t

I Albert Ellis gi Robert A. Harper

Ghid pentru o viati rafionall

I Edilia in limba enElezd: A guide lo rational living

Copyright O 1961, l9'7 5 by the Institule for Rational-Emotive Therapy

I
Copyright @1997 by Albert Ellis Institute
All rights reserved. No part of this book may be reproduced or transmitted in
any form or by any means, electronic or mechanical, including photocopyirtg.

t
recording or by any information storage and retrieval system, without
pennission in writing liom the Publisher.

Edilia in linbq romdnd:

GHID PENTRU O VIATA
I Copyright @2007 Instihrtul Interna{ional de Studii Avansate de Psihoterapie
Fi Sanatate Mentald Aplicatd
Toate drepturile r€zervate. Reproducerea integrald sau par{ial6, sub ot-ice
RATIONALA

t formA, a textului, fhri acordul prealabil in scris al celor in drepturi, este

interzisS.
Edigia a III-a
complet revizuitd Si cu informalii la zi

t 7'raducerea in limbq romdnd s-q reqlizat cu permisiunea AIbert Ellis Institute,

SUA.
pentru secolil Xn

I Ti'uducerea si adaptqreq in linba romrizd: Raluca Igna

I' r oc es are c omput er izat d : Simion Dan
Cr.rperra; Cristian Fdrcag Albert Ellis, Ph.D.

I Corectura: Loredana Bozdog, Raluca Igna

Editura RTS
t1
Robert A. Harper, Ph.D.

r Str. Uzinei Electrice l5/15,400378 Cluj Napoca

Tel./Fax: 004A-264-582276, Mobil 0040-746-684376
Web: www.rtscluj.ro Email: info@rtscluj.ro

I Bomanian Psychological
Tesi n0

t ISBN 978-973- 1816- t 0-4

t
Tipirit in Rom6nia
 Prefa{d

Psihoterapia cogniliv_c
"*;y
t(rational ;;i; ;"Hilil[nffi
r" :lff.,, j?'#ff;l*Jif il
emotive behavior therapy _ REBT) este
una dintre cele mai
eficiente qi mai utilizate fo.-" i" p.ifror"*pJ
plus, REBT este cu singuranli, prirr,"rierit"i"
io f.l"ii""
"fini"a.
f,
lui Albert
Ellis, ..bunicul., terapiilor "";;;;
qi,,ptuintele,,
"ogniri"-"o.po*lrrruiJ
*ti:,^"1-em orive q i comportarnentale, cea
lilT]"1 mai bine diseminatd
rurrra tre psrnoterapte pentru publicul
larg.

Lucrarea de fatd este o introducere

remarcabil5 in REBT dedicatl
a1i1.yofesronietilor (ex. psihologi,
1u
accesibill -"di"i;t;J';";;;
$i publicului larg care o poate utiliza in forma terapiel
care este

inptrq-te. Recent lucrarea de fati a fost

frtg,udl in"t,r;a frfr.un"t" zs A"
lucriri de terapiei 4utoadministrati din iume (p.of".";;;ip;ychology:
Research and praciG$Jifri exceprional
in prima edilie cu peste un sfert oe {indnd cont ca a fbst scris[
ii
insi sortite rimAnd in lstorie
secot i; ;;, ;; lucrari s'nt
i* r,. a","
publicdrii ei in SUA [ucrarea a fost ";"; "ri;;;;a]"i."
"r".
co"riO"ruta orr-,,iJ"tr-"fi"f,.

Ca pregedinte
..al Asocialiei
compotamentate din
de psihoterapii Cognitive qi
Rom^nia $i
". di;;i;;;i'C";,"#*;u?i
."
j: i:":lt:1, -c.: gll ]i i:, i co-no.turn.rrtu1", i""=.' a"- o",,i"g i,
fl
::s,i::x i
t::1,1*':'
$

rucrdri l'u!.t.sni,
di; it;
;"#;;;"ii'il;J;
in rim ba roman6. il ;il#;;, ##:
:::'l:?::1 i:::,:i
9::*p*:l:ooare compensa an"-i r, il1"""."il;#i;
de CBT/REBT, o formd orete nJioasd gi " "t""r.i
complexd de psihoterapie, in
timl,. .^-r_x
limba romAn6.

_ in Romania, Institutul Internalional

P.sihoterapie si sdndtate Mentard
de Studii Avansate de
Aplt"ra
.r.rgrr*i"";i- u"."arru,
de Terapie Rafional - Emotivd_qi Co_p.r"-""EialnfeT)
".t"
de cihe
Institutul Albert Ellis. New york, SUA.
 Pentru materiale. cursuri de
.
terapia rational emotiv6
formare sau alre inlormatii privind
si comportamentala
siteul www.psychotherapy.ro f" n"_j"i"'prl.fi accesa Mulfumiri
r;" ***..;;i;;l;;;:;;i;_i:;
I-e rnullumirn lui; Dr. Raymcnd j.
flci.sini. Ilr. Frances liarper
Corbett, Rhoda Winier trtussell,
si Brookir.rg l.a1un, care au crtil
lro^f:,4aron T. Beck,, univ. dr. Daniel DAVID ai cirfii, ud.,"an.l .._"_,"i;
1,.-|1,l^-a:::.0*,^oe
ps ih o go
r i e C I n ci
i
e i n ri i o i"".u p i.
i l#:??il;;:'"d ".tii., li'."g.,,ii a.
Babee_Botyai, ctuj_Napoca
_"lly"'::t"i
www.cl inicalpsychology.ro Ro be l.r H. M oo rc. pc ru
; www.psychotherapv.ro
CIuj-Napoca, o"tom b.I" 2007
, 0,'* I' ll:,1-', ::: Ta"l="",
""1 ll n r neo n r
i, rc
canii:" raienrarutLri prrLrricisr M,_tvin po,rcrs,
1 1 b r r
t

!oi r a rdcur orn .,uhld pentru o via{d

";.:;;:l:l:,:.":',1rfe
\end.ure calli
ralionall",, una ciinlre celc mai binc
tilnp dc mulli ani; lui Janet L. Wolfe-
llirector Executjv
'I $i Iui Dominic DiMarria. Direcror e*..r,i,
Terapie Ralionai_Emoti,,,I si
;;j,;;.,"r'; ,;,:,,,urrrtrri de
Comportamenr.i,,,;i;";; rii,
u," *"*.
t.J iiiti:r, Yorl<. ei fiind cei care au promovat,
realmente. cafiea celortlin domeniiiI
i ,., sen:t-atii nrerrtale gi pnbiicului
larg.
Mullumim tuluror acestora gi iauitcr
alli partcneri cu care ir-nt lucrat
pe parcursul anilor. Rdmdne- rotu$i,
?n nlan^ urtoriin.."rion.oO,:;r"r"o
-'*-'v! rr!'r r!5PUtr:
dcnlind acordati coniinutuiui
.n,f;.
"""ur"i

viii
I
t Cuprins
Prefa{i......
Mulgumiri....
. . .vll
...ix

tt Introducere. . .

1 Cdtde departe puteti merge cu terapia autoadministrafi? ...........1

2 Aga curn gAndi{i agavi qi simfiti . ............11
.. xiii

i! 3 VA simlili bine gdndind corect

4 Cum vi creali emofiile . .
.......19
...........25
5 Cum sd gAndiJi pentru a sc6pa de problemele emo{ionale . . . . . . . . .41'
6 Recunoalterea ii reducerea comportamentului nevrotic . . . . . . . . . . .53
7 Depdqirea influenlelor din trecut
8 Este raliunea intotdeauna rezonabila? .....
9 Reftizul de a vd ldsa cuprinqi de disperare
.............71
............85
. . . . .105

! l0 Atacarea nevoii de aprobare. .......121

ll Reducerea fricilor exagerate de egec .. .......139
12 Cum sd puneti punct invinov6tirii 9i si incepeli sitrditi..........155
13 Simlili-va frustrali, dar nu deprimali sau infuriaJi . . . . . . . 171

It
14 Controlul propriului destin emotrional . . . ..189*
l5 Cucerirea anxielalii $i a panicii . .199
I,p Dobendir.u auto-disciplinei . .215
/
I lKescllerea rsloner personale. . .229
:1$-r Acceptarea qi infruntarea realitatii nemiloase . .241 ,

t
1 9 A vd depdSi inerfia qi a vi implica tn mod activ. . .253
20 AIte aborddri raJionale pentru o viatra buna . . . .261'
2 t. A e abordari emofionale gi comportamentale pentru o viata bund . .279.
22 Dovezi care sprijind principiile gi practica Terapiei Ralional Emotive 5i
Comportamentale ........295
23 Dob6ndirea filosofiilor ra{ionale pentru a fi mai pufin afectati $i mai
putin vulnerabili la tulburiri. .......299
Bibliograhe selectiva. ... .....311
F Despre autori .. . . . . .331
Introducere
Considerlm qi in prezent cd,,Ghid pentm o via{i ralionali" rdmine
o carte revolufionarl. Cdnd a apArut pentru prima Catl in 1961, a
fost printre primele cirfi scrise de doi psihorerapeuli cu experienli
gi reputaJie, creati special pentru a-i lnvi{a pe oameni cum si fac5.
fald in mod eficient problemelor cu care aceqtia se confruntau. Asta cu
mult timp inainte ca alte c6(i dedicate publicului \arg, precnn Your
Erroneous Zones qi The Road Less Traveled, sd fi aparut.
Cu puiin timp inainte, anticipasem deja tendinla de a se populariza
ce4ile de self-help (auto-ajutorare), incd de cAnd unul dintre noi (A.E ) a
scos, in i 957, cartea How To Live With a ,, Neurotic " 9i in 1960 The Art
and Science ofLove, realizAnd i'npreun6. in 1961 , A Guide to Successful
Marciage, chiar inainte de-a scrie ,,Ghid pentru o viald ralionali".
Cu toate acestea, c[4ile pe care le-am scris anterior au abordat doar
anumite aspecte limitate in leglturi cu tulburarile emolionale 9i nu au
acoperit o gami larg[ de probleme. Mai mult decdt atit' aceste cdr]i ari
prezentat doar o parte din noul model de Terapie Ralional-Emotivd 9i
Comportamentall (Rational Emotive Behavior Therapy - REBT), pe
care eu (A.E.) l-am creat la inceputul anului 1955.
,,Ghid pentru o viatd ra{ionali" a depigit cu mult primele noastre
cirli, devenind, pentru publicul larg, cea mai influenti qi cea mai
frecvent menlionatd lucrare despre REBT. Al[turi d,e carlea Reason
and Emotion in Psychotherapy (adresatd, in mare pirrte, terapeutului
profesionist), acestea doui au devenit niqte clasice ale domeniului.
De-a lungul anilor, am primit mii de scrisori gi complimente personale
in favoarea utilitdiii acestei cdrfi. Sute de terapeu{i ;i-au indemnat
clienJii si o citeascl. Multe din sugestiile principale au fost copiate
x!ll
xiv Ghid pentru o viate rationali
sari parafrazatc itr alte scrieri, cu sau lZrI aprobare. Foarte bine! Pentrtt
ci scopul rtostru rdtndne in continuare si fblosim inlelepciunea pentru
a schitnba,,naturir umanf," 5i si o facem disponibild (prin internediul
r-eviziilor pi ccriripletirilor), tuturor persoanelor cu probleme din ziua
de azi.
Credem, de asemenea, in aspectele educative ale psihoterapiei.
ca gi parte a teoriei Ei practicii REB'f-ului Nu respectim cu precizie
rnodelul Inedical obiqnuit, care considerd ch problernele enlofionale
sunt tnaladii sau aberaiii, curabile doar cu ajutorul unci persoane din
exteriilr (un terapeut), care si le spund oamenilot'ce este in ncregu16
cu ei qi ce trebuie sI t-acd pcntru a-qi imbunltlli condilia. Nu ne lubnl
nici dupi moclelul condilionirii (folosit atAt de psihanaligti cAt 9i de
behavioriqtii clasici), care pretinde faptul cd oamenii szrzl alectali de
influenlele tirnpurii, qi din acest motiv ei trebuie si fie recond ilionali de
cineva din afar i, de un terapeut care se se poarte cu ei ca un pirinte 9i si
ir inderlne, intr-un oarecare fel, spre noi modele de comportamente'
IJrr.ndm, in schinrb, 49d9,!ql qqr-441st, e{tpgll! care- sus{ine faptu I
cir oane[ir au, chiar cle mici copii, pos]!-!!4a6,q-ds 3 jlegl -dtilry
'lgi
nrulte opiiu;1, ihiai dac6 cinu reca,nojg qa a!,aca4ta !o!ib*tlt!-A!s. De
lhpi, mrilt din ionTijionar ea't lbr consti in ai;lo-condiliLrnare. Prin
rurrrarc, uu terapilut, un profesor s:ru chiar o carte ii poate ajuta si vadi
tliltlitc alternative benefice, d1g.carcjp qleggd cum !d s:i Iggduge $i si
sc perfeo!ioneze, astf'el incAt s6 i9i minimalizeze problemele emolionale
pc caie gi le-ant creat, De aceea, REBT dezvolti in permanenll,
cliferite metode educative pentru a le demonstra oamenilor ce modele
de comportantente dezadaptative folosesc ;i ce pot face pentru a le
sclrimba. inci de la inceput, REBT a folosit metodele obiqnuite de
lerapie: celc individuale qi de grup. Dar, utilizeazl, de asemenea:
rvorkshopuri de mare intindere, cursuri intensive, prelegeri, seminarii.
riemonstraf ii publice de terapie, inregistrdri video, filme, poveqti, cd(i,
pamflete, gi alte prezentiri mass-media, pentru a le ardta oamenilor
greqelile frecvente pe care le fac atunci cAnd, in mod inutil, se tulburd,
qi p"nt.u a-i invd{a ceea ce pot si faci, in schimb, pentru a deveni mai
putemici din punct de vedere emo{ional.
Cu toatc c6 exisli sttte dc terapeuJi in iume, cate foiosesc acum
rnctodele REB'f, 9i cu toate ca acegti terapeu{i au aj utat, pe parcut sul
lntroducere xv
a patru decenii, zeci de mii de oameni, se pare cd, de multe ori, acest
nunrir gi-a redus din sjmptoqqlg-!.eli_r<llice citind Ghidahi alte pamflete
clrti despre REBT. Din nou: foarte bine! Ar fi minunat, dacd noi qi
Ei
alti autori am putea mentine acest ajutor gi dacd am reugi sd ii indrumlm
p0 terapeuji spre rezultate mai bune 9i mai rapide cu clienlii lor. PAni
atunci, ceea ce putem face este sd continuS.m sd incerc6m.
Iar acum se ne reintoarcem la aceastS. noud editie a Ghidului.
Arn addugat un nou aspect revolutrionar. incd de la inceput REBT-ul
a fbst o &nu4de ,,terapie semalrtic5". Diferili cercetetori, precum gi
dr. Donald Meichenbaum- au accentuat acest aspecl al terapiei - iar
noi suntem de acord cu el. REBT a dovedit oamenilor, intr-un mod
unic, ci, spre deosebire de alte animale, ei ,Sl;UtSat felul de lucruri
norrnale qi rnai puJin nonnale. @qi
ftfS.,o_! tlC 19l_dq"j41ej4u,-d-..i-ori*&rqlq u nor p r op oz i l i i i n t ernal iz at e
stu a unor au!9jllbgLziLL Prin urmare, ei isi por sch imba. elrrgtl g li
comportamentele care le sunt d4g!4lggle.dggq _Ut aescgpglg, disputi
pi rclioneazd irnpotriva ac.e:tor l-i!elgfi!_inlelne. Aceasti leorie a l'osr
revolutionara atunci cAnd am desciG in prima edilie a Ghidului. De
atunci, a fost sus{inuti, fXri a exagera, de sute de cercetdri, majoritatea
irrdicdnd ca atunci cAnd oamenii isi schimbh credintele sau filosofiileL
dc!,Ug_!.9ya__g n u11 e. emo(iile $i comportamentele lor se schimbb i
pi elp--6 no.1 s"m"iticativ-. EBT-lste-in;ii"t"..t p.lt*i f"t.pil
-
Cognitiv-Comportamentale moderne (Cognitive Behavior Therapy
-CBT); REBT qi CBT sunt, probabil, in prezent, formele de terapie cu
cel mai mare succes in lume.
Minunat! Dar practicAnd REBT-ul timp de doud decenii, qi incluzAnd
in el cdteva din invdtemintele lui Alfred Korzybski gi a semanticiqtilor
generali, am ajuns acum s[ ii putem ajuta, intr-o mdsur[ gi mai mare
pe clien{ii noqtri * qi pe cititorii acestei cirfi - sd devini conqtien{i
Vivom prezenta, in continuare, cdteva modalitdli obignuite prin
careii aiutdm pe clienti cum si nu mai l'acd suoraseneralizdri.
:
Cind aceqtia afirm5 ,,Nu pot se nu mn iirgrijoE-z-\au ,,imi este
imposibil si tin un regim alimentar", incercdm sI ii ajutim sd igi
 \\rtl
I
irlttoch]cerg
xvl Ghid p€ntru o vial6 rationail
luct'Lt n.th fhce anxios"'sau "Zrr nrii
iaci
Ilacl oamenii spr'lt.t "'4cel
schimbe credinlele astfel incat si spuni ',P.ot si iac ca :rce l lucrr si m6 ingri]oreze" 9i
nelos", ii ajutdm sb vadii cl ,'Er'r
I tiu "
pi4a-acum-4u-s!q-I9uq4' si'J4$9--pqr9-&44e cu col.npofiamenLu
,,;'r; ;;-;"t e."n.wrt in legatura
@"
ffi,Md descurc intotdeauna Prosl in in acirrrtaedilie a (iititlttitri -pe care i-atl dettull''it.'.Notrlghid
al unei

