Manipularea

psihologica

A elaborat: Gladuneac Loredana

Grupa 2008, anul I
 Cuprins

 Introducere. Definitii introductive;

 Caracteristici manipularii;
 Elementele manipularii;
1.Initiatorul
2.Publicul tinta
3.Metode specifice manipularii
 Strategia manipulativă de bază a unui psihopat;
 Motivațiile manipulatorilor;
  Introducere. Defintii introductive.

 Manipularea psihologică este un tip de influenta sociala care urmărește

schimbarea percepției sau comportamentului celorlalți cu ajutorul unor tactici ascunse,
amăgitoare sau chiar abusive. Pentru că manipulatorul î și urmăre ște doar propriile
interese, deseori în detrimentul altora, aceste metode pot fi considerate exploatatoare,
imorale și inselatoare.
 Influența socială nu este în mod necesar negativă. De exemplu, doctorii pot încerca să
convingă pacienții să renunțe la obiceiurile nesănătoase. În general, influen ța socială
este percepută ca fiind inofensivă atunci când se respectă dreptul celui influen țat de a
alege. În funcție de context și motivații, influența socială poate fi considerată
manipulare ascunsă.
  Caracteristicile manipularii

S. Kara – Murza evidențiază 3 principale caracteristici ale manipulării.

1. Un tip al influenței psihologice și spirituale (dar nu agresiune fizică sau o amenin țare agresivă). Ținta
acțiunilor manipulatorului este spiritul, structurile psihice ale personalită ții.
2. Manipularea are caracter latent, care nu trebuie să fie observat de obiectul manipulării. Cînd
încercarea de manipulare se descoperă, activitatea manipulatorului încetează. Foarte minu țios se
ascunde scopul - astfel încît nici descoperirea manipulării să nu indice scopul final.
3. Manipularea este o acțiune ce necesită măiestrie și cunoștin țe. În cartea „Manipulatorii sunt printre
noi” de Isabelle Nazare-Aga, sunt indicate 30 de caracteristici ale manipulatorului. Conform
recomandărilor autoarei, pentru a decide dacă este vorba despre manipulare, trebuie să identificăm
cel puţin 10 din aceste caracteristici: 1. Îi culpabilizează pe ceilalţi în numele relaţiilor de familie,
prieteniei, dragostei, conştiinţei profesionale; 2. Evită să-şi asume responsabilităţi sau le transmite
altora; 3. Nu-şi exprimă niciodată clar dorinţele, sentimentele, necesităţile sau opiniile; 4. Răspunde
adesea evaziv sau ambiguu; 5. Îşi schimbă opiniile, comportamentul şi sentimentele în funcţie de
persoane şi situaţii; 6. Invocă raţiuni logice pentru a-şi ascunde obiectivele sale egocentrice; 7. Îi
face pe ceilalţi să creadă că trebuie să fie perfecţi, consecvenţi, să ştie cît mai multe şi să răspundă
prompt întrebărilor şi solicitărilor; 8. Se îndoieşte de calităţile, competenţa, caracterul celorlalţi: nu
critică pe faţă, devalorizează şi emite judecăţi; 9. Se foloseşte de intermediari sau lasă note scrise,
pentru a-şi face cunoscute mesajele; 10. Învrăjbeşte şi creează suspiciune, dezbină pentru a stăpîni
mai uşor şi de multe ori poate provoca ruptura unui cuplu;
  Elementele manipularii

 Initiator (beneficiar)
 Public tinta
 Scop bine definit
 Metode specifice scopului
  Initiator (beneficiar)
• Poate manipula in mod constient …
Ex: un politician incercand sa-si atraga voturi
• Poate manipula in mod inconstient
Ex: un om trist atrage in jurul sau prietenii ingrijorati de starea acestuia

Publicul tinta  Metode specifice scopului

• O categorie de oameni (cu drept de vot)
• Un client convins sa cumpere ceva ce nu-i • Legea autoritatii
trebuie • Legea reciprocitatii
• O singura persoana cu o anume • Legea contrastului
autoritate
– Ex: Un parinte rugat de copil sa-i cumpere
o jucarie
 Strategia manipulativă de bază a unui psihopat

După Hare și Babiak, psihopati se află tot timpul în căutare de

oameni pe care să-i înșele. Abordarea psihopatului include trei faze:

 Faza de evaluare
Unii psihopați sunt prădători oportuniști și agresivi care vor profita de
aproape orice persoană pe care o întâlnesc, în timp ce alții sunt mai
răbdători, așteptând victima perfectă. În ambele cazuri, psihopatul
analizează constant utilitatea potențială a unui individ - ca sursă de
bani, putere, sex sau influență. Unor psihopați le place o provocare, în
timp ce alții vânează persoane vulnerabile. În timpul fazei de evaluare,
psihopatul este capabil să determine punctele slabe ale potențialei
victime, pe care le va folosi pentru a seduce.
  Faza de manipulare

Odată ce psihopatul a identificat o victimă, începe faza de manipulare. În timpul acesteia,

psihopatul își poate asuma un rol, o mască special creată pentru a „prinde” la victima
respectivă. Un psihopat va minți pentru a câștiga încrederea victimei. Lipsa de empatie și
vinovăție a psihopaților le permite să mintă fără probleme; ei nu văd nicio valoare în a spune
adevărul decât dacă îi ajută să obțină ceea ce vor.
Pe măsură ce interacționează cu victima, psihopatul evaluează cu grijă personalitatea
acesteia. Ea îi oferă o imagine a trăsăturilor și caracteristicilor victimei. Unui observator atent,
personalitatea victimei poate dezvălui insecurități sau slăbiciuni pe care aceasta vrea să le
minimizeze sau să le ascundă. Ca student pasionat al comportamentului uman, psihopatul va
testa cu grijă tăria interioară și nevoile care fac parte din eul intim al victimei și eventual va
construi o relație personală cu aceasta.
Personajul pe care îl joacă psihopatul – „personalitatea” cu care victima are o relație – nu
există în realitate. Este construit din minciuni întrețesute cu grijă pentru a prinde victima în
plasă. Este o mască, una din mai multe, creată de psihopat pentru a se potrivi cu nevoile
psihologice și așteptările victimei. Victimizarea are un caracter de pradă; duce adesea la un
sever prejudiciu financiar, fizic sau emoțional. Relațiile adevărate, sănătoase, sunt construite
pe respect și încredere reciprocă; se bazează pe schimbul onest de idei și sentimente.
Convingerea greșită a victimei că legătura cu psihopatul are oricare din aceste caracteristici
este motivul pentru care acesta are succes.
  Faza de abandonare

Faza de abandonare începe atunci când psihopatul decide că victima nu îi mai

este de folos. Psihopatul/psihopata își abandonează victima și trece la alta. De
obicei, în cazul relațiilor romantice, un psihopat își va asigura rela ția cu victima
următoare înainte de a o abandona pe cea actuală. Câteodată, în această fază
psihopatul are trei persoane cu care jonglează:
 cea abandonată recent, pe care o păstrează în cazul în care nu îi merge cu
celelalte două;
 cea pe care o manipulează în prezent și care este pe cale de a fi abandonată;
 a treia persoană, care este ademenită de psihopat anticipând abandonarea
victimei actuale.
Abandonarea poate avea loc subit și fără ca victima să știe că psihopatul căuta
pe altcineva. Nu vor exista scuze, sau cel puțin nu unele sincere, pentru răul și
durerea pe care o provoacă.
  Motivațiile manipulatorilor

Manipulatorii au
trei motivații
posibile:

O nevoie puternică
Nevoia de a-și de a avea
atinge scopurile și sentimente Nevoia de a fi în
de a câștiga cu de putere și control.
orice cost. superioritate față de
ceilalți.
  Bibliografie

 https://
ro.wikipedia.org/wiki/Manipulare_psihologic%C4%83#Motiva%C8%9Biile
_manipulatorilor
 https://
www.google.com/search?q=manipularea&hl=ro&sxsrf=ALeKk02X70j8NiUl
8_ox_u96UbeaM3vaMA:1607445217213&source=lnms&tbm=isch&sa=X&
ved=2ahUKEwistauJ6L7tAhVE66QKHbcbATkQ_AUoAXoECAUQAw&biw=1
536&bih=730
 https://farma.com.ro/articles/2014.2/PF_Nr-2_2014_Art-5.pdf
Multumesc
pentru atentie!