeauna icrele sunt eliminate in totalitate, o parte ramanad in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult ( de unde si expresia "crap cu icre din mai multi ani". Icrele sunt depuse pe ve etatia submersa, de re ula in mai multe sedinte. Acestea sunt fecundate de masculi prin stropire cu lapti. /urata eclozarii icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de 5(= zile la o temperatura de )0 C sau de >(-0 zile la ->(-? C. In tara noastra se intalnesc mai multe specii de crap. In continuare vom prezenta speciile cele mai raspandite la noi, fara a epuiza insa subiectul. -. Crapul comun ( denumit si crap romanesc. &e aseamana cu carasul, avand corpul acoperit in intre ime cu solzi. In cazul exemplarelor de pana la - 6 , tinerii pescari deseori pot confunda cele doua specii de pesti, respectiv crapul si carasul. &pre deosebire de caras, el prezinta la baza urii doua mustati tactile iar spatele este curbat, intr(o masura mai mica sau mai mare. Culoarea este brun ( ar intie, cu nuante in functie si de particularitatile mediului in care traieste 1lacuri, rauri, /unare, /elta2. ,ste una dintre speciile cele mai spectaculoase si ravnite de catre pescari. ,xemplarele mari sunt foarte frumoase, robuste si ener ice, luptand cu indar.ire atunci cand sunt capturate, in timpul drilului. Aceasta specie de crap este cea mai raspandita in tara noastra .

,xemplarele salbatice 1crapul salbatic2, care traiesc in lacuri neamena.ate, /unare sau /elta se deosebesc prin forma lor usor alun ita, fusiforma. Acestia mai poarta numele si de crapi sui. %u stim in ce masura acestia formeaza o specie aparte dar, cel putin din punct de vedere anatomic si al

comportamentului, pot fi asimilati usor cu crapii romanesti.

Crapul romanesc 1comun2 are o alimentatie variata, in functie de sezon. Primavara si toamna acestia prefera hrana de ori ine animala spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura ve etala. Perioada optima de pescuit este toamna cand ). Crapul o linda ( se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. ,xceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi, rari si mari. Crapul o linda are culoare brun( albuie, cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. ,xemplarele batrane a.un la reutati impresionante, de peste 30 6 . In tara noastra acest crap mai este cunoscut si sub denumirea de crap &alonta. +odul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun.

3. Crapul olas ( este asemanator cu crapul o linda remarcandu(se absenta totala a solzilor de pe corpul acestora. ,xemplarele batrane a.un sa atin a varsta de 35 ( *0 de ani si o masa depeste *0 6 . 9emarcam ura orientata in .os, asemanatoare cu un sorb, prevazuta cu doua mustati. Acesti crapi pot scurma malul de pe fundul lacului, pana la adancimi de )0 cm, in cautarea larvelor. +odul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun.

*. Amurul sau Cteno 1Ctenophar@n odon idella2 denumit si :en 1crap chinezesc2. ,ste una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de natura predominant ve etala. Corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in

intre ime de solzi mari, de culoare ri(ar intie, cu nuante inchise pe spate. ,xemplarele mari atin uzual 30 6 si peste -30 cm lun ime. Acestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului.

5. "itofa ul si %ovacul 1Crapi chinezesti2. &unt doua specii extrem de raspandite in tara noastra, in special in lacurile de campie 1crescatorii2.

fitofa

novac <iteratura de specialitate indica doua ramuri distincte$ o specie de culoare mai deschisa 1care prefera planctonul de natura ve etala2 denumit uzual "itofa si o specie de culoare marmorata 1consuma plancton de ori ine animala2 denumita %ovac sau &an er. Acesta din urma poate fi deosebit de "itofa prin faptul ca are capul mai mare, cu branhii dezvoltate. Aceste specii de crapi chinezesti, din punct de vedere al pescarului sportiv, nu prezinta interes prea mare deoarece nu mananca momeala traditionala si deci nu pot fi capturate in mod sistematic prin procedee de pescuit sportiv. Chiar daca au fost incercari de elaborare a unor retete de momeli speciale pentru aceste specii de pesti, capturile au fost cu totul intamplatoare. Ironia soartei este ca %ovacul poate atin e dimensiuni uluitoare, depasind adesea =5 6 . Pentru pescar este o veritabila ispita. /imensiunile mari se datoreaza si hranirii fortate0 odata cu aspirarea apei acesta aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala 1un veritabil filtru2.

