Sunteți pe pagina 1din 17

SEMIOLOGIE

SEMESTRUL 1
ANUL 1
Semiologia
Disciplina medicinei care se ocupa cu observarea, studiul si interpretarea semnelor si
simptomelor omului bolnav, impreuna cu insusirea metodelor examenului cilinic, a
1 | P a g e
tehnicilor de laborator, pe baza rezultatelor obtinute prin examen clinic, anamneza dar
si a rezultatelor examenelor de laborator.
Simptomul
O tulburare pe care o percepe bolnavul si care il determina pe bolnav sa se prezinte la
medic. Ex: greata , varsaturile, durere, palpitatii, vertij.
Semnul
Modificare evidenta pentru pacient si pentru examinator .
Simptomul este o tulburare subiectiva, pe cand semnele sunt tulburari obiective.
Exemple:
Eritemul zona de culoare rosie la nivelul unui tegument sau mucoasa
cter! culoare galbena, mai ales la hepatite
"ianoza! culoare vanata la nivelul gurii la bolnavii cardiac
Obezitate
Sanatate
! #tare de bine fizic, mental si social si nu consta numai in absenta bolii sau
infirmitatilor
Sindrom
! nclude semen si simptomuri. Exprima o stare patologica, care nu este legata de o
anumita boala, aparand in mai multe boli.
Exemple:
! #imdromul retentiei azotate $ se retine in organism atat apa cat si saruri azotate,
afectand rinichii%
BOALA
Boala
2 | P a g e
! Este o stare particulara a organismului conditionata de o serie de factori cauzatori
$ etiologici% si se caracterizeaza prin modificari locale si generale
Boala poate fi acuta sau cronica
Boala acuta
! reprezinta un episode, de regula unic, de durata relativ scurta & la sfarsitul acestui
episode pacientul isi reia activitatea normala .
Boala cronica
! #uferinta de lunga durata, care determina incapacitate permanenta , partial sau totala,
ce obliga pacientul sa!si modifice modul de viata .
FOAIA DE OBSERVATIE CLINICA
Document medical, didactic, juridic, se foloseste la solicitarea organelor de drept,
sau la expertizarea capacitatii de munca
"apitolele foii de observatie
1. Date informative
2. Date anamnestice
3. Examen fizic
. Explorari functionale
!. Evolutia bolii
". #egimul alimentar
$. %ratament efectuat dar si eficienta lui
&. Epicriza sinteza cazului ! motivele internarii, diagnostic, evolutie, prognostic,
date privind reintegrarea pacientului in societate
'. Date biologice ! temperatura, puls, greutate, diureza $ cantiate de urina pe '(h%,
ingestia de lichide, scaunul, respiratia
3 | P a g e
1(. Evolutia pacientului! se consemneaza temperatura, pulsul si tensiunea
11. Date cu privire la evolutia bolii de baza! ameliorare sau agravare
12. Date cu privire la diureza si transit intestinal
ANAMNEZA
! )otalitatea informatiilor pe care le obinem din dicutia cu pacientul sau cu apartinatorii
acestuia.
Obtinem o serie de date cu privire la debutul bolilor cronice, dar si date cu privire la
diferite stadia ale bolilor.Date cu privire la intensitatea si durata simptomelor, dar si date
referitoare la fenomenele de insotire.
*namneza incepe cu notarea numelui si prenumelui , varsta, sexul, starea civila, profesia,
locul de munca si domiciliul.
)umele trebuie tracut doar din actele de identitate, pasaport etc.
*arsta ne poate orienta in diagnosticul de boala, existand boli mai frecvente in anuminte
decade de viata.
Sexul, la femei predomina lupusul, poliartrita reumatoida sau bolile vezicii biliare. +a
barbate, ulcerul duodenal, crampe la nivelul muschilor, furnizaturi, senzatia de racire.
Domiciliul! exista boli care apar mai des in anumite regiuni. ,usa $ afectiune a glandei
tiroide lipsa iodului! Dr. ) #everin! zona gusogena%
+rofesia! la mineri predomina silicoza $ de depune praf de piatra pe plamani%
,otivele internarii! simptomele dominante, se retin cele mai importante '!- simptomuri
dintre cele mai importante
ISTORICUL BOLII
! O descriere amanuntita a tuturor semnelor si simptomelor de la inceputul bolii si pana
cand pacientul s!a prezentat la spital.
