P. 1
Cainele Lup - Crestere Si Dresaj - Part 2 Din 2

Cainele Lup - Crestere Si Dresaj - Part 2 Din 2

|Views: 897|Likes:
Published by Daniel Olic

More info:

Published by: Daniel Olic on Feb 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/16/2015

pdf

text

original

PRINCIPALElE BOLl CE POT FI tNTiLNITE LA CiINELE-LUP ~I CiTEVA MAsURI DE PRIM AJUTOR

Nu este In atentia an torului &l dezvolte prea muJt tema bolilor ciinelul-Iup, deoarece amatorii au la dispozitle valoroasa lucrare: Patologia canlna, elaborat!!. de medici; veterinar l E. C a. rna t; u, G h. Dahija ~i D. Stoenescu, 1982. Am considerat insll. potrivi t ca oriee crescator de ciine-lup, care Iectureaza aceasta Iucrare slI. aiM. pcalbilitatea s!!. se informeze dospre cele mai frecvente boli ~i sl!.-~i tnsu~cascll citeva rn1isud de prim ajutor pe care Ie poate acorda credinciosului ,1u prieten, pinA. la. consultarea medicului specialist,

Unui posesor de ciine ii slnt necesare aceste cuncstinte din mai muIte considerente, jusa cele rna; prindpale sint :

8 pentru a putea acorda un prim ajutor ciinelui bolnav, intrucit, de uiulte or; ric acest prim ajutor

180

!5i se numesc siniptomc tocole ; altele cousti tuic raspunsul Intregului organism la boola ~i se numesc simptome generate.

Semnele locale mal caracterlstice slnt : deformarea unei regi uui a corpului care poate fi de consistenta tare, pastoasa ca un aluat sau foarte moale, indicind prezerrta unui Iichid : prezenta sau absenta durerii (legatl!. de modul de manifestare a bolii), ~i schirnbarea culorh regiunii bolna.ve [rosie-vlcleta, neagr!!., palida etc.], Sernnele generate de boala sint rnai numeroase si mai variate constind in;

• Schimbarea compnrtarli anlrnalului, Ciinele poate fi abatut, trist, indiferent la ceea ce se petrece in [urul sau, in unele cazuri nu mai raspunde niei La chemarea stlipinului. 1n alte cazur i, dimpotr iva, este foarte agitat, Iurios, atac:ii ~i cRuta sa muste alte animale ~i chiar pc stapinu! sau, uneorr se scarpina violent, musclndu-ai chiar propriul corp.

e Modifrcarea poltei de mtncare : uneori maninca Ioarte mult jar al tr-or i Ioarte pn tin sau chiar deloc . .. Dereglarea ternperaturh corpulu l. in unele boll ~i in special in cele provocate rle rniernbi, temperatura

IS:?,

.,.--

I

1--·---

- daca este judicins gin(ili ~l rcahzat - dcpiude suecesul in tratamentul aplicat u lter ior de medic;

eo proprietarul ciinelui este priruul care t rebuie 5l1. observe ~i sA retina sernncle de inceput ale bolii, care vor servi medicului Ia punerea cit mai c:mctli a diagnosticului ~i instituirea tratnmentului adecvat :

• cunosclnd princlpalele rnasuri C"' trebuie luate tu faza incipientll a bolii ciinelui, proprietarul poate evita o serie de cheltuieli oc ... rziouate ulterior de agravarOll. star; i de boala.

RECUNOA~TEREA CilNELUr BOLNAV

Ficcare boala are scmnele ~i caracteristicile ei speciIice, pe baza carore ponte Ii eeosehitll de alta. Dar, nu t rsbule uitat nici faptul ca bolile au ~i a serie de semne (sintptome) asernanatoare, dill care cauzll se pot face ,i unele confuz ii in diagnosticarea Jor, Fattl. de starea do boala, hC'Care organism reactioneazj; prin anumite simptome: uncle din acestea aratll. starea de boalii. a uneia sau a mai multor p1lrti din organism

lSI

corpului se ridica (ciinele are Iebra), Febra se poote cunoaste dupa uscarea nasului (a trufei), care in mod

normal este putin umed. In alte boli temperatura corpului scade sub normal, ceca ee se poate cunoaste prin racirea urcchiJor, a botului ~i a Iabelor. Astlel de situat i! arata un organism in stare grava.

• Perturbarea ritmului respirator, Ciini! care au febra :;;i in special cei cu boli ale plamlnilor au 0 respiraj ie accelerata, neregnlata (dispneica) ~i de cele mai multe ori tusesc,

• Alterarea culorii mucoaselor oculare, In mod normal, rnucoasele oculare sint de culoare roz-palida, In caz de imbolnall"ire, eIe pot fi foarte palide, aproape albe, sau galbene, rosu-aprins, uneori cu 0 nuanta violeta-Inchis sau cu pete negre.

• Modificarea elasticitatii pielii ~i a aspectului parului.

La cjinele holnav, pielca nu mai este elastica, plirlll i~i pierde luciul, sta zbirlit, arc 0 culoare urit1l., murdara,

• Pierderea. capncit at ii de lucru totale sau numai parpiale,

MAsURILE OBLIGATORII PE CARE TREBU(E sA LE IA POSESORUL

CilNELUI

tn vederea examinarii ctlnelui, proprietarul va. trebui sa la unele masurl obllgatorli care 51 eontribuie la protectia sa. AstfeI:

• Clinele va fi legat intotdeauna la bot eu 0 fa~ de pind. (se trece peste bot, se Innoada sub barble ~i apoi capetele se lrmoada 130 eeafll. dupa urechi). Se va aves. in vedere ell atingerea unui loe dureros poate excita ctlnele in asa mllsura, rndt slI. rnuste chlar pe st!!.pinul sau.

• Nu se va. bllga. milia in gura. clinelut sub nici un motiv in cazul cind se bll.nuie~te ea acesta s-a. Inecat cu vreun corp oarecare (un os, piatd!. etc.], Majorttatea clinilor care aratA semne ell stnt Inecati CD un oa sint in realitate bolnavi de turban! ~i prezinU. 0 paralizie a maxilarelor.

• Temperatura corpului se ia lu cline introduc1nd in anus un terrnometru pe 0 dlstanta de 3-5 em. Intot. deauna clinele va fi Iegat 180 bot. Temperatura. normala a. cilnelui adult este in jur de 38- 38,5·C, Iar Ill. c!lei poate varia pinll. Ia. 39"C.

• Admlnlstrarea unor medicamente sa va. face in

184

Pentru 0 mai u~oara. in~elegere a problemelor esentiale, bolile ciineJui au lost sistema trza te astfel: boli e sterne, care stnt localizate 130 suprafata eorpului, boli interne, care sInt locaJizate in Inrerforul corpului, bali injce/ioase, care stnt provocate de microbi ~i bali parazitare, care stat provocate de parazij! ce tn\iesc in interiorul corpului sau pe suprafata acestuia,

Boll externe. In aceasta grupl!. stut cuprinse m ranirile, fracturile ~i Iuxatrile, tedini tele, arsurile, eczemela, musca turile de serpi etc.

R;inidle pot Ii provocate prin lovire cu un corp dur, bont sau ascutft, prin intepare, zgiriere, cadere, sCi~iere, mn~cl!.turli. etc. Din punct de vedere al adincimii, rAnile pot ii superficiale san profunde. Cele superIiciale rm vizeazl!. de obicei vasele principale de singe [venele ljIi arterele], din care cauzlL hemoragia este foarte mica, spre deosebire de rl!.nile profunde care, in general, stnt urmate de hemoragie abundenta. MlI.sonle de prim ajutor se acorda dupa caz, In cazul rllnilor suporficiale se face toaleta prin tunderea parului, se spa.ll rana san eontuzia en apl!. oxigenatll. sau eu 0 solutie dezinfectantll., cum este rivauolul, sau chiar cu apl caldA ~i slI.pun pentru InHltur.trea rnurdll.riei, dupll. care 1I~ tamponeazll en tinetura. de iad ori cu

186

--r--" ,,~-.-_

r

I

!

mjncare [tnglobate fn carne toeat!!. sau intr-o bucll.ticll. de carne in care s-ailent 0 pung1i. unde 50 poate pune medicamentul) .

• Dac! nu mll.ntncll., medicarnentul lichid se toarn1i. en Iorta, cu 0 sticl ul!, in punga forma tlI. tntre pielea. obrazului ~i dinti, I'll nici un cat Itu se fla I"rna direct pe gte, deoarece existl!. pericolnl ca. medicamentul slI. ajunga in plamtni,

PRINCIPALELE BOll ALE CIINELUI-LUP

C'Dn~tcrea principalelor boll ale ctinilor de catre propriet&ri are drept scop sll. ii Inarmeze cu cunostintele necesare pentru prevenirea !mbobllvirii animalului, acordarea primulni ajutor ,i apllcarea nnor tratamente dup!!. indica.tiile personalului veterinar,

Este ins! total neindicat ca. proprietarul 51 efectueze tratamentul unui cline far1i. sll. primeasca indica.~ii din partea specialigfilor veterinari, deoarece poate ~i ~i pnne £n pericol viap ctinelui, iar in unele cazuri 1\Ii poate periclita sl1nAtatea ~i chiar viap, proprie.

185

o solutle de pioctaniaa 2%. Daca rana este profunda ~i Intereseaza 0 vena sau artera, ceea ce se poate eonstala dupl!. culoarea singelui .!,ii modul cum stngcreaaa (din Vena. singele se prelinge ~i este de culoare mai rnchisa., Iar din artera ti~nc~te l,ii este rosu-aprins), se procedea.zll. diferenpiat. tn primuJ caz se ia mil.sura si.,tll.rii hemoragiei prin aplicarea unui garou sau banda sub plaga, Intrueit acest singe, inc!rca.t cu bioxid de carbon, urea spre pulmoni ,i inima, Iar in 0.1 doilea eaz se va act iona cu aceleasi mijloace, insll. deasupra mnii, iiindcll. aici singele circula Sn sens Invers celui venos. In acest ultim caz se "" transporta c;iinele de indat4 la un medi» ueterina«, deoarece banda nu se poate tine mai mult de doul!. ore pentru a nu se mvineti Iocul (produce cangrena],

R i!I. nil e 0 chi] 0 r, slnt cazuri cind clinele jine ochii (unul san ambii) tnchist, 11l.enmeazll. abundent l;1i are conjunctiva T01ie, icitatA. Cauze1e sint mul. tiple: corpii str!l.ini Care ranesc ochlul, lovituri, curenti de aer etc., ce provoaca JAcrimarea ,i minc!rimea globului ocular sau a pleoapelor.

Proprietarul ctlnelul poate Ina ca 0 primA ml!.surA spalarea bine a ochiului eu 0 solutte ~e acid boric 4%, *~u cu ceai dE' musetci (sp1i.ll1turi, compresc). aplicarea

187

de colir od unguentc oftalmice etc. Pentru a DU 56 conIunda cu 0 boalil. in(ec1ioasil. este blne sA fie consultat medicul veterinar, mal ales cind se manifestil. prin secretii purnlente. Sint cazuri cind unele boli, desi reduc vederea, nu pot fi observate pen~ ell. ctinele ccntinu1l. sil.luc.l'eze foarte bine pe ur~, a]utat de acuita tea mirosului ~i auzului sA.u.

Fracturlle oaselor sin t !reeven te Ia ctiui, ca. urmare a unor accidente. Simptomele in caz de fracturll. sint urmAtcarele: durere mare, cfinele nu se sprijinl in piciorul bolnav, piciorul fraeturat se balanseazA. in aer, are mi~c1l.ri anormale, capete1e osului rupt (cind se pip1l.ie regiunea.) produc un zgomot specific de

Irecare.

Primul ajutor consta In imobilizarea. osului fracturat cu ajutorul unui banda] fix, pentru ca cascle mpte siI. n11 rlneascl tereturile l1i slI. rupl vasele de singe, apci se apUcl 0 ateJA san mai multe, din lemn subtire, peste care se pune vatl Vi totul 51! tnIlLfoa.ri. en &jutorul unei benzi de tilon san pinzil.. Atelele VOl' Ii atit de

lungi, inclt sI!. tntrea.cll. cu -'-10 em locul bolnav. Se pl'esintd Q.poi vfiml~ nuaU;ulveterinal' pentru aplicarea unui pansament cu ghips.

IBB

~i in unele cazuri ohiar ruperea partiali:l. a tendoanelor sau Iigamentelor. putind fi recu noscu te prin palparea Iocului dureros l1i tumefiat.

tn astfcl de cazuri, clinele este Iasat In repaus, iar pe locul bolnav se apJic11. comprese reci timp de 1- 3 zfle, Daca In acest timp durerea ~i schiopatura nu dispar, pe Iocul bolnav se aplica 0 cornpresa calda cu alcool ('rata rnuiata in alcool), peste care se pune 0 bucata de pinzll. gudronata, ceruita sau 0 folie din material plastic Cd totul se fixeazi\ cu ajutorul unei Ie!}i de pinzll.. Acest pansarnent este necesar sll. fie meut inu t 1-2 saptamfni , Arsurile pot fi cauzate de ap::l. fierbinte, de diferite substante acide, caustice san de foe; cuprind Iocuri delimitate ori slot extinse pe una sau mai multe regiuni ale corpului, Ctnd euprind 1/3 din snprafata eorpului nu rnai exista niei 0 ~ans! de supravietuire. Pe locul arsurii apar la scurt timp vezicule (flictene) pllne cu UO Iichid seros, care provoaca dureri I]i usturimi puternice, greu de suportat, constituind cauza principal!

iI. mortii (moartea prin I1OC), alll.turi de infectia suprafetelor arse.

Primul ajutor constll. in m!suri de miq;orarea durerilor cn ajutorul unui calmant, pri~nite reci eu alcool, 80lutie

190

l~'~- .--. - --,

T

LUD-till.: (ievirea oa.selor din artfculafie) se COtistatl duplL urmltcarele semne: durere, umfll!.turil. anormalll. a regiunii, imposibilitatea ca din articulatia respectiva siI. Be execute vreo miscare,

Primul ajutor care se dA In acest caz constl in repunerea oaselor in positla lor normaill. care se face astfel: un ajutor tine clinele, iar cellla1t tntinde oasele respective in sens contrar ptull. ctnd se aude 0 uijloari. trosniturl1 care marchea.zl repunerea osului in articulatie. Clnd osul a fost repus, regiunea ~i reia forma normalll. Ciinele este llsat in repaus ~i se aplicl!. un pansament fix ctteva z.ile san se pun comprese eu apl reee sail cu gheatll.. Aceasti:l. operatiune 0 VOl' face numai crescatorii eu e:z:perientll., in caz con trar va fi chemat de fndati!. m~i,,"l vetsl'inal'.

In cazul Iuxatie! maxilarului inferior se pune un blLt de 3-5 em in gura. ciinelui ~i se apa.sll tncet pentrn lnchiderea. gurii , iar cap1Ltul maxilarulul luxa t alunecl astfel nsor tn articuJa.tie. Ciinilor cu astfel de luxa,lii, timp de 5- 6 zile, Il se va da numai luan' lichidA., pentru a nu Carta. mil1cl1rile maxilarului ~i luxs.tia sl1 recidiveze.

Tendlnltele slnt provocate de sArituri nerensite ale clinUor peste un obsta-col. Ele constau din tntinderea

l

169

de permangauat de potasiu sau se aplica Iel]] subj iri de cartoii cruzf ,

Cind este vorba de arsuri cu diterite substante chimice se procedeaza urgent Ia neutralizarea acestora In raport de natura lor: acidul se ncutraltzeaza prin spalarea eu solupie de bicarbcna.t de sodiu, iar soda caustica, cart' este 0 baza; se va neutraliza cu mult otet de bucatarie. In orice caz, dupa prirnul ajutor aeordat, ctinelc va !i prezentat pentru consult unui medic de specialitate,

Eczema dupa aspect se ponte confunda cu rlia, insll. cauza aparipie! este alta. in general, apare la cfinii gras], bine intretinuti, indeosebi cu carne rnultd. Se manifesta prin caderea parulu] in regiunea dorsala, Ia baza cozii ~i pe lese, dupa care pielea se umfla :;;i crapa, scurgtndn-se un lichid galben lipicios care aglutineaza perfi (eczema umeda}. Uneori in locul unde se scarpina se Iormeaza 0 matreat1i. (eczema uscata), Prima mAsurl va fi renunlart'a la carne, plimbari ctt de dese, iar pe locul bolna'l, dupll. co s-a toaletat biue, se aplicl!. 0 pomadl!. cu oxid de zinc. Este bine 511 so cear~ sta.tul medicuiu! cilld eczema nu cedeazi:l..

191

Mu~cllturlle de ~erpi, In'tep~turile de albine sau de viespi pot provoca. Is. ctine intoxicatii grave, de multe ori mortale.

Da.cll. cHnele a fost muscat de un ~a.rpe imediat se va. cll.u ta sA se elimine otrava sau sII. se impiedice pltrunderea ei in organism. In acest seop se va. aplica 0 leg1l.turl dea.supra locului mu~eUurii ~i rana se va. stoarce en putere. Pentru distrugerea. otrll.vii se va splUa rana cit mai profund eu 0 solufle de permanganat de potasin sau eu tinetur1!. de Iod, jar Ia ne~oie, tn lip~ acestora, 56 va arde cu Iierul r~u. Ctinele trebuie prezentat !nsll. crt mal I'epede posibil unui specialist veterinar.

I ntep1Lturile de albine sau de viespi se tra ~ea.z1I. cu comprese reci cu 0 solutte slab!!. de amomac, san

eu a.plI. fcarte sArata. .

Insola!ia fI. supralncAlzirea corpuJuf pot surve~l in tirnpul unui efort fizic exagerat ~i tndelungat, ma: ales vara. clnd temperatura este ridicata. Se manifestA prin semne ce apar brnsc, consrlnd tn pierderea. cun~ ~tiDtei, r.1rirea bM1I.ilor inimH ~i apa.rit.ia de spumozrtlI.ti pe nag ~i pe gurll.. Pentru a elimina excesul de cMdurll. din organism, cUnele fiind lipsit de glande sudoripare (cum au celelalte animale ~i omul] ~i accelereaza

192

spumozitat! cu 0 cirpil, apoi un ajutor apnea pieioarele autcrioare ale cliuelui de la coare ~i le Intinde pe ling1l. corpul cfinelui ~i Ie apasa cu putere pe cavitatea toracicli, pe piept, in ambele p1l.rti, asttel ca aerul din plAmini 911. iasA cu putere pe gur1l. :;;i pe nas. Accasta miscare cu picioarele fn sus ~i in jos se face intr-un ritm de 15-20 ori pe minut. Este bine ca in acelasi timp eel care fine limba ciinelui sa 0 lrag1!. in afam ctnd picioarele ciinelu i stnt lingJ. corp ~i sA-i dea drumul in1l.untru in gur1!., ctnd ajutorul apasa pe torace, Pentru readucerea ci'inelui 111. via.!i'!. sint Decesare 15-20 minute de respiratte artificbi1i. ~i in uncle eazuri chiar mai mill t.

Dolile Interue, Cele mai des intilnite sirtt urmatoarcle : tulburazile gastrointestinale, otravirile si Intoxica- 1iile, bolile aparatului respirator, reuruatismul muscular eto.

Tulbml'lrile gastrointestinale au doua manilestart: o 0 n !I tip a t i a ~i d i are e a.

Punctul de placare de celc mai multe or! in a.stfel de tmbolnAviri 11 constituie brana., fie cll. este alteI"'dot1l., fie ell. este admiuistrata nera~ional (in cantitAti mari, 111. ore neregulate, ratia nll cste echilibratA tD sensul ell. are in eompunt:'rea ei prea multe grasimi etc.).

194

T

.".---_.

I

respiratia ~i pne gura larg deschisa pentru ca aerul sli plltrundll direct in pHLmini ~i sl!. rlcea.sdl. stngele. Dacll. elortul fizie este exagerat, aceasta venttlatte nu este suCicientl ~i apar accidentele descrise mal sus. Pe timpul vern, ctnd lumina solam este mai puternica ~i razele soarelui cad perpendicular, 58 pot hi accidente asemanatoare en cele deserlse mai sus, datoratc unei supra!ue1!.lxiri a creierului care are ca. urmare o ingrlLmll.dire de singe la acest nivel. Ctnd accidentul lIB produce In aceste conditfi, boola poart:! numele de ins 0 I a ~ i e.

In ambele cazuri primul ajutor consta tn transportarea. ctinelui 180 umbra, executarea respiratjei art iIiciale ~i aplicarea unor comprese reei (gheatA san apl!. rece) pe ceatll., Preventiv se va evita Iucrul pe timp prea clllduras.

In cazuri de rnec, asiixicri sau insolatii, pentru a rea.duce ctinele Ia viatli, se face res p ira tie art i - f i cia Ill.. Estc necesar ca ma] tntti sA lie seas din mediul care a provocat aocldentul (la aer curat, la umbrli. etc.) ~i apoi ~ i se faell respiratfe artiiicialll.. Pentru aceasta ctinele este asezat pe spate, i se scoate limbs. afarl1 din gur.'!. ~i este finutl!. fn aceastd pozfj ie eu un prosop sau 0 cirpa. cura ta. Se cura tlI. gura de

'1

Structura auatornica a stomaeului la cfine dli. posibilitatea acestui animal sa vomite cu u~urilltll., ceea ce rezolva rnul te din imbolnll.virile accidentale (indigestiile in urma unui tain prea. mare, stArile toxice dutoritll. unor allrnente alterate etc.). Daca 10s11. agcnti] care provoaca tulburarile gastrointestinalc actioneazll. cu brutalitate san drnp indelungat, atunci se produc manifestllri cu aspect mai grav.

tn mod practie orice tulburare tn funct ia stomaeului are repercusiuni ~i asupra intestinelor, astfel ell "i tratamentele se adreseaza ambelor organe,

In caz de con s tip a 1 ie, unui cilne i se vor da doua Iinguri de ulei de ricin (turuat in punga fonna.t~ de obraji si dinti IIi nu direct pe git) salt, la nevoie 2- 3 Iinguri de untdelemn pentru gll.tit.

Cfiuilor care v a rn i t il. d e 11 Ii se va da 0 Hngurl!. de sifon rece din tirnp in timp.

tn cax de d i are e se pot da: zeama de orez fiert ~i ceaiuri de mu~e1el In care se pun 2- 3 ling-urile de alcool Ctuie1l.) 111. 250 m1 ceai ~i pu1in xahar. Hmnire.a. cHnilor In caz de tulbumri gastrointestinale are 0 deosehit1!. importantll.. HranB. obi~nuitll. va fi interzisd.. Se va da supa. de carne in care se pun buca-

195

~ele de piine, supi!. de ores, (dacA a avut diaree) sau supi!. de zarzavat. Dup~ ce stares. bolne.vului s-a ameliorat, i se pot da ~i bue!l.ti mici de carne friptll. sau toeat! ,i, treptat, ee trece la. ratia norrnala.

Cind tulbunlrile gastrointestina1e dureazl elteva zile sau se repeta des, ctlnele trebuie prezentat nrnri specialist veterinar.

Otrlivlri ~ into:dcatll, otnlvirile pot fi accidentale sau produse in mod intentionat. Cele aceidentale se produe !n nrrna consumnlui de substante chimice ca : detergenti. insecticide, diferite otravurl etc. folosite In gospod1rie ~i neasigurate suficient. Cazurile de otri!.vire intentionatll., din ri.zbunare san cind hotul ii aruncll. ciinelui mornea.la otr!l.vitll., pentru a putea sparge ~i goli de bunuri pe proprietar, slot destul d.e frecvente, motiv pentru care trebuie sA. se facll. obligatoriu un minimum de dresaj eiinelui in acest sens. Simptomele in caz de otr!l.vire se traduc prin scurge~ de sali'll, v:l.r51turi, dureri in regiunea abdomenulul, balonlri, zvircolire etc,

Este greu 51 ne dAm seama de natura. subst:a.ntei en care a fost otr!l.vit ciinele, totu~i primul ajutor pe care tl poate da proprietarul cfulelui aflat In aceastll. 8ituatie elite de a tncerca 51 evacneze substanta toxic!!.

196

cu 0 temperatura. potrivita. ~i aplicarea de cornprese calde cu alcool, in regiunea gitului, sau pensularea in [urul gitului eu tinctura de iod, cu ajutorul uuu i tampon.

Bronsita ~i pneumonia sint boli ma.i grave ale organului respirator; de aceea pentru tratament se va acr« spriJinul medioulwi uetcrinar. Aeestea se pot recunoaste datorita faptului ell. animalul bolnav prezintli. febrlt mare, tuse, scurgerea de rnueozitAti pe nas, respirapie grea, accelerata, superficiald, pofU, de mincare 8c11- euta, Ctinele bolnav va fi tinut fntr-o camera calda, dar cu temperatura rru prea ridicatll.. Pe corp i SI;" vor face fric~iuni cu alcool ~i apoi se va infll~ura. cu 0 p!l.turlL Ca hrana i se va da Iapte, supll de carne, carne tocata, tn cazul cjnd ciinele reluzll. luana i se va da fortat, cu 0 Ilngura, Inrroduclnd-o in punga fermata In tre obraji ~j (linti.

tntotdeauna S( va cere. sprijiltul unu; specialist veterinal' in timpl': col mai scurt, decarece imbolnll.virile de aCt'st fel dau un procent mare de cazuri mortale.

DoliIe rinichilor, dintr,> care se descrie doar n e f r ita care ('stt; lJuab L·J. maj des Intilnitil a rinichilor.

Semnele cele mai importante sint: durerea la apasare

19B

-r~""'-- .. _--

~ i

I

prin provocarea vomi1Arii, djndu-I 0 solutie de sare de bucltArie sau nn alt vomitiv, ca amestecnl de doua Hagurite de apll. oxigenati!. la 100 ml apll., precum ~i apll. albuminoasa (albu~ri de on bll.tute tn a.plI.). Cfnd se eun~te c!I. a fost otdvit en detergent se d~ nn amestec de doull linguri otet, 130 un litru apll.

Ne pntem da. seama de 0 otravire cu stricninll. dupl spasmul putemic al rnuscnla.turli. tn acest caz i se poate da ctinelui 0 solutie de perrnanganat de potasiu 1 : lOOO, alcoo1 sau tincturli. de iod diluate. IntoxicatiiIe au Joe de obicei en carne altera t!I. care confine unele toxine ~i se manifes~ prin diaree en miros fetid ~i vornitard. Se recomanda sA i se dea animalului un purgativ peutru eliminarea continutului stomacal, precum ,i ctte 0 Jingurlt dintr-o 501u1ie de permanganat de potasiu 1 : 1000, din .:I tn , minute, In caz de intoxicatii cu nxid de carbon i se face respiratie artificialll. ~i i se dl. sl bea ceai san cafea, Holile aparatulul respirator au drept causa tn majoritatea cazurilor ri..ceaIs. (cnrenti de aer rece, hranA sau a.pll. rece datll. imediat dupll. efort etc.),

Laringita (tmbolnilviree. lllrlngelul) se manifest!\. prin tuse dnreroasa, la incepnt uscatll., apoi en cxpectora.tii. T11Itamentul consta din cazarea ctinelui rntr-o camerl.