%ea u Ion ( 8ucuresti

I I I. Nade si momeli utilizate la pescuitul crapului

/upa cum am vazut in celelalte doua capitolele dedicate pescuitului crapului, crapii sunt omnivori si au preferinte alimentare in functie de sezon. /e la aceasta re ula face exceptie Amurul, acesta avand predilectie pentru hrana de natura ve etala. :ot in cate oria exceptiilor mai fac parte "itofa ul si %ovacul 1crapi chinezesti2 care consuma numai plancton de natura ve etala respectiv animala, acestia neputand fi capturati prin mi.loace specifice pescuitului sportiv decat in mod accidental ( motiv pentru care nu vom insista prea mult asupra lor. Nadele au rolul de a atra e si a mentine pestii in zona in care pescuim si sunt constituite, de re ula, din amestecuri de seminte 1soia, rau, porumb, canepa etc. ( intre i sau macinate2, aluat, arome, coloranti, continand uneori si cantitati moderate de rame, viermusi albi. %ada este bine sa fie aleasa corelat cu momeala utilizata si nu intamplator. Intotdeauna trebuie avut in vedere ca nada sa fie aleasa cu ri.a in functie de sezon, de caracteristicile lacului, de hrana naturala oferita de lacul in cauza. Momeala are rolul de a atra e pestele si de a(l determina sa in hita acul. Aceasta este fixata prin intermediul unor fire auxiliare, denumite uneori "fir de par", sau se fixeaza direct pe ac. <a fel ca si nada, momeala optima se ale e tinand cont de sezonul de pescuit, de caracteristicile lacului si de hrana naturala oferita de lac. Un lucru mai putin stiut de pescari este ca insasi P'(ul apei .oaca un rol important in ale erea sau prepararea nadei optime. Intr(un iaz bo at in calciu 1P' ridicat2 si deci si in hrana, nadele bo ate in aminoacizi sunt putin eficace. 8uletele "sarace", pe baza de ris, cu o aroma simpla ca atractant, reprezinta ale erea inteleapta pentru acest caz. 5 nada simpla si clasica cu o aroma si putin ulei volatil devine usor acida. Intr(o apa cu P'(ul A(A.5 aceasta diferenta prezinta interes pentru crap. In cazul apei dure 1P' >.52, nada de mai sus devine prea acida pierzandu(si atractivitatea ca urmare a radientului ridicat de aciditate 1diferenta mare de aciditate2. In acest caz vom pune in nada putin carbonat de calciu sau coa.a de ou care au rolul de a diminua aciditatea nadei. A se intele e aici ca problema este valabila atat pentru nada cat mai ales pentru momeala, cazul reprezentativ ( buletele. Aciditatea apei poate fi masurata cu reactivi sau se poate estima "la ochi"$ o apa cu al e pline de cochilii de scoici si melcisori este in eneral calcaroasa, unde crapii cresc repede si unde intalnim exemplare mari. Aici ne vom feri sa utilizam nade acide. /in contra, in cazul unei ape cu P' sub pra ul lui A, pescuitul este mult mai usor de practicat, fiind mai putina hrana. In acest caz crapii raspund mai usor la nadele imbo atite cu aminoacizi, ulei de peste, faina animala 1de oase2, vitamine. 9epet, in apele bo ate in hrana, aceasta nada acida nu prezinta interes deosebit pentru crap. Am facut un experiment in cateva randuri$ intr(o balta cu apa cu P' ridicat, am pescuit in conditii identice cu un bulete acid si unul simplu. &corul de *7? in favoarea buletelui simplu a demonstrat teoria P'(ului. Cu ani in urma un pescar mai in varsta a pescuit lan a mine folosind ca nada mamali a ramasa de la masa. ,u aveam mamali a speciala, indulcita, colorata si aromata. %umai ca mamali a mea mi(a adus un crap de - 6 pe cand vecinului, om simplu de tara, i(a adus 3 bucati la 3(>6 7buc.. +omelile si nadele pentru pescuitul crapului se impart in doua rupe importante, conform prezentarii din tabelul urmator$ Momeli / nade de origine vegetala

Momeli de origine animala Pentru pescuitul crapilor de orice marime$

porumbul 1de lapte, uscat sau fiert20

raul 1uscat sau fiert20 mazarea0 cartoful0 floarea soarelui0 castraveti, rosii0 mamali a0 painea0 buletele0 pufuleti.

viermusii 1de culoare alba sau roza20 libelulele0 ramele0 reierii0

5bs$ ,xperienta a aratat ca rezultate foarte bune se pot obtine prin combinarea mai multor nade sau momeli. Un exemplu il constituie amestecul de paine si mamali a ce poarta numele de cocolos.

Pentru pescuitul exemplarelor mari si foarte mari de crap$

lacustele0 coropisnita0 scoicile0 racii.

