Sunteți pe pagina 1din 39

Imaginea joac un rol extrem de important n viaa

omului. Peste 90% din informaiile pe care le primete creierul


sosesc prin intermediul vederii i mai mult de jumtate din
activitatea creierului este consacrat prelucrrii semnalelor
vizuale. Imaginea face ct o mie de cuvinte. De aceea cei care
vor s influeneze masele apeleaz tot mai des la imagine.

Majoritatea instituiilor i majoritatea oamenilor caut
astzi s-i promoveze o imagine ct mai bun, chiar dac ea
nu corespunde realitii. Imaginea reprezint cel mai simplu
mijloc de manipulare, iar pornografia, dup cum se dovedete,
face i ea parte dintre aceste mijloace de manipulare, susinut
fiind de sumele fabuloase pe care le vehiculeaz.

Faptul c revistele pornografice se vand, faptul c si- te-
urile pornografice de pe internet sunt accesate de foarte muli
vizitatori, faptul c filmele pornografice sunt vizionate de foarte
muli oameni, faptul c televiziunile care emit programe
pornografice au un rating foarte mare, ne-ar putea face s credem
c nu numai in mediul extern, ci i in capul oamenilor exist un
mic demon care de abia ateapt s fie ispitit .

Dar faptul c accesarea produselor pornografice nu ine
seama de gradul de educaie, cci chiar i oameni foarte educai
se intampl s acorde un anumit interes pornografiei i
perversiunilor sexuale, demonstreaz c problemele cu care
suntem confruntai sunt mult mai complicate.
De la revoluia artistic i de la micarea social care
negau orice valoare, s-a trecut foarte uor la revoluia sexual.
Prin negarea tuturor valorilor etice i morale, s-a ajuns nu
numai la liberalizarea sexual, ci i la o sexualitate slbatic,
dup cum arat Vance Packard (jurnalist american). Apariia
anticoncepionalelor i a posibilitilor de tratament a majoritii
bolilor cu transmitere sexual au dus la o liberalizare uluitoare
a sexualitii. Astfel, dup cum arat D. Folscheid ( profesor universitar),
7% dintre americani declar ca au avut peste 50 de parteneri pe
an, iar 5% dintre francezi declar c au avut peste 100 de
parteneri pe an.
Dac pan la mijlocul secolului trecut perversiunile
sexuale erau considerate tulburri psihice, incepand cu anii '
'70 majoritatea lor au fost scoase din randul bolilor psihice.
Exhibiionismul i voyerismul nu mai sunt considerate ca
tulburri psihice. Majoritatea ziarelor i tele- viziunilor au
devenit mai nou pline de exhibiionism, de voverism i de
pornografie.
Sexul a devenit o afacere foarte profitabil. Dac in 2004 s-
au produs in intreaga lume 3 500 de filme clasice, in acelai an s-
au produs peste 11 000 de filme porno. i lucrurile merg din ce in
ce mai ru, sau, pentru pentru cel care le conduce, ele merg din ce
in ce mai bine, deoarece dac in 1983 cifra de afaceri a industriei
porno era de 6 miliarde de dolari, in 2005 ea era de 40 de miliarde
de dolari.
Revoluia sexual s-a rspandit ca un virus al minii, iar
industria sexului s-a dezvoltat foarte mult folosindu-se de faptul c
instinctul sexual este inscris in structura fiinei umane. Unii
geneticieni, cum ar fi R. Dawkins, susin c singurul scop al viului
este s se reproduc, iar psihanalitii susin c instinctul sexual
este cel care domin, de fapt, fiina uman.
Se constat c omul contemporan este foarte receptiv la
imagine i la sex, el neputandu-i modera prea uor pornirile sale
sexuale i de aceea s-a i rzvrtit impotriva restriciilor care ii erau
impuse.
Pe de alt parte, industria sexului s-a dezvoltat foarte mult
din cauza faptului c societatea postmodern pe care i-a construit-
o omul zilelor noastre nu-i mai impune restriciile pe care le impunea
societatea modern bunicilor notri, iar pornografia, fiind un virus
informaional care ptrunde foarte uor in creier, se rspandete cu
o vitez extraordinar, prin complicitatea mijloacelor de comunicare
in mas.
Astfel, ne-am trezit inundai de violen, de exhibiionism i
de pornografie. Dei criza sexual nu este singura criz de care
sufer societatea postmodern, totui ea are o importan foarte
mare deoarece ea pune in discuie baza societii umane, adic
familia i sntatea viitoarelor generaii.