'',,"ii'*ii-,-.^r";; ,,n N"o.' Guicie Tr'r F-:riion;'ri Living"

i-'rtn u'rrat pe
descurc' de
,ituullite sociate," inoercdm slii ajutlm sd schimbe in "Mi al muircii iui Kolzybski'
Davici BoLrrlauri.lr.' trti itlporta:rt contiruator
multe ori, prost in situaliile sociale'" dc engiezi'' ctlre orrrite ioale
Rtun"i insisti asupra faptului ci -Ar fr groa'azlc s6 irni nTt i"i*i ii*bajLil E-pnnrc, o {brmii tl'ad'rs "Sunt-un ratat" ili ''l\m
"lienlii salr ,,-C:,-gbil este- sd fi respin-s.!" incercim io, nl"J" v"rbL,lu i ,J i't" 'A;adar, atn
pierd lo"ul"anade munci!" *"1
"- ^^ *l ,.Ar fi fnavte <unfrrdtor
1.. fi or daca s'ar
dacii s-ar :;;:';;;;i-;; .,iij.inrii'o"l su'r groaz.ici" in "Pirin{ii -t::,1r:.
,a ii fu""- sd gAndeasci, in schimb, s!'compofia i{rorzlrc
vizibil dezavantaios muite ot'i dif'ertte remarct crrtice qi citcodatd
i*a*pi" ta--ipierd locul db muncdl' sau ,,Fste pri_ r"i,,rir." li'rbajLrl E-prime oarrerii srrrrl a.jLr1a1i sir i5!
corectcze
cdnd sunl respins." ilsd
Cdnd clientii afrrmi cl ,,SunI o p?rsoand itudecvald
penfu ca .i'i,,' f",, lircc 'rtpritr.ctrejaliziiri 1r pir*lir':l '!b-'.'l.r:!i'ri!,L)r;crri)r'
li'baiLrl
r-"In-"o*p.io intr-un mod incompetenf' sau "Sunt un individajutdm l2irri :;;; ;; uf""ifi"oi ';iit't N"l g/rLl' laptui ul.Lrtili'-ii' '1'ar
valoare pentru cd m-am compoftat atat de urit cu Sp!th"'ii F-rrt.itrtgnuneaiulii,ap."'.,'i.u.'tcatetipuriler{esuptagerleraLiz-61i,
rle ajrrror
; ;";i in schimb ,,Este foarte nefiicut cand me comport- intr-o'ii ;'fi':;;';;;";.;' a.ti .,"gr.,^ scrisr de 'oi 1e-a lbst cu'ulto:.
loate
n ma fl""" til' co''sicle|a11 ciUdati 1i prca cornpiicata
:;t;t"t;, ;';;;t" totuqi,
cd s-a intdirplat a$a'
-uniura incompotenti' dar faptul cand' tot' iimba;ulE-pt imc' e-am reintols iir aceastit
i- o p"r.o*e groaznicd'" $i: ',Am un comportament uret atunci "i,l- "," "fr"ta"nat,
cle

e<ii1ie a tJltidtlui ia limbaiui o'r:ignuit'

ii;#;; i;fh atit de rb'" dar, cu toate acesteu..ry+ag+4evqlue' '
individ valoros Ccea ce anl mai liicut cu accastl a ireia
cd rlle' a ibsl sii o eK1lnderrl sa
'
qla ae-11Cor, pe lataggfqpg$algnteloI rnqle,.ca fiind un tt't"o niulte alte decenil
iidncetl informa{ii ia zi" avArlcl s1:'cran1:t lz'
uiu'
sau nevaloros." ii
aritmetici"' ii ajutam' irf1,' prezentl-i clare, in tbrnrate utiie,,ie seif-help (:iutoad inistrale)- ale
CAnd oamenii susiin ,,Nu sznl deloc bun la r-le
Comportrnr cntalc
prost ta utltlitltl-l'; .,p;i.,.a"U"zIaleTerapiei R r'{io nal- Error-ive 5i
schimb, sd spuni,,Pdnd in prezent m-am descurcat Orii
descurc mal lrlne rl Va ilorir$ tl i:iiirc piiictitil - si o vir.-ta lr:rir:ital
Dur, a""st lucru nu inseamnd ci e imposibil si mi
viitor." Albcrt Ellis' llh D.
Dacd clienlii pretind lucruri de genul ,,Am n-evoie 9"
d*Ct:t:l]l Robcrt 1,. HarPer' Ph D
mult sa I Aibert EIlis insiitiLle lbl Ratiernal
in"olatn sa ii ajutam sd gdndeascd in schimb "Vreau foarte pot sdi Wasl:inglon, IX' 'Tlier aPY
mod. absolut' 9i
Fniolive llchavior
;;;;" de drajoste, dar nu am nettoie d.7 ea' inaceqtia suslin "zrebzle'!
4 5 tiast 65th SLrcct
;;;i;;"i";" qi sd iru fericit qi frra ea '1cind-
nu se intampla aqai irlr:rl'York. NY 10021 -65q-1
;';; t; trai ie viald ridicai 9i nu suport cdndfoarte mult sau mi-ar\ {-l1l) 535-0812
ceva" incercdm sd ii facem sl creada, ,,irni doresc
ca este un mare\
i;;";;i *" un trai de ceva.viatd ridicat 9i aq considera
Dar, cu siguranll, a$ putea suporta acest'l
dezavantalsi nu am aqa
lucru!"
ratronal' :
Atunci cend clienfii consideri cd,,Ar trebui si gandesc .ri
ajutam saigi schimbeacest tip de gAndire in,,Ml voi
simli cu sigurania '

mai bine dacd voi gAndi ralional'"

t
iI Capitolul 1

i
F
Ci't de departe puteli merge cu terapia
autoadministratd?

t Ciarnenii spun aciesea ,,Uite ce este, sd presupunem cd, intr-adevlr,

principii leTelapiei Ra!ional-Emotive qiComportamentalefunc{ioneazl
SA presupunem c1, aga cum sustii, poti, intr-ailevdr, sd invet!3p1gage

IT
otL!-e- llintl inlgliserltals Du s-e--1!4i simtd, in !gC4!fB-Su PryqP9 oI'!9:
pqt A.fry&fiCj.o. DacA acest lucru este adevirat' de ce nu pui teoriile
tate intr-o carte, oferindu-ne, astfel, qansa sl le citim. In acest mod, am
salrra o cantitate rnare de timp, nu ar mai fi atAt de mare osteneala, qi
nici nu anr rrrai cheltui atAlia bani mergAnd la psihoterapie."
in mod obignuit nu suntem de acord cu acest lucru Scoatem in
evidenff, faptul cd tcl3glgglggdmrnptratA este ln mod
OricAt de clat' alrr prezenta principiile de self-help (autoajutorare),
rleseori oamenii nu le intreleg corect sau le distorsioneazi Aceqtia
h' ci,t-e5-q in sugestiile oferite de noi ceea qe-cil4,r qi gilea-sci - 9i ignorh
nnele dir.]tte cele mai impottante particularit6{i. Sirnplificd foarte rnult,
elirnini majoritatea ,,dacd-urilor", ,,qi-urilor" qi ,,dar-urilor" qi aplicd
F in moci neatent ideile noastre, formulate cu grija pentru aproape orice
;,crsuarrd ci-lati in orice situalie.

F [4ai rlu clecit atAt, rnulli dintre cititori, spun vorbe goale atunci cdnd
se referd la beneficiile pe care le-au adus cdr{ile citite' Ne spun 9i ne
scriu rneretr lraze de genul: ,,Pur 9i simplu nu gtiu cum sd vd mullumesc
prentru c[ a]i scris acea minunati carte! O recitesc mereu, g5sind-o de
1
 2 Ghid pentru o viala rationala
: :)t -t:. t.:.:.ij,: i.t ir,,i,tii,,,iiij.:. iL t,,dpi! ailicii c.itt ii is H,lta,l

foarte mare ajutor." Dar cdnd vorbinr mai detaliat asupra acestirj lucrLi.
descoperirn cb au respectat foalte pulin ,,minunata noastia carte,,-- sill!
itlir;i:i;l- ..siaa i'.1-ai,r siiir']at.l $i aiii ;i'iiai ac zai-o. l'iii i.rri-a ,rr-ri
;';:'r li rt:r." ;a de; obiri, ;i i-am spLrs tot cee a iie creti riespr: ea: L:ai
cd au ftcut exact opusul a ceea ge noi am incurajat sd se fuc6.
ee s'iripici ;onsidr:r ca s€ ci,ffipcrtd. ca pdnii qi cluir:ireavuastrd a{i iirst
Psihoterapia obignuitl o&!4 in mod sistematic qi periodic .rerif-rcli:i
,c ;,.cnr.l , r; lapnrl ,;r ,;'"i .'iJ',"c nrrtrri i rlc.l,rrIr. pt i'.,lrr ill.i :i,r,: -e
pentru aurmlri dac5lliedDlinlelege oorect mesa_iulE4q triffk&rageui.
dae6 rnai cont;nuii nrrlt ir:r acest r-nad'ii -roi da un pulnn in gLrrd ;i c i;r,i
Terapeutul REBT, printr-un pld*.oliv_t!i!Cg{" propriu, vh cLa$r[]aa. c:e
purre :h-;i inghilii diniii. Ooc, chiai-i.ar-rr zis.ol lixiicL com nlt-rir rprr:
probleme emgtionale ave}i, gi totodati v[ atrage atdntia asupra faptului
dumnea voastrri."
ci dacd dorili sd deplqi1i aceste probleme ar fi cle pr.eferat Sf, r.ealizzt:
ca_!qed{,lg_-sa!s€6ndi1i qi aalien4[jJr!1, el!q: ,,Aga :.m iir:ul? 'ii-ari, si:,u: ei; si: iaei alri'|" 1-ar,r inltebzrl rrr
-?43pratryrEpffi
durnneavoastr4jnterese; c[ ar fi bine sd vi 4iqp=].rigli cu conr.ingere
ingrozit. lar pe palcursul uimdloareior gedinfe, arn utilizal cu grijd ceir:
maj simpl- exentple ilentru ca -fi.rnr si ie lio.rti inteiel{c. {ii -- inti'-un
cre_{a!919,.i4!j91ale de bazt qi sd incepeli sg!3!g!.ds$41j j!1l:]!14g4*
linal -'arn relrlii si-i iac sd iniaiea;rir (.reea cd iil-i 't,rr.rt si sp nr -c21 .sir'
gjgblgl- El v5. incleaind spre schimbare. b,!19,. jnrr'-adevir', sii iqi pu:rif iirii,eldr:j legtrtc de rirotii,e le peutj t e aj'
DupI citeva qedinle de REBT s-ar putea se -- spuneti ,.Md log. creti r_:I
:rqIa!],r lt jlfiuie atd.l { Cls;i cii rrtr lr;brric sh ii ia rlczaplrbii riir. p rea
inJeleg in mare parte ceea ce vreli sispuneli" Voi ?neerca si-midescopij
,rrsi; i,,,rJ.r' -ir,.. t. I.t:,.., .: ir'.11. ,a ;,'ri'i.,, -..
$i s?:Igi!!$!rtideile--carc=-m i s!1t d4qqatqare qi cu il-rtorul caror"a ",-
continuu si-mi intretin problema emotrional[." $i chiar ineerca{i aeest
zent|ii ai:eesele ci,.{Je=-jl!rir, :a iiici;r'ce sd !,jggEg:- a$a c iil esrc.
ii;rpre uc5 cu iiiria ei,3i sli i: aiute !rlr:-.uu rrLcrcl-r.a! lU4! Clllp4l l!..p1-:nj ! ri!
h.rcru, qi in foarle scurt timp (poate chiar pAni la a doua geclinll) .ra clati
iqlinge aee4slq;lare, ilaciirste;lusibil. llai:a.'ir rieculsrri unei perioiici.:
seama de progresele semnificative pe care le-a{i fieut. De exeurpln. a1r
dcstlrl cli;1ungi delirirp, rli:rtuiiie irri iru v.x da rici Lur rezultat. !-onL.
putea mhrturisi ceva de genul sum a spus Tom V. ,.Corrsider cd csle ur
tlebui, sA accepte, ii-r trr':rC t-ealisi: ..:a tictsi r.iornporlarrient del'iciiar:rl
'r,'a
lucru grozav! Am ftcut exact ceea ce mi-a[i spus si incere sa la,: i,i lr:,,
soliei iui este posibil sa c.ctriiirrtte- gi ,;a r'a 1ru:b*i sa aicagi dacii ritle;Tc
5sa-!qa-bi-!mihl-aa-d€ lbisql @ 91tt9 roli,a *gqlrltrqleptul1,4fit.:. sau rrr sE rriai rdirAnil alat-iil i cle ea.
,I
(ap$IElentgn!9t-pcqiu!4-d4$au-peil, rni-am amintit ae rn!a.f i spus
!' mi-am zis: 'Ce crede cl iir c;ie rJin Llfifla, i ofn a ;n\'ehf uLirl 5r] gdr\i-leasca 1i crrr,r sa st
_5i I9?91y4 .C!_-f.ryg_C1. Pqn1'4iiq -qi, pr.rbabil oornpnr l€ intr-un rroil ririiii rrrai i;i{i,-,3rai; rlar iti.,est lIr:r-lr a ilsl lii]si;.ril
(aqa curn a sugerat Dr. Ellis, ea are anumile sidbicirllri bine ascrrrr:e. .,
e doar i1upz1 mai rnuite ii.n':iiami|ire f, i]8 f , ciUl.rii uircle feciirleri si
/datorite acestoru, ." l"uga d" *i[,_in"iEe]J--!d. puterniciiin-
r"eincrfc[ri de ::;.,!ii,att a ,1{:estor irr\/Ildrilinle illtgicsi. }]r;11 pr islr'la ilri.
[ "gS1 Dar de data aceasta refuz sd o iau in serios qi si ur6 tuli:ur.dll
Psihotei'apia aiu[a pelltl'ir ed este ]iir.lfiLi\,,d. _';)ip!It111$r,lia,jjll I
eauza sl[biciunii ei.' $i am reugit. Nu am l5sat-o si m5. necijeasci."
qliqgly! nli;i o carir,. i:as€ta :;iii.r se iir rl,: ;.;r;1cgeri 11il lloate sa L-,

