Balena ucigasa

Balena ucigasa, sau orca, face parte din familia Delphinidae. Este cel mai mare membru al acestei
familii, cu o lungime de circa 10 metri si o greutate de 9 tone. Femelele au o talie ceva mai mica,
atingand 7 metri in lungime. Aripa dorsala a acestor mamifere marine este foarte inalta, in
medie de 1,8 metri.
Denumirea de balena ucigasa se datoreaza falcilor puternice ale acestui animal, si dintilor lungi si
ascutiti, de forma conica, 50 la numar. Din dieta lor fac parte pestii, cefalopodele, alte
mamifere marine (incluzand si alte specii de balene, pe care le vaneaza in grup, utilizand diferite
strategii). Cand vaneaza ele pot atinge viteze de pana la 60 km/h. Hrana lor preferata este tonul
(Thunnus thynnus), motiv pentru care orcile pot fi des observate urmarind vasele de pescuit ;
spre disperarea pescarilor, ele rup adesea plasele pentru a ajunge la mult ravnita delicatesa. Nu
au fost raportate cazuri in care balena ucigasa sa atace oameni sau vase.

Orcile pot fi intalnite in mai toate oceanele lumii, dar prefera apele reci si temperate. Unele
populatii migreaza, in timp ce altele raman populatii locale, eventual calatorind pe distante
scurte si pe rute predictibile.

Perioada de gestatie a acestor mamifere este de 16-17 luni. La nastere, puii cantaresc in medie
180 kg, si sunt alaptati timp de 2 ani.

Viata sociala este foarte activa, ele traiesc in grupuri alcatuite din cateva familii, o familie
numarand 4-5 membri. Ierarhia grupurilor este dezvoltata pe un sistem matriarhal.

Rechinul alb
Rechinul alb , Carchrodon carcharias , cunoscut drept Marele Alb este probabil cel mai faimos
din specia rechinilor. Apartine unei familii de rechini cunoscuti drept inotatori rapizi numiti
rechini mackerel si este cel mai mare carnivor de pe pamant , din zilele noastre , in afara de cei
care se hranesc cu plancton , cum ar fi balena . Cel mai mare rechin prins vreodata avea 6.4
metri si cantarea 3312 kg . Stramosii lui erau de trei ori mai mari si aveau dinti de 16 cm.
In afara de petele albe si de marimea lor rechinii albi pot fi identificati dupa forma dintilor lor ,
asta daca cineva are curajul de a se apropia atat de mult . Dintii de pe falca inferioara sunt
folositi pentru a apuca si tine prada . Dintii in forma triunghiulara de pe falca superioara sunt

folositi pentru a sfasia . In spatele acestui sir de dinti se afla multe alte siruri . Atunci cand un
dinte din fata este pierdut el este imediat inlocuit de un dinte din sirurile celelalte.
Se cunoaste foarte putin despre modul de reproducere al rechinului alb . Recent a fost
examinata o femela insarcinata . Sezonul reproducerii este necunoscut ; se pare a fi perioada
primavara-vara . Se credea ca o femela face cam doi pui dar s-a descoperit ca numarul acestora
este cuprins intre 9 si 11 . Nasterea nu a fost nuciodata vazuta sau studiata . Rechinii albi sunt
ovovipari , ceea ce inseamna ca ei poarta oua in interiorul corpului lor pana cand puii sunt
nascuti . Acestia sunt nascuti vii , perfect formati si pregatiti de a vana . Puii rechinului alb pot
avea 1.4 metri si sunt dotati cu o dantura completa.
Fiind un peste cu o raza de actiune mare rechinul alb traieste atat in Oceanul Pacific , cat si in
oceanele Atlantic si Indian , de la tropice pana la cercurile polare. Acest rechin este gasit de
obicei in apele adanci ale platformei continentale
Ochii rechinului sunt formati pentru vederea diurna si majoritatea atacurilor le da in timpul zilei
. Oamenii il considera unul din cei mai peiculosi rechini datorita marimii sale , comportamentului
agresiv si obiceiului de a inota si in apele mai putin adanci in cautare de hrana . Scufundatori si
inotatori au fost atacati de acest rechin. Unii scufundatori au afirmat ca este o creatura timida
care fuge la apropierea omului
Este un pradator lacom si de temut . Prada sa consta intr-o larga varietate de pesti ososi , alti
rechini , pasari de mare broaste testoase de mare , mamifere marine cum ar fi focile , leii de
mare , vidrele si altele . Strategia sa consta intr-un atac surprinzator si rapid din spate ,
provocand o rana mare . Cel atacat de cele mai mule ori moare datorita traumei sau a pierderii
de sange , insa muscaturile pot fi si superficiale sau plasate gresit pe corpul prazii , ingaduindu-i
sa supravietuiasca atacului si sa scape doar cu cateva cicatrici.
Numarul de rechini albi a scazut in ultimul timp astfel incat ocrotirea acestui animal a devenit o
noua preocupare . Pana acum California , Africa de Sud si Australia au dat legi care ocrotesc
aceste fascinante animale de a fi vanate irational . Sa speram ca mai multe natiuni isi vor uni
fortele pentru a proteja marele rechin alb astfel incat oamenii de stiinta sa-I poata studia
comportamentul unic si fascinant.

