UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII “ REGELE

MIHAI I” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ

RÂILE CABALINELOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. DR. SORIN MORARIU

STUDENT:
LAURA DENISA CALOTĂ
GRUPA:2505

TIMIȘOARA
2023
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚELE VIEȚII “REGELE
MIHAI I” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ

RÂILE CABALINELOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. DR. SORIN MORARIU

STUDENT:
LAURA DENISA CALOTĂ
GRUPA:2505

TIMIȘOARA
2023
LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

Cuprins

INTRODUCERE....................................................................................................................................... 2

CAUZE ȘI PATOGENEZĂ........................................................................................................................... 2

RÂIA PSOROPTICĂ..........................................................................................................................................2
RÂIA SARCOPTICĂ.......................................................................................................................................... 3
RÂIA CORIOPTICĂ...........................................................................................................................................4
RÂIA DEMODECTICĂ.......................................................................................................................................4
TROMBICULOZA CAILOR...................................................................................................................................4

DIAGNOSTIC.......................................................................................................................................... 5

DIAGNOSTICUL ÎN RÂIA PSOROPTICĂ..................................................................................................................5

Râia psoroptică şi oxiuroza la cabaline - diagnostic diferenţial............................................................5
DIAGNOSTICUL ÎN RÂIA SARCOPTICĂ..................................................................................................................6
DIAGNOSTICUL ÎN RÂIA CORIOPTICĂ...................................................................................................................6
DIAGNOSTICUL ÎN RÂIA DEMODECTICĂ...............................................................................................................7
DIAGNOSTICUL ÎN TROMBICULOZĂ.....................................................................................................................7

TRATAMENT.......................................................................................................................................... 7

TRATAMENTUL ÎN RÂIA PSOROPTICĂ...................................................................................................................7

TRATAMENTUL ÎN RÂIA SARCOPTICĂ...................................................................................................................8
TRATAMENTUL ÎN RÂIA CORIOPTICĂ...................................................................................................................8
TRATAMENTUL ÎN RÂIA DEMODECTICĂ................................................................................................................8
TRATAMENTUL ÎN TROMBICULOZĂ.....................................................................................................................8

1
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

INTRODUCERE
Dintre sutele de mii de specii de acarieni, relativ doar câteva specii sunt parazite.[6]
Femelele adulte depun un număr variabil de ouă în fiecare zi și din ele eclozează larve cu 6
picioare.[6] Acestea vor trece prin unul, până la 3 stadii ninfale până la dezvoltarea unui nou
adult.[6] Ciclul de viață variază de la specie la specie, între 8 și 28 de zile.[6]
Boala are o răspândire rapidă datorită ritmului foarte rapid de înmulțire si prolificității.
[10] Femelele de acarian depun ouă la suprafața pielii, sub cruste sau bine ascunse în galerii și
tuneluri săpate în straturile pielii și sunt depuse în grămadă sau izolat in funcție de tipul râiei.[10]
Înafara demodicozei, cele mai serioase infestații cu acarieni se întâlnesc la sfârșitul iernii,
începutul primăverii.[6]
Perioada de stabulație concentrează multe animale într-un spațiu restrâns, ceea ce
favorizează înmulțirea paraziților externi.[8] Râia, căpușele și păduchii afectează performanțele
productive la animalele parazitate.[8]
Temperatura mediului are de asemenea un rol important.[6] Încărcăturile de acarieni și
simtomatologia animalelor vor scădea sau chiar dispărea în timpul verilor călduroase. [6]
Râia psoroptică este o dermatită pruriginoasă sau/ și otită externă a cailor.[6]
Râia sarcoptică reprezintă o cauză rară a dermatitei pruriginoase a cailor. [6]
Râia corioptică mai poate fi denumită râia membrelor, râia cozii sau râia simbiotică și
este o cauză frecventă pentru dermatita cailor.[6]
Râia demodectică mai este cunoscută și sub denumirile de râie foliculară sau demodicoză
și este o dermatoză foliculară rar întâlnită la cabaline.[6]
Trombiculoza cailor mai este denumită și trombidioză sau acarianul recoltelor și este o
dermatoză frecventă a cailor de pretutindeni.[6]
CAUZE ȘI PATOGENEZĂ
RÂIA PSOROPTICĂ
Râia psoroptică este produsă de Psoroptes equi, fiind o parazitoză foarte contagioasă.
La cai, parazitul afectează zonele acoperite cu păr lung: moţ, comă şi coadă. Boala
debutează prin mâncărime accentuată și formarea veziculelor pline cu exudat seros. Prin uscarea
acestuia se formează cruste abundente ce se simt la pipăit. Crustele au miros urât, respingător.
Psoroptes ovis era cunoscut drept psoroptes equi. [9]Acesta împreună cu Psoroptes
cuniculi, infestează cabalinele provocând râia psoroptică. [9]