Pan la apariia internetului, industria pornografic era
destul de limitat in efectele sale, din cauza franelor sociale i
psihologice, ins accesibilitatea, disponibilitatea i anonimatul
presupuse de experiena virtual au condus la o adevrat
explozie a produciei i a consumului de pornografie:

- peste patru milioane dintre toate web-site-urile (12%) sunt
dedicate pornografiei (420 milioane de pagini);

- zilnic, in America sunt 65 milioane de c utri pentru
pornografie (25% din totalul cutrilor pe internet),
transmiandu-se 2,5 milioane de mail-uri cu coninut sexual;

- producia de filme pornografice pe an a crescut de la 1300
(1988) la 13 588 (2005), cu o cretere a vanzrilor de la 405
mii. filme vandute in 1992 (1,6 miliarde dolari) la 957 mii.
filme vandute in 2005, in valoare de 3, 62 miliarde dolari.








Aa cum afirm Leiblum i Doring, nivelurile personale de
inhibiie, controlul social, precum i lipsa de parteneri dispui i de scene
sexuale care pot limita activitatea sexual in contexte de zi cu zi, sunt
depite in spaiul cibernetic. Este uor ca dorinele latente s fie realizate in
spaiul virtual, sexualitatea pe Internet poate, aadar, s serveasc ca un
catalizator.
O alt problem grav pe care o ridic internetul este imposibilitatea
de a controla accesul minorilor, lucru care, intr-o anumit msur, se putea
realiza in cazul pornografiei tiprite. In acest context, victimele principale ale
tirului mesajului pornografic sunt copiii i adolescenii:
- varsta medie a primei vizionri de pornografie in America este de 11 ani;
- 90% dintre copiii cu varste cuprinse intre 8-16 ani au vizionat pornografie
online;
- copiii intre 15 i 17 ani constituie cel mai larg grup de vizitatori ai site-
urilor pornografice pe internet;
- in 2001, 31% dintre copiii de varst 10-17 ani care au calculatoare acas
(adic 24% dintre toi copiii in varst de 10-17) au spus c au vizitat un
site pornografic;
Tot in 2001, un studiu realizat de psihologi sociali de la London
School of Economics a artat c 9 din 10 copii (cu varsta cuprins intre 11-
16) au vizualizat pornografie pe internet.
Un indicator uimitor al accesibiliti copiilor la pornografie il
reprezint faptul c Nielsen//NetRatings deja include in statisticile lor
demografice ale aa-numitului trafic de aduli (pornografie) copiii incepand
cu varsta de doi ani.
In Romania, conform studiului UE Kids Online II19% dintre copii au
fost expui la imagini online cu coninut pornografic. Dar, inand cont c
85% dintre copiii romani au acces la internet in propria camer, e probabil
ca ponderea copiilor i adolescenilor care consum pornografie s fie cu
mult mai mare.
Aceasta in condiiile in care 28% dintre copiii romani au mrturisit
c au fost hruii sexual prin SMS i 52% dintre copiii participani la studiu
au mrturisit c au fost agresai pe internet sau in afara lui.
Dei copiii nu sunt pregtii psihologic, hormonal i organic
pentru a inelege ce inseamn i a tri un act sexual, imaginile
pornografice se vor inscrie in corpul amigdalian al creierului emoional ca
nite tipare fr cuvinte.
Astfel c, atunci cand se vor maturiza, vor tinde s-i insueasc
acele atitudini i comportamente sexuale care se inrudesc cu cele inscrise
deja in memorie, dei acestea sunt, cel mai probabil, deosebit de
traumatizante. Aceasta dac copiii nu ajung ei inii dependeni de
pornografie, fixandu-i prin masturbare comportamentele deviante, predate
de programul pornografic urmrit.