#e imparte in:
! Debut
! Evolutie
! Episod actual
! Descrierea bolilor asociate
Debutul-
! .oate fi brutal $ infarct miocardic% sau brusc in care tabloul clinic se contureaza in
cateva ore $ pneumonia, colica renala%, sau lent caracterizand bolile cornice , la care
pot aparea acutizari: ulcer gastric, ulcer duodenal.
4 | P a g e
.ircumstanta de aparitie-
! /iua sau noaptea, intimpul mersului $ claudicatie intermitenta % sau durerile care pot
apare dupa un efort $angina pectorala! durearea muschiului pectoral, care apare mai
ales la infarct%.
.ronologia si succesiunea simptomelor
! Exista boli ale ficatului in care apare icterul si apoi durerea sau invers.
/ocalizarea
! "onsta in precizarea regiunii anatomice
INTENSITATEA SIMPTOMELOR
n functie de intensitatea simptomelor , vom avea o idee asupra gravitatii bolii.
Evolutia simptomelor poate fi:
! .ontinua
! +rogresiva
! 0ntermitenta
! .iclica
*socierea altor simptome , pe langa simptomul dominant $durerea% putem avea simptome
de insotire $ febra, junghi thoracic, frisoane%. Dar aceste simptome de insotire au valoare in
stabilirea disgnosticului si a evolutiei.
1ntecedentele bolnavului reprezinta fondul biologic al pacientului ce poate fi biologic
$ ciclu menstrual% sau patologic. +a acest fond se adauga boala actuala. *ntecedentele pot fi:
0. +ersonale ! fiziologice si patologice.
'. 2eredocolaterale! antecedente legate de rudele de gradul $ mama, tata, frati, surori%
-. Boli care se pot transmite direct descendentilor, boli genetice 3 sifilis4.
. 1ntecedente care se pot transmite sub forma unor predispozitii 3 malformatii,
alcolism, sifilis4.
Dintre antecedentele personale fiziologice trebuie sa se urmareasca urmatoarele
aspect, cum ar fi nasterea $daca a avut loc la timp, daca a fost premature, daca s!a
desfasurat pe cale naturala sau cezariana%, copilaria $ date cu privire la alimentatie,
alimentare la san sau diversificat% , conditiile de locuit, momentul in care a mers, a
vorbit, adolescent, modul de dezvoltare, menar5a $ primul ciclu menstrual%,
maturitatea, alimentatia, conditiile de lucru.
Dintre antecedentele personale patologice:
0. 1fectiuni anterioare care ar fi putut influenta negative organismul $ tuberculoza,
scarlatina $ glomerulo nefrita acuta%, hepatita.
2. #ujeola
-. Scarlatina boli infecto!contagioase
. 6ebra tifoida
5 | P a g e
1. Bolile degenerative $ ateroscleroza, diabetul zaharat, hipotensiune arteriala%
modifica terenul pe care se declanseaza boala actuala.
2. )rebuie cerute date cu privire la interventiile c5irurgicale majore $ histerectomii!
extirparea uterului%
$. Bolile psi5ice
3. .onditiile de viata si de munca, sunt foarte importante datele cu privire la
locuinta pacientului, nr de locatari din locuinta sau din camera, sau informatii cu
privire la sistemul de incalzire, conditiile de lucru, noxele
4. )rebuie cercetat abuzul de toxice $ cafea, alcool, tutun%.
SIMPTOMELE GENERALE
FEBRA
#e caracterizeaza prin ascensiunea temperaturii& modul de manifestare il urmarim prin
curba febrile, ceea ce presupune ' inregistrari : dimineata si seara.
n functie de gradele de febra se inregistreaza urmatoarele aspecte:
1. Stare subfebrila , intre -5
6
"! -3
6
"
2. Stare moderata , intre -3
6
"! -4
6
"
3. Stare ridicata 3 mare4 , intre -4
6
" (0
6
"
4. Stare de 5iperpirexie 3 5ipertermie4, peste (0
6
"
%emperatura creste in 3 etape-
1. Etapa incipienta 3 de debut4, in care febra creste progresiv, lent. Daca se instaleaza
brusc apare frisonul.
2. Etapa de stare, in care curba febrile atinge maximul , poate sa dureze saptamani sau
luni.