2
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

Psoroptes ovis este rar întâlnit la cai, cu toate acestea, infestațiile produc leziuni la nivelul
regiunilor cu păr gros precum crupa, baza cozii sau sub bărbie.[9] Psoroptes cuniculi poate
provoca otită externă și tremurături la nivelul capului.[9]
Acarienii psoroptes spp. sunt mari (0.4 – 0.8 mm lungime) nesăpători, și se hrănesc cu
fluide tisulare.[6] Ciclul de viață al acestora pe gazdă este complet în aproximativ 10 zile.[6]
Expectanța de viață mediană a unei femele adulte este în jur de 16 zile.[6] Timpul de
supraviețuire cât nu se află pe gazdă este influențat semnificativ de temperatura și umiditatea
locală.[6]
Nu au fost raportate infestații cu acarienii psoroptici ai cabalinelor la oameni.[6] Din
moment ce Otodectes Cynotis, râia auriculară a animalelor de companie, se comportă precum un
acarian psoroptic și poate afecta oamenii, este posibil totuși ca oamenii să poată fi infestați de
acarienii psoroptici de la un cal, dacă acesta a fost expus timp îndelungat și încărcătura acariană
este mare.[6]
RÂIA SARCOPTICĂ
Sarcoptes scabiei equi, care cauzează râia sarcoptică, este rară, dar este cel mai sever tip
de râie la cai.[9]
Regiunile protejate de păr lung și părțile de jos ale extremităților sunt de obicei protejate.
[9]
Râia sarcoptică este o dermatită parazitară întâlnită la toate speciile de mamifere
domestice şi la om, fiind produsă de Sarcoptes scabiei.[10] Paraziţii se hrănesc cu celule
epidermice şi limfă, eliminând o salivă iritantă şi cu potenţial alergen.[10]
La cai, boala (râia corpului) este produsă de Sarcoptes scabiei equi şi se manifestă prin
reacţie inflamatorie la nivelul pielii, caracterizată prin apariţia nodulului scabios.[10] Prima
manifestare vizibilă este mâncărimea care apare la 3-4 zile de la contaminare şi se localizează în
special în zona capului, pe laturile gâtului şi pe interiorul jaretelor.[10] La atingere se pot simţi
vezicule şi mici nodului care se desprind ca un nisip.[10] Apar zone lipsite de păr, însoţite de cele
mai multe ori de cruste.[10]
Acarienii sarcoptes spp. (diametru de 0.25-0.66 mm) prezintă un ciclu de viață ce va fi
complet în 2-3 săptămâni pe gazdă.[6] Sunt sensibili la uscare și rezistă doar câteva zile fără o
gazdă.[6]
Acarienii sarcoptes scabiei pot fi întâlniți pe mai multe gazde.[6] În prezent se consideră
că toate variațiile de acarieni sunt identice ca genotip.[6] Prin adaptare pentru supraviețuire pe o
anumită gazdă, aceștia pot fi diferiți ca fenotip, însă aceste diferențe de fenotip nu le conferă

