LEGĂTURA DINTRE NEUROSTIINȚĂ, INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

ȘI VIITORUL UMANITĂȚII.

CE ESTE NEUROSTIINȚA ?

Neurostiința este un domeniu de studiu care se ocupă cu biologia sistemului nervos și a

funcțiilor acestuia. Este o știință multidisciplinară care combină fiziologia, anatomia, biologia
moleculară, biologia de dezvoltare, citologia, informatica și modelarea matematică pentru a
înțelege proprietățile fundamentale și emergente ale neuronilor și a circuitelor neuronale. Așa
cum a fost descrisă de către Eric Kandel, un psihiatru și profesor de neuroștiință austriac care
a primit premiul nobel pentru cercetările sale privind baza fiziologică a stocării memoriei în
neuroni, înțelegerea bazei biologice a învățării, memoriei, comportamentului, percepției și
cunoștinței prezintă una dintre cele mai mari provocări ale științelor biologice. Acest domeniu
este divers și poate fi împărțit în mai multe ramuri sau subdiscipline, principalele fiind :

1. Neuroștiința moleculară și celulară – studiază mecanismele biologice ale sistemului

nervos la scara lor cea mai mică, cea a moleculelor și a celulelor ( neuroni, celule
gliale, neurotransmițători, etc. ). Aceste elemente de bază ale chimiei creierului, deși
sunt mici, sunt responsabile pentru memoria umană si patologiile neurologice.

2. Neuroștiința cognitivă – combină neuroștiința cu științele cognitive, inclusiv

psihologia si psihiatria, pentru a înțelege mai bine funcțiile și disfuncțiile sistemelor
neuronale implicate în comportament și cogniție. Cercetătorii în neuroștiința cognitivă
folosesc teste neuropsihologice, sarcini cognitive și psihofizică, precum și cele mai
performante și sofisticate tehnici de imagistică (RMN) a creierului pentru a încerca să
dezlege misterele funcțiilor mentale superioare (percepție, memorie, limbaj etc.).

3. Neuroștiința medicală – este interesată de funcționarea normală a sistemului nervos si

are ca scop tratarea și prevenția tulburărilor acestuia cum ar fi demența, Alzheimer,
Parkinson, boli mintale etc. În această ramură a neuroștiinței, specialiștii in sănătate
precum psihiatrii și neurologii lucrează în echipă.

4. Neuroștiința computațională – analizează datele biologice și clinice despre sistemul

nervos (de la nivelul molecular până la cel comportamental) folosind tehnici din
matematică, fizică și informatică, scopul primar fiind îmbunătățirea înțelegerii
procesării informațiilor de către creier și de sistemul nervos în general și de a
 descoperi noi metode de calcul si tehnologii inovatoare pentru a înțelege mai bine
relația structură–funcție a acestui sistem.

CE ESTE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ?

Inteligența artificială (artificial intelligence sau IA), pe de altă parte, este o ramură a
informaticii care se ocupă cu dezvoltarea de algoritmi și construirea de mașini inteligente
(smart machine) capabile să îndeplinească sarcini care necesită, de obicei, inteligență naturală,
umană. IA este o știință interdisciplinară cu abordări multiple ce creează o schimbare de
paradigmă in majoritatea sectoarelor industriei tehnologice. Dispozitivele care folosesc
inteligența artificială încearcă să reproducă pe cât posibil comportamentul uman.

Sistemele de inteligență artificială sunt concepute pe baza algoritmilor, folosind tehnici

precum învățarea automata ( machine learning ), invatarea profunda ( deep learning ) si reguli.
Algoritmii de învățare automata oferă computer data sistemelor IA prin folosirea de tehnici
statistice pentru a le permite sistemelor IA sa învețe. Prin învățarea automata, sistemele IA
devin progresiv mai performante în realizarea de sarcini, fără a fi nevoie sa fie programate
special pentru a face acest lucru.

Inteligența artificială se încadrează in trei categorii :

1. Inteligența artificială generală (Artificial general intelligence, AGI), denumită

și ,,Inteligență artificială puternică” este inteligenta ipotetica a unei mașini, ce permite
înțelegerea si învățarea oricărei sarcini ce ține de intelect pe care o poate efectua o
ființă umană. ,,AGI” poate gândi, înțelege și acționa într-un mod care nu se distinge de
cel uman în anumite situații.

2. Inteligența artificială îngustă (Artificial narrow intelligence, ANI), denumită

și ,,Inteligență artificială slabă” este inteligența artificială care implementează o parte
limitată a minții, este limitata la o zona specifica sau îngustă. Inteligența artificială
îngustă stimulează cogniția umana și are potențialul de a aduce beneficii societății prin
automatizarea sarcinilor consumatoare de timp și prin analizarea datelor prin moduri
în care oamenii nu le pot face uneori. Inteligența artificială slabă - ANI, poate fi
contrastată cu inteligența artificială puternică, o formă teoretică a inteligenței
mașinilor care este egala cu inteligența umană. Inteligenței artificiale slabe îi lipsește
conștiința umană, deși poate fi capabilă să o stimuleze uneori.
 3. Superinteligența artificială (Artificial superintelligence, ASI). Aceasta este, la nivel
ipotetic, acea inteligență artificială care nu doar înțelege și imită comportamentul
uman, ci mașinile devin conștiente de sine.