I", 197

in regiunea. salelor, mersul cusut ~i incordat al picioarelor posterioare, slabirea pronunta tll. a ciinelui. Ajutorul ce i se poate da unui astfe1 de bolnav pina la consultarea medicului eonstli. in scoaterea carnil din tirana (i se va da nurnai lapte ,i supe de zarzavar) ,i illf1l.~urarea salelor cu 0 p1tura. calda,

Reumatismul muscular arc drepr cauza frigul, umezeala ~i curenpit de aer din adaposturi, Ctinele bolnav de reurna.tism manifestll. dureri puternice in mnschi ctnd incearcli. sl!. facll. 0 miscare sau ctnd se scoala. Bolnavul va fi dus lntr-o camera. uscatll. unde i se va pune un asternut gros ~i moale, Pe regiunea dureroasa, pina la venirea medicului veteriuar, i se 'lor face freetH cu alcool sau pensulatri cu tillctur1l. de iod,

Reuma tismul se poate localiza .:;i la incheieturi. in acest caz, locul bolnav se umfla, durerea estc foarte puternieA, iar la paLpaTe cu mina se eonstatll. dl. temperatura este ridica.ta.. Primul ajutor este acela~i ca in caz1l1 reumatisrnuilli muscular.

Dolile lnf~cll(}ase. Stnt produse Ol'! organisme foarte mid care uu se pot vedea decit cu aparate de mlI.rit, cum sint diferite tipuri de microscoape. Ace~tj agenti pltrond in corpul cijnelui prin rani, od,'].ta cu hrana

199

~i apa de blut sau cu aerul respira t, pa.trun~i in corpul unni animal, se Inmultesc cu mare repeziciune, elimintnd 0 serie de otravuri care omoara organismul gazdll.. In majoritatea cazurilcr bolile infecfioase sint ~i contagioase, adicll. se transmit de la un cline la altul sau ehiar ~i la om. Principalele boli infectioase ale ctinilor sint: turbarea, boala lui Aujeszki. jigodia, neuropneumopatia, leptospiroza., bepatita infectioasll. Turharea so transmite de la cline la cline sau de 130 cline la celelalte animate ~i la om, prin mu~cAtnr1. Agentul care provoaca turbarea 50 gl!.se~te in saliva cjjnilor bolnavi, In cazul cind saliva ctinelul turbat ajunge pe 0 ranll. proaspl!.tll., animalul sau omul respectiv poate turba chiar fll.rli. ~ ii fost muscat, Ciinele turba.t reprczintl un mare pericol deoarece saliva. lui peate s1I. 1mbolnii.veascl!. alte animale sau omuI chiar cu fapte zile (naint~ de aparijia vreunui .sMlln dJ est« bolnav.

Boala sfir,;~te intotde2.una prin moarte. Turbarea evclueaza sub doua forme: forma furioasl!. si forma paraliticll..

For m a fur i 0 a s II. debuteazl prin scbirnblri brnste in comportarea clinehri, care este etnd vesel clnd trist, latd fll.rlI. motiv, devine foarte prietenos,

200

r n scopul lichidArll san llmltirll sazurllor de turbare la ciine, proprietaruf est« obllgat prin lege stl prezinte G,in~le in fiecar« an pcntru vacoinarea antirabictl. Boala lui Aujeszkl este asemll.nli.toare cu turbarea , Se transmite de Is. ciinele bolnav la eel sln1i.tos tot priu muscatur'l , S~ manifesta prin tulburli.ri nervoase, agitatie, paralizii ~i printr-o mtncarime foarte puterweli. a. locului muscatnrii. NHncl!.rimea este a tit de exageratl, Incit ciinele bolnav li}i sf~ie propriul sl!.u corp pentrn a scapa de aceasta senzatie neplacu tli.. In majoritatea cazurllor boala este ineurabilll. Jigodia este 0 boaHi. extrem de contagloasa ~i provoaca pierderi marl in efectivele de erini de toate vtrstele. Se maniIestl!. prin nrmatoarele semnel febra puternicl!., scurgeri purulente pe 130 coljurile ochilor ilIi pe nas, stxll.nut, tuse, clll.tiulri continue din cap, ceea ee arata dureri de cap; in unele cazuri tulburl!.ri grave gastrointestinale, manifestari prin vomitl!.ri, dia.ree uneori eu singe sau erupt ii pe piele (b~icute ro~ii). Frecvent a.par manifestari ale imbolnlvirii sistemului nerVOSI erize de epllepsle, paralizii sau mi~llri ale unui grup de mu~chi (ale unui picior de exem.plu). In multe cazuri boala (dacli. nu este mortal!) se terminli. en pierderea vlizului ~i auzullli, cu paralizii sau

202

I.b I "

I poi ruse ncearea sA mu~te. Ulterior este apucat

de 0 stare puternica de furie ~i are tendinta s1 fugi!. ~i slI. mu~te alte animale sau cameni fntilniti in cale, Incepe apoi 0 paralizie a gttului, nu mal poate inghiti, m.gu~~te, ii paralizeazl!. maxilarul inferior ~i are 0 salivatie putemica (curg bale). Treptat tnccpe slI.-i paralizeze lntregul corp ~i moare.

For map a r a lit i c l Inccpe direct cu parallaia (de regulA a maxilarului inferior) fl!.ra sa. mai tread!, prin stadiul de furie.

In I;(Izul dnd un dine sau un om a lost mUfcat de un riine. indiferent daca acesta are sau nu semne de turbare, se vor lua urmatoarele masuri:

• se va semnala imediat cazul unui serviciu veterinar autorizat;

• clinele care a muscar va fi izolat ~i tinut sub observatic vetermara timp de 1<1 zile;

• la ernul sau ctinele muscat (daca nu iLU fost vaccinati untirablc anterior) se Inccpe urgent tmtamentul antirabic;

• In cazul cind cfinele care a muscat a dlsparut (lio Imediat du~ ce a muscat, fie In timpnl cind era izolat, sub observafie), omul san ciinele muscat vor face tratamentul antirabic complet.

201

eu mi~cll.ri continue involuntare ale unu i grup de muschi, incit un astfel de ctine nu mai poate Ii folosit in serviciu.

Ml!.surile de prevenire ~i de combatere a aeestor dona boli trebuie sl fie Ioarte energice, data fiind marea lor contagiozitate.

Deoarece tratamentul nu duce Intotdeanna la v indecarea animalelor atinse de aceste boli, se recomanda s<'!. se fad!. 1& tnnp vaccinarea preverrtlva a ciinelui, mai ales d., cfincle-lup esie mai sensibil la infequ deC£t alie rase.

NeuropneumopaUa ctinelui este 0 boala asemanatoare ca simp tome cu [Igodia, dar cu evolutia mai putin grava,

Leptospiroza este produsa de un microb care se ia din apa biUfilor ~i a lacurilor. Boala se manifestll. prin febrll. (care ulterior scade; In unele cazuri temperatura este chiar sub ncrmala), icter (glUbinare), stare genera.1li. proasta, varsi!.turi, constipapie ~l apoi diaree iili se terrnina prin paralizii.

Hepatita infeclioasa este ca. ~i jigodia 0 boala cu mare pute.re de contagiune ~i la Iel de grava,

$e manifesta prin icter, tulburarl gastrointestinale, tulburlri ale sistemului nervos, dureri de cap ~i tul-

20J

burm ale ochilor (apare albea.~A pe ochi, de 0 cnloare albastrli. caracteristica),

tn majoritatea cazurilor boala evolueaza foarte repede, durata fiind numai de cUeva ore. Ciinele este gAsit dhnineata mort. deijli seara nu a manifestat nici un fel de boaI:i..

~ollJe parasltare, Aceste boli produc pierderi importante In rlndul ciinilor, care slAbesc ~i mor sau favorizeazll. dezvollarea. unor boli infectioase.

Unii paraaij i trAiesc pe suprafata corpului clinelu i (paraziti externi), altii In Inteciorul corpnlui ciinelui (parazi ti in terni).

Pboplasmoza este 0 boaUl. datorata unui parazit foa.rte mic (Piroplasma) care trli~te In slngele cjinelui bolnav !1i este transmis de Ia un cline bolnav la unul 6l!.nAtos prio lntepAturile dl.pu~elor. La fnceput, boola se manifestA cu fcbrl (care apoi, dupA tnvechirea bolii, dlspare), slAbirea continuA a ciinelni ~i 0 anemie pronuujata.

Para.zllil Intestioall ai ciineIui slnt de douA feIuri: unii cu forma corpului rotund! (limbricii), iar alp.i de formA lat:!. [panglica sau tenia). Lim b ric i i stnt viermi de forma rotundA, lungi de -1.-13 em, co paraziteaza in intestincle ctinclui, sUl.bindn-l foarte

204

Riia se manifesta printr-o mlncarirne puternica, di.derea parulni ~i scarpinat, care produce rAni destul de adtnci. Se trateaza prin izolare ~i bai cu Lindavet, ori alte medicarnente indicate de medic. Specificll pentru aceasta rasa de clirri este r i i a. d e mod e c - tic 1i., Iocaliza tll pe cap !;li pe picioarele an1.erioare. Peate sa apara uncori chiar h. scurt t imp dupa nastore, alteori mai tirziu sl este greu de vindeca.t, chiar ell traturnentelc indicate de speciallst. Riia este 0 boala tran,~misibila de b. animal la animal lji 130 ODl.

r

l

I

multo Semne1e prezentei lor slot: apetit {carte ridica.t in timp ce ciinele slab~te continnn, se tirllftB pe burt! ,i roade diferite obiecte. Mdsura cea mal IndicatA in a.mbelo cazuri este d~ a duoo urgent [ecalel« pentru atializiS de laborator, Totu~i, pinA atunci ~i mai ales ctnd ciinele manifesta minc1Lrimi Ia nivelul annsului on acnza. dureri abdominale i se va da un amestee compus dintr-o lingurll. otet Ia 10 Jinguri apa. Viermii intestinali de form1L lat:!. 56 numesc ten i i ~i pot avea 0 lungime foarte mare; ele anemiazA mult organismul, fndeosebi la ctinele trnAr care din aceast:!. cauzA poate cApAts. inUti;IB-rea unui exemplar rahitic. Puridi ~ piiduclrll, pur i c i i sfnt insecte destul de periculoase, fUnd purtAtori de boli care se transmit de 130 un animal 130 altul sau chiar la om ~i ereeazl 0 stare de enervare a clinelui prin pi~cA turile pielii, care 51! irit1L. Iar prin scarpinare se produc chiar rll.ni. ACeijltia so combat en praf de D,D.T., naf1:B.liIm san

50 pun in ~ternntnl cfine1ui frnnze uscate de peJio sau de nne, P lI. due h j i se hrll.nesc en stngele pc care tI sug san cu epiderma uscatll. de pe corp. Se pot trata in acelasi mod co. ~i pnricii lJli in primnl rfnd printr-un pansaj zilnic.

l

205

r - .----

La eHne existli., in general, 0 serie de boli care se trans-mit eredrtar. Trebuie ~ cunoastem in~ faptul eli. Ia ctinele-lup, specialistfi descriu unele boli ereditare, ce stat specifice acestei rase, dintre care displazia congenitala a ;;oldului este cea mai frecvent intrlnitl!.. Dintre multiplele mll.suri de profilaxie generala ce pot fi luatc, subliniem pe cele mai importante, care in mod obligatoriu trebuie sll. stea In atentia proprietartlor de ctini-Iupi, ;;i anurne:

• Efectuarea anuala a vaccinli.rii antirabice, potrivit prevederilor Iegislatiel sanitar-veterinare a tlirii noastre,

• tneepind cu virsta de doua luni, Iiecare cli.tel va H vaecinat periodic, impotriva hepatitei contagioase, iar 1a vlrsta de trei Iuni, Impotrlva jigodiei. Daca se dispune de vaccin bivalent (tmpotriva jigodiei %1i a hepatitei con tagioase) , acesta nu se va inocula inaintea vtrstei de trei luni. Yn mod obligatoriu, aceste indicati! trebuie respeetate in sensul de a nu Ii folosite nnele medicamente tnamtea Implinirii virstei merrtionate, deoa.rece fiecare e1i.tel primeste cu laptele mat ern uncle stlbstan~e (antieorpi), care i1 feresa de tmbolni'l.v il'i , dar care se eliminl!. in doull. luni pentrn hepatita. contagioas!!. ;;i trei luni pentru jigodie. Daca se

208

--.-~-----. ---

-[

I \

I I

CiTEVA PROBLEME DE PROFILAXIE

MASUR) DE PREVENIRE A iMBOLNAvlRII CiINELUI-LUP

Mli.surile de profilax1e tmbraca doua aspectej unele din ele se refer1i. la fie care boald in parte, iar al tele vizeazll. 0 serie de masurl ~i acpiuni cu caraeter general pentru toate boHle. In cele ce urmeasa ne vom referi numai Ia cele cu caracter general, cele specifice urmlnd a Ii luatc numai Ia indicatia specialistflor veterinari. Prevenirea tneepe, de fapt, odata eu momentol in care eineva i~i alege ctincle pe care ~i-l doreste. Cine primeste un dl.te1 fara a se interesa de originea lui, de starea de s!n1'>tate a pli.rintilor, de modul in care acestia au iost ingrijiti ~i hraniti, poa.te avea surprtze, neplAcute pe parcurs, PlI.rintii tinuti ~i hrll.niti in condittl neigienice nu pot avea decit produgi rau dezvoltati, eu sIab1l. rezistenta la inieetii sau infestapii parazitare, susceptibili de a se imbclnavi usor de diferite boll.

207

apliell. vaccinarea tnain te ca anticorpit sll. fie eliminati din organismul ell.teilor, vaccinul introdus este anihilat -\Ii ca atare nu se obtine imunizarea,

• La data actuala se cunoaste d. unii paraztt i gastrointestinali se transmit de la mama 1a eatcl, astfel ell. acesta este jnel!. de la nastere infestat sau se Intcsteaza ulterior cu ouli de ascartzi sau de tenie. De aceea se recomanda ca lunar, sau eel put in trirnestrlal, pjnll. [a vtrsta de un an (tnceptnd cu virsta de doua luni) toti c1tteii ~ fie deparatizati eu medicameritele indicate de d.tre vctermar.

Pentru prevcnirea imbuli'<l'lirii ctiuitor, recomu.ndll.m proprietarilor:

• S1I. evite con1..aetul ciinelui propriu cu al~i cUni, cunoscfnd ell. j igodia poa te fi lua tll. u;;or pe aceasta cale.

• Sli. nU.lase clinele s1l. alerge prin guuoaie sau locuri

murdare.

• Sli. interziclt clinelui 51'1 bea apa din di[edta Mlti (astfel se ia, de regula, Ieptospiroza},

• S11 nu plimbe ctinele prin locuri cu tof~uri, boschet i, deoarece e::dstK perieolul de a se infesta en dLpu~i care tr!l.iesc pe astfel de vegetatli ~i care sint periculoase nu numai prin faptul cit debiliteazll. orga-

nismul prin srugele pe care-I sug, dar ~i prin aceea c1l. pot transmite nurueroase alte boli.

Rcspectarea regulilor de igieruL privind Ingrijirea corporala, adaposturtlc, alimentatia ,i actlvitatea cu cimi stnt m.1suri profiJacticc de prim ordin ~i ca atare trehuie respectate cu strictete,

Dintrc regultle de igicn~ a allmentatiel, menj ionatn : • sa. nu se dea clinelui allmente alterate sau suspeete pentru hrana omului.

• Sa nu se dea carne de pore cruda (sau apll. de 1a. spalarea c1l.rnii de pore) deoarece ciinele se poate imboln1!.vi de boola lui Aujeszki, intotdeauna cu siiqit mortal.

• Daca se hr1l.ne~te clinde cu subproduse de abator etc .• aces tea. se vor administra. numai dupa ce au fost fierte eel pupin doua ore.

• 0 atenpie deosebit:! se va acorda vaselor In care se dll. hraua sau apa ; acestea se vor dezinfecta periodic prin oparlre sau eel mai bine prin fierbere, In nici un eaz nu se vor spala en detergent! sau soda calcinatll.. deoarece exista, perieole de intoxieare,

Munca pe care 0 face un cline (san numai jocu1 in Iibertate) trebuie bine dozata, mai ales In perioada de crestere ~i de dresaj. Efortul fidc ~i in special eel

210

r~.---------------------

semne de boalli (nu face 0 boaili. aparenta}, dar poate transmite agentu1 cauzal al bolii (pe care l-a luat de 1<1. un om bolnav) 1a un om slini!.tos. Stnt, de asemenea, ~i boli Inoperante clinic pe care omulle poate contraeta de 1a un Cline bolnav ~i transmite, el de aceasta data, la unul san1l.tos.

Crescatorii trebuie sa. manifesto prudenta dcosebita in cOlltactul ztlnic cu cHnii din jurul lor, sa. nu negli[eze cele mai simple reguli de igien§. pers~na.1~: precurn

i alte rnasuri de prevenire a contamznarll lor cu

~ . d I ."

microbi virusuri sau paraztt! preluatt e a cnm ,

Tofi pr~prietarii de ciini trebuie sa respecte cu stric-

tete urm1l.toorele reguli: .

• Pe tjmpul cit 1ucreazll. eu clinii (la dresaj sau l~ programu1 de ingrijire a lor) vor imbrlica salopete ~~ cisme de canciuc. La terminarea ~edintelor de dresaj echipamentul de protectie se depune intr-o tncapere destlnata acestui scop.

• In apropierea cu~tii ciinelui sau a padocului se. va instala un dezinfector prin care se va trece obligatoriu atit la Intrare cit Iii la ie~ire (un vas en un lichid dezinfectant sau 0 clrp1l. tmbibata eu dezinfectant, de

.a.re se sterge InclUtamintea} .

., ...

1-" trebuie bine chfbzu ite, aW,1 se ajunge la epui-

I zare, Ia 0 stare de slabiciune ~IU. ceea ce ar ii rnai gray, la tulburllri nervoase care intluenteaza negativ intre-

l, !;!!~:e~i~nee~:.~tere, dezvoltare :;;i in cele din urma

PROFILAXIA iMBOLNAvlRIl i OAMENILOR CU BOLl CE SE POT

TRANSMITE DE LA CilNELE-LUP

Contactul strlns al omului cu cjinele ridica problems destul de serioase, aUt din punct de vedere epidemiologic, cit ~i epfzootologic, deoarece perieolul COIltaminari] nu se Hmiteaza doar lao ctlnele ~i omul care vin in contact direct. ci, se are in vedere faptul el!. fiecare dintre ei trlHe~te 1n tr-o colectivita te fn care, oricind poate sll. imbolnll.veasca pe ceilaltt din [ur (omul pe a11i oameni ~i cHnB pe alti clini).

Dupa cum s-a vazut in cele prezentate anterior, clinele poate transruite omului cele mai multe boli microbiene sau parazitare. Pericolul contaminarll omului ere~te ~i mai mult tu cazul boliJor ~a-~ise eli n i 0 in 0 per ant e. 1n aceste cazur i c;ine!" nu prezintll

211

• Pe timpul activitat'ilor cu cHnii este Interzls sA. se manince sau sA se fumeze. La terrninarea prograrnului este obligatoriu sa se spele pe mlini cu apl!. calda ~i sapun,

• In situatiile ctnd un cline cste bolnav, dupa spalarea eu apa ~i sapun se vor introduce mlinile in solutie de cloramlna sau de hipermanganat (1:1000}; iar la nevoie intr-o solut ie slaba de otet.

• In caz de imholnavire grava a unci persoane dintr-o farnilie care poseda ciini , va Ii informat de indatll. medicul veterinar care a urmarit starea de sl!.nl!.tate a ctinilor pentru ea acesta s1I. poata orienta la rindul sAu pe medicul uman in diagnosticarea ~i tratarea bolii .

• Nu trebuie uitat niei un moment faptul ell. [ngrijirea corporala corespunzatoare a ctinilor, asigurarea unei hrli.niri rationale ~i a unor adaposturi igienice sint factori care previn in primul rind Wlbolnl!.virea. acestor anlmale l'i implicit a oamenilor .

i

I

I

fNMULTIREA CiINELUI~LUP

Organele be!litale Ia femelii. La. Iernela intereseaza rnai intii gradul de dczvoltare a. bazinului, in tru cit, in raport de aceasta pot avoa Ioc sau nu f~t~ri grele [drstocii), care uneori i~i lasa amprenta asupra saul!.tll.lii ~i ',ietii calelei ~i produailor ei. Ci'l.telele din aceastl!. rasa au, In general, UII bazin bine dezvoltat, ce a.trage dupa sine un canal pelvin suficient de lung, care tnaiute de flitare se deschide mult in partea posterioara, prin relaxarea ligamentelor sacro-ischlatiee. Totcdata, in bazin stnt adapostite 0 parte din organele genitale femele ;ri anume: u terul ~i coarnele uterine in care se dezvolta fetusul ~i vagi nul care concura la realizarea impereeherii.

Aparatul genital fcmel se cornpune din: ovare, oviducte, uter, vagin ~i vulva.

Ovarele stnt in numar de doua, situate sub ~ale (regtunea sublonibara), inapoia rinichilor; sint mid, cu 0

214

r~-----------------

gitului u terin nu Iorrneaza ell. la alte specii acele Cll te asenmniltoare eu petalele unei Ilori deschise,

Vaginul, care este un canal musculo-membranos lung. prezinta pliu ri in lungimea lui, spre deosebire de alte specii. In schirnb 'T e s t i b u I u I vag ina I (cavitiltea de Ia rneatul urinar pina la deschiderea vulvei) este scurt. In vestibnl sint doi b u I b i v e st i b u 1 a r i (doua ridlcaturi) cu rol in actul copularii

(iID?erecherii).

Vulva este partea extern1i a aparatului genital femel,

situatd irned ia t sub anus. f~rmata din doul!. b u z e, tntre care, tu par-tea infericara ~i putin in interior este situat c 1 ito r is u I, constituit dintr-un .esut ce se intl!.re~te (ereetil) la excitatfi.

Organele genitale Ill. mascul. Aparatul genitalia maseul cuprinde: dou!!. t est i cui e, C (l. i I e s perm a tic e. [epididtmul, canalul deferent. canalul ejaculator lii uretra), pro s tat a ca gla.ndll. anexa (spre deosebirs de alte specii care au in plus vezicule seminale), g 1 and e I e b u 1 b o-u ret r a I e ~i pen isui ea organ copulator (de [rnpreunare}.

Testiculele, de formll. sferica, situate la cline in regiunea. subanal(l., slnt aeoperite cu pun g i t est i cui a. r e (scrotul, dartosul ~i celuloasa), fiind suspendate de

216

form1l. elipscidald ~i de culoare alb-res, tmbracate lntr-un tesut conjunctiv (tunica) ce se nnmeste h u s i1 o 'I a ria n 11. in care se depcztteaza grl!.sime. Ovarele contln 0 v u 1 e, care reprezinta celule sexuale specifiee femelei. ce provin din f 01 i c u 1 i i 0 v a. r i e n i care se sparg in perioada de dilduri ~i sint pu~i in libertate pentru a fi fecnndatl. Foliculii ovarieni pina sA se maturizeze tree prin mai multe stadii de dezvoltare, multi dintre ci pierzlndu-se pe parcurs. Ovarul ma.i arc rolul de a secreta. progesteronul ~i Iclicn'Ina, hormoni care prezinta importanta 1D dezvoltarea ciclului sexual.

Oviductelc sau trompele uterine in numar de doua., slat scurte, aproape drepte ~i pornesc din apropierea fiecll.mi ovar, avind form! de pflnie (pavilionul trom- . pei) dupa care se rotnnjesc, facind Iegll.tura cu uterul. in treimea superioara a. oviduetului are loc unirea o v u I u I n i cu s per mat 0 z 0 i d u 1 (feeundatia). Uterul are fonna. unui sac musculos, insl!. spre deosebire de alte speeii, la cAlele este foarte scurt, tnainte comunicA en C 0 a r n e I e tI t e r i n e in numar de, doua ~i ina.poi ell vaginul. Are rolul de a. oferi conditri pentru ca produsul de conceptie slI. se dezvolte. La cl!.tea. uterul nu are "floarea invoIta", adica rnncoasa

2l.5

cor don u I t est i c u I a r, care Is. rtndul lui este alcatuit din c a II a I u J d e I ere n t, m u ~ chi u I c r e III a s t e r, vase ~i nc-r- .. i ,

Testiculul esto format din mai multi lob i ce contin l1i~te Iormatiuni de forma tllbular~. in care se formeaza spermatozoiz il. Tuburile sa conrinua cu canale, care prin unirea lor formcaza e p i did i m u I. unde are loc ma lu rizarea spermatozoizltor, servind ~i ca rczervor peetru accstia. intre coada epididimului ~i canalul ejaculator se aWl. canalul deferent. Canalul ejaculator so dr-schide deasupra uretrei, acesta fiind canalul comun pentru aparatul genital ~i eel urinar. Testiculul mai are ~i rolul de a secreta. hormonul nurrrit testosteron.

Prosiata are rolul de a secreta. un Iichid care ajut1i. la mo bilita tea. sperma tozoizilor :;;i Ia. formarea sperrnei. Pcnisul are doua p1!.rti: una fixa ~i alta mobilil, adapostita de un pliu al piclii nurnit fur 0 u, In partca dinapoia penisului se afl1i. doi c 0 r pic a v ern 0 ~ i, care in timpul excitat Iilcr, ea. urmare a aflnxului mare de singe, se uml1l1.. In partea anterioara a peniaulu i se afl1i. 0 sui pen ian (un fel de cartllaj]. S per mat 0 Z 0 i z i i se Iorrneaza in tub i i s e m in if e r i din celulcle serrrinale aflate in testicule

217

Dater ita proprietatii lor de a se rnisca pot inHlni pc traectul aparatului genital ferncl ovulul pe care il fecundeaza. Spermarozoizti lmpreuna cu lichidul secretat de glandele anexe formeaza s per m a. Maturltatea sexuala - ciclul sexual. Reproductia este procesul fiziologie care sta Ill, baza perpctuarii specie! canine, in general ;'Ii implicit a rasei. insli., f:l.rii asigurarea conditiilor de san1i.tate deplina, printr-o ingrijire, intretinere \Ii alimentatie corespuuzatoare, nu este posibila mentinerea aeestei rase Ill, niveluJ cerintelor standardul ui ei.

Pe de alti!. parte, de madul in care se organizeaza activitatea de [nmul [ire (reproductie) depinde reu~ita Intregului proces de perfecflonarc (ameliorare) a acestor clini, deoarece in aceastii fazi!. ~i in mod deosebit in urrna actulu i de [mperechure, ctnd se formeaza zig at u I. (oul), omul peate sii interl/inll. cu mll.suri de Influenbare poaitlve, oferite de euceririle a.ctuale ale ~tiintei (biologia, genetica si ameliorarea}, Avjnd in vedere iaptul ell door pe aceasta cale pot fi transmise caracterele in mod ereditar, de Ill, 0 generatie Ia alta, este deosebit de important sl!. se facll. 0 selectie sever! a reprodudl.torilor masculi l1i ferneli, a tit din punct de vedere fenotipie ctt ~i genetic, . care

21B

Il1aturit!tii sexuale ce precede de oblcei rnaturitatea corporala.

Pubcr tatea la f'emela-mascul ~i vtrsta cea mai patrivita pentru reproductie. La arnbele sexe pubertatea sexuala are loe intre opt 1uni ~i un an, aceasta depinztnd de alimentatie, starea de Ingrijire, de climat etc. Vlrsta medie a reproducatorilor stabilitl!. pentru prima lor menta este de 211uni Ill, mascul i ~i 22 luni Ill, female, uneori chiar rnai devrerne, tn Iunctie ~i de condij iile de mediu ce le-au fost oferite ~i de dezvoltarea corporaIl!. rcalizata, Se can traindica folosirea la reproducj ie sub virsta de 18 Iuni , attt a femelei cit ~i a masculului, deoarece tmperecherea poate avea urm~ri negative asupra dezvoltarri cl!.telei ~i a cll.teilor. Se !iltie eli instalarea procesului de gestatie impiedidl. dezvoltarea in continuare a organismului cltelei, iar un organism incomplet dezvoltat nu poate of'eri ciiteilor conditfi corespunzaroare ~i acest.ia se 'lor naste slabi S:lU incornplet forrnat i. in cazul folosirii masculilor

sub aceasta virsti1., consecintele constau in epuizarea lor prea rapida, oprirea procesului de crestere, dlminuarea caJitl'l.pi spermei ~i, bineinteles, obtinerea de produ~i Cll 0 de;l'1oltare corpuralA anormala ..

