Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar din Iai

Nutriie clinic i patologie nutriional

Obezitatea la Cine
Profesor:
Student:
Hricu Luminia Diana
Avasiloae Florin
1

Gr. 797 A

Cuprins:

Definiia
bolii.................................................................................
..............pag 3
Rspndire.......................................................................
............................pag 3
Etiologie i
patogenez......................................................................
..........pag 3
Factorii de risc pentru dezvoltarea
obezitii:..............................................pag 3
Consecinele patologice ale
obezitii..........................................................pag 5
Patogeneza......................................................................
............................pag 7
Date
Clinice..............................................................................
...................pag 8
Metode de
Diagnostic........................................................................
........pag 10

Prognostic........................................................................
..........................pag 11
Profilaxie.........................................................................
...........................pag 11
Tratament........................................................................
..........................pag 12
Vaccin contra obezitaii?
*Curiozitate........................................................pag 15
Bibliografie......................................................................
..........................pag 16

Definiia bolii
Obezitatea este definit ca o boal n care excesul de grsime s-a
acumulat ntr-att nct sntatea poate fi afectat n mod negativ.
Cel mai frecvent utilizat pentru a cuantifica cantitatea adipoas uman
este BMI (indicele de mas corporal) iar studii epidemiologice recente
sugereaz faptul c pentru un adult sanatos acest indice trebuie s fie
cuprins ntre 20 i 25. n plus, datele epidemiologice confirm faptul c boala
i riscul mortalitii crete progresiv pentru persoanele supraponderale (cu
un BMI cuprins ntre 25-30), pentru cele obeze (cu BMI cuprins ntre 30 i 40)
i cele cu obezitate morbida (cu un BMI mai mare de 40).
Animalele de companie sunt n prezent clasificate ca fiind supraponderale
atunci cnd greutatea lor corporal este cu 15% mai mare dect ,,greutatea
optim,, si clasificate ca obeze atunci cnd greutatea lor corporal depete
cu 20%-30% pe cea optima; aceste date sugereaz ca i n cazul oamenilor
3

c, pot aprea consecine adverse atunci cnd cinele sau pisica nu i


pastreaz indicele corporal optim.

Rspndire:
Studii recente estimeaz c incidena supraponderalitii/obezitii pentru
animalele de companie este cuprins ntre 30% i 41%, i este in continu
cretere la fel ca i la oameni.

Etiologie i patogenez
n cea mai simpl form, obezitatea apare dintr-o asimetrie produs ntre
aportul de energie produs i cel consumat pe o perioad semnificativ.
Majoritatea animalelor sunt capabile s i menin o greutate corporal
stabil, n ciuda fluctuaiilor dramatice ale aportului caloric;cu toate acestea,
pentru animalele ce devin supraponderale, o serie de factori de risc ce pot fi
prezente, modific energia de echilibru nspre creterea n greutate.

Factorii de risc pentru dezvoltarea obezitii:

Probleme de sntate coexistente:

O afectiune curenta poate afecta echilibrul enegetic, fie prin creterea


aportului de energie (de ex. prin creterea apetitului) fie prin reducerea
energiei consummate (de ex. prin scderea activitii fizice sau ncetinirea
ratei metabolismului bazal).
Bolile care pot predispune la obezitate include endocrinopatiile
(ex.:hipotiroidismul i hiperadrenocorticismul) ,condiii ce conduc la niveluri
reduse de activitate (ex. bolile ortopedice i cardiorespiratorii), precum i
condiiile care necesit o intervenie medical, intervenie ce ar putea
predispune la creterea n greutate ( de ex. terapia medicamentoas cu
glucocortizoizi sau anticonvulsani, castrarea animalelor cu diabet zaharat,
epilepsia idiopatic).
Cu toate c hipotiroidia este frecvent citata ca o cauza principala a
obezitii la cini, astfel de cazuri sunt mai degrab excepia dect regula.
Incidena hipotiroidismului este mai mic de 1% cu mai puin de jumtate din
cazuri prezentnd obezitate. (Hipotiroidismul spontan este rar n cazul
pisicilor i de obicei poate fi observat ca efect secundar n urma
chimioterapiei, radiaiei, sau tiroidectomie chirurgical petru hipertiroidism.)