3. Etapa de declin, in care scaderea are loc lent.
Exista mai multe tipuri de febra in functie de cauza lor:
0. 6ebra in platou 3 continua4 -4
6
"! (6
6
", intalnim in pneumonie
'. 6ebra remitenta, in care avem oscilatii de peste 0
6
" ziua sau diurn, dar fara a ajunge
la febrilitate si febra mai mare seara, insotita de frison $ supuratie sau septicemia%
-. 6ebra intermitenta , '!- zile de febra, urmata de 0!' zile afebrile. O intalnim in
litiaza biliara cu angiocolita.
(. 6ebra ondulanta, febra care se instaleaza progresiv, apoi scade progresiv, o intalnim
in leucemii.
.auze ale sindromului febril-
6 | P a g e
! .auze infectioase -
1. nfectii bacteriene
2. nfectii virale
3. nfectii parazitare
! .auze neinfectioase-
1. 7eoplasme $ cancer% renal, hepatic , pulmonar
2. 8oli de sange
3. "olagenoze $ lupus eritematos sistemic%
! Boli endocrine-
1. ,uta
2. .orfiria $ afectiunea intregului organism de cauza hormonala%
! 0ntoxicatiile cu oxid de carbon sau cu 5idrocarburi
CEFALEE
! Este durere resimtita la nivelul capului. .oate aparea episodic sau cronic.
.auze ale cefaleei-
.auze vasculare ! modificari ale tensiunii arteriale, in care cefaleea apare
dimineata si se asociaza cu ameteli, cu fosfene $ musculite negre vazute de pacienti%, acufene
$ pocnituri la nivelul urechilor% , in regiunea occipitala, hipertensiune arterial $9)*%
paroxistica $ apare brusc si cedeaza greu %, in care cefaleea este extrem de intense , si se
insoteste de paloare $ tegumentele la nivelul fetei se albesc% sau dureri precordiale.
ASTENIE
! nseamna scaderea capacitatii fizice si:sau psihice, insotita de o stare de rau generala.
"auze ale asteniei:
0. Surmenajul
'. 7nele tulburari psi5ice
*stenia are ' forme:
1. .entrala 3 astenie psi5ica4
2. 6izica 3 astenie musculara4
7 | P a g e
S0)D#8,7/ DE S7+#1S8/0.0%1#E
0. Sindromul omului sanatos 9 se manifesta prin somn agitat, neodihnitor,
fatigabilitate sau efort intelectual de mica intensitate ce produce oboseala.
'. 1stenie organica: un simptom ce inaugureaza : insoteste o boala.
-. 1stenie de origine infectioasa: apare in bolile infectioase , asociindu!se cu febra
$ virozele se asociaza cu astenie musculara, in tuberculoza sau polifrenita cronica,
astenia este de mare intensitate, in parazitoze intestinale, boli endocrine
$ spasmofilia! lipsa calciului, diabet zaharat, carenta de vitamin 8
0
% boli metabolice
si boli interne! boli cronice ale inimii $ cardiopatie ischemica! manifestare prin
slab aport de sange la nivelul miocardului si valvulopatie! afectari ale valvelor
inimii%, ateroscleroza $ la persoanele varstnice%, insuficienta respiratorie cronica,
insuficienta renala cronica $ astenia se accentueaza progresiv%, anemii cronice, si in
neoplasmele viscerale $ cancere%, in intoxicatii cu metale grele, cu oxid de carbon
dar si in intoxicatii cu alcool.
(. 1stenia psi5ogena! pseudonevrotici $ persoane care mimeaza o nevroza% sau la
persoane anxioase $ care se tem de ceva% sau la persoane cu insomnie.
TRANSPIRATIA
! "resterea secretiei sudorale a pielii! glandele sudoripare isi accentueaza secretia.
*pare prin :
1. .resterea temperaturii corpului
2. +e cale reflexa, avand o origine toxica sau infectioasa 3 trasnpiratia este
abundenta4.
! %uberculoza pulmonara, supuratii osoase! transpiratia apare pe timpul noptii
! 2ipertiroidism secretie de hormone tiroidieni mare! transpiratie in palme si in zona
cefalica
! ,enopauza trasnpiratia este insotita de valuri de caldura, fara sa apara cresterea
temperaturii corpului.