220

sa. stea 1a baza Iorrnarfi eelor rnai potrivite perechi In vederea montei. De aceea, Iunct ia de repraduetie este strlns legata de cunoasterea ~i aplicarea ultimeior cuceriri ale acestor $tiinte, precum ~i de structura !iii fiziologia aparatului genital femel ~i mascul, tn cornparaple cu a.Jte organe ale corpului, durata de Iuncjionare a organelor sexuale este mai scurtd, ell, ineepe odata cu perioada de pubertate, cind se rnatureaza garnetii (ovulele si spermatozoizii) pe baza actlunl! unor hormoni sexual! .Ji inceteaz! odata cu imblHrlnirea.

Activitatea sexuala cea rnai intensl!. se Inregistreaza in perioada de maturitate, dllpA care incepe cIecIinul sexual. adic:l. mie~orarea activit1l.jii fi:.:iologiee a. tntregului aparat genital pin1i. Ia !neetarea functHlol' sexuaIe, eare la femell se numB.\ite men 0 P a u z 1I., Iar la mascul and r 0 p a u z i!..

Instinctul genezic ~i dorinta de impreunare. Polta de tmpreunare (libidoul) la c!inele-]up incepe odatl cu aparitia instinctului genezie, dar aceasta nu in-

seamn.1 eli. individul este ~i capabil de procreare, tntrucit aparatul genital elaboreaza celulele sexuals (ovule ~i spermatozoizi) mal tirziu, odatll. cu Instalarea

219

Cdld1t'rile. san dorinta de Impreunart', apar la rl!.tea ca urmare a maturlzarit prirnului folicul ovarian. In general, semnele clinice ale cllldurilor la cllteaua din aceasra rasa slnt bine evidentfate, dar diIcrentiate dupl!. stadiul in care se aWl. in cadrul eielului sexual respectiv. eicIuI sexual este dar de perioada scursa de Ia aparitia ul timelor cAlduri pina Ill, ineepu tul cll,ldurflor urmatoare, Un ciclu sexual dureaza aproxirna.tiv 6- 8 luni, iar duplt latare eltldurile reapar Ia 11uni. Cll.ldurile Ia cll.tea apar rnai intens de dona ori pe an, prirnavara ~i toamna si dureaza circa 11-20 zile, Cresell.torul trebuie s.'1 ~tie timpul !iii sJ. aiM. nomtA data. efnd Cll.tcalla. urmeaza gil: intre tn eAlduri pentru a lua mll.suriIe ce se cuvin in fuvoarea celei mai bune reproductil.

tn stadiu! premergaro- elHdurilor (proestru) se praduc unele madific1l.ri morlologiee ~i functionale ~i anume i aparatul genital se congestioneaza (lnroseste) ~i se tumeliaz1!. [urnfla] mult, indeosebi vulva, din care cauzl!. creste "i apetitul alimentar, c1l.teaua devine mai agitatl!., urlneaza des. u teru l ~i vaginul incep sli. se Ui.rgeascll., iar ell, urmare a dezvolt1!.rii glandelor uterine dintre bun'le '/uhei apare 0 scurgere de mucus albicios - [Hant; spre sfir;'litul stadiului mueusul

221

devine sangvinolent ~i ernana un mires caracterisfic, care a trage masculii; acestia lncep sl se apropie tot mal mult de ell.tea, 0 miroase dar ea. nu le permite raportul sexual, astuplndu-si vulva cu coada ce atirnli. intre picioare, Acest prim stacliu al caldurtlcr dureazli. maximum 5 zile, dupa care e1i.teaua accepta, treptat, a propierea mascul ul ui.

In atadiul de calduri [estru), ca urrnare a unei marl cantitati de foliculinll. ajunsa tn singe, dorinja de impreunare a catelei devine tot mal mare, congestia aparatulul genital atinge punctul culminant, scurgerea este de culoare roz-transparenta, vulva se deschide ~i cllteaua devine tot mai jucli.u~li. eu rnasculii , Unele cl!.tele in tirnpul c1l.ldurilor rup tot ce Ie vine in cale, nu asculta ~i I~i pierd sirntul ruirosului , Perioada de e1l.lduri dureaza aproximativ 14- 20 zile, dar intensitatea. maximli. se inregistreazli. intre a 9- 12 z i , dimiuulndu-se apoi t rep tat. Aceasta este perioada de acceptars a masculului ~i dadl. femela are un ciclu normal, cel rnai bun timp pentru impreunare este In a 13 ~i a 14 zi a cicl ul u i, ctnd are loe ovular ia,

Trebuie eunoseut Captul c1i. femelele tinere ~i chiar cele mai batrine au, in general, un ciclu sexual Ioarte scurt din care cauz~ se recomaada sl fie imperecheate

222

r-

Pentm ca sa. obt inem ca1ci vigurosi se cere in priml~l rind ca rnaterialul biologic folosit 1a rcproduct1e (femela ~i masculul) sa. aiba 0 buna valoaro zooteh-

. ~ sa. fie sli.natos si sa se afle [n tr-o forma. buna

nled.,., .

pentm rcalizarea unci monte cit mai corecte .. Pa~hc~larii ~i cresca torii urmaresc sa realizeze acelasi obiectiv comun : obtinerea unor reproduc1l.tori cu valoare zootchnicl!. cit mai ridicatl!. diu punct de .. vedere fe~otipic -\1i genotipic. De aceea, in cresc1l.tonll~ unde sint asigurate condit iite optime de reproduet1e, se ~or-

a anumite nuclee de prllsila a carer manme meaz Ii variaza In raport de procentul celor ce urrneaza a 1

reforma.ti din diferite motive, cum ar Ii bltrinetea, eventuale accidente etc. lao care se adauga un proeent de siguranla pentru fcenllditate ~i natalitate.

Un rol important pentru puncrea ciinitor din 3omb:le sexe in condlpia de reprodnctie i1 are alimcntat1a. tn mod deosebit ins1 rnascul ilor alesi pentru reproductie nu nnmai ell. Ii se cere sli. fie tnzestrati geneti~ en Insu~iri superioa.re, dar este necesar sl se bucure ~l de eel mai bun regirn alimentar ~i de 0 ingrijire deo.ebita inainte de montll. tn allmentaj ia reproducatorilor masenli, in aeeastll perioodll., se va avea in ycdere sa se asigure alimente eu un continut bogat

224

mai devreme dectt in a 13 ;;i ali-a zi, in scopul asigurarii fecundatiei,

Spre deosebire de femela, masculul este tot timpul gata de a realiza actul sexual, Hind necesara doar prezenta femeIei in cli.lduri pentru a-I excita. Starea de excitapie a masculului se manifesta, in general, ea ~i la femela : este agitat, dar curtenitor, indeosebi datorita adulmecarii mirasului emanat de secretin vulvara ; uneori este fnrios :;;i chiar feroce fatA de animalele sau persoanele care se apropie de el ori Il deranjeaza in orlce mod. Pofta de impreunare este mai intensa 130 reproducatorii rnaturl -lIi en atare ~i proeentul de viabilitate a spermatozoizilor este mai mare, 11sind astfel 0 sansa mal si[l"udi Jecundarii ovulului de eli.tre acesfia.

PRACTICA REPRODUCTIEI

Condilia de reproductie. Este exprimata prin capacitatea unui reproducator (maseul sau Jemela) de a Ii in deplinatatea reflexelor sexuale ~i de a realiza cu u~urint1l. actul montei in orice tmprejurare, lara a fi necesari stimuli artificiali pentru declan~rea renexelor respee the.

223

I ~,

[n proteine, saruri rninerale, mic.roelemente ~i vitaminele necesare formll.rii spermei 1ji a horrnonilor sexuali.

Condij ia de reproductie nu se poate mentlne decit prin supletea carpului, datl!. de a alimentat ie cit mai rationalli. ~i de miscarea permanentll in aer liber, atit tn perioadele premergatoare montei cit Iii in tirnpul efeetu1Lrii ei ,

Daca masculul este folosit pentru menta mai multor calele, du~ ineheierea unui sezori, va Ii l;!.sat sl intre in repaos relativ, administrtndu-i-se doar 0 ratie al imcn tara. de in tretinere, iar miscarea se va reduce treptat urmtnd en. nuruai inainte cu 2-:1 saptl!.mini de urmatorul sezon de monta sli. fie relritensilicate aceste masurl.

Cil.te1elor cu 0 stare de intret inere slab!!. Ii se va ridica calitatea hranei, iar eeIar care sint prea grase Ii se vor reduce din ratie hidrocarbonatele, ptinea. pastele fll.inoase etc. ~i vor fi supuse la un regim de rniscare mai intens. ClI.telele care au fast bine hranite £n timpul gestafiei anterioare n-au nevole de 0 preg1Ltire

deosebitli., atentie mai mare se va acorda insl!. celor care au rlI.mas neiceundate dupil. ultima montil..

",

225

Copulaj ia 1;1. mascu li se baaeaza p~ urmatoarele reflexe neconditlonate :;;i condijtonate: abordarea, erect ill. , imbr1l.1i~area, intromisiune ~i ejacularea,

A bordarea este un reflex de apropiere a masculului de cll.tea, careia ii adulmeca vulva COl. urrnare a mirosnlui caracteristic ce se degajli. in urma secretlei glandelor vaginale.

Erec~ia este cresterea in volurn a penisului. prin acumularea de singe in tesutul cavernes, ell. urmare a impulsurllor ncrvoase din regiunea sacrala a maduvei. . Odata cu cresterea in volum, penisul devine dur, pu tlnd patrunde asUel in clWe genitale ale catelei. Imbraji1area se caracterizeaza prin saltul pc cli.tea ~i Iixarea ei in tre picioarele anterioare, dupli. care, III. putln timp, singer sau ajutat, masculul i~i introduce penisul in vagin.

IHtromisiunea este chiar actul de introducere a penisului ailat in crecjie in vagin, in urrna cabrari i ;;i imbrll.ti~1I.rii Iemelei.

Ejacularca este ultimul act reflex al copulatiei prin care sperma este proiectatll. in utero

Cu cit succesiunea reflexelor mentionate este mai r apida cu attt se poate considera ell. cei doi reproducatorl sint tn plinl!. forma de reprodujie.

226

polrivirea perechilor. Oriel' crescator de ciinc·lup ~i in mod deosebit proprietarul unei dl.tele din aceasta rasll., i~i dorcste slI. obtina ditei de Ia anirnalul care i-a devenit drag, da torita caIitltilor supcrioare pe care le exteriorizeazll. mdecsebi in nrrna unui dresaj corect. Un bun cresdl.tor va forma perechea de reprodudHori. in vederea obtinerii de noi produs}, plecfnd de Ia 0 inteligent1l. alegere a acestora, pe baza mai multor criterii, care sa asigure transmiterea eredltara a celor mai bune caractere,

k potrivirea perechilor trebuie respectate unele principii de baz!!. ~i anurne :

In ce priveste diferenta de calitate dintre rcproducatori se urmareste ca rnasculul slI. aiba caractere ~i insu-\liri superioare dl.telei, cu eel putin 0 clasA, slI. se apropie foarte mutt de standardul rasei, 511. fie experimentat ;;i pe cit posibil, sA pro- ... inl!. dintr-o lung1\. serie de exemplare ale carer calitll.ti au fast verificate in praetidL Necesitatea unui mascul valoros rezult1l. -\Ii din faptul ca intr-un an, 0 cll.tea dlt nastere 111. aproximativ 10 eil.tei, pe Clnd un reproducator rnascul poate fi folosit 'n aeeea~i perioad1l. pentru a dOl. na~tere Ja aproximati" 780 cl!.lei, a·.,tnd deci 0 influentii

228

Trebuie cunoscut Iaptul cll. masculul are anurnite preIerinje sexuale ,~i cA nu intimplAtor abordeaza 0 catea in vederea [ntret inerji actului sexual. Se eonsiderll chiar d. unul din criterii ar fi intensitatea mirosului caracteristic emanat de catea in perioada de calduri. Urmarmd acest Iucru se constata c!!. ~i intensitatea actului sexual (copularea) este in raport cu gradul de atractie spre 0 anumitA catea ~i ca atare, chiar ~i procentul 'de Jecundare va depinde mult de aceasta. Pentru menfinerea unei bune conditil de reprcductie la ainbele sexe, se cere nn microclimat optim in adaposturi, precurn ~i mi~ci1ri zilnice care intAresc ~i mai mult rellexele de reproductie, prevenind totodata ingI'Ji¥.rea.

In crescatorii , ill vederea evltarii Imperecherilor timpurir, tineretul pentru reproductie este separat pe sexe, imediat dupa int1l.rcare, ca ~i reproducll.torii rnasculi adult i.

Gradnl de dezvoltare, conformatie ~i diferitele afec~iuni ale organelor genitale constituie oblectul unui riguros examen ce trebuie fll.cut fiecll.rui reproducator, (femeli1 ~i maseul) lnaintea efectu1l.rii primei monte, oda.tA en ezameuul privind densitatea ~i caIitatea spermei.

227

r

I

I

cu mult mai mare dec It c1l.teaua Ia perpetuarea ;>i ameliorarea rasei din Care face parte.

In vederea obt inerfi unor rezultate bu ne trebuie ca fiecare partener sa. fie studiat individual pc pcdigrhr, cu 3 - i generatil in urrna, pen tr-n a ob~ine inforraa Pi valoroase dcspre caracterist ic ile domiriante san reresive ~i ealitatea produsllor de conce-pj ie, influen ta pe care strll.mollii lor au avut-o asupra urmasilor etc, Se va manifesta 0 grij1l. deosebita pentru a nu se efectua o Impcrechcre incestuoasa, adidt mam1l. cu fiu, tala eu fiicll., Irati ~i surori intre ei, care de~i ctreodata duce la obtinerea unor c1l.tei reusij i Ia prima vedere, elite extrern de dezastruoasa pentrn generafiile urmlHoare. Ca urmare a Imperecher-ilor incestuoase apar mai muIte cfecte daun1!.toare, constind in: dereglarea prolificitlitii, adica a numarului de d"tei f;ltati, care, in general, se reduc sau femela nu mai ramine gestanta : scaderea sau abolirea secretiei de lapte; apartt ia u nor ano-

malii ereditare, care reprezintd modificltri fiziologice (functii anormale) san anaromice (strurturi anorrnale)

ce se datoresc unor factori letali (care provoaca moartea) Col. gellele mu [ante S<.lU alJeratiile cromozomale. Corectia san compensatia deft'ctelor rasei presupunc

229

imperecherea. unui partener en Hpsur~ sau. delecte en un animal norma.l, excelent 101i cu virtupile pe care cel1Halt nu le are. Nu vor Ii formate perechi cu defecte extreme in vederea corectarii acestora. De e,,:empln, nu se va irnperechca un rnascul cu spinare~. ~1. ~alele , en 0 (emcIi!. care are Iinia spinl!.rll P ~alele convexe

concave. Pentru corectarea aceator defecte de exte-

rior se va folosi intotdeauna un mascul c~ 0 c~nformatle corect1l.. De asernenea' nu este permls 5l!. lmperechern 0 cl!.lea lungl!., mare, cu un mascul scurt, pH!.pind. fiindca nu ne putem astepta Ill. un dl.tel cu 0 conformatie complet normali!..

tn general. cnlitl!.tile masculilor pentru reprod~e~: sint valabile ~i pentru c1l.tele, in plus ea trebule aibl!. un corp adtnc ~i Iarg : cele cu ~olduri inguste slnt considerate nepotrivite pentro inmul~ire. oricit de bun pedigriu ar avea, intrucit se pot produce distocii

(fl!.tl!.ri grele}.

La forroarea pereehilor trebuie sa se aibl!. tn vedere

temperamentul cHnDor ce urmeazl!. a fi impe~eati, urmArindu-se ca cei timizi sau iritabili sl!. nu he folo-

9i1 i Ill. reproduc~ie.

I'

I

r

'J'U\

Deslgur, DU trebuie pierdut din vedcre ell. perechile trebuie sa fie perfect slI.nl!.toase [ntruc it numai asa se pot obtine produsi sanM~i ~i Intr-g ri , care vor pune cu u~urinti!. in valoare calWl.ple de bazl!. ale

rasei ,

Manta. Reprez inta ac tul sexual prin care sperma cst~

depusa de catre rnascul in organul genital al catclCl. Dar, pentru a pulea avea lac actul rnontei este necesar in prirnul rind. ell. fern cia sa fie in el!.ldu.ri 9i s~ pri~easd'" masculul, iar masculul la rindul hn sa alba lot~gre rdlexele sexuale de ba.za, adica : e r e c t i a (int1i.nrea cocsistentei penisului datoriU. afluxului marc de singe in 1esutul cavernos), in t rom i s i un ea. (in~:od~Cf"rca penisului In vagin cu urrnare a imbratl~arll pr.w salt al Iernelei), cop u 1 at i a (efectuarea. unor nuscad de "pistona.re" din trenul posterior) 9i e j a cu ..• I are a (eliminarea spf"rmei ca. nrmare a Irccarfi, prill "pistonare", dinlre mlH~o.:~sa vaginal! ~i mucoasa

penisului. d

Actul Imperccherit dureaza pina Ia 0 jumatate _c

ora. datnrit:'l. Iap tulu i ca., spre deosebire de v.aea., o.1.ie 9i capra. depnnerea. spcnnei in organ~le gemta.le Iemele se face direct in lIter !?i nu in vagm. !ntreruperea. aetului sexual. odata incc!,ut, prin scoatcrea

r

Potrivirea perechilor trcbuie sa. sc faca in raport de InsuslzIle de ba.zl!. pc Care dorim sft Ie realizam in cadrul procesului de ameliorare, De exemplu, pentru paza curtii vorn urmar! ca de Ia cei doi partencri sa. obt inem cl!.tei care Ia virsta maturl!. sa se afirme prin acuitatea aimturilor, sa. fie masivi ~i combatlvi, ceca ce se poate realiza nurnai daca p1\.rintii au fost inzestraj i cu asernenea insu~ir1.

Perechea de reproducatort trcbuie 5.1 se formeze ~i dupl!. vlrsta. \1i marimea corpului , tinind cont totodatl!. de faptul daca sint sau nu folosi ti pentru prima data Ill. menta. Astfel, daca urmarirn sa. obj inern dl.tei de la un ciirie bll.trin, cu valoare zootehnlca deosebita, acesta va fi imperechea.t cu 0 cArea viguroasa in virsta de 3-~ ani ~i invers, ell.teaua b1!.trin1l. va fi tmperecheatli. cu un cline tinl!.r, bine eonforrna.t, robust. Dacll. femela este primipara (pentrn prima da.ti!. Ia menta) este indieat sa fie monta ta cu un rnascul rnai in virstll., cu experien tll..

Partenerii inainte de menta vor fi linuli in custi separate, dar alaturate pentru a se cunoaste ~i mirosi prin gratiile sau sirma. cust ilor, padocurilor, ceca ce va Inlesni apropierea lor mai repede in vederea copul111i1.

231

penisului din vagln nu este posibila, din cuuza unei imbuc1l.ri perfecte ee se realizeazn iutre corpii cavernosl ai penisului ~i peretd vaginulul.

Morita cll.telelor se etectueaza, de obicei, prirnavara ~i toa.mna, insa din prac tica crescarorrlor rezultll. ell. iInperecherile cele rna.i reusite sint primavara, incepind cu luna februarie ~i ptna in luna maio datortta faptului ea noii-nascuti slot favorizajf de condrt ii mai optime de crestere ~i ingrijire decjt rei nascut i pe limp de iarna,

A~a cum s-a mai arata t, manta sc va efcctua spre sfir~itul stad iulu i de di.lduri, cind are lac ovulatia, adica elirninarca ovulelor mature de pe ovar, dtnd astfel posibilitatea spermatozoizilor ca tn deplasarile lor sa. le inttlneasca ~i sa. aiba. loc fecundaria, Peutru a mai buna garantle a fecundarii. menta se repeta din 24 in 2'1 ore, ajungtndu-se la 2-3 acte sexuale in timp de ~8 de ore.

Daca dupl!. monta femela nu a rAm as gestanta nu neaparat este vinovat masculut, deoarece in practica s-a constata el!. de rnulte or! de acest Iucru se fac vinovati fie Iernela fie stll.pinul e i care n-a apreciat bine timpul pentru imperechere, din cauzli. cl!. nn a recunoscut aparitia primelor semne ale ciclullli sexual.

333

Dupli cum s-a mai spus, este important ca menta sl aiNi Ioc dupa 0 cunoastere prcalabilli. a partenerilor Intre eL Locul in care se efectueaza monta trebuie sA fie cit mai dosnic, lipsit de zgomote ~i de prezenta unor persoaue, Se recomanda s! lie adusa cil.teaua tn adapostul masculului, intrucft schimbarea locnlui ar putea influenja negativ reflexele sale sexuale, Ma.sculul ~i femcla vor fi Hl.sati liberi :;;1 impreunll, tntr-o curte, iar dupa repetarea montei in cele i8 de ore, femela se va izola pinll la terminarea e1l.1durilor. Masculul va Ii apoi busumat eu apa creolinata pentru a. scoate din par mirosul de ciliea ce ar putea s! irite pe alti erini cu care eventual este tinut in padoc sau sA-i incite la lupte inae ei.

Toti crescatorit cu experientll. afirnt1i. ell. 0 iolosire nerationala l;li intensiv1!. Ia reproductie a clinilor din rasa-hip duce la uzura prematur1!. a acestora, Pentru a evita uzura, se recomanda ca 0 ciliea slI. nu fie 1010- sit! prea des Ia reproductie. Un mascul matur, Intr-un an calendaristic nu trebuie sA fie folosit la mai mult de 30 monte. repartfza te uniform In tot cursul anului, iar cei bi1trini ~i tineri la maximum 15 monte. Cit priveste intensitatea folosirii se recomanda ca eei maturi s! fie utilizati de maximum doul!. ori pe s!ptll.-

234

supune ca femelele sa fie separate de masculi, iar tn momentul electull.rii se tin ~i se supravegheaza permanent de proprietar. Avantajele acestei monte constau III laptul ea inlltura deza .... antajele de la eea libel·a. Fecundatia - gestatla - fatarea. Fecundatia este procesul de unire a spermatozoizilor cu ovulul cu care se asimileazd reciproc, forrntud 0 noua celula sexual1\. ce poarta denurnirea de 0 u sau zig 0 t.

Dupll. o: ... ulatie [dcsprinderea ovulelor de pe ovarul femelei), ovulele sint caprate de pavilionul trompelor ~i cad spre oviduct, Iar spermatozoizii in deplasarrle lor Ie intUnesc ~i Ie fecundeaza, Cu ajutorul unei substante numita hialuroutdaza spermatozoizii sparg (Iizeaza) membrana ce trnbraca ovulul ~i patrund ill • pat i u 1 v i tel i n al acest u ia.

Desi pe tractusul genital femel plitrund Ioarte multi spermatozoizt. numai unul reuseste sa Iecundeze un ovul, cetlaltl nurnai favorizeaza patrunderea acestuia, Hind apoi in cell. mai mare parte. distru~i de aeiditatea. unor secretii vaginale.

Oul, dupl!. eite',ra zile, se fb:eaz1l. de mucoo.sa uterina eu care se leagil. printr-o bogati vascularizatie, formindu-se apoi em b rio nul, invelit intr-o st!rie

236

min!!., la interval de trei die, Iar tinerii si bi!. trinii doar o da tll. pe sli.ptamina.

Vitsta maximll. adrnisa pentru reproductie este de 7- 8 ani, pentru ambit parteneri .Iar pentru reproducMorii care s-au evidentiat prin produsi (clltei) de mare valoare, termenul se poate prelungi, dar numa.i dupa un exarnen rninutfos efectuat de cl1tre inginerul zootehnist san medicului veterinar,

tn crescll.torii, cll.~elele inainte de a fi date Ia monta vor fi exarninate din punct de vedere gineeologic, insistindu-se asupra mucoasei vesttbulo-vaglnale. Cele care prezintA diferite afectiuni ale tractusului genital, care se pot transmite prin montA ca. vagimta granuIoasa san trichomonaza, vor fi eliminate de Ia montA. tn practlca cresterii clinilor ciobanesti gerrnani se foloseste atft menta libera cit ~i cea dirijaHL in cazul :m 0 II t e iii b ere masculii stan in acel~i loe eu femelele pe care Ie monteazli pe mli.snrll. ce acestea din urmA intrA in calduri. Aceasta menta prezinta unele dezavantaje. Astfel, rnasculii se epuizeaza repede, nu se poate face 0 selectie a produsilor dupA ascendenri pentru ell. nu se poate ~ti en cine ~i cu citt masculi s-a monta.t ca1eaua, se pot contracta unele boll transmisibile etc. M 0 n tad i r i j a t a pre-

235

r

I

I

de membrane, iur la urrna de p J ace n t II care face

legll.fura dintre embrion ;;1 marna. '

Placenta are un rol important in viata intrauterinil a. catel.ului. fn afara de rolul protector a.l f e t u 5 U 1 U i

indcpl111e~te ~i u nele [unctii vitale de nu tn' tte .

~. . • t ,respt-

rape ~l excretie.

De reriuut ca pentru a conlrihui In 0 mai bun! asigurare a feeu ndatiet este bine sA ~tim si sl!. urml!.rirn ca

Iernela s~ fie datil la monra numa] dupa citeva d

la li . ore e

e unrnarr-a ovulului, ceea ':8 coincide cu sf' lt 1 • dei lr~J u pe~iOa 81 de calduTi, pentru en in 3- 5 ore de la OVu-

latJe sperma.tozoi7ii sa fntilneascll. ovulul Intrnctt . t' . , t mal

1:1.1U. nu. ~<l. ma i putea fi fecu nda t deoarece ~i pierd

din 'nahlhtate. Se cunoaste cll procentuJ de fecunditate la cl'l.telele din aceasti!. rasl!. este de aproximativ

67-70~' de .

. ~. aceea se cere s.1I. se acorde 0 importantll.

deose~Ita. timpului optirn in care sa. se realizeze rnonta. Gest.alta este pcrioada ire ucz'roltare a flltului fn organele g:Dltale Ille ditelei din momentul fecundllrii.ovulului !II prnll. la cxpulzarea sa. frnpreunA eu rnvelitorile

fetalE' in meuiul ~xtern. Gestatia la ealele durea2l1.

timp de 9 sil.ptamini, adica 63 dn zl']e, '

~ eu vanatii in

plus S':I.U ill minus de 2- 5 zill".

237

Gesta~la. determinA uncle schimblri fn organigm.uI catelei, care pot :Ii observate. pe mli.sura ce fMul se dezvolta, Ia nivelul organelor genitale. Modificarilc cele mai marl se produe la nivelul uterului ~i coarnelor uterine, eonsttnd in ere~terea acestora in velum ~i in greutate. De asemenea. vasele sangvine devin din ce in ee mai flexnoase ~i cu calibru manto :;;i la nivelul alter organe apar unele modificll.ri. in perioada de gestatie, astfel se aecclereazl!. respiratja din cauza necesitatllor crescinde de oxigen ~i chiar a presiunii uterului asupra diafragmei. Pe ml!.sum ee gestatla avanseaza, jnainte de flitare, se produc modificari evidente la nivelul bazinului ~i al mamelelor.