Atunci cand momelile individuale nu dau rezultatele scontate, se recomanda utilizarea acestora in diverse combinatii 1carcalete2. Cel mai des se foloseste combinatia dintre o momeala ve etala si una animala 1ex. mamali a cu rama sau viemusi, cocolosul cu rama sau viermusi2 si uneori rame si viermusi impreuna. Asa cum s(a amintit in repetate randuri, momeala se ale e in functie si de caracteristicile lacului 1hrana naturala, P'(ul apei, natura fundului bazinului, hidrodinamica apei...2 respectiv de anotimpul in care pescuim. %iciodata nu vom obtine satisfactii daca nu tinem cont de aceste observatii. In continuare vom prezenta cateva retete de preparare7conservare a principalelor momeli de ori ine ve etala. Porum ul ,ste, prin excelenta, cea mai raspandita momeala pentru crap avand in acelasi timp si o eficacitate extrem de ridicata. Pe lan a faptul ca porumbul este preferat de toti crapii, pretul acestuia este foarte redus iar utilizarea sa ca momeala este cat se poate de simpla. Porumbul se poate folosi in forma naturala 1porumb de lapte sau uscat2 sau prelucrat prin fierbere7conservare.

Porumbul crud 1de lapte2 este foarte ef icient si se poate procura in perioada iulie(au ust, perioada de la formarea bobului si pana la uscare. Pentru a avea la dispozitie porumb crud si in alt sezon

decat cel al verii, se colecteaza boabele crude si apoi se conserva prin con elare. Porumbul uscat este foarte eficient in special in cazul exemplarelor medii si mari de crap. Acesta se poate fixa de carli cu a.utorul unui fir subtire 1"fir de par"2 trecut prin boaba aurita, operatiune care necesita ceva experienta si rabdare. 5peratia este mult simplificata daca boaba este fiarta0 insirarea boabelor fierte pe "firul de par" 1fir de n@lon, ata, par de cal ...2 se poate face rapid, cu un ac simplu de cusut. Porumbul fiert mai prezinta avanta.ul ca se poate fixa direct in carli ul de pescuit. Prin adau area unei arome in apa, in timpul fierberii sau conservarii, porumbul devine o momeala foarte atractiva pentru crap. Porumb fiert, ata preparat, puteti cumpara direct din ma azinele de specialitate. 5ferta este deosebit de eneroasa fiind comercializate conserve cu diferite arome$ de miere, de vanilie, de anason, de ciocolata etc. Cel mai eficient, dupa parerea multor pescari cu experienta, ar fi porumbul cu aroma de anason. /ar ce facem daca dorim sa folosim cantitati mai mari de porumb fiert ca nada in amestec cu alte in rediente 4 Costurile ar putea sa fie mult mai ridicate # &olutia ar fi sa(l prepara chiar noi. 5 reteta de mare succes in prepararea boabelor de porumb fiert este urmatoarea$ se sorteaza boabele de porumb cu a.utorul unei site. 8oabele sortate se pun intr(un vas, de preferinta din inox. Peste boabe se adau a apa, in cantitate cam de doua ori cat cea de boabe. Pentru a creste atractivitatea boabelor se pot adau a si o serie de arome sub forma de uleiuri volatile sau plante aromate 1seminte de canepa, anason ... 2 adau ate in timpul fierberii. ,ste bine sa adau am si putina miere sau zahar in apa in care fierbe porumbul. 8oabele se fierb la foc mic timp de cca. - -7) pana la ) ore, in vasul permanent acoperit. /upa acest timp se opreste focul lasand boabele sa se raceasca odata cu apa. In acest fel boabele fierte se umfla fara sa se spar a. 8oabele "explodate" nu se folosesc la pescuitul crapului dar pot servi ca nada sau momeala pentru platica, babusca si caras. Ca arome pot fi folosite uleiurile volatile, &copex, Aromex, mierea etc. %u exista restrictii din punct de vedere al soiului de porumb folosit ca momeala insa eu prefer soiul de porumb "mocanesc" care prezinta o boaba neteda, lucioasa, de culoare rosiatica si care prin fierbere se umfla bine fara sa crape. In alte tari creste un soi de porumb cu boaba uriasa, foarte bun pentru pescuit si care se comercializeaza si la noi sub forma de conserve. /e retinut ca atunci cand boabele se pun direct in carli , numarul optim de boabe prinse in carli este de )(3, in functie de marimea acestora si de numarul carli ului 1deschiderea sa20 intotdeauna trebuie sa retinem ca varful carli ului trebuie sa fie liber, putin iesit din ultima boaba, altfel existand pericolul ca boabele sa impiedice carli ul sa intepe pestele. Carli ele se vor le a de linie cu fir textil de 0.)(0.)5 mm rosime si o lun ime de circa -0 cm lun ime. Pe firul textil se pot insera inca 3(5 boabe, alaturi de cele prinse in carli . /e retinut ca primavara, la pescuitul ciortanului, se pot obtine rezultate superioare daca boabele sunt decorticate 1se indeparteaza coa.a2. Ca nada de o eficienta extraordinara mentionam boabele de porumb pra.ite in emulsii cu ulei de usturoi, care atra si mentin pe loc si pe cei mai pretentiosi crapi. Acest tip de nada este mai putin cunoscuta si utilizata de catre pescari. !raul ,ste o samanta excelenta, foarte eficienta pentru crapi, desi adesea omisa de crapisti. ,ste foarte eficienta in special primavara, cand crapii prefera alimentele mici si moi. %adirea cu rau, fiert sau nu, atra e si pesti mai mici care sunt urmati de crapi. B omotul de la impactul boabelor de rau cu apa atra e si stimuleaza crapii din zona. &in urul dezavanta. este ca raul atra e foarte multa albitura, care uneori ne sacaie prea mult. Carto"ul ,ste o momeala care, sub forma de cubulete de diferite marimi si conservate in saramura, ne poate aduce capturi impresionante, in special cand celelalte momeli 1porumb, bulete...2 nu dau