! %ineri cu tulburari neuro!vegetative! transpiratie la nivelul fetei, palmelor, plantelor
$ talpile%, dupa emotii sau factori de stres
! .ordul pulmonar cronic, insuficienta cardiaca congestiva, apar transpiratii indiferent
de temperatura mediului ambiant.
%emperatura rece care apare brusc o intalnim la scaderea tensiunii arteriale brutal.
1. 7lcer duodenal 5emoragic
2. Sarcina extrauterina rupta
3. *aricele esofagiene 3 ruptura4
. Soc in infarctul miocardic acut
8 | P a g e
PRURITUL
Este o senzatie la nivelul pielii de mancarime , care se calmeaza prin reflexul de
scarpinare.
.oate fi:
1. /ocalizat
2. ;eneralizat
3. 0ntermitent
. +ermanent
+rurit localizat-
! #e poate datora unei eruptii cutanate sau poate sa aiba cauze generale
! Diabet zaharat poate aparea prurit la nivelul orificiului auricular extern sau in santul
balano!preputial sau vulvar.
! .ruritul pielii copilului
! .remenstrual
! *lcoolism
! Menopauza
+rurit generalizat-
! n afectiuni alergice $ urticaria%! dermatoza alergica $ cauza! medicamentoasa,
alimentara, intepatura de insecta%
! *fectiuni hepato!bliare , pruritul apare nocturn, din cauza caldurii, ! anunta papartia
icterului
! *fectiuni renale insuficienta renala cronica
! 8oli de sange! leucemie limfatica cronica
! 8oli metabolice! diabet si guta
SETEA
! #enzatia de uscaciune la nivelul mucoasei buco!faringiene
#etea poate fi:
0. De natura psi5ogena 3 potomania4! cauza anumitor boli
'. De natura organica 3 polidipsia4 : cresterea senzatiei de sete
.17<E DE +8/0D0+S0E
0. Diabetici
'. n deshidratari intense produse de transpiratie abundenta
-. ;arsaturi si diaree
9 | P a g e
(. Dupa hemoragii abundente sau interventii chirurgicale
1. )ulburari ale scaunului $ furosemide cresterea )*%
SOMN
! Este o extindere a procesului de inhibitie pe intreaga scoarta cerebrala
)ecesitati fiziologice-
1. .opii : 13=1 5 de somn
2. 1dult :$=' 5 de somn
3. *arstnic :!=$ 5 de somn
INSOMNIA
! <eprezinta imposibilitatea de a dormi suficient pentru refacerea capacitatilor fizice :
psihice.
1. Dificultate de a dormi
2. %rezirea in timpul noptii
3. %rezirea matinala
! .oate sa apara: pasager 3 tranzitor4 sau cronic.
0nsomnia tranzitorie: ! la modificarea orelor de somn, fie prin schimbari de fus orar,
fie la lucrul in ture de noapte.
nsomnia cronica:! tulburari psihice, pacienti depresivi, anxiosi, fie afectiuni organice
$ insomnia cardiacilor, cordul pulmonar cronic%
2ipersomnia: cresterea nr. de ore de somn-
o 1fectiuni febrile, infectioase,
o 1le sistemului nervos central- encefalite, meningoencefalite
o %umori
o 2ipertiroidism
o 0nsuficienta 5epatica
o 2ipersomnie ! apnee: bolnavi obezi care sunt hiperventilati, dorm incontinuu,
se trezesc usor dar readormimediat si care pot prezenta apnee $ lipsa respiratiei
0!' min%, dupa care se trezesc cu senzatia de sufocare.
Somnanbulism! tulburare de comportament care apare in timpul somnului normal,
bolnavul prezinta activitate motorie, sezanda sau cu coborare din pat si plimbare, in
stare de semiconstienta. Episodul nu dureaza mai mult de 01 min.
10 | P a g e
SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
*namneza aduce date cu privire la diferiti factori de mediu implicati intr!o serie de
infectii respiratorii.
.opilarie -
0. #inuzite
'. 8ronsite
-. .neumonii
1dult-
0. 8ronsite
'. .enumonii
-. 8ronho!pneumonii
*arstnici-
0. .atologia respiratorie este aceiasi, dar evolutia mult mai grava.
Diabetul zaharat scade rezistenta la infectii, favorizeaza aparitia tuberculozei, efortul fizic
si intelectual, locuinta cu deficiente de igiena si etilismul, scad capacitatea de aparare a
organismului.