Varsta

Incidena obezitii, la cine crete brusc dup vrsta de 2 ani i este cea
mai rspndit n cazul animalelor de vrst mijlocie. Sterilizarea este un
factor de risc important pentru obezitatea speciei, cel mai probabil asociat cu
creterea consumului de alimente i reducerea activitii fizice. Sexul
animalului n sine ca factor predispozant este neclar.

Rasa

Defecte genetice sunt o cauz ocazional a obezitii, dar nici o tulburare


monogenic la cine nu a fost semnalat ca posibil cauz a
obezitii.Efectele poligenice predispun totusi la creterea n greutate n
cazul oamenilor,iar astfel de efecte au aprut si n cazul cinilor(pentru rasa
Cocker Spaniel, Beagle, Labrador Retriever, Golden Retriever, Rottweilerii, i
cini metii).In concluzie putem spune c aceste influene genetice pot
aprea i la animalele de companie.

Mediul i activitatea

Traiul n interiorul casei sau apartamentului constituie un factor de risc


pentru obezitatea canin, de asemenea i n cazul unor feline s-a dovedit c
traiul n interior predispune la obezitate.Mai mult dect att, pisicile care
triesc cu cinii sau casele cu mai multe pisici ar putea fi mult mai
predispuse la acest risc.

Factorii dietetici

Tipul de diet (hran special pentru animale vs hran fcut n cas) nu


predispune la obezitate, dar costul mncrii ar putea.Pornind de la aceast
premiz am putea spune c, este mai probabil ca aceti cini obezi s fi avut
o diet cu mncare mai ieftin dect una cu mancare scump, n timp ce n
cazul pisicilor unele studii sugereaz c mncarea premium ar crete riscul
de obezitate felin, acest lucru fiind cauzat de potenialul de grsime mai
mare present n mncarea premium. Obezitatea la cini este asociat cu
numrul de mese i snack-uri primite, hrnirea cu resturile de la mas i
prezena animalului n timpul preparrii sau a consumului de hrana de catre
proprietar.

Factorii ce in de stpn i comportamentul acestuia fa de


animal

Muli proprietari tind s nsueasc cainilor caractere umane i s ii


foloseasc ca un substitut pentru compania uman, dar o relaie apropiat
om-cine nu constitue un factor de risc. Proprietarii de caini tind s
recompenseze cainii cu mncare n defavoarea jucatului cu animalul. Att
proprietarii de caini ct i cei de pisici obeze tind s aib ei nii probleme
cu greutatea n exces.

Consecinele patologice ale obezitii

Tulburri de obezitate-asociate in animalele de companie

Longevitatea

Un studiu realizat pe termen lung a demonstrat recent c limitarea


aportului caloric la cini (la aproximativ 75% din nivelurile ad libitum)
imbuntete longevitatea animalului.O astfel de strategie are tendina de a
menine starea optim a corpului (condiii corporale cu scoruri de 4,5 / 9 vs.
6,8 / 9 ), i se poate prelungi durata de via cu aproape doi ani (13 ani
comparativ cu 11,2 ani media cinilor hrnii ad libitum).

