LUPUL DE TUNDRA

Cunoscut in lumea stiintifica cu denumirea de Canis lupus

tundrorum, lupul de tundra traieste la polul nord in zone unde
temperaturile sunt fregvent sub -30 grade Celsius.
Avand in vedere aceste conditii extreme haitele de lupi de tundra sunt
nevoite sa parcurga uneori mai mult de 1000 km in cautarea hranei.
Cum e foarte posibil ca hrana sa nu se gaseasca timp de mai multe
zile (chiar si saptamani intregi) lupul poate sa consume chiar si 10 kg
de carne odata.

Lupul de tundra traieste in grupuri familiare mici si migreaza continuu

toamna si iarna. Grupul este condus de o perechie alfa, ambii avand
acelasi rand in cadrul haitei.

Info:
- Fara coada masoara pana la 150 cm.
- Este inalt de pana la 80 cm si cantareste in jur de 80 kg.
- Traieste maxim 7 ani.
- Se hraneste cu reni, cerb polar, elan, leming si iepure arctic.
 FOCA CENUSIE

Foca cenusie, pe numele ei stiintific Halichoerus grypus, traieste in

apele inghetate din sudul Groenlandei, Islanda, estul Canadei si
partea de nord a Europei

Au un corp fusiform acoperit cu o blana pestrita (cu nuante de

cenusiu si pete negre). Sub piele au un strat gros de grasime care le
ajuta sa supravietuiasca temperaturilor foarte scazute. Au ochii mari,
si lacrimeaza mai tot timpul.
Inoata foarte bine datorita formei hidrodinamice a corpului lor, si se
folosesc de acest lucru atunci cand vaneaza. Mustatile sunt foarte
sensibile si le ajuta sa simta prada din apa.

Inoata foarte bine datorita formei hidrodinamice a corpului lor, si se

folosesc de acest lucru atunci cand vaneaza. Mustatile sunt foarte
sensibile si le ajuta sa simta prada din apa.

Foca cenusie vaneaza singura insa cand iese pe mal prefera sa stea
in grup (acesta este un mod de a se apara de pradatori).

Info:
- Se hraneste cu pesti (somon, cod) sau broaste.
- Masoara pana in 3,5 m si cantareste pana la 300 kg.
- Traieste aproximativ 40 de ani.
- Poate sta sub apa chiar si 20 de minute.
- Cand se nasc, puii au blana alba.
 BALENA PILOT

Balenele pilot cu inotatoarea lunga se intalnesc in ape nordice,

pe cand specia cu inotatoarea scurta traieste in regiuni tropicale si
subtropicale. Ambele specii traiesc la adancimi mari si numai
ocazional se apropie de uscat. Desi s-au adunat o multime de date
de la pescarii japonezi, care ii omoara pentru hrana, pana nu demult
se cunostea foarte putin despre delfinii pilot salbatici.
Cand sunt vazuti in largul marii, se pare ca se deplaseaza in grupuri
mari, uneori de pana la sute de indivizi, inotand in "formatie corala".
Apele adanci, adapostite, atrag grupuri familiale mult mai mici , de
pana la zece sau 12 animale. Insulele canare vulcanice, cu maluri
abrupte , par a fi o statiune climaterica pentru balenele pilot , care
viziteaza insulele pentru a se imperechea sau pentru a-si naste puii.
 PINGUINII

Caracteristici generale
 
O  clasificare se refera la o singura familie care include 17 specii
de pinguini. Dintre aceste specii, 5 se afla in Antartica si prezinta
urmatoarele caracteristici:
- nu pot sa zboare
- au pene putine si scurte
- anumite pene sunt modificate pentru a le utiliza la inot si la iesirea
din apa
- miscare inceata, avand picioarele aduse la spate si aripile
transformate intr-un fel de palete.

Excelenti inotatori, pinguinii se pot scufunda foarte adanc in apa,

putand fi asemanati foarte bine cu o pasare in zbor. In general
acestia se hranesc cu pesti, crustacee si calamari pe care ii prind in
timpul scufundarii.

Adancimea la care se scufunda difera de la specie la specie:

pinguinul imperial, de exemplu poate ajunge la 200 de m adancime.
Cu exceptia acestuia, toti pinguinii se intalnesc in Antartica, facandu-
si asezari in spatii cu multe pietre, departe de ghetari. Cand puii lor
au aproape 30 de zile, sunt grupati in mici subcolonii, pazite de o
parte dintre adulti, in timp ce ceilalti se hranesc si/sau aduc hrana din
mare. Aceste subcolonii primesc numele de ''gradinite'' si, desi poate
parea ciudat, sunt caracterizate de ordine.
 BURSUCII

Desi ziua si-o petrec sub pamant si doar noaptea iese la

iveala,fata cu dungi albe si negre a bursucului eurasiatic l-a facut unul
dintre cele mai cunoscute mamifere din lume.
Bursucul este un mamifer familiar, raspandit in Europa si in
Asia. Ca toate animalele care traiesc in vizuini,are gat scurt si
puternic, picioare anterioare groasesi labele special adaptate pentru
sapat. Bursucul are un mers rostogolit foarte distinct, deoarece se
deplaseaza pe degete, avand mers digitigrad. Degetele teleduului, un
bursuc din sud-estul Asiei, sunt unite pana la gheare pentru a-i
conferi mai multa putere.
Bursucii apartin familiei nevastuicilor adica musteiidae. Exista
noua specii in sapte genuri. Bursucii adevarati apartin familiei
melinae. Viezurele melivor este singurul bursuc care apartine
subfamiliei mellivorinae.
Lungime bursucilor variaza de la 50 de cm, la micul bursuc
nevastuica pana la 1 metru. Bursucul eurasiatic masoara pana la 90
de cm.