,,Bravo!" i-am spus eu (A.E.) ahrnci, crezAnd oiprchai:i1 acest ciierL
chiar a inceput sd se gAndeascd la credinlele pe care ie are in ieg?itur.i
cu el gi cu soJia sa, s5 9i le punl ]a indoialA gi si, se manifesi; rr....ri
rafional. ,,$i dupi aceea, cAnd nu ai lSsat ca vorbele ei r.i te de;:a rj*ze,
ce ai fEcut? Curn te-ai compgrtat cu solia ta?"
,,Ooo, a fost uqor!" ;ti;spus cli ill. ,,lvii.am z,ie, iar^q|..,, .:-',.i?
- exact cum mi-ati spus durnneavoagtrd.. --'T-)ite enrir sfa t .-,1.:. ,:t:-i /
voi :nai permite acestei feniEi t:er,'DlrrL -;e air:' :..,n: r r I'r.
inloouiascd pe rieplin. ir: r:o,rsecinja, i;ai, eLrlcr ii;r;eslei ,,ri; li, practi.iirir
terapia ir.rdirridriaiii ;i de grup ; i frill',idn r y i ;r l(! ielaper"rli. hl Lt ne aSteplii ir
ca majotii.atea oarrre iior' ti.l irrohl.'rr|i ci|l \lr,,rr.r]t sa,reuSeasci :;! li--
rezoli'e cle lnii singr.ii i, idr ii a lac"- apri la rrn ter;!peilt colnpe leiii. L c,
bine ai fi riacil s .ar pdie;i fzr,:e riof st lilriir. il:t ! l_Ufitila$lf5:a\ti: r5;
ccva'c i 'rilnPla irr ri ari, 1t;i'r. ,.,z..'i
$i ar:iinr sd alrurr.: ii.i r, p:"i..rire ds i:ci,liiitr p;ir.te ;i gardui,ri ir, ri,,',
.r
ce ,'t{tf {}t'iletea i'ami':riilt,t crt irnil-:icr,rc llriolioriaiB nu ben.-ficiazi
i (.ihid peniru o viala rationala
prca mult dc irc Lrrrna citirii qi ascult6rii malerialelol de self-lrelp
(autr:adrn inistrate), existi caiiva care sllnt in are masura ajutati. Sa
ludm cazul lui Stan, un inginer in vdrstd de cincizeci de ani, care a venit
la nrine (A.8.) clupi ce rni-a cilil tzrtea Floty to Liye L[/ith u .,Neurotic."
Stan avea o so{ie cu probieme evidente, care fusese foarle dificild pe
sarcursul celor douizcci qi opt de ani de cdsnicie. Mi-a marturi-sit ca,
',:dna cAnd a c;lit L-adca, era irr perrranenlA nervos pe ea. Dupd ce a
citit-o de doud ori, aproape intreaga lui lurie a dispArut, triind caint
:rihtuli de ea. cu toate cd nu pe deplin fericit, dcdicAndu-se lnai rrult
!rrole.iarii cclor trei copii r,1e conr portamente Ie ei ciildaie.
,,lv'[-zr ajutal in sp,:cial un anumit pasaj din carte" a mir-turisit ci.
.,Dupi ce am cil.it ;i ieeitit pasajul acela de rnai multe on. aproalrc
litlcaga nrea firrie l'afi rle soiia nrea pirea cd se dizoivd, ca prin magie.
lVi-a inrprcsionat lbarte tare."
,,$i care a fost pasajul acelii?" arn intrebat eLi.
.,in capitolul clurnneavoaslri clespre cLrm sa traie$ti cil o pcrs.rirnl
care arer tulburir-i severe, spltneali aEa: 'in reguli. Agadar, .lones vine
beat in fiecare seari gi se conrport6 galagios. $i cum te agtepfi sd se
..nnporle un beliv - c:r 5i curn ar fi treaz?' Lucnil acesta m-a izbit. $i
nr''anr ?ntrebet: Cunr te a$tepli sA se conrporte sofia ta nebrrnS-- ca gi
o p<:r'soani sAnitoasd?' Aceasia a ft'rst solulial Vd vine sd cr"edeli cd de
lttrnci incoace in-anl conlportat mull mai diferit gi nrult mai ra{iona)?"
Din ceca i:r: rrid eu, Stan s-a comportat, intr-adevdr, mult nrai
. ralional de cind a indrdgit atit de mult fornrularea respectivi - cu toate
i, cii, din punct de vedere telrnic, atat el cat qi cartea au rqalizat, oarecum"
\o grcgeali. Deoarece nu existi o asifel de persocurii belivd- r:i doar
c.neva care bea fiecvent sau care se oolnporll ca o persoanA in sta-re
dc ebrietate. $i, in acelaqi n1o.1, ninreni nu e nobt-tn - noi o:rnrenii ne
to lportdltl doar. in irnurnite situa{ii, nebuneqte. Atunci cAnd utilizdnr
lel ri1-e!lLp,!-gc!!tl persoa p, belite sau r;ehune, facern, in mod negliient,
:l.IBreg€rse!9:au. Insinulll ci un individ care bea prea mult va fi
trloldeauna a;a gi va face nwnai acest lucnr, gi cd o persoarrd care
sc corllportd nebuueqte se va ccrnpoda in mcd inevilabil in a4est {bl.
.A-cest lucru este lals!
^.Befivii" pot sa se lase de bir:turi - uneofi shiar"
definitiv. Precurn ,.oamenii nebuni" pot, desaor-i, sa se edilce perlrr-! il
n',r se nrai con)p(\rla [1at dc nebuneste.
Cat de departe puteti mcrge cu teEpia autoadministratd? 5
Totupi, cititorul catlii How to Live With a ,J,{eurotic,'a inceput sa
vadi un lucru ibarte clar, qi anume: Nu ve a$teptali ca oamenii care se
comporti des ca cei aflali in stare de ebrietate sd fie perfect dezmeticiJi.
$i nici de la cci care manifesti, frecvent, comportamente nebuneqti iI
nu vd afteptati si se comporte in mod ra{ional. Dupi cum le
amintesc
nereu clienJilor mei, drumul spre iad este pavat cu expectanje
nerealiste
!
caz este gi mai irnpresionant. Bob, unul dintre clieniii mei
.-_ Yi_".1,
petrecut un an qi jumdtate in spital, fiind diagnosticat cu
01
1 "^ l, a
schizofrenie
de tip paranoid. A lucrat apoi in folosul ti-p
de cinci ani, ;i s-a descurcat remarcabil de bine. A avut "o*,ilita1ii,
griji nu numai
de farnilia lui, dar i-a ajutat, de asemenea, foarte mult
9i"pe"al1i oameni
cu diferite tulburiri.
Doar cd Bob, continua sd aibd probleme. Timp de cdliva ani nu a
vorbit deloc cu pdrintii lui (care aga cum era de aqteptat avlau propriile
lor problerne de personalitate). A fost pe punctui de_a divorfa de solia
sa. Era anxios atr.rnci cdnd trebuia si abordeze alfi oameni
de teama
dc a nu vorbi cu ei despre situatii de naturd intimi sau stAnjenitoare,
nrentinAlrdu-se, astfel, la distanld fali de ei. Se comporta in rnulte
plivinfe in mod defensiv qi nervos.
$ i apoi s-a Ecut ziu[: La cAteva sdptlmAni dup[ ce a parcurs articolul
,,An lmpolite Interview with Albert Ellis,'din revisia iconoclastici
The Renlist,9i dupi ce a rnai citit alte cdteva lucriiiimportanG despie
Terapia Ra{ional-Emotivd qi Comportamentald, publicate in diferite
reviste, Bob a trecut prin nilte s_qhitxbiri ue plan mental
,,genul de
schimbiri pe care nu le-am mai simlit vreodati.,' Apoi, a considerat,
unndtoarea particularitate, ca fiind adevdratd:,,Nu oamenii gi lucrurile
sunt cele care ne tulburd. Mai degrabd, ne tulburlm crez6nd ci aceste
lucruri nc pot t u lbura.". ,
V
Aceasth ,,formuli anti-nefericire,", cum a denumit_o Bob, i-a
schirnbat complet viaJa. intr-un timp foarte scurt a inceput si vorbeascd
cu pirin{ii lui, sh se in{eleagi mult mai bine cu so{ia sa qi sd discute
despre lucruri, pe care, din cauza fricii, s-a ablinut, ani dela rAndul.
sd
lc rrrenlioneze-
Bob nu gi-a deblocat numai propriul stil de gAndire gi de
oomportament, dar a inceput, si vorbeascd
9i cu alte persoane, sa
 Ghid pentru o viaF rationaiA
trimitA flutura;i, sb scrie scrisori, gi si realizeze alte lucrur-i care aL,
creat o reaclie in lan! de interese pentru a $ti cum sd duci o via{ir
rafionall. Ne-am intAlnit tirnp de trei luni de zile, dupa care a co,)titruat
si citeascd materiale REBT, considerAnd, la un moment dat, cd dacd
oameni importanli ai tirii ar accepta faptul cd ei sunt cei care, in rnare
m5surA, i$i creazS. probleme qi nu oamenii sau eveninentele care se
petrec in jurul lor, ar rezulta schimbdri uriage spre rezolvar.ca piicii
mondiale. Fie cd are sau nu dreptate in privinJa acestui lucru, Bob a
r€u$it de unul singur si gAndeasci, cu adevirat, mai ra{ional, sd duci
9i
o viajl mai productivi qi mai linigtitS.
Aga vi se poate intampla Si dumneavoastrd. puteli citi sau auzi rr
noui idee, vi hotirAti sd o aplicati propriilor gdnduri gi comportanrente
Si sa observati, la un moment dat, cl v-a!i croit drurnul spre schimbdri
surprinzdtoare in viala dumneavoastrd. Bineinleles, cA nu toati luntea
poate sau va putea face acest lucru. Multi pot; iar caJiva o vor face. Veli
putea Si dumneavoastr5?
Istoria ne oferi cAteva exemple remarcabile a unor oameni care aLr
reuqit s5" se schimbe qi i-au ajutat qi pe allii sd iqi schinrbe gdndiretr
inflexibild: de exemplu, Zeno din Citium, loarte apreciat in secolul trei
inainte de Cristos, a intemeiat Scoala greaci de filosofie stoicl; filosolit i
grec Epicur; frigianul Epictet; imperatul roman Marcus Aurelius;
gi evreul olandez Baruch Spinoza. Dupd ce au citit invAtalnintcie
ginditorilor dinaintea lor (printre care Heraclit qi Democrit), gi clnpi ce
au ajuns qi ei la o gAndire profundd, acegti gAnditori rafionaliqti gi rnulJi
alJii la fel de remarcabili, au irnbrdligat, cu entuziasm, filosojii raclical
diferite de cele pe care le aveau la inceput. Pentru a sublinia qi mai tare
ideea pe care incercdm sd o prezentem, trebuie se Inentionam faptul ci,
ei au inceput sd /rdiascd ptin prisma acestor filosofii gi sta se mcutilfestc
in concordantl cu ele.
Toate acestea fErd beneficiul a ceea ce astdzi am nurri psihoterapie.
Desigur, aceqti oameni au fost putini in istoria omenirii. Dar ei sur.rL
cei care au v5.zut lumina raliunii qi au folosit-o in scopul unei vieli mai
sinS.toase.
Este posibil, atunci, ca personalitatea cuiva si se schimbe, qi, pc
deasupra, ca aceastA schimbare si aibd loc Ai prin alte n.rijloace in afari
a-At d€ deparie pLltcli niergc cu tciiipia arrtoai.trr,itristi:[i.,
de a recui'ge la o teratj ie inlensivd'i Ma ]r;r itaicil pcl.soare i,:rr cri alrt.ri il.il,,.:
in clonrenin sus{in cu puleie ca nd, acest iucnt l}1i esrc pos!bii. astlci.
Sigrlur.rcl Fr-eud, Otio llarrk. Wilhclrn Ileicir, Carl Iloecrs. pi Iiar.r.,'
Stack Sullivan, toli sls{ineau idcea ci p9D1l1L r! lfl!!i9 l'ace-schiurbrir I
,lq pqiislelllgt!, conCi!,lle jn c4re se clesldgi-n-a reral;ia, indi!i-di:ai;
trebujau f3 l,
I:{tll pe-p:rroursul unci periotrdc l-ungl rle tir|p i.rar
punctele lor de vedere llr,qLqldgl9_z_! r_r ed-ibi,le pentru a susqi:ie lhprLri
cA o-1g!_ap_ie delungijlrda. esle-irrtotdeaura_ rrccestiril
Cafe este Dozitia rloastrii faia de aoe.tsta :;itiraiie'l (jarirenir eLr.
deseor-i, anumite tulbr,rrdri emolionale ai6t de pitternic irrriiclircinare gi
de atAt de r.nuit timp, inc6t ei au levcie cle Lr psiirorer-apir-- iude lu'tgiltat.
Dar acest lrrcru nu este rtltuldeauna constallt. S c 1111$ q1111a prolilrll?r ll
atitud_iniior gr a c_olllporta jt'rentelor poirtc rezulla ciin dile r.ire iml;re.!r.rriri
Sicxpclicnlc. itnbrrnatdlrrea stiiriientolr'.rrrtrle puat. r:r d:bir i,,c lrr irll,'.,,i
nrnlte felrui; cle exenr p iu, o persoa nai poate sa rLibi lane - tEC itli u t,tl . ,lLLf f
difelite intinipldri sentniXlcaiive- sal si irrvelc cii;L erperienlelc lltc,i, la
,sattsd se arralize:.e in *rocl sincer.,rn;; sa r,,orirL:rscir cit i.il tcra1r.-r:t e lr',_ l,
si o ajute.
Prirnriaa|e,iticrindalirrritelorpei:irreieiir,;,Lcr';igriarLi{oadiirirrisiftria
p{)al.r sd fie eficienta. l.ire f re cA pentn: r.,r.rr.e sclriBri;:ir.c c1e pei.sirr.ralilali
e ste revoie cie o autornaiizi. Chial daci,r br.:irr I'ici.rij de ir jutoi tcrai)eirl.rf
califical, daci._d,umneavoastrd nu ',./zi lac:eti.!!t.t.,1,,t.1ti rrra!izii. irr rrrr,l i. ,l
reiretat $i corlv;ngdtor" inrbLrn6tirlilile pe i. arr lc .,.r:ii sirnti r.Lrr ji t/
I'L
sLrperliciaie 5i de scrirtd durati-. A;a crrr-rt lr e.:piir::rr: tii: r-ri.rl,,e ,rii.
clien!ilcr ncstri calc 'iiir i:r psihotcr;ipic sari 1a r-:oirsriiert traliiaiii
irrvirfaminl.eie:ioastre de f{ELrT ii ajula, irai eirs, aiLrirci earrr,l ci ;trr,r
ctu'n siE fb I ct.t e tt.s ': ii
.
qrai conc:rer: flu toate ci teraptLrIii
$i ,..ii a!rllii sa garrclili nrai ra[0ni i.
ei gi-pl1+fftji-retr@lugpa'loastrI. (li:la-iifail-J,,;1rr, t st,-,tr,i ..,,
sA faceli intr-c situalie. si clunrni:avoastLa 1.ri;lc{i beitefir:i:r ir,
anr-Lmitd
acest rircd, ceea ce incezirci ei sl laca esLe sd i.i13iu te sai gAniiill perriLi
,ll''llrygttl:[d - aitiet. pLiielr rirrAne in pcliririlrertal tlcpe rclerrli rle e i
Tn special. irr kEBT ii irreirra]iin pc elir:rriri it.llti i sa lircrcz.e iLlLrit :i
intregedinleledeteiapie.titilizdn{ia$iteltielleutruacasdanulitircsi.!!-Llui
concretc - cuur ar fi: asuiralea de riscuii, ilragei.i:r i'a1i,-rlai-em oti:,ii ;i
I (ihi,:l pentru o Yiati ralionala Cat de departe puteti merge cu terapia autoadministratd? 9