Nici pentru aduli lucrurile nu stau prea bine din punctul de
vedere al discernmantului. Aceasta pentru c mesajul pornografic
are capacitatea de a ocoli neocorte- xul, adic gandirea, acionand
direct asupra creierului emoional.
Astfel c excitaia sexual va fi stimulat inainte ca
neocortexul s poat rspunde raional, dand semnalul de
retragere, de evitare a acestui inamic de ordin neuropsihologic.
Aceasta este, de altfel, principala ingrijorare a majoritii
cercettorilor: pornografia submineaz libertatea de contiin,
consimmantul individului prin capacitatea pe care o are de a
excita cu putere i a crete nivelul de anxietate pan la gradul la
care controlul raional al comportamentului devine foarte dificil de
realizat.
Omul ajunge s fie dominat de impulsurile iraionale ale
incontientului, de fora instinctului de aprare i reproducere. De
fapt, chiar acesta este mecanismul de baz pe care il pune in
micare pornografia: deviaz energia sexual care, potrivit firii, ar
trebui s fie investit in relaia afectiv cu soul sau soia in scopul
procrerii.










In schimb, pornografia induce o stare euforic similar cu
cea produs de drog. Cci, intr-adevr, pornografia acioneaz pe
aceleai zone corticale ca i cocaina i heroina, producand
dependen.
Adic, in lipsa excitaiei sexuale produse de pornografie,
sunt trite tot mai intens strile de sevraj - depresia i anxietatea,
durerile de cap, nelinitea i irascibilitatea. Omul se simte tot mai
puin motivat de alte comportamente decat cele care produc
excitaie sexual, in spe consumul de pornografie. Aadar, prins in
lanurile dependenei, consumatorul de pornografie este constrans
psihologic i organic s continue consumul, chiar dac constat c
acesta i-a distrus sntatea, familia i viaa.
Pornografia este ins mult mai nociv decat drogul pentru
c produce nu numai dependen i dereglri organice, ci i grave
deviaii mentale. In numai cateva sptmani, experimentele de
laborator demonstreaz c, prin vizionarea de filme pornografice, se
pot modifica mentaliti, atitudini i comportamente invate de-a
lungul intregii viei. La limit, pornografia poate transforma in
violator in serie sau in criminal un individ panic, cu nivel social i
intelectual ridicat.








Cnd vizionarea pornografiei crete pn la nivelul
dependenei, 40% dintre dependenii de sex" i pierd soii. In cazul
tinerilor necstorii, vizionarea materialelor pornografice reduce
dorina de a ntemeia o familie i a avea copii. Plcerea facil, fr
investiii emoionale devine singurul scop al individului.
Vizionarea materialelor pornografice submineaz relaiile dintre
so i soie, provocnd mult suferin amndurora.

Brbaii mrturisesc c-i iubesc mai puin soiile dup
perioade lungi de vizionare (i dorire) a femeilor reprezentate in
materialele pornografice.De asemenea, expunerea intens la
pornografie ii determin pe brbai s-i considere perechea mai puin
atrgtoare, s fie mai puin mulumii cu afeciunea, infiarea fizic
i comportamentul sexual ale acesteia.
Obinuina cu stimularea sexual intens produs de
pornografie conduce la plictis i insatisfacie sexual in cazul femeilor
i brbailor care vizioneaz astfel de materiale.
Totodat se condiioneaz viziuni mai ingduitoare asupra
relaiilor sexuale extraconjugale i o atitudine recreativ privind
sexualitatea, crescand astfel probabilitatea de a cuta plcerea sexual
in afara csniciei.

Expunerea prelungit la pornografie favorizeaz nu numai
nemulumire, ci chiar aversiune fa de afeciunea soului.
Incep s-i fac apariia atitudini cinice fa de dragoste,
iar plcerile sexuale mai mari se consider a putea fi obinute fr
afeciune fa de parteneri.
Aceste efecte sunt valabile atat pentru brbaii, cat i
pentru femeile care au avut o expunere prelungit la pornografie,
cu consecina c scderea satisfaciei sexuale este cauzat de
nemulumirea crescut fa de comportamentul sexual normal al
soului".
Soul sau familia in general devin principala piedic in
satisfacerea obsesiilor sexuale. Cellalt, soul sau soia, care nu au
contact cu pornografia, sesizeaz la un moment dat problema i
incearc s fac tot posibilul pentru a-i salva csnicia.

Unele persoane riposteaz, amenin cu divorul, altele se
lupt s-i schimbe infiarea, s se ingrijeasc mai mult, iar altele
se resemneaz, rbdand mai mult pentru copil sau pentru a salva
imaginea de stabilitate a unei familii care aduce, din pcate, mai
mult suferin i nefericire decat sprijin i implinire.