Semnele extericare de gestatie apar de abia in luna a doua, clnd necesitatea maritll. de substaute nutritive solieitate de dezvoltarea fatului, atrage dupa sine modificari ale metabolismului alimentar al eil-te1ei care se intensificil- tot mai mult, creste pofta de mlncare, comportamentul este mai lini~tit. abdomenul i~i rnareste dimensiunile, l\lind forma. unui butoi iar toate a.cestea due Ia cresterea greu tll.lii corporale.

Plectnd de la faptul c!!. desccndentt buni nu se pot ~tepta decit de la 0 c1l.tea bme ingrijitll ~i hr:i.nita in timpul sarcinii, se cere ca acesteia slI. i se asigure 0

1138

r

Fatarca este un act fiziologic care consta in expulzarea catelulul ajuns Ia deplina dezvoltare in viata intr&uteriuii., capahil slI. se adapteze .5i sa se dezvol te (n CODrinuare in med iul extern.

Apropicrea fl!.tlirii se poate cuuoaste dup1l. urrnatoarele sernne: agltatie continua, cousttnd in culcari ~j scul!!.d repetate, mutarea dintr-un loe in altul, Inconsecventa in ceea ce privestc apetitul, predispunerc la. vomitare,

Fig. 4.7 - Cu ib peutru iil.tare

1140

~I

hean!!. variata ~i de buna calitate, cunosctnd ell. llU cantitatea ci calitatea hranei are influenla asupra produgilor, Hrana multa are influent!!. negativl!. asupra acestora, deoareee eateaua se ingra~ Iar produsi] dLmin mici, pipernicipi, neavind spapiu snficierrtpentru dezvoltare.

Modul de hranire ~i calitatea hranei dLmin neschirnbate in prima lun1!. de la menta, ctnd de fapt nu sfnt exteriorizate nici unul din sernnele gestatiei. tncepind insl!. cu a dona lunl!. se impune irobogl!.lirea hranei in proteine, slI.ruri minerale ::;i vitamine, masa consttnd in legume, orez, Japte eu piine, carne, fainlL de case etc. cateaua trebuie sa bcl!. mai multa, mlscare, dar f1l.ril. eforturi ~i exercltii violente care ar putea s1-i dauneze. Pentru a preintimpina avortul spontan, trebuie sa se dea 0 ingrijire atentl!. clI.~elei gestante: indeosebi se cere sa fie feritl!. de intemperii, de loviri, 51 nu se oboseasca ~i sc interzice eu de~v~ire adminstrarea alimen telor a1 tera te, muceg1l.ite ~i a a pei prea reci.

tn perioada gestafiei. maiales in ultima parte a acesteia cll.teaua va trebui tinut!!. intr-o cu~cll. in care urmeaza slI. fete. Cusca trebuie sa fie feritl!. de curent, sa asigure o temperatura constauta ~i blneinteles sa fie plI.stra~ foarte curata,

239

J.

'j

o scurgere vlscoasa din vulva, care este rosie ~i tameHaUl. (umflatl!.), piatecele dhut, mamele1e pline cu colnstru ; temperatura corpului incepe slI. scada .Q trei zile inainte (in ziua f1i.t1l.rii scade cu 1,.'1- 2°C). Jar !n mornentul declansarit irLtarii, temperatura tncepe slI. se UTC€'. Durata fil.tdrii este in Iunct ie de nurnarul d1teilor, putind Ii de 4-0 ore.

241

Actul f~t:!.rii treLuic sa so desI.l~(}ol.re in dcplillii Iilli:jte, in cust i sau intr-un loc special amenajat (cuib), c~teaua sll. nu lie deranjata dectt la nevoie, Pozi~i:lla fll.tare este IncollciU, cateau:). tinind tot timpul botul la vulva Expulzarea cAtcilor se Iace cite unul la intervale de. 10-30 minute, odata cu [nvulitorile Ietale, Cordonul ombilical este rupt de cltlca cu dintil, lar invelitcrile siut de regula mtncate de ca. Lositle, adica dilcritcle scurgcri sangvinolcnte dupa elinrinarea ietu~i1or sc eliruin:1 complet I;). 4- 5 zlle. Cat dele care nasc greu pot fiajutatepriu [recarea pc pintcce si spinure In timpul f:l.tarii, punlndu-sc ~i compress calde, Dadl este nevoie, in f;l t.'i.rilc grille (di~ tocil) se in turviue prin tragereu ciLte" iloq,i ruperea in'/e1itorilorictal(~, iar daca cllleaua este sl5.LiL.l ~i nu rct<:a~.l cu din~ii cordonul, se va t<1ia cu uu Iu...rfe"e steril .dupa ce se Jeagii deasupra ombi liculu i. Ite rt"/!ul.1. c;ltdd,:-lup 1l,1~C 9- 12 ct.tC'i "'Lll chiar mal multi, insoJ. 0 l'::ql'<1 p" •• t« crestc in ClHl,lipi buill.' doar i-5 c;;'~ei,

Sin] Irccvente cazurile cind uncle c11c1c, tndeosebl cele din crescatorii, primiparele sau celu subnutrite i~i manlnca puii imediut dU1J'i. na~lcrc, luau ce se poate pune, printre alW cauze ~i pe searnu unor tulburll.ri psih ice dutorate durerilor I1a~t~rii.

aha. Dintre aceste clemente cele mal importante smt cnnoscu+e sub denumirea de' c rom 0 z 0 m i nucleoli aflate in n u c l e u, precum ~i mit 0 con d r i i ~i m i c r 0 S 0 m i iIi' cit 0" pIa s m a, care au 0 structura foarte cornplexa ~i constitute asa-numrtul material genetic care se trans" mite pc cale ereditara, Cu alte cuvinte, materialul genetic se refer;!. la totalitatea genelor continute de cromozomii afIa!i in cea mai midi unitate de structura ~i functie biC'logidl. in care se dt'sf~oarJ. procesele vitale - c e 1 u 1 a.

Genele. Sint elemente constitutive ale cromozomului, considerate ca unitatea de baza a ereditat'ii, ele sint dispuse in perechi in crornozomi. Numarul cromozomilor din nucleul celulelor somatice, notat de ohice cu 2 n la specia ciinelui este de 78_ Gena! are rolul de a determine aparit ia unui anurnit caracter ~i prin ea acesta este transmis de la 0 generat ie la alta, Pe baza structurii chimice a crornozornilori care reprezinta principalnl element continut de materialul genetic, s-a putut s~al,ili ~i natura chimica a acestul material. Astfe!, iara a intra in detalii, merrtlonam doar cA in

144.

EXPLIC.:q"€i~ UilJOR TERMENI DE GENETICA ~I AMELfORARE

.i'elltru a [nlexn] or icarn i cit itor, indiferent de pregatirea sa profeslonala, in~t)h'g:~rea In mai bune conditiuni a procesului de umeliorure, am considerat c1l. se impune mai intii explicarea UIH,r nu~iuni si termeui de ba21l cu "are opt'Tl'a7a ~LHt gemtica cit ~i ameliorurea. r 11 Ielul acesta se d.i posibllitutea tuturor amatorilor sA cunoasca ~i s:I. "plkc· III practicd cuceririle :;tiill~t:i pen tru a-si aduc e L (Jut rilJU~ ia la. perfecj icnarea calit;,tilr,r acestei rase ,It, c iini , Astfel, pentru a putea illt"lege noj iunea de eredu.u c este necesar t>l fie 11i.murite mai intii alte d(Jua not iuu i I.·g:t.tc de ac('astli problema ~i anurue : genotlpul ~i icnotipul.

Genotlpul, HcprezintJ. intr~gul material genetic ce se af1~ in fiecure ct'lul11. dill orJ .• nism, Dar, cc este materialul generic ~ F'iecnre Ct'lllUI. din organisru cont ine uncle elemente ce fd.t: ICJjaturn intre 0 ge nerat'ie ~i

--

,I

cromozomi se afM. anumifi compusi chimici, ca protelne .,i a c i z i n u c lei c i (ADN - acidul desexirfbonucleic :;;i ARN - acidul ribonucleic) care au rol genetic,

Trebuie spus ca genotipul se modifica foarte greu, din care cauza este considerat relativ stabil pe tot tirnpul vietH cilnelui,

Genotipul unui ciine, respectiv rna.terlalul genetic ee-l poseda, se poate dctermina, fie dupl!. aspectul fenotipic, fie studiind p.irinpi san produ_'ii slH p6 baza

da telor oferite de pedigriu. '. ,

Fenotipul. Cind vorbirn despre aspec't~iil Ienotipic al unui Cline ne referim lao infali~rea ltd exterioara.la toate caracteristicile sale morfologlce si fiziologice, ceea ce pe intelesul tuturor, reprezintli. forma si armenia diferitelor piLrli exterioare ale organisrnulu i, cal itat ile ~i insu~irile pe care acesta le pune In evidenta. Aspectul fenofipic al organisrnului este Intr-o continua schirnbare, ca urrnare a actiunii reciproce dintre genotip ~i

mediu. '

Materialul genetic (tare are Ia lJazit fond,ul de gene din cromozomii celulelor) este infh.euta de mediul in care este crescu t ciincle in too. til. perioada vietii sale, care

245

IlL rindullui poate fi diferit in raport de etapele tn care

I;:~tc ~i se tormeaza. ,

Variatiune genoUpica. Dupa cum B-a spus, genohP~1 unui ciine (tipul de gene pe care il poseda) este re~atlv constant Ill. acelasi mdivid, in~ el poate ~ difere. mai mult sau mai putin, de Ill. un individ la altul. ceea ce se numeste va ria t i u neg e not j p i ~ ll.. Aees: lucru se poate constata u~or, de exemplu, dOL sau niar mulfi ciim creecuti in eondilii de mediu ~sem1l.nl!.toa.re" daell. prezintA fenotipuri diferite, se eons1deri!. ell. au ~l

genotipuri diferite. . '

Variajiune fenotipic!. CHnii cu genQtipun asem1l.~

toare cre$Cuti in eonditii de mudiu diferite s~ vor m~nlfesta diferit sub aspect fenotipie, fiecare dllltre, ei VB.

tnsusir l' dlferite in raport de mediul in cxterioriza ........,~y

care & fost crescut. .

Eredltalea. Notiunea trebuie tateleasa ca 0 insu~uc

se transmite de la 0 generatie la alta, de Ill. un

~re l'

organism prezent la altul virtor, prin [nrnu tire.

<:. 1 tlnele-lup se transmit ereditar uncle caractere .,.1 a c hTbrat (tnsullliri) , ca de exemplu, un sistem nerves ec 1 1 "

301 plrintilor pro te Ii regbit Ill. unfi din descendentll 1 eea ee tnseamn1l. ell. un anumit organism poate or, c t'clI,

transmite total sau paqial mostenirea sa gene 1

r

Ciinele poa te contine in celulele ce compun organismul sau doua Ieluri de gene: gene d o rn i n a n b e ~i g e n ere c e s i V e.

Gena dominanta. Este gena care are un efect ma] puternic dectt perechea sa. en Care ocupa acelnsi loc in cromozorn (alelica), Clnd efec tul acestor dona gene este identic, avern de-a lace cu un genotip hom 0- zig 0 t, Deci spunem ea. un dine este homozigot cjnd coatine doud gene de acelasi LeI, cu acelasi cfect, situate in acelasi Joe, fie dominante arnjndoua, fie reeesive amindoua, Dacd genotipul clinelu i este format numai dintr-o singura pereche de gene alelice, caracterele pe care Ie 'TOt" coordona slnt carac tere cal ita tive, iar daei!. genotipul este formilt din mai multc perech i de gene alelice, caracterul este cantitativ, deci se poate masura, cintAri etc,

GCllele receslve , Slut acele al caror cfect este acoperit de eel al genei dorninante, adidl. sint genele ce nu se mamfesta ienotipie, slut ascunse. Cind celulele care stau 130 baza organisrnului ctinelui contin perechi de gene ce pot avea efecte diferite (una dorninanta ~i alta reCt;"si".'!.) este vorba. de un g e not i p h e t e r 0- zIg 0 t ~i in aeest cal organismul clinelui este h e t e~ r 0 z i IS 0 tiC.

2018

r

generatfilor urmatoare ~.a,m.d, Este posibil ca un cfine-lup descendent din p1l.rinti nu prea tneestratl cu calitA.ti dorite, care au avut unele defecte anatomoIiziologice 511. fie mai muIt dotat en calit1l.ti utile pentru unele servicii, ins1l. defectele respective, cunoscnte tn ascendenta, i se transmit pe cale ereditara, Parul lung la ctinele-lup nu este un caracter de rasA, cu toate acestea se transmite in descendenta la une1e exemplare datoritli. unei gene recesive ce 0 poseda, Sfnt frecvente cazurile, mai ales in tara de origine, cind clI.teii masculi se nasc cu un singur testicul, defect ce are la bazl!. tot o gen1l. recesiva. S-a stabilit ell. apar clini eu un testicul atunei dnd eu ocazia imperecherii ambii parteneri aduc aceasta trli..sl!.tnrll. recesiva. Daca printre fratii ~i surorile aeestor parteneri se afHi. ctinii eu un testicul, atunci existil. intotdeauna posibilitatea ca ~i ei s1l. aiM aceasta predispozfpie negativa,

Cercetll.rile au demonstrat cl!. 0 serie de caractere ~i insu~iri ale cfinilor se transmit ereditar la. cll.teii nounlscuti. ins1i. manlfestarea lor vizibill!. depinde tntr-o anumitll. m!l.surll. de mediu.

Trebuie cunoscut ell. oriee manifestare fenotipicA. annui caracter la cline 50 datoreste efectulu i nneia sau mai multor gene, care coordcneaza aparrtia unui caracter.

247

Ineeputul une noi vieti se produce odata cu unirea spermatozcidului cu ovulul, ca urmare a impereeherii dintre mascnli ~i iemele. Dar, pinA 130 acest punct are loc un moment crucial in cielul vital al speciei canine ,i anume: gam e tog e n e z a, adiell. procesul de Iormare a spermatozoizilor sau ovulelor.

In procesul de gametogenezl!. aetioneazl!. 0 lege de talA a ereditatti, a fenomenului de transmitere a caracterelor de Ia 0 generatie laalta ,i anume leg e a s e g r eg 1!. r i i (separll.rii) materialului genetic. Cum are loc aeea.stli. separare a materialului genetic? In timpul gametogenezei, spermatozoizii ~i ovulele, respectiv celulele sexuale, pinl!. s1l. ajunga la acest stadiu se divid, proces care se numeste m e i 0 z l!.. pastrtndu-se totusi un numll.r constant de cromozomi in celulele dlvizate, de-a, lungul generatitlor de ctini, Concret, in cadrul meiozei prc2iota Importanta genetlca, mai deosebita d i viz i u n e a m e i 0 tic Il p rim a r 11., cjnd a'll loe 0 serie de sehimbll.ri morfologice ~i de comportare a cromozomilor. Aici este secretul ereditll.tii. In finalul meiozei primare apar doua celule sexuale fiiee, fieeare avind cUe un set de cromozomi tn nucieullOT. Dar sA De amintim ell. ac~ti cromo2omi contin gene care hotll.rasc destinlll cl1telului ee urmear.lI. sll. Se nasc1l., ele Cae

249

leg1tura dintre noH produsi ~i Jnaintasii lor ~i transmit de la 0 generaj.ie la alta anumite caractere.

Ctnd se face deci separarea crornozomilor in cadrul diviziunii meiotice primare, se face ~i 0 separare a gene1or. Din perechea de gene alelice (care ocupau acelasi loc in cromozorni) una mmine tntr-o celula liIi alta In ceaIalt1\. celula, anulindu-se automat genotipul pe care, asa cum s-a aratat, n formau cele doua gene pcrechi pe acelasi loc in cromozomi , Acest! cromozorni cu genele ce le contin se reunesc apoi din nou, !ntimpll!.tor, in cele dou1!. celule, tntr-un intrcg, dar cu un alt aranjament, intr-o alta formula.

Gruparea independent1l. a ma.terialului genetic actioneaza !}i In procesul Iecundajiel (uniril spermatozoidului en ovulul] ctnd este probabil ca un anumit tip de spermatozoid sli. intre in procesul de fecundare CD oricare tip de ovul. Produsul non format in urma tecundatiei consUl. Intr-un ou (zigot) care posed! dou! seturi de cromozomi ; unul de la femeli1 ~i celalalr de la mascul,

Femela are doi cromozomi, indicat! prin X (XX) ~i mascnlul doi cromozomi indicati prin X .:;i Y (XY). Daca cromozornul X al ma.sculului se un~te cu eramozomul X al fernelei, atnnci clltelul rezultat va ii

250

r

apar la un numar reduse de produsi daci1 ambii plirin1i poartli. perech i de gene recesive.

Mutafiile geuetlce, Sint considerate ca una din sursele de variabilitate a. rasei de ciini-Inp, intructt desi modific1i.rilc au loe la nivelul celulei, deci cu privire la genofond, efcctul se exteriorizeaza pe plan fenotipic de la aspecte abia perceptibile pinll.la. moartea organismului. S-a aratat mai tnainte c1l. genele care formeaz1l. genatipurile sint relativ stabile pe tot timpul vietii ciinelui, ins1!. stnt situatii cind genele pot suferi modificlri, fie spontane (do Ia sine), fie determinate de unii factori (agenti mutageni). Aceste modifieli.ri nu pot fi observate decit In generatta urmatoare, la descendenfi, datorit1l. faptului el copiile geneior se transmit doar prin intermediul gametilor (celulelor sexuale), in urma tmperecherii p1!.rintilor.

lIlutatiile spontane au 0 probabilitate de aparrtie Ioarte mica. Mediul inconju~tor poate afecta. individnl, dar riu in aceeasi rn1!.suri1 genele sale. De exemplu, daca cll.telul nu este hr1l.nit corespunzator in timpul cresteril, el nu se dezvolta blue : dar indiferent de aspectul s:Lu exterior, genele ramtn neatinse ~i capabile sl trausmiti1 noilor generatii un potential bun, 0 dezvoltare normala. OrieW!. a.tenple am acorda condittilor de

1

252

o femel1l.. Dar dacl eromozomul Y al masculului se combina cu cromozornul X al fernelei atunci clltelul va Ii de sex masculin, Sexul este deci 0 chestiune de f'lnsi1, intrucit se pare c1l. aid opereaza numai intimplarea.

Aspectul viitorului ci1tel depinde de genele dominante care determini1 inflti~rea ~i tnsusirile sale. P1I.rintii luiau contribuitfiecare cu cite 0 gena. specifica, dar la el nu se manifestli. dectt una din cele doua, fiindca acest proces, 8.J8. cum s-a mai aratat, are loc in mod practic la inUmplare, Iiecare din cele dona. gene perechi putea fi dominantli. sau recesiva, Ce anume caliti1ti a mostenit c1l.te1uI pe baza genei dominante se va putea ~ti cind va Ii mare, insli. caracteristicile recesive fiind ascunse, . se manifestll. cu totul tntfmplator.

ln ceea ce priveste caracteristicile determinate de genele dominante s-a ajuns la concluzia eli. acestea nu sar peste nici 0 generafie, ele se manifest1i. in mod constant, ~i la un numar mare de cltei produsi in procesul de rcproducpie, minimalizfnd pericolul unor caracteristici nedorite de cresc1i.tor. Despre caracteris-

ticile recesive se spune cil. ele pot fi omise de 0 genera~ie sau mai multe (apar atunci cind nu te ~tepti);

251

media, acestea nil 'lor pntea detsrmina deevcltarea caracterelor dorite dacl genele necesare nu sint prezente.

Cresclltorii acesrei rase de c1ini au posibilitatea si1 controlesc rnutatfile genelor din organismul parintilor prmtc-o con s 0. n g 'I' i n i z a. res t rill s 11., imperechmd un mascul cu fiica sa, unde este foarte posihil, d&toritJ. identita.~ii UnOI" gene ale celor doi parteneri, ;5A, se manUeste Ienotlpic 0 mutantli.la unul din produsi . $0 o.preciaz1l. c1l. la clinele-lup au loe multe muta+it genetice, dar iiindci1, in general, sint foarte rnici, nu pot fi observate. Totu~i, 111. cfinit din aceasta rasa apar

vizibil unele mutatii dramafice ca a I bin is rn u I, calcarea alb1l. pura, san neagrll. para, ca nrmare a afecti1rii genei care controla culoarea originala,

Cercetarile au dovedit cll. unele mijloace nenaturale pot modifica genele, ca de exemplu; socul termic (temperaturlle ridicate sau sclzute); radiatfile cu raze X ~i ultraviolete care pi1trund in tesuturi ~i afecteazl!., in raport de lungimea de und!; substarrtele chimice care actioneaza asupra ADN-ului din cromozornli eelnlari etc.

Izolarea reproductlvd. Se spune cll. 0 populatie de clini este izolatli. reproductiv, atunci cind aprDILpe tori

reproducl!.Lorll [rnasculii ;;i Iemelele) folosip la montA provin din p r lsi 1 apr 0 p r i e. Aceasta are 0 important! deoseblta in cresterea clinilor de ras3 lup din tara. noastra, deoarece progresul de ameliorare se iaregistrea.zli. in strins.'1 dependenja de acest lucru, Spre exemplu, niciodata nu Yom reusi ~ consolldam g enotipul aeestei rase care a inceput sl1 se contureze Ia noi, in conditii de mediu specifice si a unor faetori genetici, dadi. Yom continua sa asiguram reproductia llumai eu reproducl!.tori importaj], fmhunli.tltirea unor caract ere ~i inlaturarea unor defecte din efectivele existeri te e pot realiza Ioarte bine pe bam selectiei $1 nu neapara.t al importuIui, pentru ell folosind numai reprodud!.tori dim import se va distinge tot ce s-a reu$it pinl atunci pe Iinla progresului genetic. Noile gene ce se vor adduga, de exemplu prin monta femelelor autohtone - care au un anurnjt genotip format - cu reproducatorl maseuli importaji, vor reconstrui un nou genotip, neconsoHdat genetic. In aceste condijii efectivele noastre continuii sa. He 0 lilialii a rezervorului de gene alfl!.rll din care se importll cei mai multi reproducatori, nereusind niciodatl!. sl formli.m ctini cu 0 bazl geneticl!. solid1!., adaptati intru totul condittilcr clirna.tice de 130 nol.

254

r--

rasi ce se creste in tar!!., care este izola tl!. reprod uct i v . tn arneliorarea se urmareste sA se perfectioaeze caracterele utile la nlvel de populapie ~i 011 individua.l, care in final sA se matcrialfzeze in modificarea caracterelor medii ale popula tiei respective.

Ciinii-lup care se cresc la noi tn tarA ar putea Ii cousideraji popuJa.tii, dad!. am sista importul reproducll.tori/or pentru matca de reproductie, folosind in acest seep dnar pe cei din prll.sila proprie, tntrucit top ar avea acelasl fond de gene eornune (genofond), altele dedt cele ale populapei de ciini din tara de orlgine a rasei,

Se cunosc popuiatil de cllni-Iup inchise ~i populafii deschise reproducttv. Cei din tara. noastra sint popu· latH deschise pentru c1l. nu sint izolate reproductiv, mergind ioe! pe urmele diniIor clobanesfi dill Germania sau Cehoslovacia de unde au mai fo .t adusl reprodncAtori, care reprezinta deci un mare ~i co ntinuu aport de gene straine in efectlvele ce Ie avem, Adaptarea. Problema aclimatizllrii este cunoscuta ea mod valabila pentru toate speciile de anirnale, inclusiv pentru om.

Trecerea brusca dintr-un loe in altuI, dintr-o zon1!. ge()graficll. eu un anllmit c1imat in altn cuu <l.lt climat etc,

256

r:-

I, Sint cunoseute unele ~ri, printre care Cehoslovacla

care au reuslt ca in urrna sist1l.rii importului de ctinllup sA creeze populatii care asHhi sfnt i Z 0 1 ate rep rod u c t i v , pe baza montelor eieetuate nnmal eu cllni rezultat! din prltsiHI. proprie, Unele mid importuri ce se mai lac au drept seop door de a lrnprospata din dod in dod singele rasel,

Ne putem da searna de gradul de izolare reproductlva realizat Intr-un efectiv de ciini prin raportarea numarului de calele ~i masculi nilseup in tar! la numarul de reproducatorl [rnasculi si femele) adusi din afar~, respectiv implrtati. Daca aproape to ti reproducatorfl

dlntr-o crescatorle sint produsi din pril.silli. proprie, putem spune c1l. efectivul este izolat reproductiv, Soli. stabilit eli. un efectiv de cHni constltuit din 10 maseuli ~i 50 de iemele, poate Ii izolat reproductiv, fllrii pertcclul unor consecinte nega.tive. Se exploateazii tn felul acesta avantajul de a deveni 0 populatie de sine stllt!l.toare, en 0 directie evolutiva proprie, orientat1!. exact spre scopnl propus, printr-un program de ameliorare judicios Intocmit,

Populat'ii de ctin], 5-11. ma i ar1!.tat ell. unitatea de Iucru II. II.meliorArll genetlce nu este individul (ctinele Iuat individual), ci intregul efectiv de ciini de 0 anumitr.

I

I

I

I

I

l

este intotdeauna urmata de a stare de stres, ce alarmeaza intregul organism pentru a se apara fatli. de noile condipii de mediu pentru care uu a fost pregl!.tit. Noile conditii de mediu pot Ii de natura cllmatica (expunere la 0 temperatura prea sciLzut! sau prea ridicata), alimen tad (nesatisfacerea principiilor nutritivi neeesari organismului] Interna (prin aparipia unor predispozltti la anumite iroboln1!.viri) ori chiar de natura sociala (in cadrul colectivitllii este posibil slI. nu i se asigure conditii pentru mentinerea sau dezvoltarea corporala, datorita Ioculul ce il ocupa in Ierarhia creata in colectivitate) .

to raport de timpul cit aetioneazl aceste condrtii asupra. organismului se produc unele transforrnari sau modificliri. Daca durata lor este scurta, iar organismul a rezistat la actiunea agresiva a. condlj iilor de medic anormale, se considera ell. s-a realizat 0 r;r.daptan fenotipicd; aceasta consta in modificarca comportamentului alimeutar, posibilitattlor de termoreglare, de Iupta, de investigare a mediului etc. care au la rindul lor la bal!;lI., modifidl.ri fiziologtce sau chiar ana tomiee. De exemplu, clinele care n-a fost obisnuit cu e[ldura, se va deprinde eu 0 temperatura ridicatA la grad aeccptabil, pe baza unor procese regulatorii proprii, constiod

In reglarea consumulni ~i cedarea apei din organism, a ritmului cardiovascular etc.

Dadi. aceste conditii de medin se mentin mult timp, apare, f1l.rli sa. observam, 0 aWl. adaptare, adaPtaf'~a KeneJic4 a. ciinlllui, modlrictadu-se totodarll. ~i structnra genetic1l. a acestuia, Ap. se explicJ!. cum s-a reu~it, ca in diIerite zone din tara sa. de originll., crt ~i rn tara noastra, sa. se formeze anumite tipuri de ctinl, avlnd fieeare baza sa genetic!!.. Aici opereaza modificJ!.ri 10. nivelul intregii populatti de citni, pe cind ru cazul adapt1l.rii fenotipice modificarea priveste individulsau mai multi indivizi.

De retmut' c1l., in general, adaptarea poate fi urmatl de consecinje care, uneori, privesc chiar acele caliUl.ti de bazll. ce sint utile omului.