+a fumatorii inraiti, , prin bronsita cronica pe care o produce sunt create conditii pentru
aparitia cancerului bronho!pulmonar.
1. Durere toracica
! *pare brusc , poate iradia in regiunea cefalica sau spre baza toracelui& o putem intalni
in penumonii cand este precedata de febra si frison.
! *pare in faza de inceput a unei pleurezii
! nsotite de dispnee paroxistica, poate sugera prezenta unei pneumonii spontane
$ acumulare de aer intre foitele pleurale%.
2. Durere toracica difuza
! *pare la pahipleurite $ inflamatii la nivelul pleurei! modificari la nivelul ei%, simfiza
pleurei $ pleura devine dura%
! )uberculoza pulmonara , dar si in cancerul pulmonar
! 7eoplasme , poate avea loc invadarea varfului plamanilor, nervilor intercostali si a
plexului brahial, ce determina dureri de mare intensitate cu iradiere pe traiectul
nervilor intercostali.
! Dureri la nivelul toracelui si in cazul nevralgiilor intercostale.
! Dureri pe traiectul nervilor intercostali! zona /oster! aparitia unei zone cu vezicule
eritematoase, rosii, pluriginoase, cu scarpinat
! Dureri toracice dureri mamare! mastite acute $ inflamatii ale glandei mamare! post
partum% sau in cancerul mamar.
! Dureri precordiale si retrosternale intalnim in angina pectoral si infarct miocardic
! Durere de mare intensitate intalnim la nivelul hemitoracelui stang! pericardita acuta
11 | P a g e
! *nevrism disecant de aorta $ intre tunicile aortei se insumeaza sangele si reuseste sa se
dezlipeasca , in timp procesul prograseaza ajungand la ruperea peretelui%
! #patial interscapulo vertebral stang, durerile ne indica prezenta stenozei mitrale.
! Dispnea se manifesta ca o dificultate in respiratie& este inspiratorie si respiratorie. 7r.
normal pe minut este de 02 respiratii . *tunci cand creste! polipnee. #ub acesta valoare
bradipnee.
! 8radipnee inspiratorie! determinate de obstructia cailor aeriene superioare! obstacol
din interiorul acestora ! corp strain, edem glotic, laringita striduloasa $pacientii cand
tusesc si inspira aerul produc un sunet ca un fornait%, tumoare la nivelul laringelui sau
la nivelul traheei, sau din exterior, are loc fie prin comprimarea traheei sau bifurcatia
acesteia in cazul unui sindrom mediastinal.
3. 0nspectia toracica
! ne poate arata o serie de modificari globale simetrice sau asimetrice
%orace enfizematos: torace de forma cilindrica sau de butoi, creste diametrul
antero!posterior al toracelui, avand tendinta de a de egaliza cu diametrul
transversal. =osele supraclaviculare dispar, gatul pare infundat.
%orace convoid: se caracterizeaza printr!o deschidere mai mare a aperturii
inferioare $ baza toracelui%, in ascite voluminoase $ ciroze%
%orace globulos: se mareste apertura superioara, la tineri cu tuse cronica
iritativa.
%orace infundibuliform! sternul se infunda
%orace scifoscoliotic! cifoza si scolioza coloanei toracice, boala Morb .ott
$ tuberculoza osoasa la nivelul scheletului osos%, in timp plamanii nu mai
functioneaza , apare cordul pulmonar cronic.
SEMNE SI SIMPTOME IN PATOLOGIA
APARATULUI CARDIOVASCULAR
*namneza , are o deosebita importanta si retine momentul de debut, modalitatea de
debut $ lent, brusc, insidios%:
+ent, in angina pectoral la eforturi mari
8rusc in infarctul miocardic acut
*ntecedentele personale patologice , daca exista avorturi spontane ne poate orienta
spre diferite boli congenitale $ sifilis congenital%, o serie de infectii $ sifilis, septicemia,
scarlatina%, boli metabolice !diabet zaharat.
Durere de natura coronariana
0sc5emie miocardica
12 | P a g e
! durerea are carcater constrictive, compresiune, localizata retrosternal& poate sa
iradieze spre gat, umarul stang, brat, antebrat, pe marginea cubitala pana la degetele (
si 1.