In prima faz, consumatorii de pornografie sunt captai de
materialele pornografice. Odat interesai, aceti oameni simt nevoia s
se intoarc iari i iari la ele, dorind s vad din ce in ce mai multe
astfel de materiale.

Acestea par s aib un efect sexual stimulativ sau afrodisiac
foarte puternic (n.n.: crete excitaia sexual corelat cu modificri
semnificative ale activitii hormonale), urmat de eliberarea sexual, cel
mai adesea prin masturbare. Pornografia le ofer o imagistic foarte
excitant i puternic, pe care acetia i-o readuc frecvent in minte i in
juiul creia brodeaz, imaginar, o mulime de scenarii.

Odat ajuni dependeni, aceti oameni nu se mai pot debarasa
singuri de dependena lor, in ciuda multor consecine negative aprute
in viaa lor, ca divorul, pierderea familiei i problemele de ordin penal
(ca agresarea sexual, hruirea sau abuzarea altor persoane de la locul
de munc).


Sergentul Bob Navarro, un investigator cu experien
indelungat in industria pornografic, din cadrul Departamentului
de Poliie din Los Angeles, observ:

Dac m credei sau nu, cu cat nivelul de educaie este
mai ridicat, cu atat sunt aceste persoane mai inclinate s devin
dependente de aceste materiale - i, bineineles, cu atat mai muli
bani simt nevoia s cheltuie pe ele.

Muli oameni au mrturisit c au ajuns la un grad extrem de
dependen fa de aceste materiale, pan intr-acolo incat ii
irosesc intreaga lor via cu acest lucru: stau ore intregi s se
masturbeze in faa unor materiale pornografice i ajung s aib
nevoie de materiale din ce in ce mai puternice, mai explicite i mai
dure, care s le ofere satisfacii i mai mari.

Ca un alcoolic sau ca un dependent de droguri, aceste
persoane caut acea plcere maxim i au nevoie de mai mult,
pentru a rmane la acel nivel la care se simt OK.














Cea de-a doua faz e reprezentat de efectul de escaladare. Odat
cu trecerea timpului, dependenii simt nevoia s vad materiale sexuale
din ce in ce mai dure, mai explicite, mai deviante i mai ciudate, pentru a-
i atinge apogeul de plcere i a ajunge la punctul lor de stimulare
sexual.

Toate acestea amintesc de persoanele suferinde de dependena
de droguri. Cu timpul, aproape in toate cazurile apare o nevoie crescand
pentru un stimulent tot mai puternic, pentru a atinge acelai efect iniial.

Dac soiile sau prietenele acestor brbai se implicau i ele in
aceste activiti, ulterior ii puneau partenerii s fac activiti sexuale
din ce in ce mai bizare i mai deviante. in multe cazuri, acest lucru ducea
la o ruptur in relaie, atunci cand femeia refuza s mearg mai departe -
deseori ajungandu-se la conflicte, desprire sau divor.
Faptul c sunt cstorii sau c au o relaie cu un partener
sexual care este de acord s se implice i el in activitile respective
nu rezolv problema. Dependena lor i efectul de escaladare -
aceast cretere vertiginoas a dependenei - este cauzat in special
de imagistica sexual puternic din mintea lor, implantat acolo in
urma vizionrii materialelor pornografice.

Deseori, dependenii prefer aceast imagistic sexual,
insoit de masturbare, in locul actului sexual in sine. Acest lucru le
diminueaz aproape intotdeauna acestor persoane capacitatea de a
iubi i de a-i exprima afeciunea fa de partenerul lor, in relaiile
intime.
Fantezia domin totul, spre marea durere i dezamgire a
partenerului lor. Dorina sexual le este deviat suficient cat s nu
mai fie interesai de persoana de lang ei. Iar partenera sesizeaz
acest lucru foarte uor, simindu-se deseori foarte singur i
respins.
Cea de-a treia etap este desensibilizarea. Materiale
pornografice (cri, reviste i/sau filme/materiale video), care
iniial erau percepute ca ocante, ca inclcand nite tabuuri,
ilegale, respingtoare sau imorale, dei erau in acelai timp
excitante, au ajuns cu timpul s fie vzute ca acceptabile i
comune.
Activitile sexuale prezentate in materialele
pornografice respective (indiferent de gradul lor antisocial sau
deviant) cpt aerul unor lucruri legitime.
Sentimentul care predomin din ce in ce mai mult este
acela c toat lumea face asta, iar acest lucru le permite i
persoanelor in cauz s o fac, chiar dac activitatea respectiv
este, poate, ilegal i opus convingerilor lor morale anterioare
i normelor personale de conduita.