3
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

specificitate de specie.[6] Infestările între speciile de animale, dar și a omului nu sunt

neobișnuite.[6]
RÂIA CORIOPTICĂ
Este produsă de Chorioptes equi, însă cercetările arată că din cele 4 specii cunoscute
(Chorioptes bovis, Chorioptes caprae, Chorioptes ovis și Chorioptes equi) se pare că doar
Chorioptes bovis este recunoscută ca specie, celelalte trei find considerate doar variante
fenotipice ale acesteia.[5]
Paraziții au corpul oval, un rostrum scurt și tetragonal, iar membrele sunt lungi, depășind
anterior rostrul și posterior conturul corpului.[2] Dimensiunile sunt cuprinse între 300 și 400
micrometri lungime și 220-250 micrometri lațime.[5] Femelele sunt mai mari.[5] Ventuzele sunt
prezente pe toate perechile de picioare la mascul și doar pe perechile 1,2 și 4 la femelă.[5]
Afectează mai ales membrele posterioare, cu localizare în zona chișiței, coroanei,
buletului și mai rar, jaretului sau crupei.[1] Trăiesc la suprafața pielii, sub crustele pe care le
produc și se hrănesc cu debriuri cutanate.[5]
RÂIA DEMODECTICĂ
Acarienii demodectici sunt rezidenți normali ai pielii animalelor mari.[6] Aceștia trăiesc
în foliculii firelor de păr și în glandele sebacee, au specificitate de specie, și își petrec întreaga
viață pe gazdă.[6] Ciclul de viață al acestora nu a fost atent studiat, însă este în jur de 20 până la
35 de zile.[6]
Acarienii demodectici pot supraviețui, în majoritatea condițiilor de mediu, doar câteva
zile când nu se află pe o gazdă.[6]
Studiile pe bovine și câini arată că acarienii demodectici parazitează gazda încă din
primele 2-3 zile de viață a acesteia, prin contact direct cu barajul, iar animalele transportate prin
cezariană și crescute izolat de alte animale nu au fost găzduite de acarieni și închiderea
animalelor adulte normale la un loc cu animale bolnave și infestate sever timp de luni întregi, nu
a provocat răspândirea infestației.[6]
Încercările de a transmite demodicoză cailor prin contact direct și prin aplicarea
acarienilor direct pe piele au fost un eșec, așadar, râia demodectică nu pare a fi contagioasă.[6]
TROMBICULOZA CAILOR
Acarienii trombiculizi cauzează dermatită sezonieră la caii de pe pășune sau la cei
adăpostiți sau călăriți în condiții de mediu extern.[8] Culoarea larvelor variază între roșie ,
portocalie și galbenă și sunt mai active la sfârșitul verii , spre începutul toamnei. În zonele
tropicale acestea pot fi prezente pe tot parcursul anului.[8]

4
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

Adulții trombiculizi și ninfele trăiesc libere și se hrănesc din nevertebrate sau plante.
Ouăle sunt depuse pe pământ și eclozează larve din ele în aproximativ o săptămână.[6] Larvele
se hrănesc în mod normal din țesuturile și fluidele rozătoarelor mici, dar nu au specificitate de
specie și pot ajunge să infesteze caii și oamenii.[6]
DIAGNOSTIC
DIAGNOSTICUL ÎN RÂIA PSOROPTICĂ
Diagnosticul clinic se bazează pe prezența pruritului, crustelor, depilațiilor.[5] Se poate
recurge și la examenul macroscopic, cu o lupă sau examinarea microscopică a raclatelor
cutanate.[5]
În cazul localizării auriculare, examenul otoscopic pune în evidență acarienii.[5]
Diagnosticul diferențial trebuie făcut față de râia sarcoptică, hematopinidoză,
hipersensibilizarea la înțepăturile de Culicoides , dermatite produse de înțepăturile de insecte,
dermatomicoze, oxiuroză.[4]
Râia psoroptică şi oxiuroza la cabaline - diagnostic diferenţial
Râia psoroptică şi oxiuroza ce afectează cabalinele sunt două boli parazitare diferite, dar
care se manifestă prin prurit anal violent şi pierderi de păr la baza cozii, determinând totodată şi
agitaţia animalelor.[7]
Oxiuroza este o boală parazitară produsă de nematode din familia Oxyuridae, ce
parazitează în intestinul gros, determinând mâncărimi anale şi ducând la apariţia zonelor lipsite
de păr la baza cozii.[7]
Paraziții adulţi sunt localizaţi în colon şi cecum (intestin gros) la cal, măgar şi catâr, iar
masculii şi femelele tinere se regăsesc liberi în intestinul subţire, hrănindu-se din conţinutul
acestuia.[7]
Sursele de contaminare sunt reprezentate de animalele infestate, care eliberează ouăle în
adăpost și pe pășune.[7] Contaminarea se realizează prin ingerarea ouălor infestate, odată cu
hrana sau prin așternutul infestat.[7]
Se întâlnesc două forme clinice de manifestare a bolii: oxiuroza intestinală şi oxiuroza
anală.[7]
Oxiuroza intestinală evoluează fără semne clinice, iar atunci când viermii sunt foarte
numeroși, pot apărea colici.[7]
Oxiuroza anală are semne clinice caracteristice și este produsă de femelele mature care
depun ouăle perianal, determinând mâncărimi în zona anusului și inflamarea acestuia.[7] În
consecință, apar peri zburliți la baza cozii sau chiar zone lipsite de păr.[7]

