Pinguinul de atlantic (Fratercula arctica)

Avasiloae Florin Gr. 789-A

Incadrarea taxonomica: Regn: Animalia Increngatura: Chordata Clasa: Aves Ordin: Charadriiformes Familia: Alcidae Gen: Fratercula Specie: F. arctica

Distribuire
Fratercula Arctica este o specie de psri marine din ordinul Charadriiformes, familia Alcidae.Aceste pasari se aseamana cu pinguinii datorita coloritului alb-negru, a posturii lor drepte,cat si a obiceiurilor lor.Aceste asemanari de aspect a dat natere la denumiri locale, cum ar fi "pinguinul de atlantic", clovn din ocean "sau" papagal de mare . De cele mai multe ori ele isi fac cuib in jurul insulelor Feroe,Insulele Britanice, Islanda, Norvegia si estul Canadei. Isi au originea in Nordul Americii ,de la nord de Maine(stat situat n regiunea cunoscut ca Noua Anglie)si se poate intinde pana in Arhipelagul Arctic Canadian. Cu toate acestea, ele nu sunt strns legate de pinguini, ci mai degrab se crede a fi un exemplu al evoluiei. Este o pasre pelagica care se hrnete n principal cu peste, dar mananca si alte creaturi marine, cum ar fi calmari i crustacee Dei este una dintre cele patru specii din familia Alcidae, Pinguinul de atlantic este singura specie care triete n Atlanticul de Nord, fiind cele mai comune psrile marine din emisfera nordic.Longevitatea acestei pasari poate atinge in medie 13-20 de ani.

Descriere
Pinguinul de atlantic poate atinge inaltimea de 26-29 cm,iar anvergura aripilor ajunge la 47-63 cm cu o greutate corporala aproximativ 460 g .Masculul este, in general, putin mai mare decat femela avand acelasi colorit. Aceast pasre are in principal culoarea alba pe fata ventrala si culoarea neagra pe fata dorsala, cu nuante de gri-alb la obraji i rou-portocaliu la nivelul picioarelor. Ochii sunt de culoare maro inconjurat de un inel de culoare rosie. Ciocul este mare si de form triunghiular,cu fata lateral comprimata. Pe mandibula superioara, se gaseste o portiune ce alterneaza in functie de perioada de reproductie, de la rou-portocaliu pana la albastru-gri i galben. cu o portiune de albastru delimitat la baza sa Aceasta mandibula este foarte puin curbata. Picioarele palmate sunt portocaliu luminoase. Acesta culoare portocalie a ciocului se intensifica inainte de inceperea sezonului de reproducere si scade odata cu incheierea acesteia. Fratercula corniculata(Horned Puffin) din Pacificul de Nord arat foarte similar, insa are ornamente uor diferite in regiunea capului.

Pinguinul de atlantic este de obicei tcut pe mare, cu excepia sunetelor pe care le scoate in timpul zborului. La coloniile de reproducie, apelul su mai frecvente este trisilabic iar atunci cand sunt speriate scot un marait scurt. Are aripi scurte, care propulseaz pasrea subacvatic. Dar, n ciuda acestei caracteristici,aceast pasre efectu eaza zbordul batand foarte rapid din aripi.Acesta este capabil de a atinge viteze deaproximativ 80 km pe or. Atunci cnd zboara, capul si ciocul mare da un profil rotunjit al psrii

Habitat
Pinguinul de atlantic este o pasre marin exclusiv. Ea se inmulteste in zone inalte de coast, ierboase, dar, de asemenea, si pe stnci, n timpul iernii, aceasta variaz intre habitatul marin si cel uscate Este foarte rar vazut pe pamant, cu excepia perioadei de reproductie.

