Curiozități despre pești!!!!

Peștele lin:

1. Corpul luceste protejat de un strat gros de piele cu o bogata secretie de mucus.

2. I-se mai spune si doctorul pestilor deoarece se freaca de pestii raniti sau bolnavi
vindecandu-i cu aceasta secretie.

3. In rauri este mai rar intalnit, pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare.

4. Prima radie a inotătoarei ventrale a masculilor de lin este groasa, in timp ce cea
a femelelor este mai subtire, caracteristica dupa care sexele se pot recunoaste
usor.

5. Masculii sunt ceva mai mici decat femelele de lin de aceeasi varsta.

6. Linul creste lent, desi are o mare pofta de mancare.

7. În timpul revarsarii apelor, linul paraseste matca, odata cu crapul, deplasandu-

se in locurile proaspat inundate, insa si dupa retragerea apelor ramane in
continuare in bratele moarte, in baltile de revarsare, in gropile de cariera sau in
canale.

8. Pentru iarna isi sapa un "culcus", intrand in intregime in mal, unde hiberneaza
pe toata durata iernii, in lacurile cu apa limpede nu sta in portiunile apropiate
de mal, unde ar putea fi observat cu usurinta, ci se trage mai spre interiorul
apei, la adapostul plantelor acvatice.

9. Linul este un peste extrem de incet si lenes.

10.Odata cu hrana, linul inghite de regula si mici cantitati de mal.

Peștele Spada:

1. Femelele sunt mai mari decat masculii, iar speciile de peste spada din oceanul
Pacific sunt mai mari decat cele din oceanul Atlantic sau marea
Mediteraneana.

2. Isi folosesc „sabia” pentru a imparti in bucati mai mici prada mare, in timp ce
prada mai mica este inghitita intreaga.

3. Inamicii pestelui sabie este in priml rand si evident.. OMUL. Inamicii naturali
sunt balena ucigasa, si alti cativa pesti (Makaira nigricans, Makaira indica,
Istiophorus albicans, Thunnus albacares, Coryphaena hippurus). Tinerii sunt
vanati si mancati de rechini.

4. Pestele spada nu are dinți

5. Pana atinge lungimea de 1m puietul are o dunga laterala care dispare treptat.
 6. Ca si alte specii de rechin au niste organe speciale care le asigura incalzirea
ochilor si a creierului.

7. . Femelele, datorita fertilitatii lor ridicate, transporta pana la 50 de milioane

de oua.

8. In antichitate navigatorii se temeau de spestele spada.

9. Are corpul lipsit de solzi, alungit, aproximativ fusiform, ascuțit la cele două
extremități, cu pedunculul caudal îngust și prevăzut median cu o puternică
carenă laterală.

10.Deseori își înfige rostrul adânc în lemnul bărcilor și chiar al navelor mari, unde
adeseori își rupe această armă de temut.

Peştele leu:

1. Această specie constituie una dintre cele mai frumoase categorii de peşti de
pe Planetă.

2. Peştii-Leu au spini dorsali veninoşi pe care îi folosesc ca instrument de

apărare: atunci când se simt ameninţaţi, ei îşi întâmpină atacatorii stand cu
capul în jos, pentru ca spinii să îi iasă în faţă.

3. Înţepătura unui peşte-leu nu este mortală pentru oameni, însă este extrem de
dureroasă, putând provoca dureri de cap, stări de vomă şi dificultăţi
respiratorii.

4. În ceea ce priveşte modul în care această specie se hrănăşte, biologii explică

faptul că aceşti peşti ăli înghit hrana cu totul şi că fac asta profitând de un
comportament numit „naivitatea prăzii”.
 5. Peştii-leu nu pot fi capturaţi cu ajutorul tehnicilor obişnuite.

6. În perioada de curte, masculi sunt deosebit de agresivi.

7. Masculul agresiv devine de culoare mai închisă și îndreaptă aripioarele dorsale

spinoase otrăvitoare către un alt individ, care pliază înotătoarele pectorale și
înoată.

8. Aceștia ajung la pubertate în mai puțin de un an și se nasc tot timpul în ape

mai calde.

9. Peștele leu este lent și se comportă ca și cum ar fi extrem de încrezători sau

indiferenti la amenințări.

10.Peştele-leu este o specie indo-pacifică, dar, de-a lungul timpului a fost

introdus în Caraibe, coasta estică a SUA şi chiar în Marea Mediterana.

Pestele morun:

1. Mişcarea sa este mai greoaie.

2. Numărul scuturilor osoase de pe partea dorsală este de 11 – 15, cel al

scuturilor laterale 40-60, iar cel de pe partea ventrală 9-12. Scuturile osoase
se adâncesc treptat în piele, la exemplarele bătrâne se pot vedea mai puţin.

3. Cu înaintarea sa în vârstă i-se modifică şi botul, devine mai moale şi treptat

se scurtează.

4. Pentru reproducere se retrage în râuri.

 5. Trăiește până la 100 de ani

6. Creşte deosebit de repede în primii patru ani de viaţă, după care creşterea
se încetineşte.

7. Sturionii sălbatici din România sunt printre ultimii din Europa. Doar aici și în
Bulgaria se mai găsesc astfel de populații, potrivit rapoartelor UE.

8. O femelă morun produce icre din 6 în 6 ani şi ajunge la maturitatea sexuală

la 18 ani.

9. Morunul este cel mai mare peşte de apă dulce din lume.

10.Este lipsit de solzi, iar corpul este acoperit cu cinci rânduri de plăci (scuturi)
osoase mici longitudinale.

Peștele păun:

1. Este un pește marin perciform din familia labridelor, de pe coastele de

est a Oceanului Atlantic, regiunea litorală a Mării Mediterane și sudul
Mării Negre, destul de rar semnalat pe coastele românești.

2. Corpul este alungit și comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi

mărunți

3. Capul este lipsit de solzi.

4. Botul este alungit, cu gura terminală, mică, prevăzută cu buze subțiri și

cu dinți neegali, dispuși pe două rânduri, unii dintre ei având forma de
canini.
5. Coloritul corpului este extrem de viu: spatele este albastru-verzui; pe
flancuri, mai aproape de spate, se găsește o dungă largă, portocalie,
uneori în zig-zag.

6. Înotătoarea dorsală cu 9 (excepțional 8) spini și 11-12 raze moi,

prezintă o excavație în regiunea anterioară.

7. Înotătoarea anală este alungită și așezată aproximativ sub jumătatea

înotătoarei dorsale. Linia laterală numără 73-80 de solzi.

8. Flancurile sunt argintii, cu dungi longitudinale violete.

9. Pe opercul se află o pată albastră; la baza pectoralei - una neagră, iar

pe dorsală, între razele anterioare 2-5, se observă o pată violetă sau
neagră.

10.Pe litoralul românesc al Mării Negre se întâlnește foarte rar.