Boli endocrine si metabolice


6

La cine, obezitatea este raportat ca fiind asociata cu diabetul zaharat,


hipotiroidism, i hiperadrenocorticism, fata de pisici unde este asociata doar
cu diabetul zaharat. (Pisicile cel mai des sufer de o form "insulinorezistent" a diabetului zaharat, i exist similitudini cu "de tip II" diabet
zaharat la om.)
Diabetul la cini este caracterizat prin pierderea progresiva -celulelor si
deficit de insulina, astfel nct cinii afectai necesit tratament cu insulin
exogen i poate dezvolta cetoacidoza, n cazul in care ramane netratat.
Dei patogeneza pierderii celulelor este greu inteleasa, pancreatita i
distrugerea -celulelor imun-mediate sunt considerate a juca cel mai
important rol.
Asocierea dintre obezitate i diabetul zaharat la cini a fost demonstrata
n diferite studii epidemiologice.Este cunoscut faptul ca animalele
supraponderale au o rezistenta mai mare la insulina iar cinii hrnii ad
libitum pe tot parcursul vieii au sensibilitatea scazuta la insulina si toleranta
la glucoza.Mai mult dect att, un studiu recent al obezitii aparute n mod
natural la cine a demonstrat ca procentul de grsime corporala se coreleaz
cu gradul de rezisten la insulin, i sensibilitatea la insulin este
semnificativ mbuntit daca se scade greutatea animalului.

Hiperlipidemia si hipolipidemia

Asocierea dintre obezitatea canin i lipidoza hepatic este bine stabilit


i a fost confirmat in diferite studii epidemiologice.

Tulburri ortopedice

Obezitatea este un factor de risc major pentru boli ortopedice la cini, cu


o prevalen crescut a unei varieti de tulburri ortopedice, inclusiv
fracturi humerale condilare, ruptura cranian ligamentului incrucisat,IVDD
(Intervertebral disc disease). Exist, de asemenea, raportate asociate si cu
displazie de sold si osteoartrita.O imbunatatire substantiala a gradului de
invaliditate a cainelui in aceste afectiuni o poate reprezenta scaderea in
greutate.

Boli cardiorespiratorii si hipertensiunea arterial

Cu toate ca Obezitatea la cini poate avea efecte nocive semnificative


asupra funcionrii sistemului respirator,cat si a ritmului cardiac cu
modificarea volumului ventriculului stng, nu exist nici o dovad a unei
asocieri cu boli cardiace. Efectul obezitatii asupra tensiunii arteriale este
7

relativ mic i este puin probabil s aib o semnificaie clinic aa cum este
la om. In cele din urma, obezitatea poate fi, de asemenea, asociata cu
tromboza venei porte, i hipoxie miocardic.

Alte tulburri

Unele studii epidemiologice, atat caini cat si pisici, au raportat un risc


crescut de neoplazie la animalele obeze,atat a carcinomului mamar cat si a
carcinomului cu celule de tranzitie a vezicii urinare. Cu toate acestea,
aceast asociere este controversat deoarece nu a fost raportat n toate
studiile. Experimental, debutul obezitii este asociat cu patologia
glomerulara la cine, inclusiv creteri ale reninei plasmatice i a
concentraiilor de insulin, a presiunii arteriale medii si a fluxului renal
plasmatic.

Patogeneza
Tesutul adipos atunci cnd este prezent n exces, poate creste riscul de
aparitie a unor boli prin 2 mecanisme principale(mecanice si endocrine). In
primul rand, depunerea excesiva de grasime poate exacerba bolile
ortopedice, creeaza tulburari ale sistemului urinar si respirator,are un efect
de izolare, ceea ce determina reducerea disiparii caldurii, si mai rar probleme
dermatologice.

esutul adipos este considerat un organ edocrin activ ce secret


modulatori de proteine numite adipokine. Ele sunt implicate n geneza a
importantelor stri patologice legate de metabolismul energetic, inflamaii,
bolile cardiovasculare, cancere, bolile infecioase.
8

Pe aceast cale adipokinele particip la


reglarea apetitului i balanei energetice, a
imunitii, a sensibilitii la insulin, a
angiogenezei i tensiunii arteriale, a
metabolismului lipidelor i homeostaziei, a
inflamaiei i aterosclerozei.

Date clinice

Anamneza

Anamneza trebuie s includ detalii cu privire la mediu, stilul de via,


dieta i exerciiile fizice, regimuri, precum si un istoric medical complet,
inclusiv terapia medical anterioar sau curent.
Examinarea fizic ar trebui s se concentreze asupra bolilor asociate,
care cauzeaz sau contribuie la creterea n greutate.