Comportamenul social
Pinguinul de atlantic poate aduna in ciocul sau de mari dimensiuni pana la 30 de pesti. Acestea sunt bine adaptate la pescuit subacvatic, de multe ori coboara pn la 15 metri adncime. Ei se hranesc in efective mici intre 2 si 3 pasari. Pinguinul de atlantic n timp ce zboar la suprafata apei acesta face scufundari pentru gasirea hranei, i "noat" subacvatic cu aripile folosite pe post de pedale. Picioarele palmate sunt folosite numai pentru a schimba direcia n timp ce noata. n afara perioadei de hranire a puilor, ea poate inghiti prada chiar si sub apa.. Atunci cnd adulii transporta prada pentru puii lor, acestea pot fi fugriti de pescarusi si skuas. Ele pot scapa de pradatori prabusinduse n ap. Pinguinul de atlantic este o specie extrem de sociala. Aceste psri isi fac cuib n colonii i triesc n grupuri. .Atunci cand iau pauze de somn,se odihnesc in apa cu ciocul sub aripa. Ciocul mare a acestor pasari mai este folosit in timpul curtarii, El este decorat cu culori luminoase pentru a atrage femela.In tot acest timp, cuplul isi ating ciocurile concomitent. De multe ori masculul este foarte incantat atunci cand impinge femela in jos pe iarba alunecoasa. n aceast perioad,cei doi se pot lupta, de asemenea, pe ap, atragand alte perechi. .Cuplul format ramane impreuna prin intermediul sezonului de reproducere, masculul ramanand de multe ori in afara cuibului. Aceasta specie este monogama.

Pe pamant, pinguinul de atlantic merge dar, uneori acesta poate alerga.Se afla n poziie vertical pe picioare palmate. Ei triesc n colonii, iar acestea pasari sunt foarte curioase i usor de imblanzit. Ele apar adesea comic, opit n jurul cuibului.

Dieta
Zonele de hrnire sunt situate de multe ori pe distante de 100 km (60 mi)sau mai mult, fata de zonele de cuib, dei atunci cnd se face hranirea puilor, aceasta distanta se micsoreaza ajungand la jumatate din distanta normala. Aceasta specie se poate scufunda la adncimi de pn la 70 m (200 ft. ) i sunt propulsate prin apa de aripile lor puternice, care sunt adaptate pentru not, picioarele palmate sunt folosite ca o crm n timp ce se scufunda. Atunci cand vaneaza, poate colecta mai multi pesti mici, cum ar fi heringul ,zooplancton,crustacee si moluste. Limba este utilizata pentru a nu scapa petele, lsnd ciocul liber pentru a deschide si a prinde mai mult pete.(poate ajunge sa tina in cioc pana la 30 pesti). Aceste pasari se hranesc n principal cu pete pe tot parcursul anului. La sfritul verii, se consuma, deasemenea,crustacee mici i calmar. Se hrnec facand scufundri si urmarindu-si victim prin apa.. Puii sunt hrniti exclusiv cu pete n prima parte, i mai trziu, prinii aduga unele nevertebrate.

Reproductie
Pinguinul de atlantic este matur sexual de la varsta de 4-5 ani, aceasta specie este monogam i ofer ngrijire biparentala. Formeaza grupuri coloniale,sapandu-si transee pe stnci ierboase care vor deveni deasemenea cuibul acestora. Sunt pasari extrem de teritoriale. Tot odata recurg si la luarea in posesie a vizuinelor altor animale , cum ar fi iepurii, Manx Shearwaters i, ocazional, Razorbills. Cuibul este n vizuin, spate de aduli (dar n principal, de sex masculin). Ei se folosesc de ciocuri i de picioare pentru a putea excava in pmnt Acestea pot ocupa acelai scorbura an dupa an.Ea poate ajunge de la 1metru pana la 2 metri lungime, iar cuibul este cptuit cu ierburi uscate i pene.Exist o camer cuib la capatul scorburii. Femela depune un singur ou alb cu pete maronii. Incubaia dureaz aproximativ de la 36 la 45 de zile, de ctre ambii prini. La ecloziune, puiul este acoperit cu maro-negru. Acesta este alimentat de ambii aduli. Ei

aduc mncare la cuib, transportand in cioc diferiti pesti mici.Apoi, aproximativ 40 zile mai trziu, adulii prseasc cuibul i puii lor revenind in urmatorul an in luna martie. Tinerii nu se alimenteaz timp de o sptmn, iar la final, sar de pe varful de stanca in mare n principal, la asfinit. n acest moment, ei pescuiesc si fac scufundari pentru a gasi hrana la fel ca adultii.Dupa 10 zile acestia prind abilitatea de a zbura. Pinguinul de atlantic produce doar un singur pui pe an, cu un singur ou. Timpul petrecut pe uscat este de a cuibarii.Perechea se formeaza inainte de a ajunge in colonii,iar imperecherea are loc in mare. Contrar credintei populare, puii tineri nu sunt abando nai de prinii lor (dei acest lucru se ntmpl n anumite alte psri de mare, cum ar fi shearwaters).