roade. :otusi, nu recomandam cartoful ca o momeala foarte eficienta ci mai de raba ca o alternativa pentru perioadele cand crapii nu consuma momelile traditionale. #uletele "ara indoiala, buletele reprezinta cea mai complexa momeala utilizata la pescuitul crapului, putand avea o ama foarte lar a de marimi, culori, ust, miros si chiar densitate, caracteristici care nu pot fi obtinute la alte tipuri de momeli, cum ar fi semintele, de exemplu. 5 caracteristica foarte importanta a buletelor este aceea de a permite ale erea selectiva a speciilor de pesti pe care dorim sa(i pescuim, evitand astfel trasaturile sacaietoare ale altor "nepoftiti" 1platica, carasul...2. &i ca sa reamintim ca o momeala buna trebuie sa fie usor de di erat, buletele este realizat pe baza de paste fainoase, preparate prin fierbere, deci usor di erabile. Astfel, un bulet realizat dintr(un aluat bun va fi di erat in maximum 3 ore fata de unul cu componente brute 1seminte2 care poate necesita un timp de circa 5(= ore pentru o di erare completa, ciclul de hranire fiind redus in primul caz la .umatate, iar crapul va manca mai des 5 alta caracteristica importanta a buletelor este consistenta. &e considera ca un bulete de calitate trebuie sa aiba o consistenta care sa(i asi ure o rezistenta corespunzatoare in timpul lansarii si sa reziste in apa mult timp, fara a se inmuia si apoi dezinte ra in apa0 cand crapul musca buletele, acestea trebuie sa se spar a fara efort prea mare, moment in care se elibereaza un norisor de arome ce nu(i va permite crapului sa plece fara a consuma momeala. Primavara, buletele pot fi ceva mai moi. Ale erea compozitiei optime a buletelui trebuie sa se faca in functie de sezon, de P'(ul apei, de specia de crap urmarita etc. Principalele in rediente ale buletelor sunt, in ordinea preferintelor, faina de soia, de orez, proteinele de lapte, faina de peste, faina de rau, de porumb etc.. &oia si faina de peste proaspata dau rezultatul cel mai spectaculos aproape pentru toate speciile de crap. Pentru a usura realizarea buletelor se pot utiliza cu mare succes amestecurile &:A9 8AI:& care permit obtinerea oricarui tip de bulete. Cele mai bune rezultate am obtinut cu Protein +ix si "ish +ix, proportia celor doua componente fiind variabila de la un anotimp la altul. Aceste amestecuri contin printre altele si elemente solubile care sporesc atractivitatea momelei, similar aromelor. 5 remarca foarte importanta este ca buletele trebuie sa fie proaspete pentru a da rezultatul scontat, adica marele crap. Un bulete vechi este deseori ocolit de crapii

experimentati. In continuare va prezentam urmatoarele retete de bulete, preluate din literatura de specialitate si incercate de noi cu succes in decursul ultimilor doi ani. /esi pre atirea prin mi.loace

proprii a buletelor nu este prea simpla, marele avanta. consta in prospetimea arantata a acestora.
Pentru pescuitul de vara: Pentru pescuitul de toamna: )00 ermeni de porumb0 -00 seminte rau fine0 -00 seminte de orez fine0 -00 proteine de lapte0 300 faina rasa de soia0 -50 amestec seminte pentru canari0 50 seminte de hamei desalinizata. -00 boabe de porumb0 )00 semnite de rau0 )50 faina rasa de soia0 )00 faina rasa de peste0 -00 8ird("ood pur0 50 ermeni de rau0 )50 boabe de porumb0 )00 seminte de rau0 -50 canepa pra.ita si macinata0 )50 faina rasa de soia0 -50 proteine de lapte0 50 9obin 9ed pur0 50 decorticat de soia0

.... 5bs$ toate semintele si ermenii mentionati in retetele de mai sus se macina inainte de prepararea aluatului. <a un 6 de mixtura se adau a de la 5 la -0 oua proaspete. +odul de preparare este urmatorul$ se amesteca in redientele timp de -5()0 min. dupa care se lasa aluatul la dospit tot cam -5()0 min.. Acesta trebuie sa aiba o consistenta nu prea moale dar nici prea dura si nu trebuie sa fie lipicios. /upa aceasta operatie are loc modelarea buletelor fie manual, similar prepararii perisoarelor, fie cu a.utorul unor forme speciale similare celor prezentate in fi ura alaturata. 8uletele se fierb si apoi se aseaza pe o panza pentru a se usca. +arimea buletelor variaza de la > mm 1microbulete2 la 35 mm 1bulete Cumbo2.