Examinarea fizica

La prezentarea iniial, pacientul trebuie examinat n detaliu, cu scopul de


a cuantifica nivelul de obezitate, identificarea factorilor de risc predispozani
i determinarea strii generale a animalului. Ar trebui indentificate toate
bolile concomitente, indiferent dac acestea sunt sau nu asociate obezitaii.
Acest lucru permite clinicianului s se decid asupra unui plan de
management al greutii, pentru a putea determina o greutate
corespunztoare int i de a alege cea mai sigur si eficent abordare
pentru pierderea greuttii. Testele efectuate vor depinde de fiecare pacient
in parte.

Masurarea greutatii si BCS (Body Condition Score)

Este recomandat s se utilizeze


acelai set de cntare electronice pentru
msurarea greutii si calibrarea acestora n mod regulat.
este util pentu a stabili gradul de
obezitate precum i prezicerea greutaii int probabil a
anumit animal. Ea trebuie calculat
periodic pe tot timpul programului de
reducere a greutaii pentru a evalua progresul i pentru a
greutatea int dac este necesar.
(Fig.1)

Investigaii suplimentare

Pot fi necesare investigaii


suplimentare, n continuarea investigaiei medicale care ar
putea include:
- msurarea tensiunii arteriale;
- evaluri funcionale ale glandelor
suprarenale (caine);
- msurtori serice ale sngelui;
- glicemia pentru diabet zaharat;
- radiografie pentru afeciunile
respiratorii suspectate;

ortopedice si

- ecografia/biopsia ficatului pentru lipidoza hepatic suspectat;


- cultura bacterian a urinei, ultrasonografia vezicii urinare;
- si altele;

10

BCS
unui

ajusta

Diagnostic

Msurarea obezitaii la animalele de companie

A. Teckel mascul 3 ani, cantarind 10.5kg ( condition score of 9/9).


B. Cinele dup 363 zile folosind o diet special cu compoziie crescut
de fibre si proteine, avand 6.5kg (condition score 5/9). Greutatea total
pierdut a fost de 38% din greutatea corporal iniial,cu o rat de
0,7% / sptmn.

11

Dual energy X-ray absorptiometry (DEXA)

C. - nainte de pierderea n greutate a relevat o mas corporal de grsime


de 49%.
D. - masa de esut adipos a sczut la 30%. Pe baza cifrelor DEXA, compoziia
estimat a esutului pierdut a fost de 81% grsime i 19% musculatur.

Obezitatea poate fi evaluat n diferite moduri.

n primul rnd, DEXA este o metod cunoscut a fi foarte precis i fiabil,


ins nu este adecvat pentru practica general, caz in care sunt preferate
metodele neinvazive. Schema BCS evalueaz masa de esut adipos, prin
inspecie vizual i palpaie. BCS poate determina gradul aproximativ a
obezitaii la cini, cu fiecare punct (ntr-un sistem de 9 puncte) sau jumtate
de punct(pentru un sistem de 5 puncte) corelat cu aproximativ 10% pn la
15% din greutatea corporal in exces. n cele din urm, bioimpedana este o
alt metod neinvaziv ce se poate pune n practica general. Trebuie
12

remarcat, totui, c exist multe dispozitive portabile concepute pentru cini


care sunt fiabile insa inferioare utilizrii BCS.

Prognostic
Atunci cnd un animal este predispus la obezitate, att prin factori
individuali ct si de mediu, multe dintre aceste predispoziii vor rmne
dup pierderea in greutate.De asemenea, trebuie reamintit faptul ca
cerinele energetice de intreinere, probabil vor fi semnificativ mai mici in
urma slbirii.
Din aceste motive, obezitatea poate fi doar gestionat i niciodat
vindecat, iar prognoza ,,de succes,, pe termen lung este supravegherea
continu.
Din experiena autorului, aproximativ dou treimi dintre cini ajung cu
succes la greutatea propus, insa , aproximativ 50% din cazurile rezolvate au
recul n greutate ( majoritatea recastig mai puin de jumtate din pierderea
lor iniial).