Cea de-a patra faz este o tendin din ce in ce mai mare de a
pune in aplicare comportamentele din materialele pornografice
vizionate de consumatori in mod repetat, inclusiv promiscuitatea
compulsiv, exhibiionismul, actul sexual in grup, voyeurismul,
frecventarea saloanelor de masaj, actele sexuale cu copii minori,
violul i provocarea durerii asupra propriei persoane sau asupra
partenerului in timpul actului sexual.
Acest comportament se transform adesea intr-o
dependen sexual in care dependentul se trezete blocat intr-o
situaie pe care nici nu o poate schimba i din care nici nu poate iei,
indiferent de consecinele negative
din viaa lui.
Multe exemple de efecte negative cauzate de folosirea
pornografiei provin din activitatea privat sau din clinici a
psihoterapeuilor, medicilor, consilierilor i a avocailor. In aceste
domenii, ajungi fa in fa cu oameni care sufer mult i se gsesc
intr-o situaie foarte dificil. Iat cateva exemple care ar putea fi
ilustrative in acest sens:





MRTURIE:

Intr-o dup-amiaz, acum civa ani, viceprimarul Los Angeles-
ului, un brbat de 46 de ani, a mers s vizioneze un film pornografic la
un cinematograf din vestul oraului. In timp ce viziona filmul, a ajuns
s fie att de excitat, nct a nceput s-1asalteze sexual pe un
spectator de lng el. Persoana respectiv era un ofier sub acoperire,
de la secia de moravuri a brigzii de poliie a oraului. Viceprimarul a
fost arestat, i s-a fcut cazier i a fost gsit vinovat n procesul care i s-
a intentat ulterior. Acest distins funcionar public i-a prsit postul
dezonorat i umilit, cu o carier ruinat;

MRTURIE:

Un brbat de 36 de ani, cstorit, cu studii universitare, angajat
i cu o situaie financiar foarte bun, era dependent de pornografie i
masturbare i frecventa saloane de masaj, unde ntreinea acte sexuale
pltite. Avea o csnicie excelent i patru copii. Dei se simea vinovat
din cauza implicrii lui n relaii sexuale ilegale, care erau contrare
valorilor lui religioase, etice i personale i care i puteau perturba grav
csnicia dac se afla despre ele, continua s le practice, chiar dac,
raional vorbind, nu dorea acest lucru.
Din majoritatea studiilor de specialitate rezult c pornografia este
ntotdeauna asociat cu suferina, ndeosebi cea de ordin psihic, dar i cu
boala trupeasc.
Mai cu seam in cazul brbailor, pornografia creeaz un handicap
sexual. Dei femeile sunt mai puin atrase de pornografie decat brbaii, din
pcate, i ele sunt de multe ori victimele consumului. Filmele pornografice
degradeaz femeile prin scenele de mit al violului acceptat", care descriu
femeile ca fiind violate, dar care, in cele din urm, gsesc plcere in aceast
experien. Aceste scene favorizeaz convingerea c femeile de fapt, vor"
s fie violate.
Fa de brbai, femeile tind s considere pornografia mult mai
degradant pentru femei. Cand tinerii dintr-un grup de studeni au fost
intrebai despre sentimentele lor fa de pornografie - 72% dintre femei i
numai 23% dintre brbai au declarat c sentimentele lor sunt negative. Mai
mult decat atat, la intrebarea dac pornografia este degradant, aproape
90% dintre tinerele femei i numai 65% dintre tinerii brbai au fost de acord
c pornografia este degradant.Dup o expunere prelungit la pornografie,
mai ales brbaii, dar i femeile, nu mai consider violul ca pe o fapt
penal.
Fie c cred sau nu c pornografia este degradant, femeile care
vizioneaz pornografia se angajeaz in mod regulat, fr s vrea, intr-o
form de autodegradare: ele dezvolt o imagine negativ a propriului corp
pentru c nu se ridic la descrierile din materialele pornografice.
Expansiunea pornografiei n vieile multor copii i adolesceni
are un impact mult mai puternic dect contientizeaz majoritatea
adulilor. Pornografia deformeaz dezvoltarea sexual sntoas a
tinerilor care vizioneaz aa ceva; ea este folosit ca instrument al
exploatrii copiilor i adolescenilor. "
Prinii nu tiu de implicarea copiilor lor n pornografie.