Rezultl!. pentru practicienii care imporlA cflni reproduc!l.tori cll. problema adaptllrii are 0 deosebitl!. important!!. in merrtinerea tnsustrilor lor. Este bine ca in cazul unui import de ciini, sA fie achiaifionate exernplare tinere, care se adapteazll. mai user ~i, pe cit

posibil, slI. se foloseasca pentru Inmultire ctinii proveniti din reproducatorti deja adaptafi ]0. condipile specifice tll.rii noastre, pentru a ne expune cit mai

258

relativ neschimbll.tor, ca de exemplu, vlrsta minimA Ia care spccia cfinelui devine capabila de reproduc[ie (6 Iuni). gestatia (56- 65 zile, in medie 60 zile), num1l.rul de c1l.1:ei 10. fltare (medie 8 pui), ingrijirea. puilor 0 Iace door femela etc.

Se stie cll. omul nu S-3 preocupo.t in mod deosebit. ru cadrul ameltorarit, de forrnarea de noi specii. In cadrul speciel ins1l. a. intervenit creind nurneroase rase, printre Cafe cea pe care astazi o nurnim rasa de cfini-Iup, datorita asemll.nll.rii izbitoare cu Iupul.

Rasa. Este rodul unei jndelungate munci a omului bazat1l. pe faptul eli ea nu este izoIa.ta reproductiv, putind schimba genele in cadrul populatiilor' din care este formatll.. Rasa reprezintll. deci un grup de ciini ce se aseam1l.n1l. din punct de vedere genetic iii fenoti pic, apart inind aceleiasi specri, care iljii transmit ereditar aptitudinile, caracterele ~i instinctele.

Teate rasele de cfini domestici pe cafe le cuuoastern. astl!.zi pro'rin din ciine1e s1l.lbatic imblinzit de om. Prin influenja mediuIui ~i a omului acest cline a suferit modificll.ri profunde privind aspectul fizic, aptitudinile, caracterul, instinctelc etc.

1160

putin riscuIui unor modifidiri morfoproductive ~i cazurilor de iniecunditate.

Specla. Ctnd vorbim despre specie, ne gtndim intotdeauna la ceva mcnis din punct de vedere geneticreproductiv; Ia 0 comunitate care are 0 conglomeratie de gene distincte de a altor comunitl!.ti. Ca regula generala, doi indivizi din specii diferite nu se pot inmulp Intre ei din urmatoarele motive: d~i apte pentru reproductie nu se pot copula; dac1l. se produce copula tia nu se pea te face transferul de sperma ; desi a avut loe transferul de sperma nu se fecundeaza ovula ; d~i este feeundatlL ovula, zigotul moare; apace un hibrid en viabilrtate redusl!.; d~i hibridul din prima generatie este viabil, el rl!.mine steril.

Totusi, rutre speeii nu existli 0 Izolare reproductiva chiar pedeeU, putfnd avea loe imperecheri fecunde fnue ele. De exemplu. rnue speciile ctine ~i peal este posibil sA aibA loe 0 hibridare viabilA. Acest lueru este important de retmut, intrucit pe aceastll. haz!L este formu1a.tli. ipoteza clI. strnmqlii indep1l.rtati ai ctineIui domestic sint Iupul sau pca1ul.

Ca. orice specie ,i specla Canis !amiliaris se caracterizeazA. prin anumite elemente care conditioneaza exiatenta ei, cnnoscute sub denumirea de bioelemente, cu caracter

259

In lume existll. a5tli.zi un numli.I' enorm de mare dl- rase care, sub raportul dezvoltll.rii corporals "i at conformatiei, difer1i. intre ele mai mult dectt difer1i. [ntre ele speciile ciinelui, Iupuhri, ~calului ~i vulpii.

Dup1l. feIul cum se produc. rasele de ciini se impart in 1" a s e p e fie c t ion ate ~i r a sen a t u r a II! sau P rim i t i v e.

Rasele perfecfjonate. Sint acelea create de om "i adaptate nevollor omului, ca urmare a rntretinerii, cultiv1l.rii ~i perfecticnaril progresive a unor tnsuslri cu care animalul este dotat. Cfinele-Iup este 0 rasa perfectionatll., asnpra careia omul a. actiona.t continuu, dupa ee s-a format in conditii naturale. Spre deosebire do tara de origine, Ia noi cfinele-Iup este considerat 0 rasa perfecponatll de tip deschis, datoritl!. imigrArii continue de gene, pe baza importului de reprodncatorl.

Rasele naturale. Sint rasele de cfini formate din lupta organismului cu elementele naturii Iii ca urmare au o buna adaptabilitate 10. conditdile de mediu in care s-au crea t, insl!. ca1itll.tile utile sint mai reduse, iutrucit dupa ce s-au format, omul n-a. actionat en nimic asupra lor.

Rasele de ciini, ca ;ii cele din alte speci i de anlruale, In general, poart!l. diferite denumiri legate de zona de

261

formare (Alsacian}, tara in care a lost perfecticnat {Ii omologat ca. rasa (Cicbanesc german), dup1\. aspectul exterior (Ciinele-lup) sau dupa, utilitatea. lui de bad. (cline politist, servind autoritll.tilor pentru prinderea. mufllcMorilor) etc.

Linia, Este considerata 0 populatie micll, mnd izolal1l. reproductiv de om prin Iolosirea la reproductie a unor perechi din ca.drul ei ~i nu din afar1l.. Linia se dezvolta pe baza selectiei artificiale sau chiar datoritll Inthnpl1i.rii ~i este formata din toti produsii (cAteii) rczultat i dintr-un individ mascnl, rnentmtndu-se mai multe generatti , De aceea, se apreciaza c1l. toti ciinii ce apartin unei linH au anumite tr1i.satnri cornune ce le-au fest transmise in decursul mai multor generapii. Tr1i.s1l.turile comune ce se transmit stnt considerate ca Hind superioare mediei trll.s1i.turilor ce apartin rasei din care fac parte.

AUt in Germanin cit "i in America s-au format 0 serie de linH de ciini-lup de mare valoare care au transmis ereditar 0 serie de calitll.ti bune generatiei urmatoare. De exernplu, ciineIe Sigbert Heidergrund a creat linia. cu acelasi nume din care au descins numai exemplare excelente. Sigbert era un ctlne frumos ~i era fiul lui, Odin ~i al lui Dina (0 mcl!. a lui Utz, despre care ae

1262

constltuirea unor HnH propriu-zise in sens genetic. Familia. Este fermata din p1!.rintii ~i descendenti! lor, respectiv dintr-un grup de frati ~i surori, cmd se nurneste familie de frati-surori buni, sau din semifrati, surori, purtind denumirea de semi-fratt, surori. Populatta de clini este compusa dintr-o retea de familii In care indlviai nu se tmperecheasa intre ei, iar daca se imperecheaza este vorba de Iini] consang'tinizate CC. Dr 11. g-1I. II e s c u - 1979).

,tie e1\. era tot a femel! valoroasa). In importurile pe care Ie efectua America, Sigbert a fost reprezentat prin fiul sAu ilustru Boldur. Prill aceasta linie, in care s-au inclus ,i iii lui Boldur : Any §i Pirol s-au obtmut ciini fermi, cu nn l1l.trat puternic, temperament bun, mi~ll.ri frumos armonizate,

Linia "Fiastenda.mm" a fost, de asemenea, 0 linie excelenta in Germanin, reprezentatll. de Goenel Jgo "i de fiul sli.u Harras care au fost constderaj i modele ale acestei rase.

o al1:1 linie renumitll. pentru progeniturile sale este cea fermata din rnasculii Imrno von Hasenfany, Siggo von Cornelius, Valy ~i Nestor von Wiegerielsen, apreciapi III, expozitfile germane datoritA transmiterii unci structuri fine, Ia care din pacate s-au semnalat ~i cazuri de redueere a auzulu i ,

Rezultatele obtinute Ia ciinii cicbanesti din tara noastrs, demonstreaza ell. de fapt, din punct de vedere genetic, nu se poate vorbi de exlstenta unor HnH. Tendinta de a considera ca intemeietori de Iinie pe nnii masculi, iar pe descendenjfi lor "linii", apare deci uelondata genetic, fapt explicabil daca se are in vedere c1l. dupll. un anumit numar de ani rnasculii se inlocuiesc prin import. Aceasta procedura nu poate contribui III,

1

263

CiTE VA CUVINTE DES PRE AMELIORAREA ch NELUI-LUP

tnceputul procesului de ameliorare a unor rase de ciirii !~i are rll.d1i.cinile in cele mai vechi timpuri ale dezvoltarii istorice a clvilizatrei urnane, Dornesticirea ciinelni este prima ~i cea mai nobita cucerire fllcutll. vreodattt de om, dar ~i priurul act de arneliorare, inceptnd cu alegerea lui din cadrul alter specii sll.lbatice ~i continuind cu selectia tntre Indivlzii din cadrul speciei canine.

Odata cu mutat iilc ~i schimbarrle r-reditare folositoare, aparute la ciini, ornul a [ncepu t 811-i retina pe eel mat buni ~i 511-i irnperecheze Intre el. Aeest proces de selectie mai mul t intimpUltoare, en. prim factor al ameliorll.rii, s-a intensificat de-a lungul vremurilor, devenind nn act tot mai constient al omului. Un naturalist francez spunea. e1l.: "Fllrl!. ciine, omu! ar fi Cost condarnnat s1l. vegeteze '1,.~nic in

s;ilbatieie. CHnele l-a fltcut pc om sl treaca de Ill. starea s.1lba tica la starea pa triarhala" .

A propierea cfinelu i de om in timpu rile preistorice a CODStituit prirnul pas in procesul de dorneslicire $i de ameliorare a auimalelor, iar a pogeul acestei prime arte a ornului a insemnat cucerirea ~i posedarea p~nicl!. a intregului pamint, spunea marelc naturalist francez Bu ff on, (1707- 1788) au+orul eelebrei lucrari: Istoria naturala. Vrtnd-nevrtnd, constient sau inconstient, omul - fIDblinzitor de ciini salbatici - a inccput ~ le Imhunitl!.teasca np dtudinile credinciosilor sai prieteni, lli.c1ndu-Ie tot mai mult utile 'lietii ~i nevoilor sale. Astfel, de-a lungul timpurilor s-an creat numeroase rase ~j corcit uri, trectnd printr-o serie de transfcrmari care au dus In modif icarea treptatJ!. a ciinelui primitiv, in ceea ee priveste forma corporala, mai-irnea, culoarea, earacterul Iji aptltudinite sale.

Folosind capacitatea remarcabfla a ciinelui de a se adapta Ia conditfile de rnedlu, oamenii au lost aceia care au determina.t in primul rind marea variabilitate lI. formelor l?i aptitudinilor acestei specii. Initial, oarnenii an seleotionat dintre cHnii primitivi pe acele exernplare care ii ajutau mai bine in viatll pcntru paza personala, la vlnat, tractiune, apoi pentru paza tur-

2ti~

zigotul. Aceasta presupune 511. intervenirn in asa Iel IU organizarea procesului de reproductie al poputatlei de ciirri incit Iiecare nouA geueratie ce intr1l. in matca. de reproductie sl!. lie superioara genetic celei care Iese. De rej.iuut c1l. unitatea de lucru a ameliorarii este populatia ~i nu indivrdul, fapt demonstrat de aceea cl!. atunci cind se intervine in procesul de conceptie (de reproductie), se Influeuteazj, modificarea generaplei de c1l.1ei viitoare ~i nu cea prezenta, asupra careia se actioneaza. Se desprinde de aiel concluaia ell. progresele in ameliorarea raselor de ciini depind, fn cea mai mare mllsnra.. de cele obtlnute in genetica populatlitor, Se spera ca In viitor ingineria geneticll. sl!. g1iseascli. mi jloacele cele mai adecvate prin care s1l. se Intervina in scopul trans" miterii ereditare a caracterelor dorite de crescatori. Inceputul amelioraril clinelui-Iup, Clinele-hrp san ciobanesc german pina. sll. ajunga 13 aceasta prezentare morfologicl!., fiziologica ;;i neuropsihiea a suferit - sub

baghcta. naturii ~i a. omului - 0 serie de transtormari genetice ~i ienotipice, pe baza selectiet naturale;;i & interventiei omului in procesul de reproductie, &1 iorm!i.rii perechilor pentru menta ~i aJ optimiz1i.rii continue a condi~il1o" de fngrijire f1 .IimentB.~ie.

26B

melor de animale etc. Ulterior insll. a Iutervcuit infatuarea ~i snobisrnul claselor bogate, asa cum s-a. in11l11" plat in Allglia, Franta ~i Germania, unde Iatifundiarii s-an luat Ia intrecere in a crea noi rase de clini, unele utile (ogari pentrn vtuat Iepu ri, rase pentru vlnat rnistreti sau p1l.s1i.ri, ciini de pazll. etc.), iar altele de amuzament, prin marime, forma sau '" toaleta lor, dupa ultimul jurnal de "modll" canina,

Rezulta ell. ameliorarea ciinelui reprezinta un lung proces de schimbl!.ri Intlmplatoare ~i dirijate ale caracterelor ereditare ~i ale genofondului sau, in directia pe care omul 0 dorea, Ameliorarea insearonl'i de fapt, schimbarea genetica a rasei de ciini, plccind de la 0 anumita calitate a caracterelor utile Ill. alta superioara, prin in terventia ornului ,

Potenj.ialul productiv al ctinelui, respectiv capacitatea acestuia de a aduce unele servicii utile ornului, potrivit nevoilor sale, depinde de construcj ia .!)li particularWl.tile lui functionale, care Ia rindul Ior sint controlate de genotipul organismul respectiv. Mcdul de actiune asupra acestora, in sensul schirnbaril In mai bine, constituie secretul amelicrarfi.

Schimbarea dirijat1 a. bazei ereditare a ctinelut este posibila in procesul reproductiei, inainte de a se forma

267

La ciinele ciobanesc german, spre deosebire de alte rase, procesul de selectie prin Interventia omului a cunoscut un ritm mai accentuat ~i rnai proiund daterit1l. sesizl!.rii mai din timp a multiplelor calitati eu care este dotat.

Printre ciinii ciobanesti. care au fost primii clini specializati, ciobllnescul german a cunoscut eel rna] rapid proces in dlrectla imbun1l.tt!.tirii continue a caIit1l.tilor sale ~i a adapt1l.rii la conditiile de mediu. tn sudul regiunii muntoase din Germania, unde terennl este accidentat, s-a dezvoltat un cline greoi ~i vlguros: in cimpiiIe din nord, unde Be poate elI.litori repede ~i mult, s-a dezvoltat un ctine mic, mJidios ~i bun alergator, iar in partea centrala a apl!.rut un tip de cline ciobaaesc, care imbinll caracteristicrle eelor doua tipuri din nord ~i sud.

Results. eli. ceea ce a contribuit in parte Ill. formarea tlpurilor respective de clini, diferentiati din punet de vedere fenotipie a fost varietatea mediului Inconjurator, desi la toti indivizii se menpineau unele calit!ti de baza comuns, recunoscute acestei rase de ciial,

intensitatea cu care se expriman varia in raport au tipul cllnelui.

269

--

Primii care s-au ocupat de amcIiorarea ciine1ui ciobanesc in Germania au fost capitanul de caval erie R i ttmeister si Ma:z: Emil Friederich von S t e p han i t z. Acesta din urrna, tmpreuna eu Art n r 11 eye r, a foudat "Clubul ciinilor ciobane~ti gerrnanl", reusind ea printr-o rnunca asiduua sli uniformizeze din toate punctele de vedere tipurile de cii ni amin ti ti.

S t e ph ani t z, cunoscur ca un mare organizator al activitatilor de ameliorare, a emis un standard bazat pe inteligentli. ~i utiIitate, controltnd tutr-un mod foarte rigi~ destinul acestei rase de ctini. Frumusetea. rasei, de-51 nu era inclusa tn cbiectivul S[U de ameliorare, a rezultat ca un produs natural al staodardului urmarit de c1. A. fost primul care a Intocmit un program de arneliorare (prin crestere ~i selecpie diri ja tIi.) a vtnd drept mota: "U tilita te -\Ii inteligent~". Acest mare reprezen;aot al ingineriei genetice de pe vrernea sa a reu;;;it ~ Iachege cea mai mare asoclatts eanina din lume, de'/otata unei singure rase - rasa de cfini ciob1l.oC-\lti

germani en 30000 de membri ;;;i sute de cluburi a.filiate. Tn activitatea lui de ameliorare a urmll.rit, 11.\ creeze cfini cu sistem nerves echilibrat, nici la.~i

270

r

calitaj llor sale genera pilar viitoare. De indaHl, von S t e ph ani t z l-a cumparat ~j i-a dat numele de "Horand", hind priruul cline ciobanesc inregistrat (S-Z-I). De aici incolo el a constltuit baza unei mari rase - rasa de cline ciobanesc german, rasa purl!. ce astepta "nerdbdl!.toare" slI. aduca servicii omului de care se ataseaza cu a.tit de multa u~urintl!.. Acest ctine, Horand, nu numal dl. a Cacut senzaj.ie prio valoarea sa exceptiona1ll., dar pentru staptnul ~u a. reprezenta t un simbol al unei mari rase in devenire,

Acest ciine, de care staptnul sau era atit de mjndru, este caracterizat de el ca avtnd: ,,0 talie mare peotru acea perioada, cu 0 constructle puternica, Hnii frumoase ~i cap uobil, energic, vivace ~i permanent gam de atac. Era nespus de ascultator, fidel staptnulul, supus oarnenilor Jnofensivi, ~i ave.". 0 sete de viatl illlinitli.. De~i neautrenat cIt a Iost pui, rlI.spundea la eel mai mic semn din cap al sfapiuului, iar cind era asrnuttt devenea necrujator ca un salbatlc". Credem ell. descrierea succintd de mai sus este suficienta pentru a ne putea. lace 0 imagine asupra ciinelui care a stat la baza ameliorarii acestei rase.

S-a acordat deosebitli. importantd imperecherilor cu acest cline, cl1ntludu-se cll.tele ell a mare variabilitate

272

dar nici excesiv de agresivi (criminali}, puternici, en simturile mirosului -\Ii auzului bine dezvoltate. Meritul lui von S t e P han it z rnai consta ~i In aceea cli. a prevazut (pe In 1889) cl!. daturita dezvoltaril vertiginoase a industtiei, ada de folosire a cfinilor ciobll.nellti germani pentru paza turmelor se va restringe, din care cauzi1 a insistat ~i a reusit 811. convinga au toritl!.tile vremii despre u tilitatea acestor ciini pentru diferite servicii in Iolosul departamentului guvernamental (prevenirea ;;i descoperirea au rcrilor infracfiunilor de drept comun).

Bazele ameliorarii ctinelul-lup. S t e p h a n j t z tmprennl!. cu Art u r Me y e r, In 3 aprifie 1899 a 'rizitat Karlsruhe, in vestul Gerrnauiei, unde le-a fost retinuaL atentia de un cfine ciohauesc german care stafea Iirrist'it 11l1g11 stll.pinul sau. Jnterestndu-se despre el au aflar ell. asupra lui nu a actionat omul cu nimic ,?i era Iolosit In exclusivitate pentru paza oil or. Fenotipic, aparea ca un cline suplu ~i pu ternic, agresiv si extcrioriza o mare inteligentd, Se numea "Hector" ~i era clinele care Intruchipa visurile indraanete ale marelui ameliorator. Era ctmele pe care si-l dorea, un cttne ciobaneso eu calitll.ti native, plln de vigoare, rezervor de gene sani1toase pentrn a asigura transmiterea ereditara a

J

271

-....----

a caracterelor, care slI. lntrnneasca toate varintltle de tipuri ce se cresteau, prin care se spera sli. se obtinll un tip similar cu allui Horand. Femela a lost g1l.sitli.. Aceasta a. fost c1l.leaua "Freya" (S-Z-7), Jolosita de patru ori la imperecherea cu Horand.

De aid a ineeput un proees judicios de arneliorare a rasel, pe baza selecpiei produsilor, lutndu-se in seama Inteligeaja, temperamentul ~i structura liec1l.rui indi'lid, la vtrsta clnd 5e putea face a asemenea apreciere. A~ a inceput sl!. curgl!,. de aici riul de Irurnuseti ~I calitll.ti ale rasei de ciini ciobanest! germani, aUt de utilil. omului.

Cel mai Important pui allui Horand a lost "Hector" care la rtndul sl!.u a dat produsi rninuuati, Iar mal Uniu a rezultat din alte £mperecheri, "marele Roland", ce a devenit un model pentru aceasta rasa, apreciat ca un i zvor neseca t de gene de cea ma.i lJunl1 cali ta teo

S1I. nu uitam ell. astaz.i nici un cline ciobauesc german nu poateIi izolat de genele marelui Roland, toateurme1e genetice due [a el, Este tipicul rasei [0105it pentru tmperecheri necesare obtinerii pttritli.1ii ctinelui-Inp, Roland n-a murit din punct de vedere genetic, el a trait ~i Inca trlie~te prin 0 serie de urmusi, dal! eel mai rninuna.t urma~ al sii.n a fost "Hettel", ei~tig1i.-

273

torul unui concurs in 1909. S-au remarcat de la aceea.~l baza genetica ~i nlti produs! de valoare, aparlnd chiar unele tipuri care au stat la baza clinllor Iclosij i in serviclile poli tiei din lumea in treagil..

Merit1!. ~ amlntim dintre acesti valorosi urrnasi pe rnascul ul "Erich", d in care au descins 0 mul time de cfini renumiti ce stau la baza celor din custtle noastre. Erich era un grandios specimen al rasei, nnhil, iute ~i signr la mers. Minunata catea "Flora" a fost, de asernenea, a mutantll. deosebita in genofondul acestci rase. ~i astaz] genele ei contribuic la transmlrerea ereditara I!. Jrumusefii Iormelor ~i calitltii caracterelor cunoscu te la ciinele-Iup.

Primul rllzbai rnondial a fost 0 frina in dezvoltarea procesului de ameliorare a cilnelu i ciolianesc german G..'1. ~i in multe alte domenii. Dupa ce s-a sfir~it, a relnceput interesuJ in lntreaga lume pentru cresterea acestei rase pe baze ~tiint ifice.

Alte preoeupi1d pentru ameliorarea rasei de ctiue-lup. Concursul din august 192.5 tinut in Gerrnania a insemnat 0 nou1l. er1!. in istoria ciinelui-lup, aiel s-a tras Iinia de demarcare lntre "singele vechi" Iii "singele nou" al rasei, La acest concurs s-a lil.cut cea mai severn selectle, pe baza unui exarnen individual minuttos,

rrndu-sc inc1!. de atunci e1!. viitorul va aduce rezul ta te mai bune pe linia ameliorartl acestei populapii de ciini.

FACTORII DE CARE DEPINDE AMELIORAREA RASEI

~tiinla ameliordrii enumer1!. trei factori de baza care influenjeaza procesul de modiiicare a caracterelor ereditare ale animalelor, aplicabile ~i populatiei de ciiniIup, in directia doritll de crescator ~i anume : selectia, consangvinizarea ~i Incrucisarea,

Selectia. Este principalul factor al arneliorarii , constind in antivitatea de alegere a candidafilor pentru reproducpie, Call did a t i i la selectie sint ciinii dintre care se fa.ce selectia ; 5 e 1 e c t ion a f i i slnt cfinii re[Inut i ill urrna selectiei, iar cei respinsi se numesc reforma.ti.

Selectia anurnitor exemplare dintr-un eIectiv de cjini, presupuue implicit ~i selectionarea anumitor gene ca~e stau la baza caracterelor cu care acestia slnt inzestrafl. Unele dintre aceste gene slnt scoase definitiv, a~a cum este cazul genelor exemplarelor reformate, care smt considerate moarte din punct de vedere genetio. Dimpo-

2713

mnd eliminati to~i ciiuii cu cele mai mid defecte de structura ~i temperament. Cei rli.ma~i de Ia prima selectie au Iost apoi supusi unor probe mal cornplexe, in urma cli.rora din nou au fost eliminate unele exemplare, far1l. nici 0 retinere, din cele care n-au a tins baremurile stabilite. Ci~tigatorul acestui mare concurs a fost ctinele "Klodo", care in 1923 iesise c~tigatorul altui concurs in Cehoslovacia,

Acest cline s-a rernarca t a tit prin calit1l.tile utile dovedite la concurs, cit I?i prin exteriorul slI.u arrnonios,

Se deosebea radical de c~tigll.torii de pin1!. atunci ai concursurilor din Germanin, care erau clini inalti, masivi, Klodo era fiul lui "Erich", bine proportiona.t, cu tr1!.slI.turi fine, de 0 statura mai [oasa, mai adlnca ~i mai lung1!..

A urmat apoi 0 pleiadll. de ctini valorosi descinsi din KIDdo, dar cei ma.i renurnrti fii ai s1!.i au fast "Odin" ~i • Utz", care au influentat pozitiv dezvcltarea rasei. De retinut e1!. de la Klodo tncoace tipul s-a. schimbat mult, in mod gradat, fiind 0 rezultanta a procesnlui

de ameliorare.

Nivclul cunostinjelor genetice din acea vreme nu

.. putnt contribui Ia un prngres rapid a.1 rasei, spe-

l

triv1l., genele cliuilor rc~inllti la selectle se mentln In populatle, din care cauza ei continua sa supravietulasca prin urmasii lor, care Ie poarta mai departe genele. Valoarea adaptiva a unui cline se m1l.soarA prin proportia. de c1l.tei cu care acesta contribuie la generatla urmatoare, Practic, indiferent de valoarea sa ca parinte, orice cline peate avea un nurnar mai mare sau mai mic de descendenti (c1l.tei), ceea ce poate Ii 0 intimplare, adica aceasta sa depinda de anumi ti factori fnttmplAtori, care favorizeaza ca din Jmpreunarea eelor doua celule sezuale (de la femel§. ~i mascul) slI. rezulte anumipi cll.tei ce se pot diterentla numeric ~i ealitativ de generajtlle anterioare (de parint], bunici, strabunici etc.), Dar, aceasta dis c rim ina r e rep rod u c t i v ll, cum se spune diferentei numerice a descendenpilor de Ia 0 generatte la alta, poate fi cauza t1l. ~i de cele doua selectti: naturala ~i artiflciala, Selec/ia nalurald. Este selectia f1!.cu1.1 de natura, de mediul in care tr1l.ie~te un lot san 0 populaj.ie de ctinl. tutr-un anumit climat poate sa traiasca ~i slI. se acomadeze 1111 anumit organism, un anum it tip de ctine-lup : dac1!. rDsa in acest climat nimeresc alte tipuri de cfini ,i deci alte organisme san se schimba brusc elimatul respectiv, ciinii in SpB~lI. vor putea san nu reztsta, in

I

J

275

277

functie de dotarea naturala a organisnielcr lor. Deci, in acest mod vcr fi eliminat l de In reproductie cHnii mai putin reztstenti ~i promcvati cei tnzestrati cu calitliti superioare, cum ar fiinsll~irea de a fi rnai fertili, avtnd un procen t redus de sterilitate, cu desceuderrtii mai viabiti, reducindu·se astfel mortalitatea ~i un grad m!rit de precocitate, ceca ce d!!. posibilitatea intrarii mai devreme 13 reproducpie ;l.a..m.d.