cit +itehnici gendim pozitiv", ,,sa sperem ca ne va fi bine", ,,si fim ca nigte stoici
lor iralir;nale Mai faceni' r'ie asernenea'
t clispuii.tt-ca crcditt{e
cl..: aLtLO-rl anirgr-rrn ct rt,
tratntug cie ab!litili, Ei diferite [retode
terapia autoadm inistrati
de intlriri' rigizi" san alte asemenea crezuri utopice. Pentru cd nu este aqa! Citili
principiile anti-suferin[i, din aceaste carte. Apoi incerca]i se vA ganditri
' "li 'i"ru^t". iill'3'l in'lttde
Or't'rr,t
I ,",,;f ciit'r motiveie prlincipaie pentru
cartc. Sperallrr ci va Il accesibilii
care a1- s11is aceasta
mtlltor persoane care ntt au ficut
asemenea' si va fi ltn aj utor in
plus
la ele gi sd le aplicaJi. Testali-le. Experimenta{i!
Aqadar, citiji cu atenlie sugestiile pe care vi le oferim. Dar, lua]i
in considerare, la modul corespunzetor, limitele noastre - 9i ale
niciodatd psihoterapic sperim, de
I i)rnllu cci Lilr: firc l)silro!critpic la
satr cle lamilie: "Ce
tl: psihotl::ipl:
Clienlii nc intreabi, 'ncre''r, ca'rd vin Sedin{ele altceva' care sa
dumneavoastra! OricAt de simple vi se vor p[rea regulile de viafi pe
care le vom descrie, reiineli, ce nu sunt, la fel de simplu, de aplicat. Nu
considerali ci prin sin.rpla citire gi inlelegere a sfaturilor pe care le vom
,^t"iJ nratr-irnoniald

t
-Aveti prezenla, vA veli $i schimba intr-un mod miraculos. Nu se va intAmpla
ri *.,;;;"on=itl",c;"i putea citi? cumva cdrli sau casete care sd fie
pe care o facem cu dumneavoasir5?"
Vi aqa. Pentru a vi schimba vd rdmAne dumneavoastr|wpvpparsg-ng9I6?. ,2
un srtplimetit Perltru munca cirlii de a vi observa. de a vd disnuta in mod activ stilul de a gAndi, de a\/
materiaie potrivite' iar la sfhrqitul

I srigerdtit, in cotttinttare' cAteJa

,r"ii gari. tje:rsenrenea' anumite rei'erin{e
Pentrr.t ci practicLm un anutrit
in acest scop'
tip de tratarn€nt,(R:Pl' si pentt'tr
doar o
simti qi de a vA comno
a gindi, intelege. simli $i comporta.
Aqadar, vi doresc sd fitri mullumili de modul in care gindiJi qi bine
de/"

t ci n.rajoritzrtei'r u.raterialelor dc terapie autoaclrninistrata

lrarte ciin principiiie tot".
'includ
unl *t'i' 15i revizuit) pentrupublicul
.,rolunrul de fa{i t'entru r"'up"u1ii interesa!i'
Terapia
general'
I{a{ional-Emotiva
larg' in lucririle noastre
dispugi de modul in care vi comportatil

I ;;";;;;";tr;.tali cste it=t' i'i

Je specialite - preculll ]lerstson ancJ
n.tui pe
Entotiort in Psychotherapy' The
PrQCtiCet|IlalieltrulE,,n,ti,,B"hnuiorTherap.tyBett.er,Deeper'altcl

t il'k;r e En dtu' ef I'heraov'

it tg Br i

Dacd vd asteptali. ca aciastl calte'

o.;;i,ililir::::':*i*:grffi:ru gum.:ulli:
sA vi ofere o solu{ie speeifici

I alamri: nici carle'ontct

*G'G;;;.1:*l*jt*:::li:::iil:ilff
ial clllll
o cafle nu are
H"illillii'
mr

sa ln

I irr scliirnb, :ra repreT.inte

putriv iiA Perrtl Ll ;rccirsia'
*n-rr.,fti.*nt

si alt averlismcrrt: l{e!ine{i faptul

util terapiei sau sa fie o intlrite

}inrbajul..are. pr-opriile sale

cl

I ',i'',^i," lbkrsim tuui"t"

'i,.'-.lt'".';^;;;;;;;",,i-;;
sdni16{ii merrtale.
i"""' ,,'""o1"^'"
noi' prec"m qi alli scriitori din dottreniul
p'"t" -creativitate""'fericire"'
de problenre-' rlmine{i ctr

t ,:.,ilJ'i, 5i -nu
cot.l.luntca aceleagi
lisntlate' pe care
lucluri vechi 9i
icleea cA vi votlt
rnai vreli si ave{i.tangen{d Unele
le-afi nrai attzi( itr trer;ut u;;;;;t;;'

t
pOt sa pala ceva de genlll: ,.hai si
din lucrttrile pc: clit.l: lc unn, ,pun*"

t
f,Japitolul 2

Aqa eurn gAndi{i aqa v5 qi sirui{i{i

,.Ceea ie spuneti durnneavoastrd, Dr. iJarper, pale plauzibil q i logic. $ i a.;

fi incAntat daci oamenii ar funcliona, intr-adevbr, atit de sinrplu precr-rr::
rnen{ionali cd o facl Dar, sincer, ceea ce dumneavoastrd 5i Dt. EIlis
numili ca fiind teoria Terapiei Ra{ional-Enrotive pi Cornportamelrtalc.
rlrilA pentrri nrine^ la o examinare lnar atentd, ca fiincl tirnlle artiflciali:,
zr-rti-ps ilr ai-'a litici gi sirnilari r-rnui gen de psilro !ogie hiite scrisa, c.tt:
4oate auioa{hn i{.ristra, dar totuqi superficialir "
Ae est f,rr. B. carr: tr;crnai a vr:r bii. a tcsl pr e zerit la rrr cLtrs de .a I n r,;r;
pe care ii qirreanr unui grup de profesori cirola le deso ia-i:t REB I' ul. !,;
s[ qliii ci nu a gre$it ln 10i c!-ea ce a spris. Anumile idci ciin RF,BT c/ria,'-
sulS a fi superficiaie,;i, cu signran{i, sunt irr cortradici,ie cLr viziunii,:
psihar.ializei ortor.lcxe -- ciriar dac6 ele coincid ln oat te cLr invd!6nr itrte ir:
lui All ed Adler, Karen l{oi-nelr', !1ar-i "v !jta-r:k Slrl1i."an. F} ich l'iror:ri.,
Ei'ic Berne, Ei al{i araii;-ti c:}re a lrus acsent pe ,-ps ibo 1,,-'gi21 ,:go-r:1ui
(,,ego-psychology").
Cir toe.te acestea, nu nr-am putut ablirre sir nu il supLrn Lrnei iLrci:i.:d.t"i
n
- pentl'u g[ m-ar;r ge dit ca i-a; ilil*a schinba pelspr:,:tivz! -. pe irirr]
c[ cine, oare, pca.te Cezghe{a pre.-iudeci.liie ur*ti ps;hofertptrrr rL,
experierr!f,? $i nici rentrrr c6, trebuitt sit".l 1.rltn ia pttnr:i, ci pejltrr .,i
em ccnsiderat cd a5 tutea fotrosi obl':r:iiile sale pi-:ttf::ll a iie;r. rsir-:t,
celo:'ial1i axdierifi. u;r'-rl di:l griincipili; tiirLl.r.ir).,: lL1!e ,:!i;t iiE,P, j .
.4.1fl sprs atl-rnri: ",[iurrrnea,/oiisir:t i]ri .(rurrtei,i.
':tl fa!r. de l;rr- .ji
csea l:e sustine* n+1, sl aor,rne, ci ttnr:rille oqr.rteniicr rr,i;ncici, ir, ptriL,j-
I 12 Ghid Pentru o viata ralionalA Ata cum gandili aSa vn simtili 13

cri gandul ilc ltcestora. Nu-i a;a'? Deoarece dumneavoastll considerati
I ca Jmoliilc dczadaprative ale cuiva nu pot fi modiflcate, prin felul
in
care an, zi, crt, 5i anutne prin schirnbarea simultani a modului de
a
spatele mdniei se ascunde un lant de formuliri, de genul: 'Idiotul dla
de Harper impreund cu celllalt coleg imbecil al lui, Ellis
- -
afirmd
porcArii totale! Ar trebui si il opreascd cineva cu aceste fleacuri, pAnd

gindi. Arn in{clcs bine pttnctul dumneavoastrd de vedere?" nu ne adoarme aici, rnai ales cd e o intilnire qtiintificS'?"
I ,.Da. Avern tttr sccol de dovezi clinice Ei experimentale
care dovedesc ,,Exact! Cum ati ghicit?" Din nou majoritatea ansambului de
chicoteli il sprijineau cu putere pe el. Am continuat:
contrarirtl."
,,Poate cA a$a este. Dar, si presupunem ce uitem
de acest lucru pentru ,,Intuilia mea clinic[! Oricum, ceea ce conteazA este ce ali avut astfe]
I un mornent gi trc concentlm asupra intAmpllrilor din ultimeie minute'
Cu doar pulin timp in urmi, in tinrp ce prezentam despre REBT' ali
de gAnduri qi prin faptul cd le-ali ar..ut v-ati mdniat. Lucrarea noastr6,
de fa!d, cu privire la Terapia Rafional Emotivi.gi Comportamentald se
referd exact Ia aceste lucruri: Faptul ca v-ali gandit la ceva de genul
I avut anumite emolii intense, nu e a;a?"
,,Cu siguranJf, ci am avut! Am simlit cu putere c[
rt,,pialtati qi ci tru ar ttebui si trAmbifali asemenea
spune]i ni;te
absurdifili "
- 'Pentru ca susline prostii, nu ar trebui sd vorbeasc[ aici astfel de
Iucruri' - reprezinti cauza principall a mAniei dumneavoastrl. Mai
din sall si rnult decAt atAt, credem ci dumneavoastri nu vd mai simii[i, in acest
I
incepuserir
,,Foarte bine," am spus eu, in titrrp ce oamenii
radd. ,,Dar, a1i avut de aselrenea", am insistat eu, ,,o alti emofie'
chiar mornent, flrrios pentru cd v-a1i inlocuit gdndurile iniliale cu altele
inainte de-a vti ridica gi a m[ contrazice, nu este a;;a?" diferite, cum ar fi: 'Ei bine, dacd Dr. Harper crede in mod greqit cd
aceste absurditili sunt adevirate, qi dacd bietul om vrea si le creadi
I ,,Am avttt? La ce tip de emolie vl referi{i?"
,,Pai. .judecAnd dupti tonul rrocii ascuiite 9i
I-ali avut in tirlp ce vorbeafi, a$ spune ce ali avut
nereguiate pe cate
o m-ici anxietate in
in continuare, lasl-l pe e[ si aibl aceasti problem5.' Iar aceste noi
g6nduri, pe care atat Dr- Ellis cdt gi eu le-am sus{ine, se afld la baza
stlrii dumneavoastre emo{ionale prezente, pe care a}i descris-o cu
I iegdtut'i cu faptul de a vi riclica in picioare, printre atllia colegi de-ai
drinncavoastld, 5i cle a vI spune pirerea itnpotriva lui Harper' Este fals
ceea ce am zis?"
precizie, ca qi 'compltimire', cred."
Inainte ca oponentul meu sd reugeasci sd mai spund ceva, un alt

t ,,Uh..." Oponentul nteu a ezitat timp de cAteva

secunde lungi (timp
in care zAmbetele cllnoscute ale membrilor audienlei s-au schimbat in
tavoarea mea). ,,Nu. Presupun c6 nu ali greqit in tolalitate' Am avut
nrembru al audienJei a intervenit: ,,PresupunAnd c[ ave]i dreptate in
legitul5 cu originile stirilor de mdnie, respectiv mild, a Dr. B, cum
rimine cu anxietatea lui?"