Delfinul

Caracteristici generale Pot fi remarcati deseori jucandu-se in jurul navelor. Delfinii

comuni se apropie de coasta mai ales vara, in luna august. Se asociaz a in grupuri de
Lungim
cateva zeci de exemplare. Longevitatea acestora a fost estimata la 25-30 de ani.
e si
Numarul dintilor este de 40-45 / jumatate de maxilar, forma lor fiind conica.
greutat
Lungimea rostrului atinge 10-20 cm. Ating viteza maxima de 60 km/h. Sunt specii
e
ihtiofage si vaneaza in grup.. Delfinii sunt mamifere marine din familia cetaceelor.In
Lungime
functie de morfologia si modul lor de hraire differentiate,speciile de cetacee se
a medie
grupeaza in doua subordine:
a
Mysticeti
indivizil
Odontoceti
or din
aceasta
Culoare spatele este gri inchis spre negru de la varful capului spre coada
specie
inchizandu-se intr-un V pe ambele parti sub inotatoarea dorsala. Partile laterale sunt
este de
gri deschis in spatele inotatoarei dorsale si alb-bronz in fata inotatoarei dorsale.
Abdomenul este alb. in jurul ochilor se gasesc cercuri de culoare inchisa legate printr- 175 cm
pentru
o linie neagra care traverseaza capul prin spatele rostrului si o alta dunga de la
masculi
maxilare pana la inotatoare.
si 160
Inotatoarele inotatoarea dorsala este inalta, falciforma si ascutita. inotatoarele
cm
pectorale sunt lungi si subtiri si usor curbate sau ascutite. inotatoarea codala este
pentru
ascutita la varfuri cu o crestatura mica in centru.
femele.
Acestia
pot
atinge
greutat
ea de
135 kg.
Hranir
ea
sunt
mamife
re
ihtiofag
e,
hranind
u-se
predomi
nant cu

pesti pelagici de talie mica (ce inoata in masa apei) hamsie, sprot, stavrizi etc., iar
aglomerarile lor sunt in functie de existenta bancurilor de pesti. Delfinii comuni vaneaza
in grup.
Imperecherea perioada de imperechere dureaza 5-6 luni (iulie - decembrie), iar
maturitatea sexuala este atinsa la varsta de 3-4 ani. Puiul masoara la nastere intre 8095 cm lungime, perioada de gestatie fiind de 10-11 luni.

Atunci cand dorm, delfinii inoata paralel cu suprafata apei, aproximativ sub 30 cm. La fiecare 30 de secunde
executa o respiratie in mod reflex si deschid pleoapele. Dupa unii autori, somnul lor este o inhibare
alternativa a fiecarei emisfere cerebrale.
Ochii delfinilor sunt protejati impotriva sarurilor din apa de mare de o membrana lacrimala de consistenta
unui lipici.
Pot sta sub apa, fara sa iasa la suprafata, aproximativ 15 minute. Capacitatea delfinilor de a se scufunda fara
a respira timp indelungat se datoreaza, se pare, numarului foarte mare de globule rosii din sange.
Delfinii se pot scufunda pana la adancimea de 500 m.
Delfinii pot atinge in aer, intr-o saritura, 6 m.