Selec!ia nrtijicialfJ. Este selectia fll.cut1l. direct de om tn scopul rej inerii exernplarelor dorite de el. Produsii (cateH) rl!.ma,\li in urma prirnei selecj ii, care opereaza intimplltor in Yiata Intrauterina, la care se adaug1l. eei din a. doua selecpie, realizat1l. pe cale natura11l., de Iactorii de mediu naturali, stnt supusi apoi selectiei artlfidale. N urnaru 1 eelor care ajung sa fac1l. ob iectu 1 acestei ultime selectii este insll. mult limitat de selecjfile precedente, insll. amelioratorul, inginerul zootehnist, pe baza ~tiintei geneticii, are posibilitatea sa. interdn1l. 1nc1l. in aceste prime faze, pentru a reduce efectul lor

nega ti v ;;i a maxirniza efee tul selectlei artiIiciale. Selectia artificiala a ciinilor se poa te realizn in doua momen te ~i anume: inaintea in tr1l.rii cliuflor la reproductie ~i dupa intrarea la reproducj ie,

218

rea mal devrerne a ciinitor in diferite scopuri, iar pe de alta parte, cheltuielile necesare pentru dresaj se reduc la aproximativ 25%.

Seleclia dup4 ascendenli studiazll. performantele taregistrate de pll.rinti, bunici etc., conform pedigriului selectindu-se indivizfi ai caror parinti, buniei etc, au avut cele ma.i mad performarrte cu privire la. caracterele care se urmaresc (de exemplu rapiditatea deprindedi unor cornenzl in timpul dresajului etc.}.

Seleclia dupit cotaterali urmdreste mai intii sa. se stahileasca care slnt perforrnantele reallzate de surorile sau sernisurorile u nor masculi ce urrneaza sA fie folositi la reproductie. De obicei, se urmll.r~te gradul lor de prollficltate ~i numai dupa ce au nascut surorlle sau semisurortle respec t ive se va t rece Ia selectlonare. Selec/ia duptJ descendenji se efectueazd, intre reproducatori, pe baza performantelor medii ale descelldentilor lor, respectiv se cornpara performantele fiicelor ~i Hilor acestora cu cele ale conternporanilor lor, adid. cu alte exemplare sirnilare, ndscute in aceeasi perioada ~i crescute in aceIea~i condifii, stabilindu·se astfel in ce m1l.sur.'l. reprodllcatorul testat ar imbunatati 5o.'1.U nu un anumit cameter In deseendentii care YOI' rezulta din folosirea sa Ia reproductie.

Selectia artificiald Inaintea intrll.rii cjinilor la reproductie, consta in selectarea indivizilor pe baza unor perforrnanje, cum ar fi greutatea la 0 anumita vlrsta a ell-teitol', in cazul cind chiectivul propus este obtinerea de ciini-Iupi masivi pentru aparare ~i atac, sau se poate face indirect, pe baza unui caracter corelat, ca de exemplu, pe baza unor aspecte placute de exterior care presupun implicit existenta anumitor calWiti native, controlate genetic, ce urrneuzji a fi exteriorlzate ~i puse in valoare in urma dresajului.

Selectia artlticiala dupa intrarea la reproductle consta In nominalizarea pll.rintilor urmatoarei g('neratii de ctlni,

Practic, select ia ctiuilor-lup se poate realiza dupa : perforrnantele proprii, ascendenti, colatcrali ~i descendcnti.

SelecJia dapi!, perfO!'man/~le proprii urmareste anumite obiective, daca performanta medie privind durata cursului de dresaj a candidattlor la selcctie este de B luni, iar a ciinilor re~in11ti in urrna selectiei efectuate este doar de 6 1uni, msearnna cll. s-a obtinut un plus de perCormant1l. proprie de doud luni, ceea ce reprezinta de fapt obiectivul urmartt. Irnportanta practica a acestu i reaultat consUl. in aceea ell. este pnsib ila Iolosi-

279

'r'~

Selectia poate avea efecte prirnare ~i secundare,

Ejectele primaTe eonstau in schirnbarea frecveutei genelor de Ia 0 generatie la alta, Intructt in momentul ctnd unii reproducMori se ret in pentru Inmulpire, alt i i se elimin!!. (se reformeaza) modifidndu-se totodata ~i frecventa genelor, in sensu I cresteril frecverite i lor la descendentii din cadrul primei categorii si redueerii celor din cea de a d oua ca tegorie (care au lost reformati). Fenotipic aceasta schirnbare duce Ia modificarea performantei medii in sensul dorit, deci Ia realizarea unui c~tig genetic de la 0 generatie la alta.

E '[eetel« secundare ale selecj iei stnt mal nurneroase ~i rnai cornplexe. Astlel, daca se selecpioneaza un ctine

pentru anumite gene bune, implicit se aetioneaza asupra tu turur genelor, chiar daca ele nu sint utile, sau invers, cmd se reforrneaza un individ pentru anurnite gene negattve, se elimina ~i cele pozitive.

De asernenea, dadl. se folosesc prea in tens Ia reproductie ctinii select ionati pentru genele lor pozittve,

se creeaza per i col 11 leo n san g Yin i z a r i I, ca urmare a cre~terii gradlllui de rlldenie Intl'e clinii folosiP pentru inmultire. Pentru a face sl scadl gradul de consang'linizare va tl'ebui ea liecare repro·

201

ducat or 5.'1. flo inlocuit periodic prin u nul din dC5CClldcnt ii sll.i.

Asupra efectului select.iei actioneaza trei Iactori care n lnfluenteaza l,li anume : diterenta de selectie, eritabilitatea caracterelor l,li intervalul dintre generaj ii. Dijerenfa de selecsi» este data de diferenta dintre media caracterului urmarit la toti ciinii select ionaj i (de cxemplu timpul in care a reusit s.1 deprinda armmite exercit ii) ~i media caracterului respectiv la [ntreaga populatie de clinl-lup din care acesta provine (media firnpulu i realizat la dresaj de intreaga popularie de crini).

Eritabilitatea caracterclor rcprezin ta cit la suta din performanta realizata ~i deci exteriorizatlt fenotipic, se datoreaza efectului genelor eu care este inzestrat ctincle respectiv. Spre exernplu, In ce proeent a contributt baza eredHarl!. la reduccrea timpului de dresaj tie la 8 luni Ia 6 luni, pentru ciinii de urmihire, sfiind cll. restul se datoreaza factorflor de med iu. ErrtablIitatea influenteaza direct efectul select iei prin aceea rl. cu cit ea este mai mare eu atit ~i efectul va fi ma.i mare. Dintr-un studiu facut de autor Ia 0 crescaturie de ctini din aceasta rasa asupra eritabilitlltii se desprinde cnnclu aia ell selccj ia pe performan1:e proprii

262

Praetie, crescatorul poate acplona !n acest sens prin: • Gr1i.birea vlrstei primului produs printr-o fortare a dezvoltarii corporate a reproducatorflor. In Joe ca fernela ~i masculul slI. fie dati Ia reproductie Ia vlrsta de 18-20 lnni, dacl au a buna dezvoltare corporala se pot da cu dou1l. pina. la patru Iuni rnai repede,

• Cresterea numarului produsilor la Utare. Cu cit rnai multi descendent i la 0 f1l.tare cu atit mai bine se poate asigura fnlQGllirea generajiei de p1l.rinji, ceea ce reduce intervalul intre Seneratii. in lotul ~tudia.t num!!.rul mediu de di.tei la nastere in ultimii 3 ani a. fost de 5,52 dl.tei.

CI Reducerea modalitaiii ~i refo,rmei de ne~esjtate a ctinllor tineri. Procentul mare de mortalitate ~i de reforma de neeesitate duce la reducerea efectivului pentru l'nlocuire de la 0 anumitl limitlt ~i, deci, Ia cresterea intervalu!ui Intre generatii. Jnformathle eu privire la parametrli dernografici obtinuji dirt efectivul de cfini studiat aratll. d. procentul de supravietuin: Ia 45 zfle s-a ridicat Ia 94,5%. De fapt, ca nrmare a unor masuri mai bune de proffla.xie, ingrijire, alimentatie etc. precum ~i printr-o seicctic riguroasll. a reproducll.toriIor; indepartarea Ia Emp a ace10ta care transmiteall nnf'le holi Mu Cf'J putin predispozitia Ia

284

in directia dezvoltllrii corporale a.r fi destul de putin eficienta. Dirnpotrivll., pare a fi mai eficienta aid selectia pe performante proprii in directia rezultatelar dresajuhri, cu anumite retinerl totu~i.

Interualul intre generalii reprezinta virsta medie a pJi.rintiior la data na1terii cilnilor retinut! pentru reproducj le, De marimea lui depinde mult efectul selectiei , insa ornul cste in mllsura sa-l modifice in sensu! dorit. De obicei se urmareste ca intervalul 811. fie redus la Iim'ita minima, pentru a mari efectul selectiei. intr-un efectiv de dobanllljlti germani studiat, in care nu s-au retinut 130 reproductie ~i masculi prin propria prll.sil1L, in tervalul de generatte, calcula t doar in variants, tatll.-fiica, este rnult mal mare dectt intervalul marna-ffica (4.81 ani fata de 3.34 ani). Explicatfa este data de faptul ca masculii au fost irnportaj.i l,li [nlocu ij i tot prin import ~i au dill prJi.sila proprie I,li au 0 durata medie de exploatare mlrita. Prin asigurarea masculilor din pr1l.sila proprie s-ar

permite schimbarea mai rapida a reproduditorului ~i reducerea intervalului de generat ie ruediu de 4,07, care este mult prea mar", pent ru 0 sper ie ('1I aseme nea curar tere dernngrafice.

contractarea unor boli de ca tre urma~t; evitarea oricarui element de stres iizic sau psihic, prin cunoasterea. preeisa a tipu!ui de sistem nervos al fiecllrui cline (ca demodecia, incurbarea congenitala a radiusului etc.) s-a realizat 0 scadere a morblditatii ~i mortalitatii generale, Daca, de exemplu, in 1952 morbiditatoo. ajungea la 17,82%, iar mcrtalitatea Ia 8,54% , in cursul anului 1981 morbiditatea a scazu t Ia 4,21 % • iar mortalitatea la 1,4% .

Consangvlnlzarea, Repreainta un al t factor de ba.za al arneliorarfi ctinilor-lup. Este lesne de inteles faptul ca intr-o populatie de ctini existi1 un anumit grad mediu de Inrudire Intre toti indivizii. Daca ins!!. se face 0 tmperechere intre 0 femeI1I. .!,Ii un rnascul care au un grad de rudenie mai apropiat dectt media populatiei, Inseamni1 cll. a avut lac a consangvinizare. Blnetcteles. aceasta presupune ell. populatra de ciini este deja Izolata reproductiv, adie! reproductia se face in sine, Hir! a importa reproducatori. Intr-o asemenea popula tie inchisli. de ciini, gradul de consangvinizare depindc ~i de marimca ei: cu cit popula~ia este mai mic! cu atIt consangvinizare:>. este mai mare, Slnt cazuri cind eonsangvinizarea se face In moddeliberat de cll.tre creseatori, urm1l.rind annlllitc obiec-

2B3

285

tlve ca de exernplu : pentru apropierea aselllAnArii genetice cu un reproduca tor remarcabil : pentru apropicrea asemd.narfi intre indivizii dintr-un eiectiv restrjns, cum ar fi familia sau pentru omogenizarea tipului de gene care due la reducerea variapiei genetice a efecfivulu i (homozigojfe) etc.

Cum apare hornoztgotta (identitatea de gene) ca efect al cousangvlnlzarri? Daca se trnperecheaza doi reproducatori frati dupA tatli. (un rnascul ~i 0 Iemela), care au gene identice prin orlgine, de lao strll.mo~ul comun, existA sansa ca ele sa se intilncasca in ace!a.~i Icc in cadrul crornozornilor la cateii rezultati din tmperecherea respect iva.

Se pot intilui trei tipuri de cousangvinlzare ~i anurne : curent1i., recurcnta ~i de linie.

Consangvinizarea curenta, la rtndul sAu poate Ii Iucestuoasa ~i apropia.ta.

Consangvinizarea cun:ntd incestuoasd se produce in cazul ctnd exist1l. numai un rnascul ~i 1-2 Iemele pentru reproducpie, iar probabilitatea ca in acelas i lOG (locus) sA upad gene identice, de la acelaai std!.mo~ comu n, variazd, intre 12 si 25% (coeficientul de 2.'% apart' iutrc Crate ~i sora). In acest caz pracesul pe reproduct ie este sd1.pat de sub control, rezultatele

2BEi

Cansangvinizarea de linii sc poatc cf'ectua ca urrna.re a subdivizarii populatiel pc crescatorii care sint oarecum izolate reproductiv.

Consang'rinizarea are rnai multe efecte, insa principalul elect este c~ reduce din valoarea adap tativa a populat lei, ceea ce se mAsoara prln nurnarul de descendent i care ajung 51 fie dati la reproducfie, Cit priveste selectia, se considera a Ii 0 frinli. in calea consangvinizarti. reducjnd mult din numarul cjlnilor inruditi, menj inind indiviz.ii mai bine a.dapta'ti , respectiv eu un grad de rudenie mulr lndepArtat. Amelioratoru! poate evita consangvinizarea printr-o s e lee tie i n t r a f ami I i a 1 11. .ceea ce inseamni!. inlocuirea. fiedl.rui rnascul repradud!.tor prin unul din desceodenti. Se mai paate evita ~i prin inc rue i - ~ are a rat a t i v l!. i 0 t e t: f ami 1 i a 1 ll.. ceea ce inseamnll. InmuI~irca de asa rn-miera incit sA evite imperecl1f~ri1e inruditt' apropiat.

C!inii au fAcut. in general, obiecln1 pa.siunii unor cresr:ltori pnrt iculari, dar chiar cjnd fmprejurl1rile au ocazionat concentrarea u ucr efective rnai mari, pro-

2BB

nu mai pot Ji dirijate de om, noii produsi fiind supusi derivei genetice, respcctlv, fntimpHl.rii, unei d irecpii imprevizibile.

Consangvinizarca curenta apropiata are loc cind existli. un rnascul 111. mai rnnlte !emele. Coeficientul de cansangv.inizarc variaza intre 6 si 12%. Aceasta consangvinizare poate fi dirijata, fll.cuta in mod voit de creseatod san nedirijata, eu totul intimplli.taare. Orieum, Ia aceastd consangvinizare gradul de rudenie intre reproducatori este mai putln apropiat, de tipul in care jumlltate frate se Incruciseaza cu [umatate sora. Consangvinizarea recurenta poa.te fi rnoderata ~i Indepartai!.

Consangvinizarea rtcurcnta moderatd. (in tre 1- 6%). se practica pentru a merrtine asernanarea cu reproducatori rernarcabiti, care plac mai mutt datorita infa.ti~arii ~i calitatl lor lor, de obicei se face 0 imperechere intre veri primar! (in acest caz coeficientul de consangvinizare este de 6,25%).

Consangvinizarea rewrmta inrlrpartllLa in care se realizeazl!. coeficientul mai mare de 1%. Cjnd !mpere-

cherea are Icc intre jum1Uatc veri primarf , coefieientul este de J,125%.

cedura in cadrul reproductici ~i amelioraril a ram as artrzanala, fll,rll. a fi stabifite ~i urmarite unele obiecti ve clare.

o anaIizll. facuta de autor, pe baza pedigriilor indivizilor prornovat i 130 reproducj ie intr-o perioada de 3 - 5 ani, In doua efective distincte, a. sees in evidentli. o consangvinizare totala de 1,9~%, din care 0,78% realizatll, prin fmpereeberi incestuoase, ceca ce conduce 130 0 consangvinizare recurenta de 1,17%. Aceste valori dovedesc ell. d~i efectivul a fost deschis reproductiv pentru evitarea consaugvinizdrtl, ea I1U a putut fi prevenita total. Cresterea Inreglstrats, slmilad!. cu cea din liniile madera t consangviniza te, flrl a fi periculoasa, dovedeste ell. un import este Inutfl, in tructt nu reprezin ta. sol irtia de inlli. turare a consangvinizarii, in Iipsa unei proceduri corecte,

ConcI?zia este sprijinita ~i de faptul ca, eu teat. rnasurile luate, efectivul a avut 0 tnrudire In sinl! d. 5, Oi %, ceea ce ar fi pu tu t genera, dacA irnperccherlle se faecau 130 lntimplare, 0 consangvinizare de 2,58%

superloare celei realiza te.

Diferitele tipnri de ccnsangvinizare sint reprezentate in tabelul nrmator :

289

Speclf'icare vaf onrea ccef'ieien-

Iulul

Consanavim z as r-a Lotald c:uHnL;I. 0,0:95

Incest 0,0078

. -'--~.~~--

Consang_':'__ini z are rcr.n'fent a tnrudi re [n sine

0,01\7

Q,050~

; Consangvinjzar('a. posihilJ.

l_c:'.:'sall;;'~ni7."rC" de Ii~~.';_ __ ~ _

i Indicelc de SU hdiviaare

O,n2;8

a

O,453~

Metoda consnngvinizar ii nu a fost folosita. in mod rational. S-a urrnarit cu perseverenta metoda clasica de evitare a cnnsangviniaarii , respectiv calculul pe pedigriu. Ca regula s-a folosit principiul cunoscut a 5 generatii libere.

rncruci~area. Este eel de-al trcllea factor al arneliorarH ;;i Calista din impcl"ecILerea unor clini care au un grad de rudenie tntre ei rnai mie decit media populatiei din care fac parte, iar prcdusit (cateH) obtinuti slot considerat i corc itur i sau rnetist.

Meti~ii, ca produst cbtinuti din incrucisare. sjnt rnai uniforrni decit p1rintii, in general au genotipul hete-

2DO

r

ciindu-se ea la aceasta virsta ele stnt aproape de sftr,itu! perioadel de crestere corporala,

Trebnie ara.tat tnsa. cl!. pe toa til perioada aplicarfl acestet metoda, s-a efectua t 0 selecjle riguroasa, iar exempJarele care nu au corespuns au fost [ndcpartate. Folosirea la reproducpie a unu i lot de d1tele fl1rll arigine eunoscuta a constitutt un handicap series, deoarece materialul achizipiona t a fost extrem de eterogen. Marea. majorttate a ciinilor a fost sub baremurile rasei de ciobanesc german, atit in ceea ce priveste talia cit ~i greuta tea corporala. Culoarea l:1ominanta a pArului a fost cea lupie, dar s-au folosit ,1 mnlte exemplare glUbui-ro~cate.

Procedenl nrmat in aceasta actiune de substituire a fost nrmatorul : pentru fiecare mascul a fost selection!l.t un lot do 5- 10 catele, avindu-se in vedere IlCniormatia. corporala gcnerala, talia l1i culoarea pirului. Pin! Ia sfir~itul vietii lor sexuale, elttelele din Hecare lot au fast montate numai au acelasi mascui reprcducator hotlirit initial. In acest mod soan cceat Ufa-zise)o ,,IInH de singe", in numar de 6. Cltelelo metise din generatia inUi1l. (dad.! au fast selectlonate pentru reproductie) au fast montate ulterior numui cu u nul din ceilalt i masculi reprcdu-

292

l ---

rozigotic (un arnestec de gene de la ambii parlnti) ~i media perforrnantelor schimbata, situ lndu-se undeva lntre medrile performantelor detinute de fiecare parlnte, care fie ca face parte din rase diferite, fie din aceeasi rasa, fnsi1 din' populatii diferite .

In scopul imbuniltatirii rnaterialului biologic canin din rasa-lup s-a folosit metoda inc r u c i ~ It r i i des u b s tit u ire (absorbtie) fiind imperecheati unii reproducatort irnportati eu clttele cu aspect asemi1ni1 tor, ana te la divers! proprietarl , deci f:!.ra origine cunoscuta, in scopul absorbtici ctinilor prlmdtivi cu aspect de lup din tarl!. de catre rasa de ctini ciohane~ti germani (lup).

Tn acest mod s-a realizat mai repede 0 imhllnatl!.tire a materialului biologic necesar, incrucisarea de substituire Ilind 0 metoda mai rapida pentru obtinerca unor cHni de calitate. III cazul crescator iilor, intregul proces de absorbtie a clinelui-lup au toh ton a fost reaIizat doar in decurs de citiva ani, dcoarece s-a luatlt masura ca toate ci1telele alese pentru reprodncj ie,

din cele achizijfonate ln tarl, s1 nu fie date Ia manta inainte de Implinirea vlrstei de Ull an (deci la al dnilea ciclu de caldurl) pentru a obt ine ca~ei '/iguro~i, apre-

-_

catorl, Ce1e din generatia a doua, numai eu un alt mascul ~i a~ mai departe,

In eel de al 6·lea an (a 6-a generatie) produsii obttnuti an fast apreciat! ca. rasa asimilata ciine1ui ciobanesc german, deoarece, teoretic vorbind, rna terialul genetic mostenit de la dl.telele fll.ri1 origine CUllOSCUta. nu mai reprezenta dectt a 63-64-a parte din substratul genetic ereditar ~i ca aspect semina bine cu ciobanescul german, indeosebi se apropia mai mult prin culoare ~i unele insu~iri. Masculii metis! obtinuti din prlmele .5 generatti nu au fost folositi Ia monta, prefertndu-se sli. se faca incruci;;ari in continuare eu masculi din import, in dorinta de a elimina orice rise de consangvinizare, cu toate ell. dintr-o analiza genetica nicnta. de autor nu ar fi exlstat acest rise daca soar fi Iolosit la manta. reproducateri din prll.silJ proprie (incruci~area iuterfamillala) prin care, substituirea realizatade abia cit soar fi consolidat, iar consangvinizarea tindea sll. scada sub 1%, adica mai mult decit prin import. Trecerea in revista a prlncipalelor realizari obpinu te in cadrul efectivelor de ciini-Iupi crescut i pe terl tori u1 tll.rii noastre ara ta ca s-au a btinu t u nele rezul ta te legate de unii parametri fenotipici ai rasei, cum ar Ii dezvoltarea fizicl generala urmonioasa a celor mai

I 1

293

201

multe exemplare, fiecare reglune corporal1'L nu numai ca era bine constituita, corespunzatoare standardului rasei, dar ~i raporturfle dintre ele cit ~i intre acestea ~i ansarnblul corpului erau proportlonate normal. Din cele peste 400 mll.sur1'Ltori biornetrice efectuate soan objinut rezultatele cuprinse in tabelul de la pagina 295.

Din analiza pal ametrilor rezulta e1'L rna terialul biologic studiat s-a incadrat in lirnitele baremurilor standardu1ui rasei, in ceea ee priveste tal ia 101. greaban ~i greutatea. Deviaj ia standard este in toate cazurile sub ± 3, ceea ce dovedeste eli. eele dou1'L caractere nu au 0 variabilitate prea mare. Variabilitatea. cea mai mare este 101. in tra.rea In dresaj, ceea ce se explica. prin d iferenja de vlrsta 101. aceasta data (variaz1l. de IJ. 10 In. 15 luni).

Selecpia aplicata s-a bazat in principal pe Insustri fenotipiee l1i mai put in s-au luat rnasuri eficiente de Iolosirea celor de natur1l. genetid1, de multe ori din motive obiective.

Este necesar ca in viitor sa fie mai bine preciza t e obiectivcle select iei. caractcrele de arneliorat ~i metoda de selectie. Poatc c1i. sta bi lirea unei legatu rt rnni strlnse [ntre cei ('I:' se orllp1l. dr- arneliorarea acestel rase ~i

294

detina.torii ciinilor-Iup ar contribui Ia 0 cu~oa~ter~ rnai bunil a calit1l.tilor lor, ar duce la 0 aprecrere mal corecta a [nsus.irflor rcproducll.toriior ~i la 0 selectionare rna.i judicioasA a matci! de reproductie.

A e)(istat 0 fricl!. nejustificat1l. latl!. de consa.ngviniza.re, rezultata prohahil din necunoasterea unor metode mpide ~i eficiente de precizare a substra~lui gene.tiC al populatiilor. Dar, paradoxal, analiza genetld1 eIectuatli. de ing. M. $ ant a. impreun1i. cu dr. G h. San d u, asistent 10. Catedra de Ameliorare a Animalelor, de la. Faculta.tea de Zootehnie, Bucurestl, a :uatat un grad de consangvinizare (de~i fi!.rll. perico!) mai mare in urma mi!.surilor aplicate, decit daca montele s-ar Ii f1l.eut la intimplare.

Vrind-nevrfnd, in cei peste 45 ani de crestere a ciinilor ciob1'Lne~ti germani [lup) , daca nu 5-0. reusj t 0 consolidare genetica a cxemplare!of reproduse 101. noi rnacar s-a format un tip nou de ctine Iup, original ~i aclimatizat pe deplin cond it.il lor pedoc1imatice, specifice

t1l.rii noastre. .. .

Actiunile din tirnpur ile de [nceput ale practicienilcr

au lost Indreptate spre un dublu seep: pentru tnmultirea in rasa pura a rep roducat orilor . im.portati ~i incfl.lci~area dlntre masculii importat i ~l femelele

2~6

------.-~--

CaLegoria de clint

ClIo; 3 lunl masculi S2 T 21,322
G 13,019
---
CalelQ 3 luni Iemele 56 T 19,125
G 10,179
! ---
T 37,096
\ o.le; 6 luni maseuli 52
G 24,076
---
C~lele 6 lun; femele 56 ~~
I G 18,178
--- +0,18 +t,351
- -
--- ---
+0,17 + 1,305
- -
_ ---
+0,22 +1,608
- -
--- ---
+0,18 +1.364
- - _---

+0,17 +1,612

Cfini Ia Intrarea In dte- 90 T 42,700
saj·mac;culi --- G 33.156
.-~
Ciini \a tntraIea tn 80 T 39.625
dtcsaj·temtlt G 25,008
---
I 12 T (,4,750
I C! in; <"producP" W:::LS· --~---
G 3~,750
I cul i _____ - --- - -----
\ -=; ~eprOdll" ~ie T 59,416
iernele 60 G 33,850 +0,12

+I,t17

+0,52

+1,594

Nol,,": Uli~ In em ~ T; grcutatea cOJJ'0r~l~ III 1{~ - G

achizifionate din tar! pentru omogenizarea efectlvelor existen te ~i sa tisfacerea nevoilor de ciini. Ca. urmare, a crescu t numeric efectivul de crini din rasll. pura, dlnd posibilitatea Iormarif unor nuclee de reproducj ie mai mari, iar variabflltatea genetlca ~i fenotipic1l. a ciinilor din aceastii. rasa. a scazut, crelndu-se un tip de heterozis care inmll.nuncheaz1l. rna.i multe insusir'i noi.

In present avem in tar1l. un efectiv nu numai numerus de ciini-lupi autohtoni, dar l1i cu 0 buna stare sanitarveterinara, crcscuti pe baza tebnologiilor zootehnice moderns, inclusiv de catre unii particnlarf. Cif! dintre eei ce au conditfi de crestere ~i ingrijire nu ~i-ar dorl

s1 aiba un ctine-lup, tentat i fiind de frumusetea ~i utilitatea lui? R1I.spindirea tot mai larga a acestor cHni In curj:ile gosp odarirlor explica, farA alte argumente, -popularitatea pe care ~i-au clstigat-o de-a lungul anilor in rtndul crescatorilor. De altfel, infiintarea acelor cluburi pentru crestcrea cli nilor ciobanesfi germani, in cadrul asociat iei chinologice, nnde numarul cfinilor inscri~i este in coutinua crestere, constituie un argument de net1i.gJ.duit al celor aflrrnate,

207

I

Dar, sa nu uital1l di. asl1lzi 1111 ne Illltllumim numn i

cu frumusetea ctinllor, ii vrern tot mai utili nevailor noastre, gata oricind sll. lie apere ~i sl!. ne adud!. servicii in raport cu spccinlizarca ~i Intensitatcn drcsa[ului ce Ii se face.