5
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

În zona rectului, se poate observa scurgerea unui lichid albicios sau brun ce conține un
număr mare de ouă de parazit.[7]
Diagnosticul se poate suspiciona pe baza mâncărimilor anale și a prezenței crustelor din
cauza scărpinatului excesiv.[7]
Râia psoroptică este una dintre cele trei tipuri de râie cu care se pot infesta cabalinele.[7]
Aceasta este produsă de Psoroptes equi , fiind o parazitoză foarte contagioasă.[7]
La cai, parazitul afectează zonele acoperite cu păr lung: moţ, coamă şi coadă. Debutează
prin mâncărime accentuată, se formează vezicule pline cu exudat seros.[7] Prin uscarea acestuia,
se formează cruste abundente ce se simt la pipăire.[7] Crustele au miros urât, respingător.[7]
Diagnostic diferenţial
Având în vedere asemănarea dintre manifestările clinice ale celor două boli parazitare
(oxiuroza şi râia psoroptică), trebuie făcut un diagnostic diferenţiat, ţinând cont de aspectele
lezionale ale acestora.[7]
Astfel, în oxiuroză se observă prezenţa crustelor alb-văroase perianal şi uneori a
paraziţilor pe suprafaţa mucoasei anale, iar în râia psoroptică apar leziuni caracteristice la baza
cozii, dar spre deosebire de oxiuroză, şi la coamă şi moţ.[7]
Cele două boli se confirmă prin examen de laborator microscopic, când se pun în
evidenţă ouăle de oxiuri sau parazitul în cazul râiei psoroptice.[7]
DIAGNOSTICUL ÎN RÂIA SARCOPTICĂ
Se bazează pe datele anamnetice (afectează mai ales cabalinele într-o stare rea de
întreținere, contagiozitate crescută), examenul clinic (pruritul, reflexul psoric pozitiv, noduli,
cruste, hipercheratoză, depilații) și examenul microscopic al raclatului cutanat, clarificat cu
lactofenul, ulei de parafină sau hidroxid de sodiu.[3]
Diagnosticul diferențial se stabilește față de râia psoroptică, hematopinidoză, dermatite
produse de înțepăturile de insecte, dermatite alergice, dermatomicoze, gasterofiloza cutanată,
dermatita seboreică.[5]
DIAGNOSTICUL ÎN RÂIA CORIOPTICĂ
Se bazează pe datele anamnetice și pe examenul clinic.[5]
Confirmarea se face prin examinarea raclatului cutanat.[5] Pentru a reduce mobilitatea
exagerată a acarienilor în proba de examinat, aceasta poate conține o substanță acaricidă.[2]
Biopsia cutanată evidențiază diverse grade de dermatită perivasculară la interstițială,
însoțită de eozinofilie.[5] Mai pot fi observate microabcese epidermice eozinofilice, necroze
epidermice focale, exocitoză leucocitară și edem.[5]