1ngina pectorala

! durerea apare la efortul fizic, dupa o perioada de la inceperea acestui effort si
inceteaza la cateva minute dupa incetarea efortului.
0nfarct miocardic
! localizare ca si durerea din angina pectoral, intensitate mai mare, in unele cazuri este
atroce, sfasietoare. .oate sa apara in repaus sau in somn& poate sa nu fie influentata de
administrarea de nitroglicerina $ administrare sublinguala%.
Durere pericardica
! localizata in aria matitatii cardiac, are caracter de arsura, de regula se calmeaza in
pozitie sezanda, cu toracele aplecat anterior, poate sa iradieze in membrul superior
stang.
Durere de origine aortica
! anevrism disecant de aorta, apare brusc, la un pacient cu hipertensiune arterial,
senzatie de rupere, torsiune, situate retro!sternal iradiata inter scapula!vertebral&
durerea cedeaza greu si numai la opiacee $ mialgii%.
Dispnea
! cuprinde toate modificarile de frecventa, intensitate, ritm de respiratie.
Dispnee de efort
! polipnee, pacientul constata dificultate respiratorie , la efortul pe care anterior putea sa
il efectueze fara dificultati. #e accentueaza progresiv, apare la eforturi din ce in ce mai
mici.
8rtopnee
! scaderea dispneei in momentul in care toracele pacientului se ridica din pozitie
verticala.
Dispnee paroxistica
13 | P a g e
! apare in accese nocturne, imbraca aspectul astmului cardiac, iar in cazurile grave,
edem pulmonar acut $ dispnee "he>enne! #to?es%& insuficienta cardiac grava,
ateroscleroza cerebrala.
+alpitatiile
! perceperea de catre pacient a propriilor contractii cardiace intr!un mod dezagreabil.
.ot sa apara in cursul efortului fizic la pacientii sanatosi, stari emotionale sau
anxietate. .alpitatiile tranzitorii dureaza cateva secunde. .ot sa apara pathologic, in
cazul tulburarilor de ritm sau de conducere, durata mare, regulate sau neregulate! pot
sa apara noaptea sau in repaus. .ot determina o stare de anxietate.
%usea
! apare in cazul efortului fizic si are aceiasi semnificatie ca si dispnea.
%usea seaca
! iritativa, este determinate de stenoza pulmonara, din insuficienta ventriculara stanga,
sau stenoze mitrale stranse , in valvulopatii, in care se produce dilatarea importanta a
atriului stang, se comprima bifurcarea traheei, apare pe bronhii si pe nervul recurent
stang si apare tusea ragusita bitonala. n pericarditele acute, lichidul fiind abundant ,
tusea este seaca, iar in edemul pulmonar, tusea se insoteste de expectoratie rozata,
spumoasa.
6ebra
! infarct miocardic, endocardita infectioasa, la un bolnav care are o valvulopatie sau
tromboembolism pulmonar& poate sa apara in lupus eritematos sistemic, septicemia.
Sincopa
! .ierdere tranzitorie a cunostiintei care apare brusc , datorata reducerii fluxului
sanguine cerebral. n cele cardiac, apare in obstacole in calea ventriculului stang, in
stenoza aortica, in obstacole in evacuarea ;D, in tetralogia =allot, hipertensiune
pulmonara primitive, in obstacole la nivelul cailor de umplere ale cavitatilor cardiac:
tumori obstructive stangi sau drepte, mixoame& tulburari de ritm paroxistice.
+uls
! l determinam acolo unde artera este cat se poate de superficiala si unde exista un plan
osos.
14 | P a g e
o %a5icardic! peste 46: min in repaus.
o Bradicardic! sub 26: min .
o )eregulat! fibrilatie arterial
o 1mplu! cu unda rapida! insuficienta aortica
o 6iliform! abia perceptibil! tahicardic, cu amplitudine redusa si care apare in
hipotensiunile arteriale si starile de soc.
o Bigeminat! unde de puls si la un interval scurt inca o unda, in extrasistole.
Soc apexian
! se depisteaza prin palpare, in spatial 1 intercostal stang, pe linia medio!claviculara.
Stenoza mitrala
! constatam un freamat diastolic, la nivelul apexului& un freamat sistolic in insuficienta
mitrala.