Profilaxie
Avnd n vedere gama variat de diete speciale pentru managementul
greutii, prevenirea obezitii este probabil cea mai benefic metod asupra
sntii i bunstrii tuturor cinilor.
Consilierea cu privire la nutriia corect i exerciiile fizice trebuie s fie
incluse n toate consultrile animalului pe tot parcursul vieii lui.
Greutatea corporal i BCS ar trebui evaluat i discutat n cadrul
fiecrei consultri inclusiv in timpul controlului anual de sntate.

Tratament

Creterea n greutate a cinelui poate


fi foarte dificil pentru proprietarul
animalului de companie ct i pentru
medicul veterinar. Obiectivele principale
pentru reducerea greutaii corporale sunt
de a imbuntii calitatea vieii si de a
reduce apariia riscurilor de boli asociate.
13

n acest sens , trebuie s se stabileasc o relaie strns pe termen lung ntre


animalul de companie si proprietarul acestuia, pentru ca programul de
reducere a greutaii s aib succes.

Dieta

Sunt recomandate diete pentru pierderea de


greutate, deoarece acestea au un coninut de
grsime sczut , n acelai timp, suplimentat cu
proteine si micronutrieni. Rata de pierdere n
greutate este determinat n principal de aportul
energetic.
Suplimentnd dieta cu proteine, nu se
accelereaz rata de pierdere n greutate, dar se
asigur c pierderea esutului muscular s fie redus la minim. Suplimentarea
cu L-carnitin este gndit pentru a menine masa de esut muscular n timpul
perioadei de pierdere n greutate, n timp ce suplimentarea de micronutrieni,
n raport cu coninutul de energie, se asigur pentru a nu aparea stri de
deficien.
Modificarea coninutului de macronutrieni a unei diete speciale poate
mbunti, de asemenea, senzaia de saietate, mai ales atunci cnd este
suplimentat cu carbohidrai(fibre).

Consumul de energie pe timpul perioadei de slbire

Atunci cnd se calculeaz alocarea de energie pentru pierderea in


greutate, este esenial s se bazeze pe calculele fcute pe greutatea
corporal int i nu pe greutatea actual.

14

Recomandri exacte cu privire la


consumul de energie variaz foarte mult n
funcie de regimul alimentar, specia, sexul,
statutul de reproducere i boli concomitente.
La cini, s-a recomandat pentru diet o
alocare de 60kcal/kg greutate corporal
metabolic .
Pentru administrarea hranei, utilizarea
de cupe de msurare trebuie s fie evitat,
deoarece msurtorile sunt imprecise.
Cntarele electronice de buctrie sunt mai
puin predispuse la erori. Este necesar o monitorizare atent i consumul de
energie trebuie s fie redus n mod progresiv pentru a asigura o pierdere in
greutate continu.
In cazul in care este posibil, se recomand sa nu i se administreze alte
produse alimentare ca surs suplimentar de ctre proprietarii animalelor de
companie n timpul programului de slbire.
Gustrile sntoase pot fi permise cu condiia ca acestea sa fie luate in
considerare n alocarea global. Produsele alimentare utilizate pentru a
facilita administrarea oral de medicamente pot fi, de asemenea o surs de
aport caloric semnificativ.

Terapia medicamentoas

Pe langa banalele laxative administrate un timp mai ndelungat


(pentru reducerea aportului energetic) si a substanelor moderatoare ale
apetitului (Fentermin), la ora actual sunt folosite substanele active
Mitratapide i Dirlotapide ce sunt autorizate n Europa pentru utilizarea la
cine, n timp ce numai Dirlotapida este liceniat in America de Nord.
Ambele medicamente sunt inhibitori MTP, care au efecte locale la
nivelul celulelor epiteliale intestinale prin
inhibarea si blocarea eliberrii particulelor de
lipoproteine in sange, precum si micorarea
aportului caloric prin scderea apetitului.