CUM FUNCȚIONEAZĂ INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ?

Inteligența artificială funcționează prin prelucrarea datelor prin algoritmi avansați. Aceasta
combină seturi mari de date cu algoritmii săi, învățând din tiparele sau caracteristicile datelor.
Pentru a înțelege cum funcționează de fapt inteligența artificială, trebuie analizate diferitele
subdomenii ale acesteia.

o Învățarea automată (machine learning sau ML) învață o mașină cum să ia decizii
bazate pe experiențe trecute. Aceasta se bazează pe ideea că sistemele pot învăța din
date, pot identifica modele și pot lua decizii cu intervenție umană minimă. Algoritmii
de învățare automată sunt concepuți să învețe automat modele și relații în date. Acești
algoritmi folosesc modele matematice și analiză statistică pentru a identifica structura
subiacentă din date și folosesc această structură pentru a face predicții despre noi date
neverificate. Procesul de învățare se efectuează folosind date de antrenament etichetate
și algoritmi de optimizare, care ajustează parametrii modelului pentru a minimiza
eroarea de predicție pe datele de antrenament. Odată antrenat, modelul de învățare
automată poate fi utilizat pentru a face predicții sau decizii fără a fi programat explicit
să execute o anumită sarcină. Două dintre cele mai populare metode de învățare
automată sunt învățarea supravegheată și învățarea nesupravegheată. Algoritmii de
învățare supravegheată sunt instruiți folosind exemple etichetate, cum ar fi o intrare
unde se cunoaște rezultatul dorit. Prin metode precum clasificare, regresie și predicție,
învățarea supravegheată folosește modele pentru a prezice valorile etichetei pe date
suplimentare neetichetate. Învățarea supravegheată este frecvent utilizată în aplicații în
care datele istorice prezic evenimente viitoare probabile. Învățarea nesupravegheată
este utilizată cu datele care nu au etichete istorice. Sistemului nu i se spune ,,răspunsul
corect”. Algoritmul trebuie să își dea seama ce se arată. Învățarea nesupravegheată
funcționează bine pe datele tranzacționale. Acești algoritmi sunt, de asemenea, utilizați
pentru a segmenta subiecte de text, pentru a recomanda elemente și pentru a identifica
valori anormale a datelor.

o Învățarea profundă (deep learning sau DL) este o funcție a inteligenței artificiale care
imită funcționarea creierului uman în procesarea datelor și crearea de modele pentru
utilizarea acestora în procesul de luare a deciziilor. Deep learning este o subramură a
 învățării automate, bazată pe rețele neuronale cu multe straturi. Acestea sunt modele
matematice complexe care imită structura și funcționarea creierului uman. Rețelele
neuronale deep learning sunt antrenate prin procesarea unui volum mare de date
etichetate și ajustarea ponderilor conexiunilor dintre straturile rețelei, astfel încât să
minimizeze eroarea de predicție pe datele de antrenament. După antrenare, rețeaua
poate fi utilizată pentru a realiza diverse sarcini, cum ar fi recunoașterea obiectelor în
imagini, traducerea limbilor sau generarea textului.

o Computer vision – algoritmii computer vision încearcă să înțeleagă o imagine prin

descompunerea acesteia și studierea diferitelor părți ale obiectelor. Acest lucru ajută
mașina să clasifice și să învețe dintr-un set de imagini, pentru a lua o decizie mai bună
pe baza observațiilor anterioare.

o Calcul cognitiv (cognitive computing) – algoritmii de calcul cognitiv încearcă să imite

creierul uman analizând textul, vorbirea, obiectele și imaginile în modul în care ar
face-o un om, și încearcă să dea rezultatul dorit. Calculul cognitiv tinde spre o
interacțiune naturală, asemănătoare omului, cu mașinile.

DE CE ESTE IMPORTANTĂ INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ?

Inteligența artificială poate automatiza procesul de învățare repetitiv prin intermediul

comenzilor umane, cu o precizie uimitoare. Acest lucru ajută la dezvoltarea tehnologiilor care
ne protejează prin detectarea unor probleme de sănătate sau a altor probleme, conducerea mai
sigură a mașinilor, îmbunătățirea afacerilor, etc. Potențialul acestei tehnologii este nelimitat.
Astăzi, inteligența artificială poate realiza activități precum învățare, recunoașterea vorbirii,
planificare, raționament, percepție, rezolvarea problemelor, manipularea și mișcarea
obiectelor, oferindu-ne posibilitatea de a fi mai inteligenți, ajutându-ne să analizăm, să
învățăm și să acționăm mai rapid decât am putea fără această tehnologie.