Un studiu efectuat pe un eantion de 1,300 de fete, cu varste
cuprinse intre 8 i 13 ani, a descoperit c, in cazul celor implicate in
cybersex, 95% dintre prini habar nu aveau de aciunile copiilor lor.
In cadrul unui studiu finanat de ctre Congresul SUA prin
intermediul Centrului Naional pentru Copiii Disprui i Exploatai
(National Centerfor Missing and Exploited Children), autorii au ajuns la
concluzia c materialele sexuale explicite de pe internet sunt foarte
sacaitoare i pot fi intalnite in mod cu totul intampltor, fr niciun fel
de intentie in decursul cutrii unor materiale de natur total diferit sau
la deschiderea e-mail-ului.
Intr-un studiu mai recent al acelorai autori, 34% dintre
adolesceni au declarat c au intalnit pe internet materiale cu coninut
sexual nedorit, procent care pare s fi crescut cu 9% in ultimii cinci ani.




Mai devreme sau mai tarziu, majoritatea consumatorilor de
pornografie ajung s-i doreasc din toat inima s se poat elibera de
aceasta, de iadul in care s-a transformat viaa lor. Lucrul nu este ins chiar
atat de simplu, cci, odat ajuns dependent, nu mai este suficient s vrei
s te poi lsa, trebuie s afli i voina sau puterea s faci acest lucru. Cu
alte cuvinte, ai nevoie de ajutor. De aceea s-a i dezvoltat atat de mult in
ultimii ani psihoterapia dependenei sexuale.

Dependena inseamn, in primul rand, dereglarea unor sisteme
corticale, cum ar fi cele ale produciei de dopamin, noradrenalin i
serotonin. Nici o alt activitate nu te mai poate motiva suficient in afara
comportamentului care a generat dependena, in cazul nostru vizionarea
de pornografie sau orice fantasm sau act care mai poate induce excitaia
sexual.

Cci, relaiile conjugale fireti nu mai spun mare lucru
dependentului de sex. Apoi, problemele pe care le ridic consumul de
pornografie sunt de natur psihologic: scderea respectului de sine,
izolarea social, pierderea capacitii de comunicare i, mai presus de
toate, reveriile i comarurile erotice care nu mai dau pace minii. Ce
putem face?



In Romania, nu s-a dezvoltat inc psihoterapia dependenei de
sex, astfel incat e mai greu de aflat o persoan potrivit s acorde un real
ajutor. De altfel, dup cum observa Patrick Carnes, riscul ca inii
terapeuii s ajung dependeni de sex e destul de mare, in condiiile in
care se afl permanent in contact cu persoane obsedate de acest lucru.

Dar romanii au un avantaj in faptul c tradiiile i credina, mediul
natural i relaiile comunitare nu au fost cu totul distruse. inc mai exist
repere ale normalitii, mai ales in direcia relaiilor dintre oameni, care
sunt mult mai vii i mai omenoase decat in Occident.
Cu toate acestea, dat fiind agresivitatea acestui tip de
dependen, e bine de tiut care sunt cateva dintre concluziile la care a
ajuns cercetarea occidental in domeniu, atat in ceea ce privete
tehnicile psihoterapeutice, cat i factorii de risc. Vom incepe cu cei din
urm pentru c sunt mai uor de evitat, putand constitui un punct de
plecare in cadrul terapiei.