t a,rur,.,ite tem"ri chiat inainte de a vorbi qi la inceput; deqi

rnai ant."
,,Bine. Exact aga curn imi imaginam' Ali avut
acutn nu le

doud tipuri de ernofii

,,Potrivit, 9i de data aceasta, teoriilor Terapiei RaJional-Ernotive qi .
Comportamentale," arn rdspuns eu, ,pnxietatea ddnsului s-a petrecut
dppd cum urmeazd- Pe parcurs ce eu vorbeam, gi pe parcurs ce dAnsul

I in tintp ." eu vorbeant: nrAnie Ei anxietate $i acum, in motrenlul de

la{d, nu o ave{i pe uioiuna. Spun corect?"
'
,.Cut"gori.. Nu rni mai simt anxios sau furios -
deqi protrabil simt
genera furia spunAndu-qi cAt de nepotrivit me comport - gi cd nu ar
trebui slarnh. comport astfel -Dr'. B gi-a mai spus gi altceva de-a lungul
acestor gAnduri gi anume ceva asemindtor cu: 'ASteapta numai sd se

t pulind coilpitirl ire pentru dumnea\/oastri pentru ci avetri, in continuare'

l"est pun"t',1" uede I e absurcl." Obiectiv indeplinii! ZAlnbetele revenind'
din nou, in lavoarea llti.
opreascd Harper din vorbit! Si vedeli dacd nu am eu ceva de zis, care
le va dernonstra tuturor cAt de stupid este (qi iAt de deqtept sunt eu
pentru cI l-a;n ficnt sd se simtl prost in fata tuturor!). Ia si vdd, cAnd

t ,,Bine. Poate vour cxamina sentinrentele

de compdtirnire pe care le
olr"1i fup de tnine, prrtin rnai tirziu Dar, s[ revenim,
la anxieiatea 1i mi iia tlttmneavoastrd' Presupun greqit
pentru moment'
dacl spun c[ ir,
am Sansa, cllm pot sd-i dau eu lovitura?'
"$i apoi", am precizat in continuare, ,,Dr. B a testat, in mintea
dAnsului, mai multe propoziJii introductive, respingdndu-le rapid pe

t
 14 Ghid pentru o viaJ6 rationald
A$a cun ganditi a$a vi simtiti t5 I
unele, consider6nd ci altele s-ar potrivi mai bine, $i continuand sa ,,Din nou, foarte simplu. FhcAndu-;i suficient curaj pentru a vorbi,
caute ceva mai bun, cu care sA md poat[ anihila. El nu incerca doar sd
in ciuda anxietdtii pe care qi-a creat-o, Dr. B a descoperit ci deqi s-a
fdcut pu{in de ruqine, lumea nz s-a sfhrgit qi nici vleun lucru t'ealmente
giseascl cea mai bund frazl impotriva mea, dar igi spunea, in acelaqi
groaznic nu s-a intAmplat. In cel mai rdu caz, a aflat cd eu continuu sd
timp, $i aceste lucruri: 'Ce vor crede ceilalii membrii ai grupului? Vor
dtau in picioare in fala atacului sdu qi ci unii din membrii audienlei ar"r
crede oare ce sunt la fel de stupid ca Harper? ii va influen{a el oate cu
farmecul lui? Vor crede ci sunt gelos pe succesul pe care il are el 9i fost de partea mea, iar altii de partea dAnsului. Aqa cd 5i-a schimbat
credin{ele internalizate in ceva de genul: 'Ei bine. Harper tot nu inielege
Ellis cu clientii qi cu cd(ile lor'I Sincer acum, imi va lace oare vrcnn
unde bat eu qi nu iqi vede greqelile. $i uite cA mai sunt oameni oare incd
bine s6-mi deschid gura mare qi s6 vorbesc impotriva lui?'"
sunt de partea lui. Al naibii de riu! intotdeauna poti prosti pe cineva'
,,Presupun, cd aceste indoieli pe care 9i le-a creat Dr. B, i-au cauzat
qi nu am de ce sd md aqtept la altceva. imi agtept rAndul pentru a putea
starea de anxistate. Este adevdrat acest lucru Dr. B?"
vorbi, apoi continuu sh ?i contrazic punctele lui de vedere aberante, 5i
,Nu este complet greqit," a consimtrit opozantul meu, cu o vizibili
chiar dacd nu reu$esc sd-i cdqtig pe toli de partea mea, pot totuli sd ie
umbrl de ruqine exprirnati pe fala lui. ,,Dar, nu a$a ne spunenr cu totii
demonstrez cAt de decornpltirnit este Dr. Harper-"'
inainte de a ne ridica qi a vorbi in public despre aproape orice luclu?"
,,Cu aceste noi credinle anti-catastrofare, Dr. B. gi-a inldturat
,,Cu sigurant[ cd aga facem," am incuviinlat eu foarte sincer. ,,$i,
anxietatea pe care gi-o orease mai devreme, iar acttm simte aqa cum
credeti-m[ cd am folosit convingerile dumneavoastri internalizate,
oe-a relatat in nrod clar, mai multd mild decat furie. Corect? "
aici, ca un exemplu pentru faptul ci ele ilustreazl ceea ce de fapt cu
Dr. B a ezitat din nou un moment; apoi a rdspuns, ,,Tct ceea ce pot
toJii facem. Iar acest lucru ilustreazd qi ideea mea esentialI qi anume
spune, din nou, este cA s-ar putea sh ave{i oarecum dreptate. I)ar tot nu
ce: datoritd faptului ci ne spunem, mereu, in minte acest gen de ider,
sunt pe deplin convins."
inainte de-a vorbi in public, ne face si ne simiim anxio;i. irr prirnLri
rdnd, ne spunem, de multe ori,'Ag putea face o greqeall 5i m-a; lace ,,Nici nu m-am a$teptat si fiti. Am vrut doar si lolosesc exemplul
dumneavoastrl pentru a vd indemna sl vi mai glndili asupra acestei
de rAs in fala acestui grup de colegi.' Iar, in al doilea rAnd, ne spunemJ
probleme gi si-i incurajez qi pe membrii accstei audienle sd facl la fel.
qi mai important de atdt'Nu trebuie sh fac vreo greqeali gi sd ajung
Poate cA Terapia Ralional-Emotivi gi Comportamentald este, aqa cum
si mi fac de rAs in publicl Daci se int6mpld a$a eeva este un lucrn
spuneli, bine scrisi, dar superficiall. Singurul lucru pe care vi-l cer,
groaznicl"'
domnilor profesori, este ca dumneavoastra sa ii acordali o gans6 rcali
. ,,Tocmai penlru ce avem aceste gleql$q.de gatastrofare, incepcn.t gi sd o testa{i pe pielea dutnneavoslrd pentru a vedea dac6, intr-adevdr,
"."^i-. i'-..li"t
aprodfe <iwtiw anxioqi.
"i r'e. simlim
imediat sdne anxioqi Ceea ce am
ar-n putea face- ar fi s6 ne
nlrtea face,
func{ioneazi."
spunem doar prima idee - 'Ag putea face o greqeald qi sd m[ fac de rAs ir.r
Din cite gtiu eu, nu am reuqit, pAnd 1a r.rm[, s6 il conving, pe acest
fala colegilor' - dupd care, sa ne spunem o u qo93-iq"g.:.Y.]ot11 diferitl,
precum: 'PgSqt! Dacd fac o gregeald qi ml fac de rAs, cu siguranll ci
r. ' nu-mi va Pl6cea, dar nu consider cI ar fi cev a groaznic.' llacil am crede
cu tolii in aceastd frlosofie, nu ne-am mai simfi anxioqi."
,,Dar si presupunem Dr. Harper", a inceput acelagi profesor care a
intrebat despre anxietatea Dr-ului B., ,,c[ ave{i dreptate in legituri cu
modul in care Dr. B. a devenit anxios. Cum vA explioali, in lermenii
teoriei dumneavoastrh REBT, dispatilia ulterioari a acestei st[ri?"
 Aqa cum gAndili aqa vi sim{i{i 17

16 Ghicl pcLrtru o Yiati raliol,]ala

despre cu ceita$i oameni, (3) prin faptul ce suntetri productivi sau

cl
Cinrl anr inceput prinra datiL sl ne gindim qi
-sl.scriem
qi co''po'ru'i"ntata GEB'I])' asta avind duceli un lucru la bun sfdrgit, (4) prin faptul ci sunteli--originali
r;;i;'R;d;;il.otiue j0'.ave''l l' doar cateva ii "..uti"i, (5) prin faptul c[ ve puteli bucura
de activitd\i frzice '
foc lrr a UuulL Lu,llaule a anului le ll!:L"ii: mentale gi afective'
expetiente'
i.".u.,-a"'.",'"".arecare:l:t*",:X'jr;'.Hlf!!:#ili$.# ig"""i-*" activatoare) - evgnimente' conflicte'
i ;;,' I u,'''' I e -" rii i Li;; ri u.iGB *o.''Andurioareinterfereazicuscopurile(Sc)'durnneavoastrl
?Ji,ll:ll lll; il' i .;:ili ii:''." u r p
''
r^" Ji't*"U"u sd le atingeii' Exemple: a nu reu"9i
sa va atinseti
i"';'i;; I i;r : i^'::';iil';* :;:'ru,i5l3;"ilil:l';' :
"
ceilalfi; a fi privat de
;": :";; .ooprrritu iopo.tante; a fi tiatat urat de ceffe
pllceri; a fi bolnav sau chinuit'
ilrlifi:l]lli:*rr::ftt*;:inu;;nl,:liJ"r"iiili,r1 igJrufr : CredinJe, idei, sau filosofii ou privire 1a evenimentele
srirrl,-ire obicci' pu!-e$is acLivatoare IA.] )
x;iiiii,l;,T,ljiiii'j'lt^liii ';;;ij""'.ri't' privire la evenimentele aotivatoare;
il'll..i';;;i"';";'^"u-1Tin;;::#;'".'"x;:r}T; ?Til,ffi
' CI{ 'J'i"t" cu
ic."ai,rte rationale
rafa de diverse lucruri) - Exernple: 'Nu
de studii de cercetare au str
;'11; ;;;i;;i;l; ii imi place cAnd
- laptul' cir dacd ortnentt ta n,i sub aqleptdri la locul de munc6'" "Nu
;;"';;"i" ;" sruJii publicatJ au tlcrnonstrat *lllli crcdirlele "t"""
..-""ii ," tt"tlrept ou nire'" "Mi-a9 dori ca ploaia sl
crr oroble*rc cmoliorrarc "'iii'i;;::i";i;''i'ti
iliilHi;" A;, ;1;; i: :ti:: ll;':*T:;*:ll* JJ'' iil[:"$i1; ;;;";; pJ* a-rni putia continua jocul de tenis'" "Detest sl
"o-po*e
arn iripl 9i sb m[ doard corpul atAt de
tare'"
considerabil oalitatea- etnoltt - t:-^. ^^d.+^ qe.umiri: Aa'on privire evenirnentele activatoare' Cerinte
cetiluri' "rrrrlii CI iC."'Jilf" i."li."ale cu la
impur ran!i uer "''
Beck, Ifuwad Barlow' JerT
;1;'r::#;;"u;,''il;.*i- uiciu,.pp". absolutist" in legdturd cu anumite evenimente) -
Exemple: 'JVu
munc[ pentru
pttt
Wincly Dryclen, t'e'-t" irt''e'llt"tilf flt' Marvin Golclfried' Ifoward ir"buiu t r rri"i uicdz sa f1u sub aqteptiri la locul
de

Kass inove, Arno lcl Lazatus

iii"llu'a lotutut' Donald Meichenbaum' a.""." intAmpll aqa inseamn[-cl s:unl o persoand ltpsitd de
"i
,ri"*t",,Oamenii nu trebuie sd se cornporte niciodati cd sunt
nedrept
Paul Woods 9i mulli alJii'
'"':it;l;ilJ;;'r,;e':!:,1;';3;i::'"'ffi:Ti*,",iii"1l"J;,J'liill
" *i"", pentru ci dacd se compofii astfel inseamnl
"" se opreascl
;;ut" ;";t;""" groaznice!" ,,Ploaia asta t'.n!.yi"*"i' adev dr at
dovezi considel abile care sPrtl din
decurg tlin modut to' a" u
gut'ji:-;ica' h'rgr' g1no3rile pot decurgeita{ii ;;1';J
cu
;t ; .,.".au sl imi reiau jocul de tenis ! " "Estettebui
crnotiile pc carelc 't iJ rugl' "f
qi
lel ca a lnalol 'gro*ri" dacl nu se opreqte!"
"Categoric'
nu ar sL am

ii "u "o''o"d"
co gnitiu'cl-' p"i urrr-"rrtt" \!
Behavior 'g.ife qi foptul c[ mi dor toate atit de tare' m6 face sd nu mai
celoilulte Terap :^*:l::' )'"
dupd REBT'
un deceniu
'fherapy - CBT), care.aLl Llrmal sa apara la (tt) suporl acest lucru l"
sus{inc idcca ca o,
s"opu'i qi u"toll f:11u,:""'u'" 7cl.""irrt" sau rezultate ale evenimentelor activatoare 9i ale
'ntn " "u ""uilii" exisla attutnile impcdimenle Erno{ii
si atunci cdtrd accstea nu poii'otiit=" sau cornnofi6 rdesee- deqi ntt :;;;t;i;:.;i;.itou'" lu evenimentele. activatoare' dintre A-uri
ei
qi
oelru.u ctre nu se l)ot ,""rirr.'orl,r"nii
se
comportamente care se creazd din interlcliunile
propriilor
'i,'::)r";;';"': i', ,.".r .,,,,u,.'Jti'' .-tu' si attr'"riv 1co'trar
B-uri.)
;" ;"6it.e ate tulburirilor constructive
ipterese), pentru a li il) *'"""'':'ttfu 'q'gd-uri *'
C,t 1C""r"ti"1e Adaptative sau emolii 9i comportanente
eno!ionale qi comportatr cnl alc:
vial[li0e an 1ett?'n ; fonorure din interacJiunea dintre A-uri
,. liCR) -
t sc (scopuri\e givalori\s)
]a;elca de ardmlnein
i*u,.satisfEctrtitr,".a,"^'^r,ir(t)deunuls!ngur,'(2)inrela}iile
n^"-pt", Sentimentele de regret gi dezamlgire atunci cdnd