UNELE PROBLEME PRIVIND SELECTIA CiiNELUI-LUP

Este CUllU5'Ut Iaptul l·J. prilldpalul factor al amellcrArH clinilor din aCe;J.5tJ. ram i1 constitute selectia, deoarece numai pe acca~t'" bazil. se poate face 0 alegere corecta a rna ter ialulu i biologic care sa con trlbuie Ia obtinerea u nor gcncrati! de clini clobanest i germanl mai valorcase decit eel, antericare. rnfdtL~area. elinelui-Iup de a5lilLi C5tC roll al selecj iei naturale ."i artiliciale Iacute de-a lungul anilor asupra raset. Pe parcurs, crescatorti au sclec1ionat exemplarele cele mai dotate, pe care le-au [nmult it in mod dirijat, ollFnind astfel, dup11 perioade imlclungatc, clinele-lup de ast11zi cu aptitudiui din cdc rnai dorite de om.

Realizarca selectici tn cadrul rasei de ctlni-lup i~i ure Importanja sa, Indiferent in ce scop se lace, dar in cazul reproductiei ea dev ine irnpera.tiva, pentru cii uumai a~a putl'lll l",ila couecrarea unor dcfecte 1 ... produsi] rCluitafi, '5!iilhl c:\ :l,('l'S!Cil se transmit iu

'dd

,m '1' • n 1 • 3 LV' 'rt ftc wcrt d .

-

mrs ==- ioi.r-=

i

1

mod ercdita* de la p1i.rinti desccndentflor lor. De reliuut iusll. cf' sclectia nu este 0 o.ctivitate Ia tndemina oricaru! cr~s,':\1 Of, ea presupune iIl$u~irro unor cuno~tintc elcmcuturc de zootehnie ~i genetic! ~i aplicarea unor prnc(;d~c ~tiilllifice de amellorare, f!l.r! de care nu se pot oNillC cfini corespunzdtori standardului rasei Iii dih-ri t clor eMegorii de ser: .. iciu,

De~i llLllllLrul' ciinilur din aceasta ras.'l. a crescut simtiLor in uitilllii aul in to:.Llc t:u'il;: Iumil, Iuclusiv jll tara noastra, totu,;i rogullle de selectte a acestora nu au fost stablllte in mod unitar, pc baza unor date ~tiill)ifice. Cf"~c:Li.toni part'lcular i se couduc dupa unele reguli verif icc.te in practica, dar ~i dupll unele critvri! c.upirice care IlII au nici 0 bad. cblectiva~i ast1i.zi ma.i slut unii care susj in eli. pcutru paza curt ii trebnie siJ. fie alesi c:i.1eii ce au balta palatina (cerul gurli) pigmeutatti ill negru, pentru dl. ar uvea un grad sporit de rautate, u"~i so cunoaste c11 un astfel de eiil!~ este un dczechilibr.it ncrvos ~i d. el ccmtitulc UI~ permanent pericol pentru celclalte animalc cu care vine ill contact ~i chiar pentru oamenii in pr~'ajm:J, elrora. tr:liC'~tc. Sau, se su:,tine de catrc altii ca., ciinii din aceastd rasa, cam au culoarcr complet alb;ll;au t;ulllp]ct ncagr;l, sln t supcriori celorlalj i ,

Toate acestea stu t pll.reri inexacte, fllra nici un Iundament ~tiinti!ic.

Datorit11 faptului c1i. majorltatca Iucrarilor de arneIiorare din zuotehnie au avut ca. oliiect de studiu doar unirnnlele de product ie, clinil in general ",i in mull firesc ~i ciinelc-lup nu au intrat in sfera preocuparilor speciali!,ltilur, jar putluclc Incr:td pri·tind zuotehnia ctinclui, fie ell' mu i vechi sau mai noi, abordeaza dear g'l:l1l!raIit ... ,i in Icglturl. CU reproducj ia ~i umrIiorarea acestei ~pl'di. Din accast!l. cau.a, c hiar ill crescatorfile destinate pentru uceasta rasa, pinll. 1IU demult, sc!cc1ia SI! efectua, ill principal, dupa aspecrul fide ~i u nele tususin necesare in servici u :;;i ma.i put ill dupi!. criterii gCllotipice. Acest lucru se datora ~i faptului c(l. reproducatorit ~i in primul rind masculli 50- uduceau din import, iar cil.lelele so achiz itionau de Ii. diversi proprle tari din tara, ceca. ce nu pu tea sa 0 Icre poslbilltatc., cunoasterii subst rutulu i genetic ul populatiei de ctini.

In mod practlc, sdl!qi.l ciinelu i-Iup ~" poat .. efcctua pe baza unor examiuari din pu nct de vcdere medical

_ veterinar, zontehnic ;;i psihologic,

Exameuul medical vcterlnar. 1:rmi!.re~!t; corectar-., starii d" s1!.nidate a. e iinj lnr !;ii in mod deost-Lit ~kc-

300

3Ul

.

,~

3

,.... ."e&"*

Uk';. '7' *,,'CO'

tuarea uuui control al integritatii fune~.ion;ue a organelcr de sirn]. Acest exam en este obligatorin, deoarece sllni1tatea este prima condijle pe care trebuie 5"0 tadepllneasca un cline pentru a se putea lrunul~i ~i presta unele scrvicii ornului.

Tabloul bolllor care fac necesara excluderea de ill. reproductie sau dresa] a unor eiini din aceasta ras.'!. este foarte mare, insA in cele ce urmeaza se enumera numaj ctteva din acestea, specifice pentru tara noastra ~i anume ; miozitelc crcnlce ; luxatiile, rupturile musculare: calusurile vlcioase eu tulburari fuacticnale ; pseudoartrozele, artrrtele sau periartrttele deformante ; pierderea dentittei ; gastroenteropatii motorii secretorii recidivante] ' cirozele hepatice : astmul, rinita atroHcll.; pneumopatiile cronice ; tulburarile functionale cardiuce ; nelritele cronice ; rahitfsmul ; displazia congenitala a ~oldului; lncurbarea congenitala a rudiusului ; surditatea : rnicozele interne; eczemele cronice recidlvante, tulburar] ale sistemulu! nerves (coree, eptlcpsie, nimfumanie, boala IricH etc.); bruceloza : sechele postjigodioase ; tulburarile ireversibile ale gblldelor ell secrepie intern ...

p, .. '~(·IlH·I"·,'. ',ur Ii (!'(dll~i lit, I •• rcprmluclie ruasculii care pn'lint.1 semne de iuf.lntilbm !:Imitoil, cei I;U

monorhtdie sau crtptorhidlr-, anomulti ale pt-nisului ~i Iuroului, cei cu chisti testiculari san ai epididimului, cei cu tumori ale testiculului sau prostatei, cu lezluni eronice ale organelor copulative ~i toti care preainta tulburari ale instinctului genezic,

In ceea ce priveste femelele, vor Ii excluse de la reprodnctie cele care prezinta sernne de hipoplazie ovarlaua, infantilism genital, Icziuni cronice ale tractusului genital, tulburari endocrine, ehi;;li ovarieni, caldurt prea lini~titc sau prca violen te, orl cele eu ciclul de cll.lduri neregulat ~i, de asemenea, cele care prezlntd tulburari ale Instinctului genezic sau matern, Pentru accsre exarnene, dc\ill.1torii de ciilli vor apela, intotdeauna, ina.inte de formarea perechilor pentru rnonta Ia un medic vcterlnar autorizat in bolile ciinilor. Examinarea illtegritll.tii anatcmlce sl fUllctionate ale orgnnclor de sirn]. tlccc~illi. din par tua cxnminatorulul o deoseblta a tcnj ie, dcoarece siJl1~ul nrirosulu i ~i auzulu! la aceasta rasa pot suplini deficientele altor orgnne de slrn], Astfel, se pot inti\ni cazuri de asur<ire, uf~l;puni care, anatomic, nu se pot decela la 1111 examen geocr.J.l, 5..tU ~cfi.d~re'l. acuitatii vizuale, in care Lolnavl i se oricnteal..1 aproape perfect In teren numai en ajutnrul mirosului ~i auzului. Exarnenul jocului

3u2

.. ,. .... t MZ27 'St

I !

I

I

,

, I I

I I

r e· * et1

bSI

=, (. "b E

Masc« l'ste dal:1. l)ll "punclde de jar" de deasupra ochilor !,li se consider5. ell este absolut nccesara pentru un eiinc, Hind un clement care deterurina anurnite efectc psihologice .asupra ril.u(l!.c1HoriIor.

CHnii carl! prezintl s;llh1 sillt indepflrtaii dcoarcce nu numa i eli prl'zir~ti, 0 abatere de Ja standardul rasei, dar M' cousidcra "f aparitia ci cste in 1('gi1tur~ ~i cu uncle dcficicntc .~le gtandcloe cu sccretie Interna, d~oan~ce aparc eel ;1ll:1 i Irecvent Ia ciinii hiperagrcsivi, colericf , determinntll probabil de 0 disfuncpie a glaudelor cnrtieo·suI1CD.rcnale.

Aplombrlrile, din acest punct de vedere selectia trebuie sl fie deosebit de scvcr.i , nu nnmai pentru a satlsface ccdntcle estctice, (un cline cu picioare deformate liilld dizgratios), ci rnai ales pentru a, avea certitudinea cl individul va putca face fai5. solicitarilor, deoarccc ork.., tlcft;qilillC de "plumb sc rcftecta usupra 1I1C'r:;ullli animnJullli.

tl\ aeest sens vor: Ii exclu~i de Ia reproduelie eiinii Cn defccte de mers, eu pastil mic, eu trenul posterior slah. ell pil"io:lrf'lti pm;teri(,arc pr!'a ~l'urt< .. ac1usc suI. abd"lllt~n, sau cu. picicxlreh, risucite. De llsemCllCa, c,·j car" l)re.dul:! i dde!;le [,ll' di'/NSdUl' rcgiuni cor. purale. ill special drupa prc:t tt'~itll., CQ;\P!i<'1 pn·(l. srnrtll

I I

"

~i gambele prea Iuugi ; eel en membre slabe, fil.rl musculatura, cu artlculaj iu jaretului prea lll.satli. ~i Inclinata, cu antebratul scur t ~i vascularizat ia pe mernbre putin evideuta etc.

Aspectul Ji::ir; genera; at ciincltci coustituie un important criterlu ce se ia In ~~aml in cadrul actluni! de alegere a reproducatorilor. Astfel, dacll. dorirn 51 obtlnem un ctine pentru pasa curt+i 'fa trcbui sll. select..i<Jul!.m, in Hnll marl, un cline care, prin aspectul s;lu fizie exprirna forta, curaj, combati'ritate (ee nu trebuie eonfundati1 cu rautatea), eehilibru nerves ~i care sa Ile ata~J.t de propr ie tar, Daca dorhn 51 obtinem u n cllne Inso[Itor pentru un 0111 orb, aspectul fiz ic al cHnelui are mal pulinl Importanta, in schimb este necesar sa manifeste n.tasauierrt pentru stl!.pinuI siiu, !:>:I. prcz lm e UII deoseblt ~i11l~ de orlentarc (ell u n milos ~i un auz de marc sensibilitatt'j, un Cilracter LHnd, sociabil, lipsit de iClIliillle agl esi· ... e ~i :;;, aiba 0 I ('marcaLi1ll. capilci~a.te de a se adapta la mediul in care

trlic:;;tc (in casa, pc st!';\dfL, in prczcn1a unor excit,ulli PII t\~rnid Lie di~tl'agl'rc ca: oameni, anilllal~. vt'lliculc de ~ut IL"lul, ~SI'Ul"I" plltcrlli<'t', mil'l>~111 i ~xtn:1lI ,It· '''Irial<, ('Ii·.).

3011

:;u7

::t r·

-

3Z' ,'i' ':iM

CunjQrma/ia ~f)rNruliJ, pentru a putea cunoaste dad!. un cline core~pllI!cie nece~itJ.tilor de serviciu so Impune sol. so determine ltipul de conformatil:, pe baza unur m~suratorl efectuate ln cll(;i pe tot parcursul dezvoltArH lor, pentru ' a selectiona l}i ellrnina exemplarele

I • • ,.

care nu d()Vl!lks~ aptitudini pentru auunute se.rvlCIl.

Pentru II, purea uprecia daca dezvoltarea cll.tellor se roalizeaz1l. in condi t ii corespunzil.toare, pe baza unor date {urnizate de lituratura. de specialitate Iji iolosind experienta unor ,crcsdHorii, s-a intucmit un haremghid privind tal ia l}i greutatea, dupd cum urmeazll:

I

-----\--'~- --I-·-i'II~SCU!l \ Femeje

I Vlnla c:! T~:r~~+~~~~~~ "-.~Ii.. ·I~rt~t;';' ~ua--\· g~eutatc

( .. p. de uult _ (;1:.1- --lq"~ - -CLU- ........ kg-

1 lu~\_ IO~~ --= ~_ -=- __ 3_

>I lun!

,----~~

19

16

_:_l_un_I_~ ~ 2!l% __ _~ 33~~_~

6

:lluni

20-22 13

tB-20 to

5lunl

22

55<~~

--,"_ .. - --

--~~-~

l6-~9 24 33-3r,

- . .,.,..-~-- --- ---

1B

6luDi

25

12lunl

~2-46 33 39-42

_'_J_~ ---~ -~-......--

24 lllni lW.' ~O-65 36-';~ 55-CO 30- 33

~---I--------~---

31le I

i

"I" 't

..

sm

Urmarireu deZ'lolt~Hii corporate a c5.tcilor are 0 dcosebit:l Importauta perrtru accasta rasJ. de cHni, deoarece acestia au a vite;.:il. de crestere Ioarte mare. As:f~l, un ca1:el din aceasta rasl are lu virsta. de .6 Iuni In jur de 60% din talia :;;i greutarea adultulu i.

La. ciillch:-lup select ia indirectd, cicetua.tll. pc baza caracterelor de exterior, prezint!1 un interes aparte in scopul cresterfi pcriurmanteLor prodl1ct~'1e (~e s~rviciu) cum ar fi: de.nolta.re;;. cutlei roracice ~l reZ1~tent::l. la efort prelungit ~i la intcmperii, Con forrua] HI, botului l}i rnodul de refincrc a unui rll.uflcll.lor e~c. DCl}i la noi in ~ara nu au Iost d~etu~te urasuratcrtle rcsp~cti'/c dCI:\t eu I,ri'lire 1.\ tulle l}l grcut:\te corpo-

_I" ~ " .. t .. ·, c it ~i uni] iud ici de C(Jllf(.rllliLtlC au, f.lri!.

ra dr •... C ...... ,~ '-"...... "j! .. ~.

indoiall. importD.nia. lor In sc1cctio[1iJ.rea. uuui Cline

pentru diferite servlcii- Astfel, peutru un cline care trebuie sol fdea durluri Iiz icc dcosebite, se cere un aparat c;~rtliur<:spimt(lr aparte. mai ales ~r.. la cii~i in general t~rIllOrcglarl'a corpilralj. se r.ea~~zca.z1l. pn~ pollpnce. COl. a tare, !Il:l.~u r:, toril~ adin~lmll t~ra.:~lu~~ li1rglmii pieplului ~i p<:l'imdruhn toracic dan lOdl"atl~

•·Ll·Ll·t·-ltl·lor lie rezbt,-,u>J_ In efort 11 unui

asupra pO~' . . ,

ciiul!. Pentru u n cilllt! de paz;, La care se cere Imp. d.;

( I ) 1 uui ra.uL:idltor,

izbire ~:i de rc1illcre '" apl1Ll.re ~ u

309

-

-

'!'t ele .?tt tA· rzrt <4! « ..

~ I

pupllnr, complerat cu ot.,~avdl·'!<l. rc"~liilUL· lil dilcrite gcstul"i cu minot au ar:l.lat c:l. 111 uuele cal-uri era vorba de 0 pierdere tutall a vcderlr,

Pentru verificarea auzului 50 procedeaza ast!el: clincle se las!!. singur, 1-;::;;)t rolr-un Ioe1in!~tit, pI: eitposihil Iipsit de (:xcitaiii de distragere, tlmp de 5-10 minute. Dupa acest timp se provoacd un zgomot oarecare, de intensitate medie, de Ia 0 distantll. de 100 metri, Ia care, in cal; de integritute anatomlca l}i Iunctionala a organului de simp respcctiv, clim-le va reaetio[1iJ. prin ridlcarea capului in clirl'c~ia. de unde s-a produs zgcm otu I, va ciuli u rechile, incord1nd corpul sau chiar va Il!. tra. I u caz eli nu n"1.I:~ionea:;:1 ill acest mod so va repeta excrcit iul prcvocind un Zg"OInot mai putermlc, jar dac:i!. nu rihpllUde nici de accastll. datll. va fi ellmiuat (reformat].

Capacitatea olfactiva (mirosul) se vori!icl!. prin diferite metode. iDe exernplu, so scoa t e clinele pe un teren necu noscur pentru el, undo i se eli drumul Iibcr. Dac1 are ;;imtul;rniro~llilli deJ:volt;,t, imcdiat co e~te lJ.:;at liber va. mi£o~i ~i noul teren ea.;;i cpm ar executa o n:cllnO:l~t"re o1,facti·ra a :tcestuia. Satl se· lasli eiinele liLcr pc un t<!rcil de 10 X 10 Illctri, iogr1tdit cu pl3.81 de simla ~i amplo.s:d· illtr-ull loe linj~tit pe care se

304

tt"WM

ri§il: ... m

iTt *)

fixea.zil. dt'lla tl1.Jl.il.li de carne de 10- 12 g urlUl.Iindu-se dae':" le descopcra [u timp de 5- 10 minute. Ezamcnul zootchn!c, L'resupune aprecierea ciinilcr dupa un complex de crlterit Ienutipice Iji geneticc, care si!. due;'!. la sclect ionarca exernplarelor care tndeplinesc cerintete de IriLla. in serviciu a acestora,

Din punct de vedere I'enntfpic, fiecare excmplar se ezamineazd cu priviru la : pitr, masca, aplomburi, aspectul fi.de gener.,I, conforma tie corporala etc. Pdrul fi c~l(J(/yc'l accstuia : sc ret in la selectie numai exemplarcle CUf" iJ.ll un p.lr cu fir Iins, lung. rozistent Iji eu un puI bine dezvoltat. Cele CI1 parul oudular (sirmos, cret], care uupa uncle obser'latii s-au doverlit a fi Iipl-itc de n,zi';l!mFi. Ia Iutemperfi lli Ia illfectiiltl microblene, rriicot icc ~:LU inft'statii paruaitare siol excluse. In generul 5C prciera ciinii cu: sa neagra ~i exU!')lIlilJ.1i IIlM<J. Cvi de culoare albl sau ncagrl complet lIU sin t pn'[<,raji pc considerenml ell. s-au dovedit a ii lil'~i1i tit· (> dl·l.'/Gll.'Tc fi.-:idi. cnre5pullzil.· trore, fiiarl Iragili, lip~iP d" n:dstent1l.. Nu r.ste exclu9 ea a~tit,;l 1.11: culori la ftct;lSt1l. rasa sl reprt'zintfl unele caractcre rcccsi"lc. IT nii nu selectioneazl nici clinii de culoare Illpi!.!, c()llsL~,·) ind cil. acest aspect ar fi un cameter de primiti·Jitatl: I.L ciiueklup.

305

• ted m

.. me nth' tt

l·~,te nCCC~:U si.i. se cuuoasca luughm-a botulul, in11~ limea. la [;rul'l (Irnportanta pentru furla tic propulsle in atac) etc,

Pe baza exarnenului zootchnic vor fi eliminaj! de la reproductic nw.:;culi, sau Icmele, cu 0 ccnfurmat ie nccorespunzatoare. grei, cu pieptul pre" dezvoltat sau din contra. prc<1.iJlt;ust, cu uhnensiuni corporale mal mici sau rnai mari (± 2-3 em), III special all' acclul',. nUl: JCJ>:"t~""l' t;"Ii.~ la. 1:1''';''[':\(1, Sc climill;1, tie ascmeneu, ciinii 'ell a cunforrnut ie grOl>olan:t, cu gitul scurt sal) slab, CII splnarca ddorlll;.&.ti1, cifozll. sau lordoz.l, ell membrele scurtc, Sp<Ltil. slab:!. ~i orientatl!. drept. 0 marc atl IIti" trcbule acordatd Iunglmii membrelcr, deoarece cele scurte slnt considerate ell. semne precoce all' ~onsatlg'Jillit5.tii. tn nici un caz nu vor fi admiai ln n-productte clinii, a carer conferrna tic nu corespu nde scxului : de asemenea, se vor elimiua ~i animalele tinere, deosebit de dezvoltate, care prezlnta proportfile unui dine adult. Se excIud de la reproducj.ie toa tc er .. cruplarele car e slnt in stare de carcnta prot~it:;;q glucidlca sau lipidic1l. sau cell' cu ;,witaminoze, in special A, D, E ~i P, cele in stare liziologicll rca ca urmare a u nor lwli intercurente sau a couditiilor de igien(t. ~i illln'tillf'T:' necor.-spunzatoare.

310

"

Dill plm~1 de IIrdcre gflloti/'ic, apreclerea valorii repro" dllLillm itor in c, • drut ~C"!,-,<:(id rl"J'Tl'Linlil 0 at:li'lilalt· de cea mai mare imporlallta pcntru obtiuerca de produsi corcspu Ilz11.t(Jri.

E)o:pcril·Jll'~ (~r<:s(;J.l(llll"r 'l d.'m()ll~lraL ('11. mosu-nlron geneticd a reproducat ori lor ruasculi este cu atit mai bUll:1, cu cit tl"l'~li .. pm lin dill Iomclu :;.1.11 Iamilii carl' au corcspuns cit mui l,ille standardului rasei. AklrO:T{,U musculului , in sropul urmarit, trubiric f:trllia pc ciL poslbil diu ('ill..!" ,'iiT'!"1I poscrlat in C(·.~ ma i marc m1l.surl c,~liUili1" doritv. Ill' r-xemplu, pcntru ctinil !olo~iti pcntru a (h-~<,;oP('ri obn-cte ascu nso SU 'lor alege musculi H'llI'mludllori ce provin din c1!.lc1c care au ealit1tti c'Jidl'Tltc uJ[,lcti'/C, iar pcntru cei de pazl\ din cl\tele agreslve etc,

De Iapt aprecicrea vnlorii gcuetice a unui reprodudl.tor sc poatc face numui prin cx,~l1linarca desceudeniilor, a conlormatiei :;;i calit1i.1ii acestora. Din acest punct de vedere se recomanda exarninarea unui nnmar cit ma! marc rl,! L1~'irTlI'h'nl i . compnrarra lor en ptl.riu~ii 5i evolutla Icr in diferitc stad i] d(l dezvoltarc, In ~1l.sura ~osibilitiltilor se vor comparn toti descendenth, nu numai eel reu~'ip, pentru a evita eventualele erori. Dcsigur, eel mai bine este a aprecla valoarea

3It

,'"

.cl'!iL iFf =

...,.. ... 1 titto

, .

11 ..

J .

I

descendeutilor dllpa. ce ace:;tia au crescut. Din aceasta

cauzll crcsdl.tarii eu l!xpt!rienl1t alJrct!iaz1l. ell. este suficien!;!. c:;all/inilr"i1 a 10-.'iO descendent! ai unui mascul, sau II. celor rezultatl din 2- ~ f11.t:td ale unei femele, Datele; obpinute din examinaree, prcdusilor vor Iurniza su Ilc icn tc Iudkat if pentru l>l.tl.Jilirea valorii genetice a reproducdterulul. ehiur dacll. pe parcurs vor trebui i;1cute uncle enrectii.

Sc1cctia descenden tHor va urlllin in special confermatla corporala ce va Ii corclatli. cu aceea a pll.riu" tilor, prccizmdu-sc ell care din acc'?tia se aseamli.nl!. masculul sau Icrncla. Eventual uncle asero!lnll.ri eu rude colateralejde diferite grade. In aceasta exam inare se va acorda atentie pozitie! membreler, pigmentului parulul, I dentitlci. conformajiel regionaIe ~i mersulul,

!

o mare impOrl;l.D'j:1 prezint5. lji examinarea compor-

tamentulul e1i.leilor. Din acest punct de vedere vor fi pre[erati dcsccndont ii eu un slstem nerves echilibrat, vioi, soci4pi\i, care rr~~pund prompt 1a. excitatii, Sil ada.pteaz1!. bine la condi~iile de fuediu ~i se dreseazll. u~or.

tn vcuerea uIl~i se1,:qii rig,lfQ:lSe se re"tJlDanui!. si se eu llCJ,~S,!a :;;i ascendelliil. fit:'c;.rui <.:jille (care sirlt

312

illsu~jriIe ~.j curacn-rele parinpilcr, bunicilor si ~tr.'!." bunicilor), neadmit lndu-sc la reproducpie exemplarele la care in arhorele gene.dugie u rml1rit ill decurs de clnci gCIl(!ratii apare u n stramos comun, declt daca s-au evidenj ia t prin unele caractere deosebitej in acest mod se reulizeuza 0 consangvinitate moderata ~i se a~igura. 0 erediratc satisfilclHoo.re a caracterelor prevazute in baremurile standardului rasei ciobanesc german.

Selectla dupll. ascendenta urm1l.re~te s1I. stabileasca ill ce ntltsura un reproducator mascul sau Iernela are capacitatea de a transmite caracterele sale -valoroase Iii. urrnasi, Produsil se aprcciaza dup1!. dezvoltarea corporall, tipul morfoproductiv, constitutie, prczen]a sau absenta defectelor de exterior sau tare" lor etc.

Apreclerea tii selccj ia ullpl origine se face pc baza pedigriului in care slnt trecute date eu privire la greu t01 tea. corp orala, no ta gl!neral;1 a exteriorului ~l a constitutid, ll11c1e performante etc.

Selcctia se lIlai face tinilHl cont de rudele eolatcrale: frati, surad, scmifrali ~i semburori.

Indieele de prolificitMc, adic1i. raportul dilltre numi!.· rul de produ;;i obtinuti ~i num.'l.rul c.'l.lell'lor care au

I

dPleATs

t we

-

nb"

f!tat, reprezlnta un alt crlteriu principal de selectie. Tinind searna de anumite cerinte ecunomice crescatorii, in general, considera necesar eli de la 0 cAtea. montara sA obtinl!. in jur de ,5 cl!.tei, ill fiecare nastere. Pe aceasta baz11. putem [ntoctn i un barem de apreciere astfel : peste :; cll.tei ~ Ioarte bine; :; = bine; 2- "" pina. 1a. 5 = sat.isiacator ; cele cu un indice de sub 2--1 se indcp!!.rtea.zl!. de la reproduct le, cu exceptia unor exemplare valoroa.se in ceea ee prtveste transmiterea caracterclor de r~s1i ~i a performantelor urma~i1or in dresaj ~i s(:rf ic i u.

F;lI:a~enul psihologic. l{"zuIl ... tclc obtinute in procesul de dresaj al ciinilor slnt in Junctie de capacitatea sistemului lor nerves Iii de a-~i forma. a.numite rcfle:..:c condithmate, hecesare ulterior in serviciu, De aceea selectla lor t~ebuie in mod obligatorlu completatl eu un examen psluologic, fiindc11. un ciine poate avea un pedigriu perfect, poate sa prezinte fenotipic in mod exemplar caracterele rasei din care face parte, dar sa. nu Jic,capabil slI.-~i insu~easc1l. deprlndefile pc care dorlrn lill i 10 form:tm. Un astfd de examen di1 posibilitatea s4 se precizeze tipu1 nerves al fiecl!.rui cline, ceea ce I este necesar pentru stabilirea spccialitl!.tii in care urmeaza a. fi dresat ~i iu acelasi

timp dll. indlcatli asupra metodel de dresa] ce trebuie folosit1l.. III general acest examen 51l fact: de Ull specialist ill materle. dar tot atit de bine poate fi facut ~i de crescatori! individual] cu experienta, care s-au deprins cu principalele testar i ee se utiUzeazl in acest scop, Principalele tcstari pslhologiee u tillzute pentru selectla ctinilor sint : gradul de sensibilrtate, energia de rlispuns la stimuli, vointa de a invll.la Ili rlLul de automobil.