NEUROȘTIINȚA ȘI INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

Neuroștiința și inteligența artificială (IA) sunt conectate în sensul că ambele domenii își
propun să înțeleagă și să simuleze funcționarea creierului și, respectiv, inteligența. Inteligența
artificială este puternic influențată de înțelegerea noastră a creierului și a modului în care
acesta procesează informațiile, ceea ce face ca progresele neuroștiințelor să fie importante
pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Pe de altă parte, IA poate contribui, de asemenea, la
înțelegerea noastră a creierului prin dezvoltarea de noi instrumente și tehnici pentru colectarea
și analiza datelor legate de funcția creierului. Acest lucru poate duce la noi descoperiri despre
modul în care funcționează creierul și poate informa dezvoltarea de noi tratamente pentru
tulburările neurologice și psihiatrice. În ceea ce privește contribuțiile viitoare, este de așteptat
ca integrarea neuroștiinței și a inteligenței artificiale să conducă la descoperiri în domenii
precum robotica, interfețele creier-calculator, medicina personalizată și tratamentul
tulburărilor neurologice și psihiatrice. Tehnologiile bazate pe inteligența artificială ne pot
îmbunătăți, de asemenea, capacitatea de a analiza și înțelege cantități mari de date legate de
creier, permițându-ne să obținem noi perspective asupra funcției creierului și să dezvoltăm
tratamente noi și eficiente.

În concluzie, relația dintre neuroștiință și inteligența artificială este reciproc benefică și are
un potențial mare de a ne îmbunătăți înțelegerea creierului și de a ne îmbunătăți calitatea
vieții.

VIITORUL NEUROSTIINTEI SI AL INTELIGENTEI ARTIFICIALE

Viitorul neuroștiinței și al inteligenței artificiale deține un potențial imens pentru a ne

transforma înțelegerea creierului și pentru a ne îmbunătăți calitatea vieții. Unele dintre cele
mai interesante proiecte pe care le-ar putea rezulta integrarea neuroștiinței și a inteligenței
artificiale includ :

1. Interfețe creier-calculator (BCI, Brain – computer interface) : BCI – urile folosesc

algoritmi (electroencefalograma) pentru a interpreta semnalele din creier și pentru a
controla dispozitive precum membre prostetice, exoschelete și interfețe ale creierului.
BCI – urile au potențialul de a revoluționa tratamentul tulburărilor neurologice și de a
restabili mobilitatea și independența persoanelor cu dizabilități fizice.

2. Medicină personalizată: algoritmii AI pot fi utilizați pentru a analiza cantități mari de

date medicale pentru a identifica tipare și pentru a prezice progresia tulburărilor
neurologice și psihiatrice. Aceste informații pot fi apoi utilizate pentru a dezvolta
planuri de tratament personalizate care sunt adaptate nevoilor specifice ale individului.

3. Îmbunătățiri cognitive: algoritmii AI pot fi utilizați pentru a îmbunătăți funcția

cognitivă și pentru a îmbunătăți memoria, atenția și alte abilități mentale. Acest lucru
 ar putea avea implicații semnificative în îmbunătățirea calității vieții și tratarea
tulburărilor neurologice.

4. Sănătate mintală: algoritmii IA pot fi utilizați pentru a diagnostica și trata tulburările

de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea și PTSD-ul. Tehnologiile bazate pe
inteligența artificială pot oferi, de asemenea, noi perspective asupra mecanismelor care
stau la baza acestor tulburări și ne pot ajuta să dezvoltăm tratamente mai eficiente.

5. Robotică: algoritmii IA pot fi utilizați pentru a dezvolta sisteme robotice avansate care
pot interacționa cu mediul și pot îndeplini sarcini într-un mod similar cu modul în care
creierul procesează informații și controlează mișcările. Aceasta are potențialul de a
revoluționa domeniul roboticii și de a duce la dezvoltarea unor sisteme avansate cu
niveluri fără precedent de inteligență și autonomie.

Acestea sunt doar câteva exemple ale potențialului oferit de combinația între neuroștiința
computațională și inteligența artificială de a schimba lumea în bine. Deși există încă multe
provocări de depășit, viitorul este foarte promițător pentru acest domeniu de cercetare
interesant.
Bibliografie :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Neuroștiințe

https://invatatiafaceri.ro/dictionar-financiar/ai-slaba/

https://course.elementsofai.com/ro/5/1

https://www.youtube.com/watch?v=SrD1_4xGHgg

https://www.electrostim.ro/interfata_creier_-_calculator.html

https://en.wikipedia.org/wiki/Computational_neuroscience

https://customsoft.ro/ce-este-inteligenta-artificiala-si-cum-functioneaza/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Inteligență_artificială

https://playtech.ro/2021/concluziile-uimitoare-ale-google-inteligenta-artificiala-si-
neurostiinta-pentru-binele-tuturor/

https://knowledgeone.ca/4-branches-of-neuroscience/

https://www.einstein.br/Paginas/brainbee/content/downloads/LIVRO-Brain-Facts-2012.pdf
https://www.electrostim.ro/interfata_creier_-_calculator.html