Cat de repede poate inota un delfin. Viteza maxima pentru un afalin este in jur de 32 km/h, insa delfinul
comun poate inainta cu viteza de 60 km/h.
Stomacul delfinilor este alcatuit din trei compartimente care seamana cu acela al vitelor. Tot asemeni lor, ei
au rinichi multi-lobati semanand cu un ciorchine de struguri.
Delfinii isi folosesc dintii pentru a apuca, a insfaca si nu pentru a mesteca hrana.
Delfinii sunt incapabili sa digere zaharul, datorita faptului ca ei nu se intalnesc deloc cu zaharul in mediul
lor natural.
Laptele cetaceelor este unul dintre cele mai bogate cunoscute stiintei, continand 40% grasimi si 10-14%
proteine.
Adesea in corpul delfinilor, in urma disectiilor, se gasesc ramasite de membre inferioare care dovedesc
faptul ca ei au fost candva mamifere terestre.
Delfinii respira prin plamani si nu prin branhii.
Puii delfinilor, in timpul travaliului, sunt expulzati din abdomenul mamei cu coada inainte si nu cu capul,
cum se nasc toti puii de mamifere. Explicatia acestui fapt consta in aceea ca sunt mamifere care respira aer
atmosferic, iar daca puiul s-ar naste invers, deci cu capul inainte, in timpul travaliului, care poate dura pana
la 10-12 ore, puiul s-ar ineca.
Delfinii nu depun icre, ci nasc pui vii care sunt alaptati ca in cazul oricarui mamifer.
Cand alapteaza, femela inoata culcata pe o parte, ceea ce permite puiului, lipit de abdomenul matern, sa
aiba permanent micul event deasupra apei. Altfel puiul nu ar putea respira.
Puii mamiferelor marine stau cu mamele lor 3 pana la 6 ani, apoi acestia formeaza grupuri alcatuite din pui
de aceeasi varsta.
Delfinii devin agresivi in cazul in care oamenii incearca sa-i mangaie excesiv.
Esuarile in masa ale delfinilor se datoreaza, de obicei, pilotajului gresit al unui individ din grup care
este bolnav sau ranit. Delfinii actioneaza dupa principiul toti pentru unul.
Din derma si epiderma delfinilor lipsesc glandele sudoripare si sebacee precum si firele de par, reduse la
niste mustati la puii nou nascuti.
Sub piele exista un strat de grasime care poate atinge max 30 cm.
Nasul delfinilor se deschide printr-o singura nara situata intr-o mica adancitura din crestetul capului, numita
event.
Simtul presiunii se datoreaza unui organ saciform plin cu un ulei special, situat pe partea anterioara a
capului si denumit melon.
Afalinul este cel mai inteligent dintre cele trei specii de delfini din Marea Neagra. Se adapteaza foarte bine
in captivitate si chiar se reproduce in aceste conditii.
In general, delfinii isi mentin temperatura constanta in jur de 38 C si traiesc intr-un mediu cu salinitate

cuprinsa intre 17-35g.

Diferite studii efectuate pe creierul delfinilor au dus la concluzia ca sub raportul cerebralizarii acestia se
situeaza pe primul loc dupa om.
Media de viata a delfinilor este de 20-30 de ani.
Delfinul este un mamifer acvatic capabil sa emita si sa receptioneze semnale sonore simultane pe mai multe
cai.
Delfinii, in mod obisnuit sunt foarte comunicativi, dar in captivitate incep sa surzeasca si greutatea lor
cerebrala scade cu pana la 30%.
Inotul supravegheat alaturi de delfini este folosit din ce in ce mai mult ca metoda curativa. Se cunosc,
astfel, cateva cazuri in care mai multe persoane au fost vindecate de diferite boli dupa ce au inotat alaturi de
delfini.
Femelele fluiera zile intregi dupa ce dau nastere puiului, astfel incat acesta sa-si poata recunoaste mama in
viitor.
Delfinii nu au corzi vocale si singura parte a corpului lor care poate produce sunete este eventul.
In momentul de fata se cunosc aproape 70 de specii de delfini si balene si s-ar putea sa mai existe si altele
inca nedescoperite. Unele sunt cunoscute numai datorita unor singuri indivizi sau unor cranii.
Exista si delfini de apa dulce. Acestia au dimensiuni mai mici, stratul lor de grasime s-a
redus foarte mult deoarece temperatura apei este mai ridicata in rauri si lacuri. Datorita
turbiditatii apei acestia sunt aproape orbi. Se intalnesc in America de Sud, India, Pakistan,
China.