15

Mitratapidele sunt proiectate numai pentru utilizarea pe termen scurt,


adic n primele 8 sptmni ale unui program convenional de reducere a
greutii.
Dirlotapidele pot fi utilizate n mod continuu
timp de pn la 12 luni. Pierderea in greutate are
loc la o vitez constant (n medie, 0,75% pe
sptmn), dar creterile periodice ale dozei
sunt necesare pentru a menine o scdere de
greutate.
Cele mai frecvente efecte secundare ale
tratamentului cu inhibitori MTP sunt vrsturile i
diareea, i pot fi observate la 20% din pacienti. Cu toate c aceste
medicamente pot fi de succes n promovarea pierderii de greutate, apetitul
revine rapid atunci cnd medicamentul este ntrerupt i fara folosirea altor
strategii (mod de hrnire i de comportament), nu poate avea un succes pe
termen lung.
Stilul de via
Activitatea fizic crescut este recomandat pentru animalele obeze,
deoarece, n plus fa de pierderea de grsime, activitatea fizic poate ajuta
la conservarea musculaturii si, eventual, pentru a ajuta la prevenirea lurii
in greutate, dup perioada dietei.
Programul de exerciii ar trebui s fie adaptat in funcie de individ, i s
se ia in considerare si condiiile medicale. Strategiile de exerciii adecvate la
cini includ mersul pe jos, not, hidroterapie, i band de alergare.
Monitorizarea greuttii
n timpul programului de pierdere in greutate ar trebui realizate controale
regulate .
Avnd n vedere faptul c unii clieni au nevoie de sprijin intensiv pe tot
parcursul programului, poate fi nevoie si de instruirea proprietarului.
Este esenial s se continue monitorizarea greutatii corporale dup
atingerea greutatii ideale pentru a se asigura c greutatea pierdut nu este
rectigat.

16

Bibliografie:
1. Kopelman PG: Obesity as a medical problem. Nature 404:635643,
2000.
2. Adams KF, Schatzkin A, Harris TB, et al: Overweight, obesity, and
mortality in a large prospective cohort of persons 50 to 71 years old.
N Engl J Med 355:763778, 2006.
3. German AJ: The growing problem of obesity in dogs and cats. J Nutr
136:1940S1946S, 2006.
4. Scarlett JM, Donoghue S: Associations between body condition and
disease in cats. J Am Vet Med Assoc 212:17251731, 1998.
5. Lund EM, Armstrong PJ, Kirk CA, et al: Prevalence and risk factors
for obesity in adult cats from private US veterinary practices. Intern
J Appl Res Vet Med 3:8896, 2005.
6. Lund EM, Armstrong PJ, Kirk CA, et al: Prevalence and risk factors
for obesity in adult dogs from private US veterinary practices. Intern
J Appl Res Vet Med 4:177186, 2006.
7. McGreevy PD, Thomson PC, Pride C, et al: Prevalence of obesity
in dogs examined by Australian veterinary practices and the risk
factors involved. Vet Rec 156:695707, 2005.
8. Colliard L, Ancel J, Benet JJ, et al: Risk factors for obesity in dogs
in France. J Nutr 136:1951S-1954S, 2006.
9. Colliard L, Paragon BM, Lemeuet B, et al: Prevalence and risk
factors of obesity in an urban population of healthy cats. J Feline
Med Surg 11:135140, 2009.
10. Scott-Moncrieff JCR, Guptill-Yoran L: Hypothyroidism. In Ettinger
SJ, Feldman EC, editors: Textbook of Veterinary Internal Medicine,
ed 5, Philadelphia, 2000, Saunders, pp 14191428.
17

11. Flynn MF, Hardie EM, Armstrong PJ: Effect of ovariohysterectomy


on maintenance energy requirements in cats. J Am Vet Med Assoc
9:15721581, 1996.

18