l
l8 chid penftu o viate radonal6
I
suntetri sub a$teptiri la locul'de muncS; Determinare gi acfiirne
spre. lrnbuniti{irea abilitS,}ilor; Sentimente de nemulJumire
I
qi deza;rndgite atunci cAnd oamenii se comporti nedrept cu
.dumneavoastid; Depunerea de eforturi pentru a-i determina sd vd
trateze corespunzltor sau dabi nu incercarea de a pdstra distanJa
fald de ei; Seatimente de frustrare li regret atunci c6nd ploaia
interfefeaze cujoc{rl dumneavoastrd de tenis; incercarea de a gdsi
alte preocupdri pl*cute; Sentimente de tristete gi frustrare cAnd apitolul
aveii gripd $i vI simlili indispuqi; lncercarea de a minimaliza
durerea, de a vA distrage atenJia de la ea, 9i de-a face orice se
poate pentru a vi bucura in continuare de alte lucruri.
Va simti{i bine gAndind corect
CD (Consecinfe Dezadaptatwe sau emolii $i cornportamente
distructive care se formeazd din.interacfiunea dinke A-uri qi CI)
Intrebarea frecvent adresatd de cdtre clienlii, prietenii asociafii noqtri,
- Exer.rple: serttimente de teaml qi de evaluare globalS negativ[ 9i
este urmatoarea: ,,Ce vre{i sd spunetri prin faptul ci ar fi bine ca oamenii
dac4 nu ye indeplinili bihe sareinile la locul de muncd; Refuzul
de a vd imbunitd{i abilitl{ile qi de a vi eiuta un alt loc de muncl;
sI igi organizeze gi sX igi ordoneze modul lo, Ce a gAndi?',
Sentimente de furie gi rhzbunare cdnd alJii nu vA tratoazi corect; Iarrdspunsul frecvent este: ,,Exact ceea ce arn spus. Nimic
Faptul ci vd consumali prea mult pentru astfel de nedreptdti care altceva."
nu depind de dumneavoastrd gi faptul cd pl[nuifi sb, v6 rdzbunali atunci c6nd spuneli dd. ar fi bine ca oamenii si iqi organizeze gi
-,,Dar
pe ei; Toleran{1 sa zltd Ia fnrstrare qi stdri de furie in situaJiile ordoneze.nrodul lor de a gdndi, rertru a avea o viald niult maiirnplinitd,
in care ploaia ve intrerupe jocul de tenis; Faptul. c[ injuraJi gi n.rai creativi gi mai satisfEcuti din punct de vedJie emolional, esie ca gi
refuzali.sa ga.r-Ii g.119 lucpl_i placute pe care ati putea si te faceji curn a{i spune c[ e bine ca 'via!a' lor sd fie rece, intelectua]i, mecanicd
gi aproape nep IAcu tA-''
in schimb; Sentimente de trisle!.e -gi. do mili -fa{d de propria
persoand pentru faptul cd aveJi gripd; V[ accentuatri ,,Poate il aga pare.Dar nv sund oare in acest rrod pentru ca parinfii
$i mai tare ngqtri, ppofesorii (gi terap eiijil:j-iie-au ajiitai iaireaem, intotdeauna, cd
durerea ,,groaznic5" po care o aveii pentru ci vd focalizali prea
puten sb 'ne tr6.im viala din plin' gi sd 'benefiiiem de tot ce e maj bun.
mult asupra ei.
Revenind la punctul esential al acestei cbrfi, putem spune, frri. a
d o a rpntjlm e_dlul q e l o r .m a i €f 9?ay,e_93p g1e4le-ls1r1 q_1iq1al9' ? Nir
li-n i
au rispnndit romancierii qi dramaturgii prin cdrlile lor, jusrificAndu-gi
pdrea prea dogm atici, c5, in cel mai probabil caz, putefi inv[{a cum
si aveli ci viaJi cdt mai. satisfXculd, creativS. gi mai pulin tulburatb prin ln acest mod unele excese 'emo{ionale' proprii, ideea ci pAni nu
parcurgem toate stlrile de la pusl:iltate $i tristele la fericire nebun[ gi
intelegerea gi corectarea anumiior gAnduri d"zaaaitative. V6 vom
apoi din nou la disperare cumplit5, nu putem prelinde ce am 'lrdit cu
explic4 iri continuare, mai amenuntit aceste conceplii REBT.
adevdrat?"
*',.Oli,
laefit Nu crede{i cd exagerafi pufin?'i
t
,,Poate ci exagerez. Dar nu exagerali qi dumneavoasirci2,,
,,Nu. Iar dumneavoastri nu sunreli cumva, in viatra personald,
intotdeauna cu s6nge rece, distrugind sentimentele oanteniLor, pentru
I
19 I
ii 20 Ghid Pcnttu o viali raJional! Vd sinlili bine gdndind corect 2l

I r7u sitilli niciodatal supirare, durere, fericife, exallare

^aliceva?"
- sart t.'r'tc'- sd scr-ie1ipoezii, sau sd faceti alte lucruri eficiente. Pe de alti parte insi,
dragostea d,ezorganizal1" sau egoist5, nu ar duce, aproape niciodatd, la

I ,.Sper6rn cA nu sunteln a;a. $i putem lua mirturji dc la loste

actuale sotrii, rubite, prieteni, sau colegi de servii.:in penlru a demonstra
ca nu suntem aEa. Dar de cfu.rd este gAndirea rationala qi organizatl
qi
astfel de rezu ltate."
,,Deci, ceea ce susfine{i este cd emo{iile dezadaptive nu sunt
plea compatibile cu g6ndirea raJionall, dar emoliile adaptative sunt

I incompatibili cu enrofiile iniense?"

,,Pentru ca a$a pare si sune. Voi, terapeutrii ralionaligti, nu afi
nici pind acuttt si tte convingcli ca rlu ar fi illa L tltn a1i prrrca
rcuEit
s5 nu
compatibiie cu ra{ionalitatea. Este corect?"
,,Da. SusJinem ci gAndirea rationald duce, dS qbic.ei, la.sli{i crescute
:^-
Je brrrra dispozilic. Folositd cum trebuie. raliunea, ii a.juL4 pe oameni

I spuiberali credinla ci ralionalitatea nu ne lace prea r eci?"

,,Dar, noi nutrebuie sdinhnndm ipotezaduntn eqvoaslrrT PresnpLrrreli'
ci deoarece ra{iunea ar Tttea inletfera ctt emoliile puternice (ceea ce
si i{i niinimalizeze emo{iile de*4qp!1tr,yt]ffiEgare) - in special,
iranica qi luria dezorganizatS. Tupi care, se instaleaz| sentimente
pldcute gi preocupiri noi. Chiar gi emoliile nepldcute * precum o

t noi suntenr de acord cd lr putea), aceasta ar treblti sA o 5i blocheze'

CAnd Ei curn puleli dovedi acesl lucru?"
.,O buni observa{ie", spun, interpelatorii noqtri dc cele mai trrtlte
supirare intensA sau regret - ne pot ajuta sd oblinem mai mult din ceea
ce ne dorim de la viatd. Deoarece dacd le folosim pe post de semnal,
in sensul cd nc sim{im triqti sau cu pdrere de riu, atunci cAnd ceva nu

I ori. .,ltafionam€n tul nu trebuie sd interfereze serios cu cmo!iile il.Itense,

dar nu face, irr mod normal, acest lucru?"
,,Nu din cite;1im noi. I{alionan.rentul blocheaz-d in rnod nornral
func{ioneazi bine gi ar fi de preferat si se corecteze, ele ne ajuti si nu
sim{im atAt de puternic experienJele neplicute (cum este egecul sau
resp ingerea)."

I emotriile clczadaptative (nesinitoase) 9i diundtoare proprici persoane'

Ceca ce noi considerdm este ce elnolia include gAndirea, 5i atunci' cn
cdt oamenii gAndesc mai ra{ional, cu atat este mai rnicl probabilitatca
ca ei sl iqi creeze qi si iqr menlinI emolii ddunltoare
replica
,,in acest caz, inseantni cd recunoa$tetri, aouzatia noastrl", este
T obignuitl pe oare interpelatorii noStri o oferd in acest moment ,'Tocmai
,,Foarte interesant. Dar aceasta rimdne ipoteza dumneavoastrd. 5i at
fi bine sir ave{i cu ce o susJine."
,,Corect. Vonr prezenta, in paginile acestei cirfi, importante date
clinioe, experimentale, personale qi altele auxiliare. Dar cele mai
impoftante dovezi le puteti obtine dumneavoastrl."
.,Cine - nol?"

t ali admis ci gAndirea raiionall indepirteazi en.roliile intense'"

,,Nirnic de genui acestal AJi sclrimbat in rTrod nejustificat cuvAntul
'intens' - cuvdnt pe care noi nl l-am fblosit - in locul cuvintelor noastre
.,Da - dumneavoastrS. Daca vreti s[ vd convinge]i cd teoriile
noastre au valoare, fireqte vA putetri pdstra scepticismul. Dar, incercati,
aqa, experimental, si l[sa!i, din cAnd in cAnd, la o parte scepticismul.

I precum' nesindtos' qi' ddunltor."'

,,Ce mod nevinovat de-a vi ascunde dup6 deget! Pdi, nu
ele acelaqi lucru?"
,,Nu neaparat. Bmoliile intense pot si apar-i atunci citrd reugili
inseamnd
;i sd verificali punctele noastre de vedere. Lua{i cAteva din stlrile care
vi tuiburl - fie rgg$9.1,,"tristelegp"lgful44, shu ${19.p care continuatri
sd vl face{i riu - qi incercaii, cu-ddevdi€tt, cateva din metodele pe care
le propunem cu privire la-cum-sd g6ndili, cum sX vd simtiti, qi cum s[

I
sb
v[ indeplin4i anunrite irrcruri importante in care credeli De exemplu, vA comportafi, pentru a reduce aceste stdri. Nu trebuie sb acceptali,
s-ar putta sir vit clorifi rnult s[ iubili pe cineva, 9i sd ajunge{i sd intAlni!i, pe bazi de incredere, ceea ce spunem noi. tncercali, mai bine, ideile
inrr-adevdr, o persoattl carc si fie aqa cum vi dorili, pe care si o ir:bi{i noaslre. Observatrl ce rezultate obtineJi."

I lbarte rrult. I'utc{i, apo i, sir va exprima!i in mod construc-tiv sentirnentcle

durnneavotrstt it ofct'inclLt-i celui iubit afecfir.rne. lar sentimentele
dlrmneavoastrar clc tltagoste ar puteir si vi facl si lucra{i nai cLt spor'
,,De acord. Poate vom incerca."
,,Bine, in acest caz, sd vedem daci putem sd ne suslinem teoriile
asupra gAndirii rajionale Si a emo[11lor adaptative."

I
Lr-
 Cet de departe puteli merge cu terapia autoadministrati'? 2f
I
22 Ghid Pentru o viaF ralional'