Cele mai spectaculoase capturi au fost prinse, in cele mai multe cazuri, cu a.utorul buletelor medii ->()0 mm care se pot le a de carli 1- sau ) bucati2 cu a.utorul unui fir ca in fi ura alaturata. "irul utilizat poate fi un fir dentar.

In cazul buletelor foarte mari, frecvent au loc rateuri datorita "mascarii" carli ului de catre

bulete. Pentru a realiza bulete aromate, ama de arome &tar 8aits este foarte potrivita. /e mentionat ca atunci cand buletele simple nu dau rezultate, se recomanda utilizarea aromelor in combinatie cu solventi, acizi or anici, aldehide de fructe. Inainte de lansare, dupa caz, putem folosi aromele tip spra@. Cand nada este aruncata in cantitati mici se recomanda supradozarea buletelor cu arome. /aca nadim din abundenta atunci vom fi mai economi cu aromele. 5ri de cate ori avem ocazia, nu trebuie sa omitem din reteta si o mica doza de zahar, ca atractant. 9ezultate remarcabile putem obtine adau and la reteta uleiuri volatile de usturoi 1foarte eficient2, coriandru, canepa, anason, chimen, menta, lamaie. Uleiurile pure precum Complex 5il sunt de asemenea destul de eficiente. Uleiurile se introduc in compozitia aluatului, la preparare, sau se pot folosi la umectarea buletelor inainte de lansare. :ensiunea superficiala foarte mare face ca uleiurile sa fie absorbite foarte rapid in masa buletelor. :rebuie mentionat ca uleiurile volatile sunt foarte concentrate astfel ca poate fi suficienta pentru aromare si o cantitate echivalenta cu 3(* picaturi76 de aluat. In literatura de specialitate straina se mentioneaza cazul unui campion mondial de pescuit la crap care umecta buletele in tuica naturala. &e pare ca aroma alcolului, in eneral, este a reata de crap0 totodata, alcolul 1tuica2 favorizeaza descompunerea lenta a stratului superficial al buletelui care difuzeaza lent in apa atra and pestii. In lipsa uleiurilor putem folosi si ierburile si semintele aromatice. Personal folosesc cu bune rezultate leusteanul, anasonul, coriandrul, menta, seminte de canepa. 9eamintim ca, in apele foarte bo ate in hrana, buletele simple pot fi uneori mult mai eficace decat cele puternic aromate. Culoarea buletelor nu este esentiala dar este bine sa fie in ton cu aroma 1bulete cu miros de peste(culoare maro etc.2. In apele intunecate culorile deschise pot da rezultate bune. 5 cate orie aparte de bulete o reprezinta buletele solubile. Acestea se folosesc cu randament bun primavara si iarna0 vara sunt la fel de preferate dar atra "albitura" care le pot consuma inainte de venirea crapilor. 8uletele solubile se pot prepara din acelasi aluat ca si celelalte dar uscate, fara a fi fierte sau, dupa preferinta, se pot fierbe cel mult -(3 minute. Pentru cele nefierte, in reteta oualele se inlocuiesc cu lapte praf. Atentie $ Aceste bulete pot da rezultate satisfacatoare si bune la pescuitul fitofa ului 1in special crapul %ovac2. In cazul lacurilor cu fundul acoperit de ve etatie sau cu strat ros de noroi, utilizarea unor bulete flotante, plutitoare, poate fi salvatoare. Acestea se realizeaza in conditii mai speciale utilizand mixturi cu ranulatie fina, bo ate in proteine de lapte. +ix "lottant &tar 8aits si Protein +ix, cernute fin, reprezinta varianta cea mai indicata. 8uletele flotante bine realizate pot rezista in apa si )* de ore. /upa caz, buletele flotante pot fi incarcate cu mici fire de plumb astfel incat densitatea echivalenta sa fie apropiata sau putin mai mare decat cea a apei. In continuare prezentam doua retete de bulete clasice, apartinand unor campioni mondiali de pescuit la crap, retete care au la baza produsele firmei &ensas.