6
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

Se face diagnostic diferențial față de hipersensibilizarea de origine alimentară, aopie,

defectele de stabulație, anopluroză, malofagoză, oxiuroză, habronemoză cutanată, acarioză
dermanisică, trombiculoză, dermatofitoze, ariceală.[5]
DIAGNOSTICUL ÎN RÂIA DEMODECTICĂ
Diagnosticul diferențial trebuie făcut față de dermatoze foliculare, foliculită stafilococică,
dermatofitoză și dermatofiloză.[6] Diagnosticul definitiv se bazează pe o examinare fizică și o
biopsie a pielii.[6] Zonele alopecice și eritematoase ale pielii ar trebui stoarse până se obține
sânge.[6]
DIAGNOSTICUL ÎN TROMBICULOZĂ
Dacă larva se află încă pe piele, diagnosticul se poate pune direct.[6]
Fără o larvă vizibilă, diagnosticul diferențial se face față de râia coriptică, râie
sarcoptică, dermatită de contact, foliculită stafilococică și dermatofiloză.[6]
Diagnosticul definitiv este bazat pe o examinare fizică și o demonstrație a prezenței
trombiculizilor prin examen microscopic.[6] Deoarece larvele se hrănesc pe gazdă doar o
perioadă scurtă de timp, aceștia pot fi imposibil de evidențiat microscopic în cazurile cronice.[6]
TRATAMENT
TRATAMENTUL ÎN RÂIA PSOROPTICĂ
Dacă se semnalează cazuri de râie, animalele afectate se izolează și se tratează, iar cele
care au intrat în contact cu aceste animale se vor examina periodic și, dacă se impune, se
tratează.[5] Concomitent, se recurge și la dezacarizarea adăposturilor.[1]
Se pot folosi diverse produse acaricide: pe baza de sulf, organoclorurate, organofosforice,
piretrine, piretrinoide, care se găsesc sub diverse formulări (soluții, emulsii, unguente) și se
aplică prin spălare, pulverizare sau topic local.[5] Este obligatorie repetarea tratamentului la un
interval de 7-14 zile, timp de 3-4 săptămâni.[5]
Amitrazul nu se recomandă la cabaline.[4]
Avermectinele (Equalan, Zimecterin etc.) administrate per os, în doză de 0,2 mg/kg sunt
foarte eficiente.[5] Este suficientă o singură doză pentru a determina vindecarea parazitologică în
20 de zile post-tratament, dar se recomandă repetarea tratamentului la 14 zile după prima
administrare.[5]
Inițial, zonele afectate care vor fi supuse tratamentului vor fi tunse și spălate.[5]
În otoacarioză, urechile se vor curăța mecanic minuțios, iar produsele topice se vor aplica
de două ori pe săptămână, timp de 3 săptămâni.[3] Pentru a preveni recidivele se recomandă ca
animalul să fie tratat în totalitate.[5]