+ercutia inimii
! cresterea dimensiunilor ventriculelor pentru a realiza modificarea ventriculelor
,atitatea cardiac
! marginea dreapta la nivelul marginii drepte a sternului. Marginea stanga descrie un arc
de cerc care incepe de la locul de insertie cu coasta a -!a pana la nivelul socului apoxian&
dispare in enfizemul pulmonar.
1scultatia inimii
! .entru a diagnostica unele afectiuni cardiace:
=ocalul aortic! spatiul ' intercostal drept
=ocalul pulmonar! spatial ' intercostal stang
=ocalul tricuspidian! spatial ( paresternal drept sau baza apendicelui sifoid
=ocalul mitral! la nivelul socului apexian
SEMNE SI SIMPTOME IN PATOLOGIA
DIGESTIVA
15 | P a g e
*namneza este importanta, datele personale, varsta, intre '6!(6 de ani predomina
acalazia& in jurul varstei de 26 de ani ulcer gastric. ntre -1!26 de ani predomina ciroza
biliara, ulcer duodenal mai frecvent la barbati.
+rofesia! expunerea la noxe.
Durere abdominala! determina afectiuni la nivelul peretelui abdominal sau
leziuni ale viscerelor abdominale.
Durere parietala! afectiuni infectioase $ zona /oster% , abcese sau flegmoane
ale peretelui, hematom la nivelul musculaturii abdominale.
Durere vie, violenta! localizata la nivelul unei zone herniene, oprirea
tranzitului, greturi, varsaturi, poate sa sugereze o hernie sau o eventratie
strangulara.
.olica! durere violenta, persistenta! colica intestinala! se carcaterizeaza prin
dureri cu caracter constructive , durere violenta, poate sa iradieze in regiunea
mezogastrica $ periombilicala%, se insoteste de borborisme, flatulenta sau
senzatie imperioasa de defecatie.
Durere din pancreatita! violenta, localizata in etajul abdominal superior cu
iradiere in bara, transversal, cu varsaturi si stare de soc.
Durere in peritonita! violenta, la inceput intensa intr!o anumita regiune,
abdomen imobil, nu participa la miscarile respiratorii si este dureros la
decompresiunea brusca! manevra 8loomberg.
Durere din ulcer gastric sau duodenal! localizata in regiunea epigastrica, are
aspect de crampa, poate sa iradieze in hipocondrul drept sau posterior, se
accentueaza la ingestia de alimente ce stimuleaza secretia gastrica si se
calmeaza la administrarea de alcaline.
*arsaturile! reprezinta evacuarea continutului gastro!intestinal pe gura, pot fi
resturi alimentare, acide cand contin suc gastric, biloase cand contin bila sau
fecaloide $ in ocluzia intestinala si fistulele gastro!colice%. .ot sa fie de cauza
centrala sau periferica. "ele centrale apar ca urmare a stimularii centrului vomei
din bulb, apar varsaturile in jet. "ele periferice fie prin tulburari la nivelul
urechii medii& de asemenea in urgente medicale acute: apendicita acuta,
colecistita acuta, ocluzie intestinala sau peritonite acute, in bolile cardiace
16 | P a g e
infarctul miocardic, in stenoza pilorica sunt abundente, verzui, cu miros de
fermentatie care se datoreaza resturilor alimentare.
AMETELILE SI VERTIJUL
1metelile
! #enzatie de nesiguranta in mers, de incetosare a vederii in orto!statism.
#unt frecvente la pacientii nevrotici, dar apar si la pacientii cu tulburari organice.
Exemple:
*teroscleroza cerebrala
.acientii varstnici
8oli ale valvelor aortice
9ipoglicemie
.acientii cu hipertensiune arterial
.oate dura zile, ore sau cateva saptamani. =recvent sunt intermitente.
*ertijul
! O senzatie iluzorie de rotire a obiectelor din jurul pacientului sau rotirea pacientului
insusi.
! ;ertijul este rotator! senzatia de rotire poate fi pe vertical sau orizontala
! "auzele pot fi central sau periferice. "ele central se datoreaza unor leziuni la nivelul
nucleilor vestibulari. "ele periferice se datoreaza leziunilor aparatului vestibular
membranos si se asociaza cu surditate.
EXAMINAREA FIZICA
@n diagnostic se bazeaza pe anamneza si pe examenul obiectiv care are la baza (
metode:
! nspectia
! .alparea
! .ercutia
! *uscultatia
17 | P a g e