%ara, in conditii de nadire grea

&oamna

- 6 8ird "ood +ix *00 +ulti"ruits +ix 500 CarpDs - lin ura de supa stimulator de apetit "ish >(-0 ml +e a &Eeetner -0(-5 ml &copex )0 ml ulei masline

- 6 Proteine +ix *50 8ird "ood +ix sau C,/, *50 +ulti"ruits +ix >(-0 ml ulei Indian &pice >(-0 ml ulei masline )00 %atural "ood -5()0 ml ulei de canepa )5(30 ml atractant neutru >(-0 ml +e a ,Eeetner

Primavara putem folosi reteta de toamna dar fara fierbere, ci doar uscare 5 zile in aer liber. In ultima instanta, cand nu reusim sa realizam un bulete de calitate, sau cand timpul nu este eneros cu noi, putem achizitiona buletele din comert. 9ezultatele cele mai bune le(am inre istrat cu buletele produse de &ensas, cu conditia ca acestea sa nu fie prea vechi. Ca un ultim sfat, retetele recomandate de noi sunt verificate cu bune rezultate pe balti din zona 8ucurestiului dar suntem convinsi ca pot fi ima inate mult mai multe combinatii, unele poate chiar mai eficiente, totul depinzand de inspiratia fiecaruia. Mamaliga +amali a este nada7momeala cu cea mai lar a utilizare in pescuitul sportiv. Aprecierea acestei nade se datoreaza in primul rand usurintei cu care este realizata dar si rezultatelor remarcabile obtinute in pescuitul mai multor specii de pesti dintre care amintim carasul, platica, albitura si nu in ultimul rand crapul. Mamaliga pentru nada Pentru a pre ati o mamali a pentru nadire nu avem nevoie decat de malai, de preferat extra, si de apa. &e pune apa la fiert intr(un tuci de fonta, cu )(3 maini de malai in ea si se lasa la fiert pana da in clocot. Apoi adau am cam .umatate din cantitatea de malai necesara, a.ustandu(se cantitatea de apa astfel incat compozitia sa fie putin vascoasa. /upa caz, vom adau a colorant alimentar rosu sau alben 1sofran2, arome, indulcitor 1zahar, miere2, seminte de in, floarea soarelui etc., pra.ite si macinate. &e amesteca cat mai des pana cand compozitia este bine fiarta. In continuare vom adau a treptat si vom amesteca bine si restul de malai pana se obtine mamali a de consistenta dorita. +amali a se va rasturna pe un capac de lemn avand ri.a sa nu cada coa.a arsa si afumata, formata pe fundul tuciului. +amali a astfel obtinuta se poate folosi cu succes ca nada pusa pe arc, fiind in acelasi timp si balast, sau poate fi aruncata in zona de pescuit cu a.utorul unei prastii. 9eteta poate fi adaptata in functie de inventivitatea fiecaruia. Unii pescari adau a in continutul nadei si mici cantitati de ainat de pasare 1de aina2. &e pare ca mirosul acestuia atra e foarte bine crapul, in special pe cel romanesc. Uleiurile volatile de usturoi, o picatura, maxim doua, sunt de asemenea foarte eficiente. Mamaliga pentru momeala 'patratica( &pre deosebire de mamali a pentru nada obtinuta prin reteta de mai sus, mamali a pentru patratica, folosita ca momeala in carli , este mai reu de realizat. Aceasta nu trebuie sa fie prea dura insa trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a ramane in carli in timpul lanseului si, dupa aceea, timp de mai multe ore, in apa. 5 mamali a incorect realizata nu

rezista in apa decat circa )0(30 min., ceea ce este total insuficient, mai ales la pescuitul crapului. 5 mamali a de calitate este usor plastica dar suficient de dura pentru a se pastra in carli timp de cel putin )(3 ore. 9etetele de preparare a mamali ii pentru patratica sunt destul de numeroase si care mai de care se poate lauda cu un artificiu care asi ura produsului sau un succes teribil. &titi cum sunt pescarii # In continuare va voi prezenta o reteta proprie, la modul relativ spus, dar care va poate da satisfactii depline. &e ia o masura de faina si doua de malai fin cernut. &e pune cca. -73 din cantitate la fiert intr(un ceaun cu circa 3 masuri de apa. Cand compozitia a fiert, se adau a lin ura de miere sau )(3 pastile de zaharina 1nu fermenteaza prea repede2, un virf de cutit de sofran si *(5 picaturi de esenta de anason. &e adau a treptat si cantitatea de malai7faina ramase, amestacandu(se continuu. Cand s(a fiert suficient, mamali a se rastoarna pe un capac de lemn. &e introduce mamali a intr(o bucata de panza, dres de dama si se face o min e ceva mai mare decat pumnul, stransa bine cu materialul respectiv si apoi latita pentru a putea fi fiarta uniform pe intrea a sectiune. /eci, dupa aceea se fierbe pana cand aceasta pluteste in vasul cu apa. &e lasa sa se scur a pe un fund de lemn dupa care se scoate din material. Aceasta poate fi apoi$ o taiata cubulete de diferite marimi 1cu latura de =(30 mm2, dupa dorinta0 o facuta cocolos prin framantarea acesteia impreuna cu putin srot, pesmet macinat sau chiar putina paine proaspata. Pentru a putea fi framantata, mamali a se inmoaie putin in apa pana devine de consistenta plastelinei. De tinut minte:

mamali a nu trebuie sa aiba miros de mancare, pra.eli sau alte alimente pe care le consumam sau le(am preparat anterior in ceaun0 fumatorii trebuie sa se abtina de la fumat in tot acest timp, chiar daca le este reu, deoarece mirosul de tutun nu este deloc a reat de crap. <a fel cand fixam nada si momeala in carli . :utunul este cea mai eficienta "antimomeala"0 apa pentru prepararea mamali ii este bine sa fie luata din lac sau dintr(o fantana curata, apa plata imbuteliata sau, in caz extrem, apa de robinet tinuta -() zile intr(un vas in aer liber0 in loc de zahar este preferabil sa folosim miere curata sau pastile de zaharina, deoarece mamali a va fermenta mai reu pe timp foarte calduros.

&ubiectul urmator$ "/espre monturi" 1in curand2. Autor$ Iancu 'oria ( 8ucuresti

Porumbul conservat ( momeala ideala pentru crap

Crapul este specia de peste cu cea mai mare raspandire la noi in tara, fiind specia cea mai vizata de pescari in aproape toate anotimpurile. Asa cum se stie, dieta crapului cunoaste o evolutie in functie de sezonul de pescuit, primavara si toamna fiind preferate momelile de natura animala si continut proteic mai ridicat iar in anotimpul calduros, de vara, fiind preferate momelile de natura ve etala. /in cate oria momelilor ve etale porumbul si derivatele sale se dovedesc a fi momelile cele mai productive si de succes. /e altfel, in literatura de specialitate, fura.ele pentru hranirea crapilor contin obli atoriu porumb intre )0( 30 ; restul fiind completat cu srot de floarea soarelui, rau si alte in rediente. Porumbul folosit ca momeala se poate folosi ca atare, uscat sau inmuiat in apa cu *> de ore inainte de partida de pescuit. :rebuie remarcat ca acest tip de momeala nu da rezultate bune decat in cazul crapilor mari, care detin o dentitie solida ( dinti farin ieni, asezati in 3 serii, cate 5 pe fiecare parte. In cazul exemplarelor mai mici de crap, porumbul uscat nu este recomandat, preferandu(se mamali a, porumbul crud 1de lapte2 sau porumbul fiert7conservat. Conservele de porumb special pentru pescuit sunt insa relativ scumpe. Acestea pot avea arome de anason 1cu cele mai bune rezultate2, de miere, de scoica, de vanilie, de ciocolata etc. <a nevoie se pot folosi conservele de porumb comestibile. Acestea contin diverse arome, conservant ... si par a suplini cu succes conservele speciale pentru pescuit. Iata in continuare si cateva retete verificate, cu a.utorul carora ne putem constitui sin uri rezervele necesare de porumb pentru pescuit$ -. Porumb de lapte ( acesta se poate procura incepand cu sfarsitul lunii iulie, pana la inceputul lunii septembrie. In aceasta perioada putem folosi porumb proaspat cu rezultatele cele mai bune. /upa caz, boabele se pot lasa )*(*> de ore in apa cu diverse arome 1anason, miere, vanilie2 dupa care se pot folosi direct0 ). Porumb con elat ( este cea mai la indemana metoda de conservare a porumbului de la un an la altul. In acest caz se curata porumbul proaspat, crud, fara sa spar em boaba, dupa care acesta se pune in mai multe pun i mai mici 1portii care a.un pentru o partida de pescuit2 si se con eleaza. Pe tot parcursul anului boabele se pot folosi cu rezultate deosebit de bune. 5bservatie$ boabele decon elate nu mai pot fi recon elate a doua oara pentru ca se strica0 deci, vom avea ri.a sa luam la noi doar cantitatea de porumb de care avem nevoie intr(o partida de pescuit, cu toleranta de ri oare. 3. Porumb conservat ( se curata porumbul crud 1de lapte2 fara sa(i spar em boaba si se pune in borcane de )00()50 , dupa care punem apa pana acoperim porumbul complet. In functie de preferinte se adau a si arome$ miere, vanilie, boabe de anason 1)0(30 boabe2 etc. /upa aceea se capsuleaza borcanele cu capace. Cel mai bine este sa folosim borcanele cu capace pe filet. 8orcanele se pun intr(un vas cu apa 1un fel de cratita mai mare, .oasa2 si punem apa pana le acoperim in proportie de A5(>0 ; 0 apoi le punem sa fiarba la foc moderat. In timpul fierberii vom acoperi borcanele cu o carpa umeda pentru a le mentine in aburi fierbinti. Procesul de fierbere dureaza cam =0(?0 min 1valorile mici pentru porumb foarte crud2. *. Porumb fiert si conservat ( daca am pierdut ocazia sa ne facem conserve cand inca se asea porumbul crud nu ne ramane decat sa fierbem porumbul uscat intr(o oala sub presiune timp de cca. *0 (=0 min. la foc normal, dupa care folosim tehnolo ia descrisa la punctul 3. Utilizand metodele descrise mai sus vom fi si uri ca pe tot timpul anului vom avea propriile noastre rezerve de porumb pentru nada sau momeala, la costuri rezonabile. 9etetele sunt verificate, cu precizarea ca timpii de fierbere la pct. *2 pot fi usor diferiti in functie si de soiul de porumb disponibil, de radul sau de uscare.

