FEBRA AFTOAS

Boala infecto-contagioasa, epizootico-panzootica,

acuta, comuna biongulatelor exprimata prin
eruptie veziculo-aftoasa pe mucoase si piele,
benigna la adulte, mortala la tineret.
Virusul se cultiva pe celule renale Sellers.
Indexat OMSA (OIE) sub codul A010.
ETIOLOGIE

FAM PICORNAVIRIDAE,
GEN AFTOVIRUS.
Biologie: virusul febrei aftoase prezinta
7 tipuri antigenice majore:
-A (1-32)
-O (1-11) determina panzootii
-C (1-5)
-SAT 1(7)
-SAT2 (3) determina epizootii in Africa de Sud
-SAT3 (4)
-ASIA1 (3) in Asia.
ETIOLOGIE:
Exist mai multe serotipuri, dar patogenetic nu exista
diferente: aceleasi expresii clinice.
Diagnosticul se adreseaza simultan tipurilor raspandite
in zona geografica respectiva.
Exista subtipuri care nu influenteaza diagnosticul si
combaterea, dar care intereseaza studiile epidemiologice
(circulatia tulpinilor virale).

Virulenta (patogenitatea) tulpinilor (susceptibilitatea

crescuta a unei specii sau rase fata de o tulpina) este
exprimata prin doza minima infectioasa intre specii si
difuzibilitatea (ambele sunt variabile) .
ETIOLOGIE:

Epidemiologia moleculara aplicata in focarele cu SAT a

evidentiat fenomene de evolutie genetica prin aparitia
genelor mutante: virus escapa mutants.

Virusul prezinta epiteliotropism ceea ce explica

patogeneza, localizarea semnelor clinice.

Virusul se izoleaza pe culturi celulare apartinand liniilor

susceptibile de cobai si hamster.
ETIOLOGIE:

PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE:
Sensibil la formol si alcool, la pH-ul acid, mai mic de < 5
virusul este inactivat.
Rezista in mediul extern ( rezista in materiale biologice cu
proteine ce il protejeaza contra denaturarilor).
Ajuns pe furaje, asternut, apa rezista pana la cateva luni.
ETIOLOGIE:

Virusul supravietuieste cel mai mult la nivelul

maduvei osoase, apoi in tesuturile care NU se
matureaza, cel mai usor distrugandu-se in fibra
musculara.
 EPIDEMIOLOGIE:

Receptivitate: biongulatele domestice si salbatice

descresctor:
taurine, porci, oi, capre, bubaline, reni,
cerbi, camile, antilope, suine salbatice,
elefani.
Infectie naturala spontana: arici, sobolan, soarece.
Refractare in mod natural: cabalinele si pasarile;
Factori favorizani ai exprimrii clinice la speciile receptive:
(in de gazd i influenteaza gravitatea expresiei clinice)
- vrst: tineretul forme mai grave;
- ras: rasele specializate;
- doza infectant: difer de o specie la alta;
- patogenitatea tulpinii
EPIDEMIOLOGIE:

-Sursele de infectie primare:

- Animalele bolnave
- Produsele animalelor bolnave

-Sursele de infectie secundare:

furaje, apa, pasune, curenti de aer.
EPIDEMIOLOGIE:

-Dinamica epidemiologica:

Epidemico-pandemic

Timp-Spatiu - are cea mai mare difuzabilitate in timp

si spatiu: caracter panzootic datorat mai multor factori:
Populatie - mai multe gazde natural susceptibile.
Valuri care se succed la 3-4 ani
 EPIDEMIOLOGIE:
Introducerea virusului intr-un teritoriu se datoreaza produselor
contaminate sau purtatorilor si eliminatorilor clinic sanatosi.

Intr-un teritoriu nu se imbolnavesc simultan toate speciile

susceptibile.
La bovine, febra aftoasa se confunda cu alte afectiuni cu caracter
enzootic. Schiopatura ca si semn clinic frecvent se intalneste la
ovine.
Distributia geografica a febrei aftoase:
Europa este indemna de febra aftoasa si nici nu se mai practica
vaccinarea; in Israel nu se mai practica vaccinarea; ultimul val de
febra aftoasa din Europa a evoluat in Anglia, cateva focare fiind si in
Olanda, Franta, Germania, dar s-au lichidat si acum sunt indemne.
In America de Sud- endemic se practica vaccinarea.
Frecvent se intampla ca un calator venit ditr-o zona de focar sa
aduca virus aftos.
Praful circuiteaza virusul febrei aftoase alaturi de pasarile
migratoare.
PATOGENEZA:

Presupune aparitia unei afte primare la locul de patrundere

si a reactiei febrile pasagere, apoi are loc viremia
consecutiv careia virusul se localizeaza la nivelul epiteliului
mucoaselor, pielii glabre, avand loc eruptia secundara
aftoasa si sindrom febril. In lipsa complicatiilor bacteriene,
aftele se deschid spontan, se cicatrizeaza per primam
dupa 10 zile de la eruptie animalul fiind refacut, dar
ramane purtator, eliminator.
 CLINIC

Exantem veziculos cicatrizare rapida, fara cicatrici.

Bovinele adulte- forma benigna cu

sindrom febril infectios, cu dispnee, tahicardie,
sialoree caracteristica, cu zgomot de plescait
pentru ca animalul incearca deglutitia.
In evolutia acuta se constata scaderea productiei de lapte.
CLINIC

-Constant urmatoarele localizari ale aftelor:

-Bucal: sialoreea.

-Podal: exongulare, schiopaturi.

-Mamar: aftele de pe mamelon

CLINIC

Forma maligna, septico-toxica :tulburarile digestive si

sindromul febril,.
Forma septico-toxica propriu-zisa apare la sugari.
Forme atipice /avortate /oculte fara eruptie aftoasa.
 CLINIC

La ovine:
Dupa o incubatie de 1-8 zile, boala se manifesta
prin sindrom febril, inapetenta, scaderea rumegatului,
eruptie aftoasa pe limba, la nivelul membrelor,
mameloanelor si rar pe bot .
Salivatia este putin semnificativa pentru ca mai
frecventa apare localizarea podala.
 CLINIC

La Suine:
Eruptie prezenta pe rat, membre, la scroafe
interesand si glanda mamara, iar la gestante
avort si la femelele lactante, agalaxie.
Mai frecvent afectate sunt zonele cu piele fina
(perineu, scrot, vulva).
MORFOPATOLOGIC

AFTA

La vitei apare degenerescenta cardiaca de tipul

hialinozei, cat si a musculaturii striate ce capata aspect
de muschi fiert.

BIONGULATUL cu: ERUPTIE aftoasa, SCHIOPATURA

si FEBRA constituie:

Suspiciune de Febra Aftoasa Majora!

CONFIRMARE:

Materialul patologic: lichidul din afte recoltat din afte

nedeschise.
Izolarea: culturi celulare.
Identificarea: serologic fata de fiecare tip de virus al febrei
aftoase posibil implicat (seroneutralizare, RFC, cromatografie,
ELISA -metode standardizate in toate tarile afiliate OIE, rezultatul
putandu-se compara intre laboratoare).
Manipularea probelor: impiedica diseminarea agentului
cauzal
Probele recoltate fara pericol de scurgere, deteriorare, se
introduc in cutie, apoi in recipienti cu formol si se scot din focar prin
transbordare spre laborator.
Suspicionarea febrei aftoase impune instituirea
masurilor de restrictionare totala a circulatiei in si din
focar, in zona focarului; se anunata ASVSA, primaria
si politia.