Gradul de sensibilltate se poate controla prin organizarea unor exercij i! ~i interpretarea raspunsuiul pe care i1 dl!. un cfine Ia act iuucu unui stlmul. De rcgulil. se testcaza sensibihtu tea Iii. sunet ~i seusibihtatca tactilll,

Seusibilitatta fa sunet se vcrilid1 prin producerea unui zgornot pu tcrnic de la 0 dbt.1.IIt'!.con;rennbilJ. (maximum 100 rncrri ~i mininnnn 25 metri) in limp ce ciinde se afll. ling:' sti~pillUl "i ingrijitmu1 sau. La. acest zgmiiot se poate obser -v a una din urmatoarele manifestar i: o reactie violent .. a cfinelui [cauta sl fugJ., se smuee~tc in 1esii.. pllnge, tine (Dada. tntre picioare sau din contra l~i M;d;\ (,II ii ,';\111 in,1 ~il. rnuste), ° tl'c~.irirc u~oarli (rididi. eapul, ciulc~te urechile ~i priveste atent in direcjia de unde vine zgomotul), eiincle

314

315

dmine iodi!erent, chiar daell zgornotul este produs foarte aproape.

Se'~5ibililatea tacJilcl (\;uLana.ta.j sc cCJ!,(rulea./..'1. prin trecerea de cttcvaort cu palma de-a lungul spatelul, mai intii uJor, apoi Gel/a rna i puternic '1i in final se. apasa puternic in' reglunea greab1!.nuitd ~i Iombelor, La aceasta uoii clini manifest[. pla.ccn·, alj il rlmin indifercnti sau aral,}. prea putinu sa tisI.u:tic. lar al~ii tremura sau JII:l.IHfeSla 0 neplacere evidenta, uneorl atit de "'2<a,;erat.:..; incH incl'ard!. ~tl muste pc cxa-

minator, I

Dupa modul de: r~spulls la eel doi stimuli cHnli pot fi fmpArfiti in trei categorli: 11 i per s e n sib iIi care se exclud de la dresaj, hip 0 sen $ i b i l i care de asemenea se Jxclud. cu exceptia celor hiposensibili numai la u nul din cci doi stimuli. fiind buni pentru paza cuq.ii ~i nor m a I sell sill iii. care 1a ambii stimuli' reaetioneaz~ echilibrat, moderat, ace~tia. se aleg in :totalitate pentru reprodllc~ie. Energia de raspuns la stimuli este un test prin care se eontroleazli. viOiciunea e!inelui ~i viteza eu care r:lspunde la 0 comandll. oarecare. RlI.spunsurile ~i aid pot Ii diferitc. Astfel unil stau Ungll. 5tll.pill, cu totul absenti, distraii, ,reactioneiull. incet ill comanc11 sau

I

316 I

execu tll. ceca ce Ii so cere fAr1l. nicl 0 plll.eere, altii dln contrd nu au rabdare sol stea ling! stl\.pin, sint Intr-o continu1l. stare de neliniste, de excitajfe, maniiesttnd ccntlnuu dcrinja de a pleca ~i In sfir~it unii rtl.min lini~titi lingll stll.pin, dar atent! in permanenta ~i executa prompt .~i cnrect ortce comanda, Dupll. euergia cu care rll.spund la comuuda se pot Irnp1l.r1i In urrndtoarele categorit: cu energie slabl In mi~c~ri, cu energie exagerata, necontrolata ~i cu energie medie. Cei diu primele categorii se elimiuil..

, Combativitatea urmareste 51 verifice gradul de dezvoltare a instinctului de atac ~i aparare. In acest seop ciinele se leagl!. pe un teren oarecare, sttnd ling!!. ella inceput ~i st1l.pinul, dup11. care rll.mine singur. o persoana strlinll. agitll ciinele cu un ton mai ridicat, hl!.tind cu 0 nuia in p1l.mint. Dup11. modul cum dispunde ]a incitatiile persoanci strliine, cHnde poa te Ii clasat ca: hiperagresiv ctnd de]a inceput Iii chia.r dupii plecarea persoonei str1!.ine, este agita.t ~i latr! continuu, iucercind s11. m~te; hip 0 - a g res i 1/ cind la a.paritia persoanci strline cHnele 5e preface c11. n-o '.reue ~i dad!. se a.propie de e1 incepe .sA fuga, schea.una., urineazl!., manifestll. 0 evident! timora.re sau bru~c iilcea.rc~ 5l ntaee de friel!.; cu

317

7 If

Kt"

, t¢

Me

t mrs')'" nWa& 27'!i?N-tlR _

et_

IW *

com bat i v ita t e mod C! rat A, ctnd trece u~or In stare de excitatic 13. aparlttu persoanel strll.ine, manifcstll vcinta de a Sf! Iupta cu ea, iar dupa ce persoana a plecat <lin razu sa vizuala se lini!jte~tc Irnedia.t,

CHllii hlru-ragresiv! ca ~i eel hipoagreslvi se exclud de la. reproducj ie ~I dresaj, M1l5ura. excluderti celor hipoagreslvi are 1'1 baz<1 principiul cil un ctine trebuie .sli. refinl un r.l.ufilcil.tol' filra s11-1 maltrateze. De retlnut ell. nu totdeauna. u n cline agreslv este .;;i combat iv, ci doar un hipernervos, un coleric, dorninat de ferocitatua declansata de un dezechitibru nerves. Nu vor Ii admise la reproducj ie nici exemplarele cu tipuri de sis tern n,,['TOS instabil, Iricoase, cdc cu sisteme neech ilibrate sau Iente, la care retlexele condij ionate se ~(abil,,~c r:reu, <lcesk.'! Sf! adaptcazii. cn mare greu tate In. condlt iile de ·datil. ~i dau rezultate sl.d'c in dresaj , Voin!a de 11 1nvoila exprtmd dorlnta, placere a aratatli. de un ctine pentru a. invl:ita 11i a executa. ceea ee i se cere. Exisrd cfini care aduc singuri 11 n bal sau 0 pia. trll. SUpillului-dresor ~i asteapta ncr1ibdatori ca acesta slI.-I arunce pentru a-I aporta. A1tii, dc§i au invata t o deprlndere, dupa ce executa de crteva ad un exercitiu, rnaniIcsta plictiseala, oboseala sau pur ji sirnplu

dorinta de a Ii lli.&1ti in pace. raspund greu In. comenzl sau rarnjn Impasibrli. Au existat cazurl cind, dup1l. ce au illvli.lat 0 deprindere, 11-<1U rna i executat-o ulterior, dccjt daca au fost recompeusat i CU hmllil sau mingii.:t.ti. CHni <lin u doua ~i a trcla categoric lJUt Ii rccuperapl, ustfcl cit 1111 se cllmina declt cei care rc!uzil. &l SI' CDI'Cctl!Ze.

lUul de automobll, cxbt:. ctinl, cu 9i oamcni , care 1111 pot suporta transportul Intr-un autovehicul sau in avion. La sclcctle sc arc jn vedere aceasta problema doar in cazul ciiuilor de urmarir« ai organelor de milij ie, deoarcce u n dille cu r.lu de aufolllcJuil adns la locul unei infrucj iuni nu poate Ii de nid un folos, daca nn se aHa in condij ii sat isfacatoare de ~llliitate, raul de automobil l'~l" tIt: Capt 0 manifcsturc a unei (kficicnle ur-rvoas.-, ir<'1Jll'ui:,hiJ;-l, .'.<:(·,.,ti c iini slut tUl\lei bUlli I,,·,lt,·u I';l;·;~.

31B

EXPOZITII ~I

CONCURSURI DE LUCRU

Pentru a stimu!a cre~terea. e!inilor de rasa, preeum ~i dczvoltarea ~i cultivarea aptitudinilor utile ale acestor anirnale, cluburile sau soeietutile ehinologice orgarrizeaza periodic, de obieei primavara ~i toarnna, expozi'[Ii ~i coricursuri canine la care 5e pot prezenta crescatorti indi'liduali cu exemplarele lor.

Expozitlile canine sau concursurile de f'rumuse [e. U rmaresc '1erifiearea esteticii animalului (irumusetea., ansambln, armonia Inrrnelor) ~i puritatca caracterelor de rasu. Acestea pot avea in vedere 0 singura msl!. san toate rasele. La noi in taru, expaziliile I;>i concur'sur ile cu ciini shrt organizate de Asociatte Chinologlca.

Expoz+tiile dureaza in general 1-2 zile. Aprecierea cHnilor expusi se face de catre arbitri calificati in conformitate cu standardul fiecl!.rei rase "i scara de puncta] stabilit1l. pentru rasa respectiva.

320

I

,

1

La noi in taru nu existli. incu un regulament oficial de arbitrare pentru diferl te probe la care sint supusi eiinii de serviciu ~i utilitate. Clubul pentru rasa ciobanesc german (lup) din cadrul asociatjei ehinologice, are la dispozttie un regulament tradus din Iimba ger-

mana, pe care il poate aplica in atare situatit.

lat1!. cum se poate face a apreciere a ctinelui ciobanesc german (lup) dupa H. He u II e t, prin metoda punctelor, care prin majorarea u nora totalizeaz! punctajul final de 100:

aspect general 5 X 4 = 20

20 10 5 10 5 5 5 j

5 j 5

alur1!. 5 X 4 =
osatura "i muschi 5x2=
capul, privit in general j X 1 =
dezvoltarea pieptului 5 X 2=
gitul, spatele ~i ~oldnl 5
trenul anterior 5
trenul posterior j
membrele 5
aplomburi 5 ""
coada 5
pll.rul ~i culoarea 5 Total = 100

321

Se arbitreaza pe rase, separat tineretul ~i separat adultil lii in cadrul acestor categorii, mai intii masculii ~i apoi Iemelele.

Metoda de lucru depindc de arbitrul respectiv, In mod olrisuult se procedeaza in felul in care Yom arata in continuare,

Taate anirnalele din aceeasi ras1!. lli aceeasi categoric (ex. masculii addti) sint aduse in ringul de arbitraj, (locul marcat in care se face arbitrajul). Se formea~1I. un cere ;;i se cere proprietarilor sl!. plimbe, unul dupa altul, ciinii la less, tinuti inspre interiorul cercului. Arbitrajul face a apreciere generala asupra ansamblului anirnalelor, Hxeaza un lac in cere pe care-l considera inceputul sirului lli pe m1l.sur1l. ce i~i formeaza parerea asupra ciinilor expusi, a~az1l. 130 tnceputul sirului pe ciinele ee-l apreciaza ea eel mai bun apoi pe al doilea, al treilea lli asa maideparte. 0 data aprecierea initiaill. terminata, fiecare animal se examineazll. separat prin palpare si masurator! ~i i se face un control al denti+iei.

Rezulta tu I a precierii se consemneaza in fi~a de arbitra j. La expozij i i sc impart concurcntflor diplome, medalit,

plaehete sau diferite alte obiecte.

322

Fig 49 - Instrumente iolosite de:specill.lil'ti in prll.ctiea masuratorilor la cjini:

- zoometrul; 2 --i>ompasu1; 3 - goniometrul; 4 - panglica metrici!.

Conenrsu"rile de Iucru, Au ea seop verificarea aptitudinilor utile ale ctinelui, felul cum aeeste aptitudini au fast cultivare "i eapaeitatea de lucru, prin probe practice.

Categoriile de probe 130 care sint supusi ciinl] vartaza dupli. specialitatea in care au fost pregatipi,

323

Concursul de Incrn se desfllJoad tntotdeauaa dup!!. anumite regulamente care stabilesc probele, modul de execujie, punctajul ce se acorda .',Ii penalizl!.rile aplicate,

Concursul de lucru al ciinelui de serviciu cuprinde, de exemplu, pro be care se refera la : disciplina ciinelui; diferite deprinderi cu zgomotul produs de .focul de arma sau de explozii, refuzul alimenteJor oferite de persoane strl!.ine .',li capacitatea de lucru in rnunca specificl!. in care este folosit ctinele,

tn continuare, dll.m ca exemplu probele din concursul de lucru al clinelui de serviciu, pentru dresa.j general, modul de apreciere al lucrului iii criteriile de claaifieare:

324

'" i~~~·* i;; ·i ¢ '1
._ "
"' .~"C
._ ~ a N ;a
... ~ 0 ~ Cd ... '"
." &p..a:;:. "" " i!..a
1il a '"
d rIt o·~ os .~ e
El ..c .... u 0 S ..
0 .13 ~".:! c, 0 .Q
~ " <> S :::::.;::
.. 5 -B c .@.;! 5 ~ o:,§
:a .,,," ~ .,W
" "'." '" .. '"
c C' ~ ~ ~ e .. "
~ g_ .... ~"o~~ '" ::;J "'oO
.. ."
~~~g8~ !)"!t; H<>
" .. " ~"
;:3 .... P .:J o..,jo ~K'CI ,,~ " ,,~
~ ~ ~o..s A.-U Pof ~ ""
- s ........ 'g- QJo ~ s- ~~
I :a I I.g I 8 ! '& I I.g
---
·3.·a~ " .
'll.o.
';:"3 CIl ._ ..
o,,~ &:
P..c..=
I'Ilg;! "'0
._ .... c .~ ~
KU 'J'J:a ...
.. "'- "ls.-a
~ .., ,,'" .
._ u .S 0;.::
.Q .5 ~D.e .., ~]~
0 ~ !:~ ~
.. ~
'" 's ljev)
" ~ ~ .... _ ';; ~'G 6
'iJ :::;"'" ~
" .. ~~ 0 ,,'_
.. _ ~l') ~ p..~
<OJ "0
5 '" ,,-~
';;; ~>g~~ " 1('I.a~
" £ a "'.~ lii ... "d ~.!::
~ :! " ~'a'C
~
., 83" S " '" 8 ,~
"" 0- (,,) 0 .s C 11 ~
'I.)"CJoU ~ "-:- t
" ~ -Z'E ~~ ,.., - u
'g 1 :::r ,,~ .; ~ ~ ~
~-rIt 1oI)r:: ""oe
:a ,,- "" .~:~:
.! ._ " :$
- ~~~~
~' " o "
I>., ~]~~ ~ j~g
..; I .. J

.c: '"

.!:!

;; c

P::

r

1

'':': ,n, '"..i
B~ __ • ~ g 12'0
~.J Cit 4>~a D..9 P'OAIA DE APRECIERE
i~ l~ll! ~i~] pen Ira clln.l. Nr. malr[co[ __ -_
::J ~ N g_o ~:J 11 _ c.. cQDdul de dIn
a,;: NB"O;II.l0~
.;:: d;(i".r'Io ~.q.;7i_,.g
..
" ~ ~ e a"a.2'! S~!~
:; Nt. I PUDe- I Penali- I TOlal
" ~~2=~S§*f=;i Denumirea probe;
.t Il)Ul:CZJlPo -- Crt. lajnl z4r; pnncte
"\.ll :;::,,'fi.s~.!! atr;bnite
~ ~COW'lrF1.ca i g~ ~.§ 1. DRESAJUL GENERAL
P~.!!.!!'!i1f-<~.s.!lu A. Peo tru dllcll'll.nl
.. IIII~ I 1 Mersn! al~turi de conduc4 tor 2S
:z POd1;a RiJezat S
:l1 ~ .5 "JI-'_ ~ <>'0 § 3 Pozitia culcat S
g ;::::I en- N (l ~ Pozljia Iu pjclo~re S
'§~:a ·il .i~·a~u~ 5 Into2rcerile do pe lac 10
o.8i ~~e-;~~ ~~.:3 6 Ramin.crea tn pozl~ie, chemare ~i 2S
cd::; ... ...... ~ ~ 4Jros'""- repansul
._" S.J ~~'S €&~;~ Pt 7 Aporlnl 2S
IC£~Q~ ~X1i' ...... <;tJ w_~ 8
.. ._._101) III p,.1-0. ..... ~ _ II) ...... Mersnl tlrl~ 20
] "'"-i l1 8. !ij g;':~~;g2·3 ~ 9 L~tratnl Ia comand4 20
c !"!.lj ~ ~ ~.-~ PlQ e P,m D. Pentru d'prlnderl
... - - ~rC ... 8~~g'"5 10 Ohi:;.nuirea eu foe, z.gomotul pro- 20
'" ~~~.,...
.. .~ §'.!:!~ ~ ~._.~ "--,, duo de atm~ ~i e"plo.ii 25
E = ..... ·a~ ........ 11 Rcluzul hran.i glsite pe teren
" .5'tJa~ ~~~§£S~.;-
:. a 12 . Rciuzul hranei oferi te 25
j "'", '" ~::I ~'t13 ~ • .; @. loG 13 20
::: q'iI d ~ Treoeraa peste ebstaccle
~(lja~ " .... "',9;E'~~~~ .. 14 Oprirea unel penoane 20
.. ~ '~~9 ~ ;a .g B gQ~-a~Z
" Q" C. Pentru ugruhU .. tea ,I
.. '5 .::£' ~ ~~.:.. ~~ ...... " a dt1YDltarea alenl[e[
... ~=:S~~~.~~ .
'3 tc:CJ,.:;;. ~ '1.4 15 Escor tarea ~i paz a unei persoane 20
~ "OClUn ~t' .. ~&-;;g. .. G 16 Ap~rarea conducatorului 30
c ..... "C = hI=~~Q'QS. .e
.. " .. 17 Plnda 40
8 "-'0 ·~.s.;~~S:~_
o ...... ~..., .. Total puncta 340
u5rao 'tI e~~ og~£J~
.:l'ii 1i ~ ~ 0.6.51 il..,,,, 8"" Media dresajului general 20
Q"
..:
... ,~~~---'---

~-~-- \ Pena li- \ Total!
Nr, \ \ Punc-
t.r t , Denumirea probe! tajul ~1r[ :1 i~i~~i~e
II. DRESAjUL SPECIAL
1 Penh'''' dinH de ufmdrETe
a] Alegerea d. obiecte 15
b) Alegerea de persoane ~5
c) Prelucrarea nnei urme 50
2 Pett tru c rinii de in sO/Ire
5<:otocirpa rerenului 30
3 PtHitJJ. dtnii de pU.%U
Paz-a unui ohiectiv 30
Media dresajului spec;;)1 30
Media general;} 50 CLASIFICA REA

a) Se totalizeaz1i. punctele obtinute la probele dresajului general -\,i se tmparte Ia 17 (numarul prohelor) obt irrlndu-se media drcsajului general.

h) Media dresajului general se aUllna en media dresajului special obtillinuu·sc media general1i..

Punctajul maxim ce poate fi obt inu t de n n dine este

de 50 puncte.

VliTORUL RASEI DE CilNE-LUP ~I AL VARIETATII CiII'!E-LUP ROMANESC

Este usor de prevAznt rl!.spunsu1la 0 eventuala intrebare care soar pune mai multor crescator! in leg1!.turl!. cu rasa de eiioi pe care 0 prefera, preeum :;;i cu privire la perspectivele acesteia F1!.rll. indoiala, fiecare ::;i-ar exprima preferinta pentru rasa din care face parte exempla.rul pe care l-a Indmgit ~i-l are in jurul sau ; multi ar opta perrtru cHnli din rasele de apartament, care tr1l.iesc permanent in intimit;J.tea omului, in locuinta acestuia ~i poate mai putio pentru cHnii din grupa raselor de utilitate ~i in mod deosebit a celor de serviciu, printre care- ~i ciinele-lup.

Referitor la vfitorul acc!>Dli ciine cit :;;i a varietll.tii de ctiue-lup romlinesc, crescatcrii Interesatt prevl!.d tot mal mari perspective de crestere liIi ameliorare, msrgtndu-se pe vechea 1.ical1l. modificatll., imbrll.til;iB.tA de mult de specialjst.il din zootebnie! "nu-i frumos ce-i Lrumos, ci-i IT1lmos ee-l u til-,

338

T

!

in calculul punc tajului se 'fa lucra pc oaza de d(lua zecimale.

Dupa nurnarul punc telor obj inu tc ~l in ord inea lor descresetnda ciinii sc clasifica : locul I, II, III etc. De obicei [a concursuri dqinatorii locului I sf n t declarat i ~i campioni ai COl t{'goriei de Iucru rcspec t ive.

Prem i ile c onstau in difl'rill' forn;c- de compensare: d iplome, obiectc. surnr- de bani.

In pedigriile ciinilor de rasll. Ctol-anesc german din R.D.G., la parrea descr ipt iva, in Iata !7i sub schema. cjinelui este Insc ris un grup de 5 cifre nrmat e dupa 0 d iagonala de alte 2 r ifr.: (ex. 6547/33). Acest cod cifric reprczinta aprccicrea (in expoz it ii , coucursuri -\,i bnnitari}: tal iei , constttut ici. struc tur ii. carac tcrului. gradului de rczistenta ~i a modulu i in ran' cUm'lf' retine.

In primul rind se prevede perspec tlva ra.spindirii lor Jntr-o mai mare m1l.sur;i tn gospodarille oamenilor ~i a unitll.tilor de stat si cooperatiste pentru paza bunurilor acestora, a. obiectivelor nationale, iar in eel de-al doilea rlnd exist1!. sansa ca pe baza ingineriei genetice, o,sHl.zi tn plina dezvoltare, sa se produca unele mutati! in genofondu1 acestor patrupezi, io directia ridicl!.rii calit1!.tilor lor utile, "pentru ea. acest bun sA fie ~i mal bun".

De fapt, a ameliora ca!itll.tile acestei rase de cHni nu tnseamnll. ell. trebuie 5l1. se actioueze numai asupra pl1rintilor, tuceptnd cu faza de reproducrle pentru a determina modifiell.ri privind structura genetlca a urmasilor lor, ci, trebuie siI. se actioneze :;;i asupra descendentilor lor, de Ia nastere pini'!. ajung tn ta.za de reproductie ~i de valorificare a calit1l.tilor eu care slnt Inzestrati,

Crescl!.torul speeializat poate sA intervina fn muIte momente :;;1 procese genetice din ciclul vital at rasei, insll. se consideril. c!l. in viitor 'ror prezenta importanta

lDai mare Intervenpiile pentru : schimbarea raportulu1 de sexe, transplantul de ovule fecundate ~i insli.mintarec. artifieial!l..

639

Schimbarca raportului dr 'Of. printr-n n con trol continuu al sexulu i. Acest Iucru va duce la [nmulttrea sexulu i a caru i calitiili pot fi exploatate mai bine ~i perioadc mai [ndclu ngate de limp. Controlul ar pu tea fi realizat priu sepamrea din timp a spermatozuizilor care corrtin crornozomul X de eei care corrtin crornozomul Y.

Problema ueterllliI)arii sexulu i 'J Iitor ilor produsi este de subliniat intrucit a proocupat ~i preocupa incli. pe inginerii zoot ehn ist i. Pcntru cfinele-lup problema sexului v iit ori lor cilt!'i are Importanta, deoarece pentru diferite servicii se ~referi!. rnasculi i, jntrue!t icmelele, pc timpul perioadei de gestatic si de aUi.ptare trebuie scoase din serviciu, ceea ce necesita un timp de aproximativ 6 luni pc an. Unele descoperiri in dorneni ubiologiei privind mutat iile genetice ill timpul reproducj iei , Ia unele sper Ii , pot fi ext inse in viitor ~i la specia cauina.

I. S t 0 I k 0 W 5 k i a verificat influenja saruritor de potasiu ~i de calc iu Ia bovine, constatrnd eli. potasiul a.dministrat in hrana acestora determina obt inerea unui numar mai marc de masculi , lar adrninistrind eu trei slpt1l.mini inainte de Iecunriare 0 solutre pe ba7.~ de rnagneziu. sau cu vitamina nleioasa D (care

340

1emele pe baza sarcinitor electrice diferl te pe care ac~tia. Ie an.

De retinu t ca experientele fl!.cu te Ia noi in tarll. pe loturi limitate de eli.tele, carora Ii s-a administrat de la intrare In cAlduri un regim alirnentar ~rat. evitindu-se alimeatele bogate in calciu [lapte, ouA etc.) ;;i tmperecheate cit mai tirziu dupa apal'itia cAldurilor (in a 10-110 12-a:ti) au dus 1a cresterea numlirului de cAlei ma~uli 1a na~tere. cu 1O~ 15%. Aceasta se expliell. prin aceea el!. sarea laslL glandele suprarenale. rn rep~us In aceasta perioada. nesecrettnd hormoni corticosteroizi care au rol tn sl!.rl!.cirea tesu tutilor tn ~ru ri de potasiu care, asa cum s-a. vazut, determina ob1ine- rea unui numll.r mai mare de masculi.

T,rsnsplantul de 01)1416 /6cundate eonstituie un~ din eaile de tnmullbe:;;i rnspindire in lurne a acestei rase, ceea ee dll. posibilitatea ell. de la 0 femela valoroasa sA. se ob1inli. mult mai multi descendentl. Transp~ntu I permite sa fie transporta. te la mari distante. dintr-o fari!. in alta, ovule ieellndate ~i prelevate de la ell.tele eu mare valoare biologicl!.. Ast1el, prof. :;; t e fan poe 9 c u V if 0 r, de la Facultatea de zootehn ie, Buc~re~ti. citeaza in "Genetica animala", editia 1978, ca.zul din 1962. cfnd dou1l. oi din Africa. de Sud, au

642

m1!.re~te absorbtia de calciu) se obt ln rnai rnulte femele. Dr. Lan d rum B. She ttl e s (S.U.A.) a constatat c1l. spermatozoizii sint de doua feIuri: unii eu cap rotund, cu rezistenta sci1zutil la mediul acid, Iar aitii mai mari, cu un cap alungit rezfstent i la mediu acid. Prirnii sint purU.torii cromozomilor Y specifici masculrlor ~i deci daca ei reusesc ~ fecundeze ovulul viitorul produs va fi mascul, Pentru ea sansa de fecundare a ovulului sa revina spermatozoizilor eu capul rotund(celor pu rta tori de cromozomii Y pen tru:maseuli) este necesar ca acest act (fecundarea) ~ aibli. loc fie in timpul ovulatlei, fie dupi!. aceasta, intructt in acest timp in tractusul genital se formeazli. un pH alcalin care permite rniscarea ;;i supravietuirea spermatczoizilor respectivi ~i deci se mareste ~a.nsa fecundli.rii ovulului de catre ei ~i nu de catre cei cu capul ascutit care asa cum s-a arli.tat Slot purtatori de cromozomi pentru femele.

De altiel, S6 pare cil tehniea alegerii sexului viitorului produs din domeniul zootehoiei se ailll. in curs de defini-

tivare. de cli.tre 0 echipa de sase cercetatori japonezi, condusa de dr. R i h a c h i I z una, care a reuslt; sa sepil.re cromozomii pentru masculi de eei pentru

341

da.t na~tere lao doi miei, dintr-o rasl!. englezll., f1i.r! c .. berbecul-ta tli. al eel or dui miei slL fi pl!.rlI.sit Anglia, ovulele fecundate fiind transportate in oviduetul unei iepuroaiee. Pe plan mondial slnt realizate Ji alte cazuri asernanatoare.

Insilminlat'ea artifidaM ;;i inocularea artifieiaill. a ovulelor Ia eli.tele valoroase VOl' constitui doar ctteva dio preoeup1i.rile viitoare ale geneticienilor ~i inginertlos zootehniati, blnetnteles, aceasta mai inseamnll. punerea la punet a unor metode de conservare pe termen lung a sperrnei ~i ovulelor,

1

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->