oare celelalte s-au oprit. Ele cuptind:ii inch'rcl o mare

in pade din
Vom schila, in cele ce trmeaz6' cAteva din ideile fundamentale ale
Terapiei Rational Emotive 9i Comportamentale cu privire la gdnduri qi aspectele vie{ii noastre.
emotii: Astfel, gindirea nu constd numai in rnodificdri bioelectrice la
ci
parte, din gAndire' Crede{i nivelul creierului, in memorie, cunoqtinfe, qi rezolvdri de probleme'
Qg+limenteJe.qaraeniior desc"ind, in mare compodament
gi iar intr-o anurnitb nlisurl chiar trabuie sd conste - in
cl acest lucru inseamni ci puteli - sau ar trebui - sd vd controlaii /oale -
emoliile prin ratiune? Nu intocmai. senzorial, motoriu 9i afectiv.
-
Ca 9i fiin!6 uman6, avoti la dispozilia dumneavoastrl patru procese Prin urmare, in loc sl spunem, a$a culn sptlnern clc obicei"'Jones
rnai exact
de bazd care vi ajutl sl supravie{uili qi sA fi{i ferici}i: (1) lqrcepeli sau se gAnclegte la acest joc tle cuvinte", putem sd specificdm
ca liott"i percepe - se mi;cd -sirnte - 5l - gAndeqre in
legd'luri cu
simtiti - vedetri, gustati, mirosifi, atingeti, auziltt. (2) Traitri o senzrrtie privire la
.1o"ul sau ie cuvinte." Cu toate cd
inlenliile lui Jo-nes cu,
sau un sentiment - iubire, ur6, fiic[, bucurie sau tristele' (3) Face{i
o migeare sau un comportament - umblaJi, minca{i, inotafi, urca{i, jocul de cuvinte, se centreaza in mare pade pe rezolvarea !'-ri' Ei doar
ttcciclenlal pe observarea, manipularea qi inirnarea unei stlri
faJd de el'
va jucati. (4) JudecaJi sau gandili - vd aminti{i, vi imaginafi, faceli
am putea otservu in tirnp :e se gAndeqte la jocul iui de cuvinte' el
ipoteze, coneluzionaii, rezolva{i probleme. "4, nrai 9i
in mod obiqnuit, aceste procese au loc concomitent l-uaJi, de nu menlioneazi qi faptul od m'i 9i percepe' se rnai qi rni9c5' 9i
trdieqte anumite stAri in rapod cu el Dar sd nu uitdm' totu;i'
faDtul c6
exemplu, capacitatea de a percepe. Atunci c6nd observaJi sau sim{ili
Jorl". t.,u poate (la fel ca oricine aiir:ineva) sd se gAndeasci tumai
la
id" exernplu vedeti un mar), vd 9i gindi{i la el in acelaqi tirnp (ii o perioadd cle o secrtndl sau
"",r"
infelegeli utilitatea); aveli anutnite sentimente in legdture cu el (vi-l .locul lui ie cuvinte, decit probabil llentru
Oorili sau nu vll dcriti); qi vreii sl faceli ceva cu privite la el (si il cloud, dar ntt mai mult.
culegoli sau s[ il arunca{i).
intrebare: Din moment ce avem cioar patru procese de bazi pe
pcrceplie'
tn mod similar, dacefaceti o miqcare sau un comportament (sa zicem' parcursul vielii, 5i mr putem separa cu adevirrai.gind irea de
atunci' ca fiind
ridicati un betr), vetri $i percepe, in acelaqi timp, ceea ce faceli (vedeji, d" ,.,.tiq.u.e 9i-de irlirea subiectivd' de ce o considelali'
de exemplu, cum atinge{i b[1ul) in acelaqi timp, vd gAndiii curn s[ partea de virf din REBT?
procedali (vi imaginali ce ali putea faca 9u acest bA1), qi puteli si aveli Rdspuns;Vom clarifica acest lucru pe scurt Dar, nuuitaii' taptui ca
emofiiie 9i nu gindirea reprezint[, de obicei' principalla problemi
cu
thiar qi o emofie in legiturd cu el (s[ v[ placl sau s5 vi displacl)'
dii" i" u,,ia oamenii din ziuq cie azi Cu rnult tirnp in unnd' cAtrcl
inci o dati: Dacivd gdndili la ceva (de exemplu, la unjoc de cuvinte "ont cornpetilie cr.r alte animale probletna ttoastrd principalS era
incruciqate), in mod simultan il vefi percepe (il vedeii); veli avea emo{ii incd etam in
pentru
de a vedea; de a ne migca, 9i'1e a gAndi mai bine deDet acestea'
in legdiurl cu el (reaclionali in mod favorabil sau nefavorabil faJ4 de prin faptul cA am inventat
a ne putea asigura supravieq:irea. Astdzi'
el); pi veli intra in legituri cu el (folosi{i un creion pentru a scrie)'
' ln nn", dac6 aveli uir sentiment fa{i de cineva (si zicem, detesta{i ochelarii, radaiul, apalatele cle zbor' calculatoarele, 5i alte mijloace
putem spune
alte persoane), in acelaqi timp, le veli qi percepe (le vedeti, le auzili); vd
auxiliare cle a veclea, cle a ne rn:qca;;i de a gAndi mai bine'
vetiii ganai la ele (le fineti minle, vi ginditi cum si le evita{i); qi ve}i c[ stdpinim la cel mai inait :ivel aceasta planeta 9i'cd literaimente
cautam modalitAtri de a cucefi $i alte lumi'
lua anumite mAsuri in privinla lor (fugi1i de ele). pu!ine progrese'
Cu toate acestea, ir.r sfera emo!iil:r anl hcur destul de
Funcliondm, aqadar intr-un mod holistic - percepem, ne rnigclm'
pAni acum. in ciucla extraorclhrarelor progrcse din fizicd' continubm sd
gdndim gi simlim, toate in acelaqi timp. Cele patru moduri de relationare
experimentlm o imaturitate emolionale sau o siare de f'ericire aproape
lu lumea inconjuratoare nrl sunt separate, fiecare incepAnd din punctul
 i
l
24 Ghid pentru o via{d ra{ionali
similare cu cea pe care am avut-o in secolele anterioare. Ba 9i mai mult,
din anutnite puncte de vedere ne comportam 9i mai copillresc, 5i rnai
scandalos qi suntem mult mai tulburafi afectiv decAt am fost vreodatd'
B ineinJeles, ed am fbcutanurnite progrese. in domeniuldiagnosticului
qi a psihoterapiei, s-au fhcut clej a progrese considerabile in inleiegerea
tulburdrilor afective. Cunoqtinfele pe care le-atn dobAndit, din domeniul
biomedical, prin utilizarea medica{iei, a fizioterapiei, a metodelor
neuropsihologice, 9i a altor tehnici, au dus la inJelegerea nrodului in
care oamenii devin tulbura{i 9i la in{elegerca lucrurilor pe care noi ie
putem face pentru a-i aj uta si iqi regdseasci echilibrul emolional
Cu toats acestea, problema noasffa centrald rlmAne in coutiuuatc
incapacitatea dc a ne controla ;i de a ne schimba emoliile 9i prin Ltrtnare,
incapacitatea de-a ne indepirla tulburdrile atAt de lag rlspAndite Ceea
cc- ne cluce la intrebarea: Cum putem sd ne inlelegem mai bine enro{iile'
gi cutn putem si le reglirl mai bine pentru a reugi sd ne atingem
scopurile 9i obiectivele? Cum'?
I
Capitolul 4
Cum vd creati emoJiile
Cum putem sd ne infelegem gi sd ne regldm emotiile?
Mii de clrfi qi articole au incercat sA rAspundd la aceastd intrebare
- dar nici un rSspuns concret pdni in prezent. PermiteJi-ne si vl oferim
un rdspuns. lar6, a avea pretenJia cd este cel perfect, qi sd vedem dacd
leuqirn sb laccrn pulind lumind.
Emolia este un proces de viaJd care include perceptia, migcarea gi
gAndirea. Este o combina{ie de diferite elemente aparent separate, dar
in esenfi, strAns rela{ionate. Faimosul neurolog, Stanley Cobb, a ardtat
ci ernoliile inc lud:
1. O stare de senzalii interne, insotiti, de obicei, de interpretiri
(g6nduri) cu privire la ceea ce se intdmpld cu propria persoani.
2. Un ansamblu intreg de schimblri fiziologice, care ve ajutA sa
pistra{i legitura cu mediul in care triiti gi si menline{i un echilibiu
intre dumneavoastri qi el.
3. Modele variate de comportament activ, stimulate de mediul in
care trdili gi cu care se afl6 in interacliune permanent[; acestea vi
reprezintS. atat starea de agitalie fiziologicd cit qi reacJiile psihologice
mai mult sau mai pulin agitate.
Pentru c5 oarnenii reaclioneazd, in special, la alte persoane, emofia.
"-li
ace lei persoane este in mod simultan . fiziologici, psihold$iiE
soc ia la.
inlrebare: Este aceasta definilie a emoJiilor, datb de Dr. Cobb,
acceptate de citre toti psihologii qi psihiatdi?
26 Ghid pentru o vial5 rajionalA
Cirnr vir tlurli crrr,'tiilc 2,1
I
Rdspuns; Nu. Aga cum Hcrace English qi Ava Englisli, au
aratat in mare mlsuri de cAt de tulburat vir sirntili 9i prin ce modalitd{i vrcli
in cartea lor, Comprehensive Dictionary of psycholog'ical I.ernt.s, nu
si vi schimba{i sau si vi controlali crno{iile.
putem defini emolia {dri a face referiri ra cateva teorii
contradictorii. Inlrebare; Daci avem trei rnoclalitili cl,iciente dc a controla ono(iiJe
Emo{ia nu are doar o singurd cauzi sau doar ttn singur rezultat.
Ea noastre, de ce accentua{i, in REB'l', rrai rnult una dintre ele?
apare dintr-un proces format prin trei cdi: in primul r6nd, printr_un
fel de Rdspuns: Din mai multe tnotive. in ltrimul rd;rd, noi nu suntem
stimulare izicd acentrului special al emoliilordin creierulnostru (numit
speoializali in medicini sau in bioflzicir, 9i din acest motiv nu puncm
hipctalamus) 9i a retelei ner{/oase din corpul nostru (numit sistemul
accent pe metodele medicale, bioelectricc, sau altele de aceasta naturi.
nervos autonom); in al doilea rAnd, prin intermediul proceselor
noastre De multe ori, ii trimitem pe clienfilor noqtri la alte persoanc, cum ar
de perceplie qi migcare (numite tehnic procese senzorio_motorii);
in al fi medici, fizioterapeuji, maseori, qi alfi inclivizi speciaiizaJi in aceste
treilea rAnd, prin intermediul dorinJelor a gAndirii noastre (instinctele
9i modalitdfi de tratament; gi chiar sprijinim combinarea unora clintre
gi cognilia noastrl).
aceste nretode cu REBT. Dar ele nu reprezintd dorneniul nostru de
- In mod normal, centri noqtri afectivi, precum qi centri perceptivi.
de miqcare, gi de gAndire sunt foarte excitabili qi receptivi. Astfbl,
specialitate.
un in ai doilea rdnd, suntem de:rcord cu faptul od mijloacele tizice
stimul care vine in contact cu ei, are un efect asupra lor. pntem si
ne diverse de reducere a tensiunii qi de schimbare a conportamentului
aplicim in mod intenfionat acest stimul (in situafii mai pulin obi$nuite)
uman - precum yoga, dansul, 9i masajul _ pot avea electe benefice.
asupra centrilor nogtri afectivi de exemplu, prin stimularea
- electricl a Dar, rdmAnem sceptici in fala rispAnditelor afinr.rafii. frecvent fhcute
anumitorpA4i ale creierului sau prin luarea unormedicamente excltante
cu privire la aceste tehnici. Fle constau, in mare pafte, in distragerea
sau deprimante, care aclioneazA asupra sistemului nelos
central gi atentiei, ajutandu-va sA va concentra{i mai rnult pc propriui corp, gi nu
autonom. Sau putem si ii stimuldm in mod indjrect (aga cnrn lacem
de pe-galdurilg .$! ideile care vi tu lburd qi pe carc ar Ii bine sd le schirr bali.
cele mai multe ori), prin ceea ce percepem, prin cum ne miqcarn
5i prin Prin urmarg elg_v3 g-qfmgaza, dar nr,r yd duc spre o vindecare profuncla.
ceea ce gAndim, acfion2nd astfel, asupra sistemului nervos
central ;i Vd a.juti sd vi slzy4L-bine, dar nu sd vi/aieli bine. 5i. dt- pu{ine ori, duc
asupra cdilor cerebrale, care, influenJeazd, pe rAnd, centri nogtri
af.ectivi spre schirnbdri filosofice elegaite, care presupun moL.liticdri profuncle
(hipotalamici $i autonomi).
la nivelul credinfelor centrale disfunc{ionale pe czLre le avefi, cunr
Daci vreli sA vi controlali emo;iile, atunci, puteti face acest ar fi de exemplu culpabilizarea propriei persoane sau catastrolarea.
Iucru prin trei modalitdti principale. SA presupunim, de exemplu,
Acestea au o pulere limitati daci nu sultt combinate cu nretotje clc
ca vd sirnlili foarte agitaJi 9i dori{i si vl calmali. puteli face acest
g6ndire-dorin{d. Ideea este ce puteli utiliza medicamente sau tehnici
lucru, in mod direct, prin mijloace electrice sau biochimice _ de
de relaxare pentru a vd reduce starea de depresie. l)ar atata timp cat
exemplu se consumati medicamente tranchilizante. O alta modalitate
nu incepc{i si gAndi{i intr-un mod mai clar gi nu renuntrati la uncle
ar fi, prin intermediul sistemului dumneavoasfa perceptiv_motric credin{e ira{ionale, ve{i ajunge sd va deprimafi din nou, otlatd ce vefi
(senzorio-motor), practic6.nd anumite exercitii de relaiare,
clans, ;rog3, inceta sd mai iuali medicamente saLl sa faccti excrciqii. pvntru a avea
sau inveJand tehnici de respiratie. Iar, o a treia cale, ar putea
fi utilizarca efecte pe termen lung Si ctdtinc inrdddcirtare, schintbdiile lilosofice par
proceselor de motivalig-gind ire, prin laptulcd vd ima!ina1i
une lc scerrc a fi solufia cea n.rai buni.
calme, sau prin laptul cd vi focalizafi pe anumite gdnduri linigriroare.
Acest lucru nu inseamni cE nu ii incrrra.jinr pe clienlii nostri sa
Vi intrebafi cumva care este cea mai eficientd combina{ie dintre utilizeze medica{ie, tehnici de relaxare, terapie prin tnilcare, exercitji
aceste trei modalitdli de control a stdrii afective? Acest lucru
depinde de yoga, sau alte metode de naturE tizici. Dimpr.ltrivi, considerim c:i.

I
I (ilrid pentru o viala rationald

Aqa curn vom.aritr mai

Cum vd creali emoliile

giindire se comptne dintr-o estimare reiativ calmd a unei situatii, dintr-o

cle nrulte ori, accstc tehnici sunt cle ajutor'
"analizd
Ce la cele
echiribrati a elementelor sale gi dintr-o concluzie rezonabill cu
f'r""i", ;;i noi ii invbfilr pe clienli numeroase metode pornind la cele de privire la ele.
pAnd
dramatioc' f anieziste, de autcmanagement'.9i Astfel, dacl aveli o gAndire calmd, qi se intAmpli sd observa]i o
"r".tlt", Comparatrv cu alte gcoli de tera''-'ie' RLB'f
*oai:n.t,i
"o'r-rportamentale felie de pAine, cu o parte din ea muceglitl, vl amintiti ci odail cAnd
comnrnhensive'
utilizeazd metocle de tratalneni cupr:nzltoare 9i ali rnai mincat pAine mucegiit[ vi s-a frcut r[u, qi de aceea ve{i tdia
s-:nirnbali cmoliile
Dar, suslinem in oontinuare ca, riacA doritri si vd f-i"u -.,""galta qi veli mAlnca doar restul de piine inaceeaqi schimb' dacd
de- tin-rp' ar fi indicat
a"ruauputl,r", in intregime 9i pe o perioadd lungd aveli o gAnclire sau emolie agitat5, cu toate ci obseruali
bucat5
sA folos4i clirl plin raiionarnentul' Ar
fi bine sd faceii aga' deoarece' o ae pain!, vi veli aminti de experienla anterioard, atdt de intens'
incAt
dezadaptative sunt create
mare parte (chial daci nu toatl) din enoliile toat[ pAinea 9i sd
veli ajunge sl vl creati o stare de greap, se aruncali
cle gindirea nerealistl, ilogicd 9i compromitltoare' r5mAneli infometali.
'intrubar", PresupunAnd cI, intr-adevdr, terapiile biologice 9i in acest .ut, Land avefi o emolie, gendiri tot atAt de mult ca
senzorionrotoriisuntlimitate;nuputcmspuneatuncicl.gimetodele qi atunci cand gandili, in mod adaptativ, in leglturi cu pAinea' Dar
mult tirnp deja' realiza;i un alt gen de gindire - vI gAndi(i ce experien{a anterioard
a ')
;;;;; ;";* la fel de superficiale? Nu au stabilit' decele care creeczl biasate'
psihanaliqtii faptul ci procesirile inconqtiente sunt fost atit de neplacutd incal acum, v1,gleali gAnduri care sunt
!"" tt.i *-" parte clin "^oiiil" noastre? Cum putem' atunci' invl{a sppr4generalizate qi ineficiente ia,,a ,,u ue*ganOiti atAt de a'ffffi r