Factorii alimentari

Epuizarea sexual pe care o provoac pe termen lung pornografia
i masturbarea inseamn apariia unei disfuncii la nivelul axei
hipotalamus-hipofiz-suprare- nale-testicule/ovare i afecteaz, de
asemenea, ficatul i pancreasul. In genere, imunitatea slbete, individul
con- fruntandu-se cu o mulime de suferine i
afeciuni.
Toate acestea produc o puternic stare de slbiciune, o stare de
epuizare nervoas, care nu-i permite omului s se mai lupte cu
dependena. Pur i simplul nu mai are for i nu mai intrevede sperana
unei altfel de viei. Sistemele de emisie a dopaminei, serotoninei i
noradrenalinei sunt afectate suficient ct s apar depresia i anxietatea.
Acestea sunt cele care determin neurologic ntoarcerea la pornografie
sau drog.
Avand in vedere acestea, se recomand o alimentaie cat mai
bogat in vitamine, minerale i enzime pentru a uura funciile digestive i
hepatice i pentru a contribui la refacerea organelor afectate. Este de dorit,
aadar, o diet bogat in vegetale - fructe, legume - cat mai multe cruditi,
ceaiuri sau bitter de plante, precum i orice supliment alimentar care
susine refacerea ficatului i a sistemului nervos.




Complexul de vitamine B, in special vitaminele Bl, B3, B6, B9 i
B12. Vitamina B3 reduce senzaiile de anxietate i depresie i favorizeaz
transformarea triptofanului in serotonin. Vitamina B12 s-a dovedit
eficient atat in depresii cat i in alte afeciuni neuropshihiatrice.
Vitamina C (1-2 g pe zi) contribuie la sinteza ne-
urotransmitorilor, intrete imunitatea i favorizeaz absorbia fierului i
a calciului. Sunt eseniale i vitaminele: A, D, E; mineralele: Ca, Mg, Zn, K,
Seleniu; suplimentele: Ginkgo Biloba, Gin- seng, Omega 3, Coenzima Q10,
ulei de pete sau oricare alt protector hepatic.401 De mare importan este
consumul aminoacizilor triptofan i tirozin din care se sintetizeaz
serotonin, dopamina i noradrenalina. Aminoacizii se gsesc n cantitate
mare n germenii de cereale, dar pot fi luate i separat ca extracte naturale.
Nu este recomandat carnea, mai cu seam cea cumprat din comer,
fiind incrcat de hormoni. Aceti hormoni pot interveni negativ in
metabolismul hormonal al organismului, intreinand starea de boal
sau agravand-o. Trebuie evitai, de asemenea, conservanii i aditivii
alimentari, care, la randul lor, intoxic organismul.
Desigur, drogurile, butura, fumatul trebuie eliminate cu totul.
Chiar medicamentele trebuie luate cu mult discernmant, pentru a nu
intoxica in plus organismul. In genere, orice excitant precum nessul,
ciocolata, cafeaua i chiar zahrul sunt extrem de nocive. In schimb, sunt
recomandate mierea, polenul lptiorul de matc i celelalte produse
apicole.





Evitarea circumstanelor favorizante consumului

Ca i in cazul consumului de droguri sau a altor dependene, este
necesar s fie evitate conjuncturile care favorizeaz consumul, cel puin
prin presiunea amintirii sau a obinuinei. Din pcate, pornografia ii
intinde plasa asupra multora dintre aspectele sau situaiile vieii omului
modern.
Dintre toate, computerul i internetul ocup primele locuri. De
exemplu, terapeuii recomand ca pe perioada dezintoxicrii s fie evitat
cat mai mult calculatorul i internetul. Sunt dependeni care au aa de
bine fixat aso ciaia internet-pornografie, incat, atunci cand se apropie de
tastatur, incep imediat s se excite sexual.

Dac, totui, nu poate fi evitat munca pe computer i internet,
este necesar s existe instalat programul care filtreaz mesajele
pornografice i se recomand ca s se aeze computerul undeva la
vedere, astfel incat prezena privirii celorlali s susin hotrarea de a nu
accesa mesaje porno. Mai exist i alte circumstane favorizante
consumului de pornogra fie specifice fiecrei persoane.
`Toate acestea trebuie ocolite cat mai mult, mai cu seam pe
parcursul terapiei, fr ins a fi pierdute din vedere ulterior.




Lupta cu depresia

Pornografia, ca oricare alt dependen, induce aa-zisul sevraj. In
lipsa vizionrii materialelor pornografice sau a actelor care produc
excitaie sexual, ii fac apariia strile anxioase i depresive,
irascibilitatea, durerile etc. Sevrajul se instaleaz din cauza scderii
nivelului de dopamin noradrenalin i serotonin, dar i a afectrii altor
mecanisme neuronale.

