Chestionar TD

 Instructaj. Apreciaţi următoarele afirmaţii în funcţie de cât sunt ele de adevărate pentru
dumneavoastră, astfel:
A = niciodată adevărat
B = aproape niciodată adevărat
C = câteodată adevărat
D = de obicei adevărat
E = aproape întotdeauna adevărat

1. Când mă simt incitat sexual încerc să mă gândesc la cu totul altceva.

2. Ori de câte ori sunt furios încerc să nu-mi exteriorizez mânia.
3. Ofer rapid şi cu uşurinţă explicaţii pentru lucrurile pe care le fac şi despre care ştiu în sinea
mea că sunt greşite.
4. Renunţ la ceea ce am de făcut pe motiv că pot să rezolv lucrurile şi mâine.
5. Adesea judec oamenii greşit, atribuindu-le gânduri, sentimente şi intenţii care nu le
aparţin.
6. Mă simt ameninţat când mă găsesc în compania unor oameni care nu îmi plac.
7. Sunt foarte politicos şi atent cu duşmanii mei, deşi aş dori mai degrabă să-i atac.
8. Când îmi este teamă sau mă simt nesigur mă prefac a fi fericit, glumind şi râzând cu
ceilalţi.
9. Când am o zi proastă la serviciu (la şcoală) mă descarc pe membrii mai slabi sau mai tineri
din familie, din cercul de prieteni sau de cunoştinţe.
10. Sunt cunoscut că atac verbal şi rănesc sufleteşte oameni lipsiţi de apărare, fără un motiv
evident.
11. Obişnuiesc să-i imit pe cei care au reuşit în viaţă – vedete ale sportului, cântăreţi sau alte
persoane celebre.
12. M-aş simţi expus, nesigur şi lipsit de apărare dacă nu aş face parte dintr-un grup sau dintr-
un cerc de persoane.
13. Când sunt supărat, fie ies în oraş, beau şi mă distrez, fie încep să mă comport prosteşte.
14. Când sunt deprimat mă închid în mine şi refuz să discut despre ceea ce mă frământă.
15. În zilele în care nu-mi merge bine visez la timpurile mai bune care mă aşteaptă în viitor.
16. Adesea reconstitui şi câştig în minte dispute, la ceva vreme după ce faptele s-au consumat.
17. Îmi place să construiesc teorii şi explicaţii pentru gândurile, sentimentele şi manifestările
mele inacceptabile.
18. Nu iau prea în serios purtarea urâtă a celorlalţi faţă de mine. Consider că există factori
sociali, psihologici şi economici care îi determină pe oameni să reacţioneze aşa cum o fac.
19. Refuz să admit public (deschis) că familia şi prietenii mei fac lucruri greşite şi
stânjenitoare pentru mine.
20. Mă prefac a nu auzi şi a nu vedea lucrurile care îmi displac.
21. Încerc să-mi transform impulsurile inacceptabile în acţiuni pe care societatea le-ar aproba.
22. Obişnuiesc să fac lucruri creative, de exemplu să pictez, sau fac sport pentru a mă elibera
de tensiuni.
 Inventar de tendinţe defensive
(mecanisme de apărare)
autor Anthony Falikowski

Inventarul de tendinţe defensive (Defensiveness Inventory, 1992) conceput de A. Falikowski

analizează maniera în care persoana face apel la diverse mecanisme de apărare pentru a-şi stăpâni
tensiunea indusă de stres.
Atitudinea defensivă reprezintă efortul inconştient de protejare a Eului împotriva anxietăţii, prin
mecanisme care distorsionează realitatea şi permit o ieşire temporară din situaţiile anxiogene.
Cotarea probei. Itemii corespunzători celor 11 mecanisme de apărare sunt următorii:
reprimare – 1 şi 2; raţionalizare – 3 şi 4; , proiecţie – 5 şi 6; formarea reacţiei – 7 şi 8; deplasare – 9 şi
10; identificare – 11 şi 12; regresie – 13 şi 14; fantazare – 15 şi 16; intelectualizare / izolare – 17 şi 18;
negare – 19 şi 20; sublimare – 21 şi 22.
Variantele de răspuns se echivalează cu puncte, astfel: A = 1 punct; B = 2 puncte; C = 3
puncte; D = 4 puncte; E = 5 puncte.
Pentru calcularea scorului final se adună punctajele de la toţi itemii probei şi totalul rezultat se
împarte la 22 (la numărul lor). Dacă cifra obţinută conţine zecimale se rotunjeşte, prin renunţarea la
zecimală dacă aceasta este mai mică de 0,50, sau prin adăugarea unei jumătăţi de punct dacă zecimala
este de minimum 0,50.
Pentru calcularea scorului pe factori se adună punctajele celor doi itemi din perechea
corespunzătoare fiecărui mecanism de apărare, se împarte la 2 şi se rotunjeşte.
Interpretarea rezultatelor se face în funcţie de scorul final şi de analiza punctajelor
corespunzătoare fiecărui mecanism.
Scorul final obţinut indică nivelul global al apărării, astfel: scor final 1 – persoana nu este
aproape niciodată în defensivă sau nu este conştientă de atitudinea sa defensivă; scor final 2 – persoana
este rareori în defensivă; scor final 3 – persoana este uneori în defensivă; scor final 4 – persoana
manifestă puternice tendinţe defensive; scor final 5 – persoana este aproape permanent în defensivă.
Scorul fiecărui mecanism indică măsura în care persoana se apără cu ajutorul lui: scor 1 – mecanism
aproape niciodată utilizat; scor 2 – mecanism rareori utilizat; scor 3 – mecanism (destul de) des utilizat;
scor 4 – mecanism intens utilizat; scor 5 – mecanism utilizat aproape în permanenţă. O asemenea
interpretare este destul de relativă deoarece un scor rezultat din doar doi itemi este distorsionat
suplimentar prin rotunjire. Mai utilă pare o ierarhizare a mecanismelor de apărare în funcţie de suma
punctelor celor 2 itemi (neîmpărţită la 2), ea fiind orientativă pentru mecanismele de apărare la care
persoana face apel cu predilecţie. O analiză mai nuanţată poate avea în vedere conţinutul psihic al
diverselor reacţii de apărare şi valoarea lor adaptativă în funcţie de nivelul de apărare la care se
situează.
Autorul probei atrage atenţia că aceste rezultate sunt mai degrabă orientative, o apreciere
fermă necesitând verificări suplimentare prin interviu clinic sau prin teste de personalitate. În opinia sa,
important este de a sesiza şi corecta atitudinea defensivă exagerată pentru că deşi toate persoanele fac
apel la apărarea inconştientă excesul include un dublu risc. Pe de-o parte, cel în cauză, în intenţia de a
se proteja împotriva ameninţării falsifică tot mai mult realitatea şi sesizează tot mai puţin faptul că nu
îşi rezolvă în mod real problemele; ca urmare, riscă să fie surprins complet nepregătit de situaţii
obiective care nu pot fi evitate la nesfârşit sau riscă să rămână captiv propriilor sale falsificări. Pe de
altă parte, defensiva excesivă este sursă de conflict cu cei din jur pentru că a fi în anturajul unei astfel
de persoane poate conduce la monologuri obositoare sau la situaţii epuizante din punct de vedere
emoţional.