Ecologie
Aceaste specii se reproduc pe coastele Europei de Nord, Insulele Feroe, Islanda i nord-estul Americii. Lunile de iarn sunt petrecute pe mare departe de uscat. Aproximativ 95% din totalul de pasari din aceasta specie gasim in jurul coastelor Newfoundland-lui(Canada). Cea mai mare colonie o gasim in Oceanul Atlantic de Vest (estimat la peste 260.000 de perechi),unde pot fi intalnite in rezervatia ecologica Witless Bay la sud de St. John's, Newfoundland. Elliston Newfoundland denumit anterior Bird IslandCove a inceput sa devina popular datorita cresteri numarului de vizitatori ce aveau ca tinta aceasta specie de pasari.Cu timpul au fost imblanziti suficient cat sa te poti apropia de ei la o distanta foarte mica. Pradatorii pinguinului include Great Black-backed Gull (Larus marinus),Great Skua (Stercorarius skua)<pescarusi> cat si speciile de dimensiuni similare, care pot prinde un pasarea n zbor, sau alege pe una separat de colonie. Mai mici specii de pescru ca Pescruul Hering (L. argent

atus), poate cu greu dobori o pasare sntosa, eventual s fure oulele sau puii care au eclozat recent.

Relaia cu oamenii Vntoare

Numarul acestor psri a fost redus semnificativ n secolul al XlX-lea, cnd au fost vnate pentru carne i ou. Pinguinii de Atlantic sunt nc vnati si in ziua de azi, dar acest efect asupra populaiilor este nesemnificativ n comparaie cu alte ameninri. Pe Insulele Feroe, de exemplu, psrile pot fi vnate pentru consumul local dup sezonul de reproducere, atunci cnd psrile sunt in exces.

Faroe Islands, 1898 or 1899

Conservare
Cele mai mari populatii au avut un declin, cauza fiind cresterea numarului de pradatori a pescarusilor si skuas, introducerea de obolani, pisici, cini i vulpi, schimbarile climatic,plasele de pescuti si scaderea surselor alimentare. Deoarece Pinguinul de atlantic petrece adesea iernile pe ocean, acesta este predispus la impactul uman, cum ar fi scurgerile de ulei. Dac accidental apare o deversare de petrol i psrile pelagice sunt expuse, toxinele fiind inhalate sau ingerate, duce la afectarea rinichiului si a ficatului. Aceast deteriorare poate contribui la scaderea ratei de reproducere putand afecta chiar si embrionii in curs de dezvoltare. Deversrile de ulei ar putea avea, de asemenea, efecte indirecte..Pinguinul de atlantic i de alte

psri pelagice sunt excelente bioindicatori a mediului. Avnd n vedere c sursa de hrana primar pentru pinguini este pestele, exist un mare potenial de bioacumulare a metalelor grele din mediul inconjurator. Metale grele sunt introduse in mediu prin deversrile de petrol sau alte surse.

Bibliografie:
Philip Whitfield,Liviu Mateescu,Dumitru Gavrila:Animalele(Enciclopedie),Editura: Flamingo Gd 89, ISBN: 978-973-7948-31-1 Antony W. Diamond,Stephen W. Kress And Andre R. Breton: ADULT SURVIVAL ESTIMATES FROM TWO ATLANTIC PUFFIN (FRATERCULA ARCTICA) COLONIES IN THE GULF OF MAINE S. K. FINNEY,* M. P. HARRIS, L. F. KELLER,* D. A. ELSTON, P. MONAGHAN* and S. WANLESS: Ecology 2003:Reducing the density of breeding gulls influences the pattern of recruitment of immature Atlantic puffins Fratercula arctica to a breeding colony. TYCHO ANKER-NILSSEN AND SVEIN-HAKON LORENTSEN: Distribution of Puffins Fratercula arctica feeding off Rest, northern Norway, during the breeding season,in relation to chick growth, prey and oceanographical parameters. MARINE BIRD IMPORTANT BIRD AREAS ON THE NORTHEAST COAST OF NEWFOUNDLAND http://projectpuffin.org/ATPUs.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Atlantic_Puffin Http:www.marinebio.org

http://www.itis.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=1770 25