Problema este aceea c toate aceste stri negative, mai cu seam
depresia, sunt cele mai bune aliate i argumente ale consumului. Sub
presiunea lor, greu se poate rezista. In cazurile avansate ale dependentei
depresiile pot merge pn la stri suicidale. Este esenial nelegerea
fenomenului.

La inceput, pornografia provoac excitaie sexual i o anumit
stare de euforie, dar, odat cu trecerea timpului, din cauza fenomenului de
neuroadaptabilitate, se ajunge ca, in lipsa excitaiei sexuale, s se
instaleze depresia, an xietatea i celelalte stri ce constituie sevrajul.
Neurologic vorbind, apare o dereglare a comunicrii interneuronale, la
nivelul serotoninei, dopaminei i noradrenalinei.













In acest context, in procesul terapeutic trebuie s se in seama de
aceast problem i trebuie fcut in aa fel incat depresiile s nu creasc
peste pragul in care condiionarea il arunc pe dependent in braele
pornografiei. Cile sunt multiple:

- trebuie evitat cat mai mult stresul, mai ales pe perioada terapiei, cci
stresul constituie unul dintre principalii factori de risc in consumul de
pornografie. intr-un studiu realizat in Statele Unite, 57% dintre
consumatorii fideli au fcut uz de sexul online pentru a scpa de stres";

- medicamentos, cu precizarea c nu trebuie luate antidepresive puternice,
cci sunt extrem de toxice, i dau la randul lor dependen, impiedicand
chiar refacerea sistemului dopaminergic. Unele dintre ele sunt foarte
periculoase, distrugand mai mult decat reparand. Mai curand ar trebui
indreptat privirea ctre ceaiurile,
uleiurile sau esenele de plante care linitesc tensiunea nervoas, i
contribuie la un somn odihnitor.

Aceeai aciune ca a antidepresivelor, dar fr a da dependen sau
alte efecte adverse, se constat i in cazul administrrii unor aminoacizi din
care organismul sintetizeaz neurotransmitorii implicai in depresie i
anxietate: serotonina, dopamina i nordrenalina.






Exerciiile fizice

Efortul fizic, sportul joac un rol esenial. Poate fi principala pies
a terapiei dependenei de pornografie, fiindc efortul susinut produce o
cantitate mare de endor- fine, care, pe de o parte relaxeaz sistemul nervos
contracarand efectul hormonilor excitatorii, iar pe de alt parte dau o stare
de linite i euforie,
care poate contrabalansa neurologic atracia ctre euforia excitaiei
sexuale.
De asemenea, dup studii realizate in ultimii ani, efortul fizic e
capabil s ridice nivelele de serotonin, dopamin i noradrenalin la fel
de mult ca antidepresi- vele. Este vorba de cel mai bun antidepresiv care
ajut n toate funciile corticale, n tot ce nseamn sntatea a omului
modern. Sute de studii vorbesc despre beneficiile exerciiilor fizice pentru
sntatea mental, dar n societatea romneasc acestea rmn aproape
necunoscute. Nu este numai dezinteresul companiilor farmaceutice care
lupt mpotriva oricrui remediu natural al bolii psihice, fiindc aceasta le
aduce anual n jur de 80 miliarde de euro, ci trim i consecinele unui mod
de via extrem de sedentar.
In faza iniial a dependenei, o jumtate de or de dou ori pe zi de
efort fizic este suficient.
Sprijinul familiei

Un rol esenial il joac soia sau soul, in cazul in care femeia e
cea care consum pornografie.
Terapeuii insist ca soul dependent s-i mrturiseasc
slbiciunea, s nu o ascund fa de soia sa, care va trebui s-l sprijine
afectiv. Aceasta, bunoar, cand, intr-adevr, exist dorina sincer de a
scpa de dependen.
Oricum, familiile inchegate rman cea mai puternic pavz
impotriva efectelor negative ale pornografiei407. In nici un caz nu
trebuie fcut compromisul de a accepta deviaia de la o via conjugal
fireasc, pentru c altfel femeia nu ar face dect s ntrein fantasmele
sexuale ale soului i epuizarea sexual corespunztoarea oricrei
perversiuni. Trebuie evitate certurile, reprourile, ndeobte stresul care
decurge din acestea.
Bibliografie:
Virgiliu Gheorghe

PORNOGRAFIA MALADIA
SECOLULUI AL XXI