.......%ade crap
9eteta I Compozitie$ )6 porumb uscat, - 6 rau, -7) 6 boabe soia, -7) 6 seminte floarea soarelui, -7) 6 seminte canari sau pasari mici 1optional2, - 6 mazare la conserva, cate -7) 6 din urmatoarele$ srot, malai, faina, apoi un plic lapte praf 1cred ca are *00(500 rame2 din cel ieftin, un pachet pesmet si unul de ris, -7) 6 zahar, 5(= oua, un borcan de miere. Compozitia se imparte in doua$ semintele si boabele se pun impreuna la inmuiat, bine amestecate 1fara mazare#2. Ideal *> de ore, se poate si cu )* de ore. Cele de floarea soarelui sunt Eater(proof si daca nada nu se lea a bine ai sansa sa le vezi plutind prin apa la aruncare. ,u de multe ori am renuntat la ele, dar reteta ori inala le includea. "ainurile, zaharul si laptele praf se pot amesteca separat pana la omo enizare, evident fara oua si miere. Cu o seara inainte scot semintele muiate intr(un li hean mai mare unde incep sa le amestec cu "fainurile" pe care le adau treptat. Acum se adau a si mazarea cu tot cu zeama. /aca mai este nevoie, adau apa din vasul unde au fost tinute la inmuiat dar, atentie, cu z arcenie0 scopul este sa se obtina o compozitie "umeda" nu una imbibata de apa. &e amesteca bine si se mai lasa ceva timp, poate fi o ora sau chiar doua pentru ca totul sa fie uniform umezit. Cel mai bine este sa se pastreze de(o parte o mica cantitate din amestecul cu faina, malai etc. care poate fi adau at in caz ca iese o compozitie prea moale. Apoi se adau a mierea, ouale si evident se amesteca iarasi bine. Compozitia finala ideala trebuie sa arate asa$ sa se vada bine boabele iar "liantul" dintre ele abia sa se hiceasca. &i trebuie sa fie foarte tare si destul de lipicioasa. ,u momesc cu prastia si de aceea fac de seara u uloaie nu foarte mari pe care le pun separat intr(un li hean neacoperit. /aca mi(a iesit bine nada ele se mai intaresc peste noapte si pot fi usor aruncate fara sa se sfarame. 5 parte din nada o pastrez pentru arc. &e pune putina pe momitor, numai cat incape in interiorul arcului culisant. :ot din aceeasi compozitie mai auresc pe balta boabe de porumb pe care le pun pe fir. 5ricum, una peste alta, am observat ca nada asta atra e mai ales cteno. Crapul romanesc a venit mai rar si atunci a venit la boiles. 9eteta II ( formula imbunatatita Compozitie$ )6 porumb uscat, - 6 rau, -7) 6 boabe soia, - 6 seminte canepa, -7) 6 seminte canari sau pasari mici, - 6 mazare la conserva, cate -7) 6 din urmatoarele$ srot, malai, faina, apoi un plic lapte praf 1cred ca are *00(500 rame2 din cel ieftin, un pachet pesmet si unul de ris, 300(*00 rame piper pisat, 300(*00 rame boia iute, - 6 zahar, 5(= oua. &e fierb boabele separat, cele de canepa se fierb pana pleznesc. &e lasa la racit apoi se scur de apa si se amesteca. Prafurile si fainurile se amesteca separat pana la omo enizare apoi se amesteca cu boabele fierte. Ideea este aceeasi, in nada finala trebuie sa se vada mai ales boabele din compozitie si mai putin "liantul". &e pare ca piperul si praful de boia sunt un puternic atractant. /aca mai e nevoie de apa evident se foloseste din cea ramasa de la fiertul boabelor. Constatarea prietenului meu a fost ca daca nadea cu boabe nefierte venea crapul si manca apoi facea o pauza mult mai mare pana sa manance iarasi. /aca nadesti prea putin locul ai sanse mai putine sa atra i pestele, daca nadesti prea mult, crapul vine, mananca si pleaca. +ierea am scos(o din formula pentru ca atra ea foarte mult puiet. "ir intins tututor# +ircea ,pure