7
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

Deoarece nici unul dintre produsele acaricide nu are efect ovicid, caii tratați trebuie
considerați contagioși (transmițători) în prima săptămână după tratament.[5]
TRATAMENTUL ÎN RÂIA SARCOPTICĂ
Tratamentul în râia sarcoptică poate fi unul identic cu cel al râiei psoroptice.[5]
Cu toate acestea, este o afecțiune severă.[6] Apare un prurit constant, intens, animalele
devin anemice și predispuse la infecții secundare și poate cauza inclusiv decesul acestora.[6]
Toate animalele care au intrat în contact cu animale infestate, ar trebui tratate.[6]
Din moment ce acarienii pot fi transmiși prin instrumentele de îngrijire, ar trebuie tratați
toți caii infestați cu foarte mare grijă.[6]
Râia sarcoptică la cai mai poate fi tratată prin sprai sau tamponări cu malation 0,5%,
lindan 0,03%, cumafos 0,06% , metoxiclor 0.5% sau sulfat de calciu și sulf 2%.
Cel puțin 2 tratamente ar trebui administrate la un interval de 14 zile.[6]
Ivermectina ar trebui de asemenea să ajute în cazul infestării cu râie sarcoptică.[6]
TRATAMENTUL ÎN RÂIA CORIOPTICĂ
Este asemănător cu cel din râia psoroptică.[2]
Toate animalele care au intrat în contact cu animalele bolnave, ar trebui să fie tratate
simultan. [6] Caii adăpostiți în apropierea altor cai infestați au șanse mari să fie și ei afectați și ar
trebui tratați.[6]
Trebuie menționat faptul că administrarea orală a ivermectinei, chiar și la o frecvență mai
mare (de 4 ori la interval de o săptămână) are o eficacitate moderată.[5]
Îmbăierea cabalinelor cu șampon pe bază de sulfură de seleniu 2% diluat cu apă 1:2
înainte de aplicarea acaricidului poate spori eficacitatea acestuia.[1]
S-au dovedit a fi eficiente mai multe substanțe acaricide: crotoxifos 0,25%, malation
0.5%, metoxiclor 0.5% sau cumafos 0,06%.[5]
De curând a fost comercializat un spray pe bază de fipronil 0,25% cu eficacitate crescută
chiar după un singur tratament.[5]
Se pot aplica 125 ml soluție pe fiecare picior, cu repetare la 21 de zile.[5]
TRATAMENTUL ÎN RÂIA DEMODECTICĂ
Datorită faptului că râia demodectică se prezintă de obicei asimtomatic, poate recidiva
spontan și s-a dovedit a fi refractară la cea mai mare parte din agenții și schemele terapeutice, nu
se încearcă a fi tratată de obicei.[6]
Există un raport în care un cal a primit ivermectină timp de 15 zile și s-a vindecat cu acest
tratament. [6]
TRATAMENTUL ÎN TROMBICULOZĂ
8
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

Tratamentul trombiculozei nu este unul necesar, datorită faptului că aceasta va degenera

de la sine dacă se oprește contactul cu trombiculizii.[6]
În cazuri severe , o singură aplicare de a unui agent antiparazitar precum sulfat de calciu
și sulf 2% sau piretrine vor ucide orice larvă prezentă.[6]
La animalele de companie, administrarea de fipronil spray 0,25% previne reinfestarea.[6]
Animalele cu prurit sever pot beneficia de pe urma tratamentului cu glucocorticoizi
sintetici.[6]

9
 LAURA DENISA CALOTĂ - RÂILE CABALINELOR

Bibliografie
1. Anderson. D. L., Koeniger G., Koeniger N., Trueman C., Tingek S. , 2002, Mites from
debris and seales brood cells of Apis dorsata colonies in Sabah (Borneo), Apidologie,
Malaysia.
2. Bates P. G., 1999, Inter- and intra- specific variation within the genus Psoroptes (Acari:
Psoroptidae),Vet. Parasitol., 201-217.
3. Cosoroabă I. , 2000, Parazitologie veterinară, Editura Mirton, Timișoara
4. Cosoroabă I, Dărăbuș Gh., Oprescu I., 1995, Compendiu de Parazitologie veterinară, vol
II, Editura Mirton, Timișoara
5. Dărăbuș Gh., Morariu S., Oprescu I., Mederle N., 2016, Parazitologie și boli parazitare,
Editura Mirton, Timișoara.
6. Scott D. W., Miller W. H., 2003 , Equine dermatology, Saunders, United States of
America.
7. *** https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/zootehnie-medicina-veterinara/4653-
raia-psoroptica-si-oxiuroza-la-cabaline-diagnostic-diferential.html.
https://www.lumeasatului.ro/. Râia psoroptică şi oxiuroza la cabaline - diagnostic
diferenţial, Accesat 05.05.2023.
8. *** https://www.sciencedirect.com/topics/pharmacology-toxicology-and-pharmaceutical-
science/trombiculiasis. https://www.sciencedirect.com/. Trombiculiasis, Accesat
05.05.2023
9. *** https://www.msdvetmanual.com/integumentary-system/mange/mange-in-horses .
https://www.msdvetmanual.com . Mange in Horses, Accesat 05.05.2023
10. *** https://www.lumeasatului.ro/stiri-agricultura/zootehnie-medicina-veterinara/3343-
raia-la-cabaline.html. https://www.lumeasatului.ro . Râia la cabaline, Accesat 05.05.2023

10