Sunteți pe pagina 1din 4

Notiuni de psihologie canina

In regnul animal din punct de vedere al memoriei, cainele ocupa locul 2 dupa maimuta
Din punct de vedere al inteligentei pe primul loc se situeaza maimuta, iar cainele datorita
simturilor foarte dezvoltate nu poate fi considerat ca fiind intelligent, deoarece inteligenta
presupune si anumite conexiuni sau legaturi pe care cainele nu le poate face datorita

sistemului nervos care este mai putin dezvoltat


Din punct de vedere al memoriei, cainele are memorie vizuala, auditiva si olfactiva (a

mirosului)
Memoria cainelui este conditionata de anumite acte reflexe iar factorii conditionali il duc

la automatisme
Memoria cainelui se limiteaza la asigurarea conditiei de viata, asigurate de stapan - hrana

si adapost
Cainii de serviciu insa sunt cei care beneficiaza de dresaj, dresaj care in functie de individ
poate sa imbunatateasca memoria si sa il faca util pentru anumite actiuni

Metode de dresaj folosite la canide


Metodele de dresaj au ca scop principal folosirea unui stimul oarecare in scopul fixarii

unei deprinderi
Factorii care conditioneaza dresajul: dresorul si cainele
Dresorul trebuie sa fie un om care sa posede cunostinte de anatomie minime, sa iubeasca

animalele, sa aiba rabdare, sistem nervos echilibrat


Cainele: se fac obligatoriu urmatoarele examene: examen zootehnic, sanitar veterinar,

psihologic
Examenul zootehnic: Se examineaza fiecare caine individual cu privire la principalele

defecte ale regiunilor corporale in functie de standardul rasei


Examenul sanitar veterinar: Sunt exclusi cainii care prezinta prolaps(rectal,dupa fatare):
cei care prezinta bruceloza, cei care prezinta hernii ombilicale sau ecvino scrotale,cei care

prezinta insuficienta hepatica, ciroza


De asemenea se mai fac urmatoarele examinari:
Auzul din locul in care cainele este contentionat, se produce un zgomot de la o distanta

de 100 m si se urmareste modul de reactie al acestuia.


Examenul vizual cu ajutorul oftalmoscopului,se examineaza jocul pupilar la intensitati
diferite ale luminii naturale si de asemenea se analizeaza simtul olfactiv pe o suprafata
imprejmuita de forma patrata cu latura de 10 m; se pun 2 bucati de carne de 15 gr in
locuri diferite si se cronometreaza timpul in care cele 2 bucati de carne au fost
descoperite

Examenul psihologic se bazeaza pe aprecierea sensibilitatii, a energiei, a vointei de a

invata
Sensibilitatea reprezinta reactia cainelui la un stimul oarecare
Energia este modul de raspuns la un stimul (repede, cu intarziere, deloc)
Vointa de a invata: unii caini executa ce li se cere fara sa astepte recompense
Agresivitatea
Stimulii folositi in dresaj influenteaza durata dresajului ca timp cat si calitatea acestuia
Stimulii pot fi: de interdictie, de intarire a reflexelor conditionate, de distragere in campul

de instructie
Metode de dresaj: metoda mecanica se bazeaza pe stimulul mecanic, metoda imitatiei,
metoda recompensei si metoda contrastelor care este o combinatie intre metoda mecanica
si cea a recompensei

Ca masuri de constrangere in timpul dresajului pot fi neacordarea recompensei, neacordarea


libertatii depline sau lovirea cu o cravasa/nuia.
Principiile dresajului sunt :
- repetitia
- ritmicitatea
- continuitatea
- progresivitatea
1. Repetitia
- Se doresre ca intr-o zi normala de lucru un caine sa poata memora 2 sau 3 deprinderi
- Pt a-si fixa aceste deprinderi, durata unei deprinderi trebuie sa fie de 2-3 minute, sa se
evite monotonia in sensul ca acestea trebuie sa fie diferinte; iar dintr-o ora timpul efectiv
-

de lucru sa fie de 40 minute


In alegerea deprinderilor pe care trebuie sa le memoreze un caine, trebuie sa tinem cont

de rasa, de posibilitatile lui fiziologice si de aptitudini


2. Ritmicitatea
3. Continuitatea
- Un exemplu, o deprindere se face cu pauza variabila, ca timp si cerem sa o efectueze la
comanda
4. Progresivitate
- Deprinderi mai scurte, apoi mai complexe

De obicei se dreseaza cainii pt scopuri bine precizate si pt activitati la care omul are un aport
minim.
De exemplu: se dreseaza cainii pt salvamont, pt salvamar, pt servicii sanitare, iar in tarile nordice
pt tractiune.
Dresajul indiferent de scop are doua etape: disciplinizare si specializare.
1.
-

Disciplinizarea:
obligatoriu indfierent de rasa inclusiv pt cei de companie
sa nu consume hrana decat de la stapan/dresor
sa circule in mijlocul de transport civilizat (sa nu devina agresiv atunci cand vine in

contact cu personae straine)


sa nu traverseze strada decat la primirea unei comenzi

2.
A.
-

Specialitate
Salvamont
Dresajul dureaza 3 luni
Se face in diferite tipuri de teren si pe vreme frumoasa si iarna pe zapada
In cazul examenului psihologic se aleg caini din rasa Saint Bernanrd cu un sistem care sa

fie hipoagresiv, caini la care simtul prieteniei este dezvoltat in singuratate


- Dresajul se face o singura data, in aglomerari de personae
B. Salvamar
- Se foloseste rasa TeraNova (culoare neagra, par bogat si unsuros, secretie a glandelor
C.
-

sebacee si sudolipare in cantitate mare)


Se dreseaza pt a salva viata celor care sunt in pericol
Dresajul dureaza 3 luni
Servicii sanitare
Dresajul dureaza 6 luni
Caini curajosi
Sunt dresati pt a salva oamenii raniti in razboi
Obisnuiti cu lumini si zgomote puternice

Materale sis echipamente necesare dresajului


-

Pt condus: lesa, botnita, sfoara pt prelucrarea urmelor, hamul (si de contentie)


Pt dresaj: butucel de aport, maneca, mantaua

Pt toate rasele de caini, unele de companie, altele dresate si antrenate in scopul diferitelor
servicii, conformatia corporala si constitutia, trebuie sa se incadreze in standarul rasei

Abaterile de la cerintele exteriorului apreciate in mod obiectiv, fac ca animalul examinat

sa fie scos din competitie prim urmare sa nu particie la dresajul specific rasei
Cel mai frecvent la majoritatea raselor de caini intalnim abateri ale membrelor de la

normal = aplomburi
Prezenta acestora face la animlul sa nu isi poata exteriorize potentialul genetic specific

Membre anterioare
1.
2.
3.
4.
-

Aplomburi totale (profil)


Sub el dinainte
Campat dinainte
Aplomburi partiale (profil)
Genunchi arcati
Genunchi stersi/ de oaie
Devieri totale (fata)
Inchis jos dinainte
Deschis jos dinainte
Devieri partiale
Genunchi apropiati (in X)
Membre in paranteza (in O)

Membre posterioare
1.
2.
3.
-

Devieri totale (profil)


Sub el dinapoi
Campat dinapoi
Devieri totale (spate)
Deschis jos dinapoi (V)
Inchis jos
Devieri partiale (spate)
In X
In O

Indifferent de membre putem intai rasuciri catre interior sau exterior.

S-ar putea să vă placă și