,U r" qi sd ne sohimbdm gAnclurile care se afl6 in spatele p.r-i"lifototi la mixim de toatl informatia care ve este disponibil6
"on*ofl-
cAnil aceste ginduri sunt pnternic inserate in inconStientul I iniormatia cum cd pAinea mucegliti este ddunitoare, iar pdinea
"*"iiii.t
nosirn'? n"n,,-rc.gai'td este buna. Dar cAnd vd gAndili qi simlili, intr-un
mod
freneticlutilizali doar o parte din informa{ia disponibild - qi anume ci
Ild,spuns: O buni constatare! $i una la care nu putem rispunde
pAinea mucegiite este ,,provocatoare de greald" qi este mai bine sd
pe parcursrtl aceslei cdr{i' nu
printr-un cuvAnt Aqa cum vd vom tnai alAta
inconqtiente mAncali deioc din PAine.
i""u." prittunuliqtii menlionau mereu ca fiind "ginduri inilial ca fiind idei A gAndi rr inseamn6 a fi insensibil; precum nici a aveajryg!l-llu
g
nrofunde". sunt de fapt ceea ce Freud a denumit
ganduri 9i emo{ii nu sunt ugor acccsibile insc#nd a nu g6ndi. De obicei, atunci cAnd gandili sunteii mai pu[in '
il;;;;;. Titsit; a" e*peiientele qi gAndurile nefavorabile pe care le-ali avut
ccnqtiinlei noastre. I)ar putom invala cum si le descoperim' urmirind
^ceste folosili zai
anterior, decii atunci cand'vi ldsali purtati de val"'' Vb
erno{iile qi comportamentele care le inso{esc' qi
mult de informa\ia disponibild, faceli mai puline suprageneraliziri'
I;diferent t,lb.,'u'" emolionall ali avea' R-EBT v6 arate cum
". bzza ei' qi prin utmare cum deciziile pe care le lua{i sunt mult mai flexibile'
sa vA descoperili gAndurile care stau la intebare;Nt artretui s6fiti mai atenti? Dupd ce ati descris mai intAi
sd descifrali *"rui.,l ,,in"onqtient" pe care
vi-l transmiteli Odatl ce percepfie'
vl disputali credinlele comportamentul uman ca fiind compus din patru asPsg-tg:
incepeli sd'vd obJelvali, sl vi in{eiegeli 5i sd riq"ur", gAndire, 9i emotie,.vorbjli.acum de o persoand ,,ginditoare" 5i
iralionale care apar odata cu emotriile dliadaprative'
vl da{i seama qi de
distinc{ii16 anterioare'
reuqind mai ugor a vA motlva ,,emotiva; ca qi cum nu aii fi frcut niciodati
*""a"tii" .,inconErientc" pc care le aveli' tulburdrile' Rdspuns; iorect! Nu existe persoane oare doar sd gdndeascl sau
astfel'
il' u f" t"ftirr,rUu pe,tt,.t a vA reduce, faptul, cA o mare parte din ceea cc
doar si simtl, de vreme ce toatilumea percepe, se rnigci,
gAndeqte 9i
't'rebuie sd sublinierl. din nou cd in
simt" in u""luqi timp. Folosind aceiaqi termeni, punctlm faptul
timp ce unii oameni percep, se mi;cl, gdndesc, qi simt, aliii
noinuninrctlo|i(sclirr.nreazxdintr-oconbinaliedegAnduribiasate'a fi percep' se
Iar' ceea ce' de obicei' numim
n."r"a""Ult, tl putcrnir: cvalttative'
 30 Ghid pentru o viaJi raJionali
mi9c5, gdndese, Ei simt. Cei care se incadrea zh in cel de-al doilea caz,
realizeaz5,, de obicei, un tip de gindiie diferit de cei care se incadreazZr
in prima situalie, $i anume ce se axeazd predominant pe ceea ce silnt.
Pe c6nd ceilalli, care au un tip gAndire mai calm $i cu mai puline
prejudeolti, se axeazd predominsnt pe ceea ce gandesc.
Un lucru qi mai important: fu totii avem emotii, dar cei rnai
mul{i Jintre noi avem, mare parte din timp, ernotii dezadaptative
(nesdniioase), in timp ce restul au predominnat emotii adaptative
(sin[toas:). Indiferent c6t de acurat qi de puternic va simjili emoJiile,
.ele rru sunt desdv6rqite; dar, din pioate, unii terapeuli ne indrumi greqit
in aceastl privin16. Ei considerE cl toate emojiile autentice gi intense
sunt,,bune". Ei, nu este chiar a;a! Acest lucnr depinde de scopurile pe
care le avefi.
Nu sunte{i cu totul compnqi din emofii; 9i nici nu simli door ara,
liri nici un motiv anume. Mai degrabir,.avefi ernofii pentru ci evaluaJi
l' l-ucrurile ca fiind ,,bune" ori ,,rele", sau?avorabile ori dezavantajoase
I ..,.p!ntru seopurile dumneavoastri. Iar aceste emo{ii vd motiveaze
sd supravie{uiti qi si v[ simliti fericiti (sau nefericili) in tirnp ce
supraviefui!i.
De exemplu, vn simfiti bine cdnd vn gindili la via16 qi vd simti{i
riu oAnd vE gAnditi la moarte. Astfel, av6nd aceste sentilnente, evitrli
sd -"aceJi diferite lucrui, de exemplu: sd inotali prea departe in largul
rndrii, sd conduceli maqina cu 150 km la ord, sd sdrili de pe stdnci sau
sd consumati alimente nocive. Dac[ nu a]i avea aceste sentimente cat
tirnp credeli cd afi supravie{ui?
Pe ldngi acestea, mai simJili, gi faptul cd prq'erali diferite tipuri de
pldceti; cdvd dorili sd f\i productivi qi nu inactivi; cd alegeli eficienla
in locul ineficienlei; cd vd place creativitatea; cd, vd face pldcere s-a
fiti captivati de scopuri pe termen lung (precum crearea unei afaceri
sau scrierea unui roman); sau cA vA dorili o legdtur'a intimi cu alte
persoane. Observa{i faptul cE toate cuvintele cu italic irnplici emo}ii
qi cd frrd ele, nu ati experimenta nici o pllcere, bucurie, nici o stare
de productivitate, de creativitate sau de dragoste. Emoiiile vl ajutd nu
numai si remaneli in viaJi, dar v[ ajutd sd frli gi fericili pe durata cit
sunteJi in via{5-
Cum ye crcati emoljile 31
I
Prin urmare, s_gntilrentele=merg mAnd in mdndcu valorile qi scopurile
plilsonale - in special cu supraviefuirea qi fericirea. Atunci cAnd aceste
-"Sdiitiindnte/emoJii vd ajutd sd vA atingeti aceste scoplrri, noi Ie numim
emolii adaptatlve (sindtoase). Alunci cnnd vd blocheazd scopurile
fundamentale, le numim emo!1i dezadaplalrve (nesdnltoase). REBT vd
arat6 cum sd faceli diferenla exacti dintre emoJiile negative adaptative,
precum starea de supirare profundd sau de enerware atunci cind nu
primili ceea ce v[ dorili, qi emoliile negative (dezadaptative), precul.t
starea de deprimare, de furie, sau autoevaluarea globald negativa,
arunci cand r a afla1i in aceeaqi sifualie.
Dupi modelul acestei departajiri, REBT vd a.juti si face{i diferenJa
dintre gAndirea ralionald gi gindirea iralionall. Considerd faptui
ci gAndirea ra{ionalh duce, in mod normal, la emo{ii adaptative qi-
ci gnndirea ira{ionalS duce la emoJii dezadaptative. Ce numitn noi''
gAndire ralionall? Acel gen care vd ajr-rtd (l) sd supravieJLriti $i (2) sa
vi atingeti scopurile gi valorile alese de dumneavoastri pentru a vi
liice supravieluirea rnai plf,cut1, mai frumoasi, mai valoroasi. Alese?
Da. alese individual qi socirl.
Dr. Maxie Maultsby, un psihiatru format in Terapia RaJional
Emotivd qi Comportamental6 schi!eazi patru caracteristici principale "
ale gindirii ralionale, pe care noi le-am modificat. precum urmeazl:
'*i.
Credinlele ra{ionale (CR) accepta 9i respectl, in mare pade, "
realitatea social6, adici,,faptele" qi regulile comunitdlii in care alegeli
si ila4i. Ctriar qi atunci cAnd nu vI place, respectali, in mod ralionaJ
aceste ,,fapte" qi reguli.
2. Dac,5, v5, ghida{i duph credinlele ra}ionale, vefi avea mult mai
mari qanse de a duce o viala echilibrati.
3. Daca iine{i seama de credin{ele rafionale, ele vi vor ajuta si vd
atingeli obiectivele dorite, intr-un timp mult mai scurt.
4. Dac[ tineli seama de credin]ele rafionale, acestea va vor
minimaliza oonflictele personale inteme qi influenJele negative din
partea mediu lui.
Aceste credinJe ralionale par destul de practice, dar ele sunt,
intr-o oarecare misur6, individualiste. REBT sus{ine individual ismul,
dar - impreund cu Alfred Adler - pune, de asemeneal accentul pe
interacliunile sociale. De aceea noi mai adlugim:
I
I 32 Ghid pentru o viatA rationale
t -
5. Credin!ele ralionale- plus emoliile 5i comporlarnentele adaptative
au avantaje sociale, qi ajutl la conservarea, perpetuarea, qi sporirea
I satisfacliei grupului, in care alege{i sa triili, Si a rasei umane ca intreg.
Aqadar, ceea ce numim emolie, pare si includi, in ptimul rdnd, un
anumit tip de gAndire robustd - un gen puternic influentat de biologia
I proprie qi de percep{iile gi experienlele anterioare. In al doilea rind,
cuprinde rlspunsurile fiziologice intense- precum senzaliile de plicere
sau dezgust. Iar, in al treilea r6nd, include tendinfele spre rnanifestirri
I pozitivc sau negative cu privire ia evenimentele care insolesc gAndirea
gi emoliile puternice pe care le aveli.
Cu alte cuvinte: .-EjlqJie i"soteqte un gen de gind (cogni{ie) ,,cald".
t care este puternic, viguros 5i ddundtor. GAndirea (cogni{ia),,rece", iri
schimb, este. dc obicci. un gen de judecata relalir callnd. lnai prrfilr
biasatd, qi reflectivd, Astfel, dacl comparlm un mIr cu alttll. putcm
I concluziona ci unul dintre ele are mai rnulti fermitatc, rnai pufine pete,
gi este mai colorat, simfindu-ne, prin urmare, ,,bine" cu privire la el.
Dar, dacl an-r avr:t experien{e foarte pldcute cu merele patate (dacd noi,
I de exernplu, r1e-am tuns scurt la una din petrecerile de Halloween,9i
ca gipremiu am sdrutat un membru atregator al sexului opus), sau daci
am avut experienfe anterioare r.replicute cu merele nepitate (daci aln
t mAncat prca multe gi ne-am simlit rdu), am putea reacfiona, din punct
de vedere emolional, foate dileritl
Gindirea gi emofiile sunt strans conectate, dar diferi in anutrite
It
rnomente, deoarece ceca ce numim gdndire este {n proces de judecati
$rai linigtit qi mai pulin orientat spre activitate. Ins[, ceea ce numitn
e rnolie reprezinti un proces de comportament mai pu{in linigtit, irnplicl
mai multi activitate fiziologicd, 9i este mai mult orientat spre actiune.
intrebare: Pute{i afirma cu adeverat c6 toate emo\irle reprezinti o
consecinj[ directi a gindurilor, ;i cd ele nu pot exista, in nici urt caz,
lara ganor re /
Ir Rdspuns: Nu, noi nrt credenl accst lucru qi nici nu il atirmim in
! acest nrod. Emojia poatr: cxista pc o duratd .scurtd fi:rd cogni(ie. De
exemplu, o pclsoanl vf, calsit pe degetul de la picior 9i dumnear oastrd
vi enerva{i inrediat, in rnod spontan. Sau auzili o buca1l dintr-o piesd
muzicali Ei incepeli instarlt.lrlcu sA vA simliti inviora{i Si entuziasmali.
I
Cum vtr creali emotiile 33
Sau primili vestea ci v-a murit un prieten apropiat 9i incepeti si vd
simlifi triqti. in aceste condifii, pute{i si tr[iti o stare afectivd, gindind
pulin sau chiar deloc.
Dar, ar fi posibil ca pAn[ qi in aceste cazuri, si vd gdndiii cu o
rapiditate de o frac{iune de secundd: ,,Individul esta care m-a calcat pe
deget este un pdduchel" sau,,Aceasta muzicd estg minunatdl" sau,,Ce
groaznic ci a murit prietenul meu!" Probabil cd doar dupi ce a{i avut
aceste gAnduri ,,incon$tiente" 9i la foc automat, atri inceput sd simlitri ce
aveli o anumite stare afectivl.
in orice caz, chiar dacd presupunem cA nu ali avut, chiar de la
ilceput, vreun gAr.rd conqtient sau incon$tient care s[ vd insolgascd
emolia, acest lucru se schimbS. atunci cAnd aveli o izbucnire emolionald,
pentru ci ea nu poate niciodatl s[ aibd loc frri sd fie sus{inutii de
ginduri. Deoarece, daci nu aveti gAnduri de genul ,,Acel pdduche care
m-a cdlcat pe deget nu ar fi trebuit si facd acest lucru!" sau ,,Cum a
putut si-mi faci. un lucru atdt de oribil?", durerea pe care o avefi la
deget ar trebui si dispari destul de repede qi o dati cu ea gi reac{ia
tlumnear oastrd emo[ionald.
BineinJeles, se poate intAmpla ca degetul dumneavoastrd sl fie
cilcat in mod repetat, iar faptul cd vi aflati in durere continud sd ajrlfe
la n.ren{inerea furiei. $i chiar dacd durerea inceteazd, dumneavoastr[
continuali sd vi mentinefi un anumit rdspuns emo{ional datoriti
anumitor ginduri pe care le ave{i. Poate cd starea emolionalS persistd
pur Si simplu, dar acest lucru pare pufin probabil.
La fel se intAmpl6 qi cu emoliile plecute. ContinuAnd si ascultali
-un
anumit gen de muzicd qi prelungindu-vd astfel senzaJiile, vd puteli
rnen{ine timp indelungat st[rile de inviorare qi de entuziasm. Dar
pdnd qi atunci, vd va fi dificil sA vd menlineli st[rile afective dacd nu
aveli ginduri de genul: ,,GXsesc aceast5 muzicd incredibild!", ,,Oh,
cdt de mr.rlt iubesc acele viori!", ,,Ce compozitor minunatl" qi aga mai
departe.
De exemplu, in cazul mo4ii unui prieten apropiat sau a unei rude,
vi veJi deprima foarte ugor, pentru ce aJi pierdut pe cineva la care
tineati cu adevdrat. Dar chiar qi in aceastA situatie nu ve{i putea rdm6ne
in starea de depresie prea mult timp, decat daci vi tot reamintili: ,,Oh,
 Ghid pentru o via{i ralionali
Cunr vi crcl(i cnrt,{iile 35
I
respingd...Dar dacA nu ma prczint la inlcrvirr, atunoi cu siguranji nu voi
ce groz\znic ci a mudtl" sau,,Cum de a putut se moare atat de tanard?"
primi postul...De altf'el, ce conteazir dacl mI resping? Nu am nimic de
sau orice altceva asemlnetor.
pierdut prin asta....in schimb daci nu aq incerca pentru acest post, a$
in acest caz, emoliile care se menlrn, trebuie supuse, in mod normal,
avea, probabil, mult mai mult dc picrclut.... in acest caz, ar fr mai bine
unor evaludri repetate. Spunem ,,in mod normal", deoarece odat1 create
fizicj si mi prezint la inter-viu, si scap de el 5i sd vld dacl md considerd sau
aceste circuite emotionale, care reacfioneazd la anumili stimuli
nu potrivit."
sau psihologici, ele pot sl se deruleze qi sub influenti proprie.
Prin faptu I cd Bill igi spune aceste propozigii. se presupune cd el
De asemenea, medicametele sau impulsurile electrice pot sd aibd o
gAndeqte. $i putem si ii denumim aceste gdnduri, Credinte Ra{ionale
actiune directi gi indelungatl asupra circuitelor nervoase emolionale
(CR) pentru c6 il ajutl si oblind ceea ce igi dolegte - locul de munci pe
(aga cum sunt celulele hipotalamusului gi a sistemului nervos autonom)
care 9i-l cauti. Din acest motiv, el are consecin{e ernoJionale adaptative
rhenJinAndu-vd, in acest mod, activat emotional. Cu toate acestea, in
(care se incadreazd la punctul C) ;i anunle - determinctrea de a dobdndi
mod normal, o stimulare directi continui a centrilor produc[tori de
acel loc de munc5' comportanlentul pozitiv de a merge la interviu; qi
emojii, nu are loc. Le .face[i sd reapard prin faptul cAva restimulati cu
sentimente d.e dezarndgire qi supdrare daci se va afla in situaJia de a fi
ideile activatoare.
respins.
intrebare: Ludnd drept sigur, faptul c5, de obicei, gAndurile preced,
rmteazd gi mentin emotiile oamenilor, este, in acest caz, obligatoriu Daci, Bill are in schimb, consecinle emotionale dezadaptative (C),
acest lucru se intAmpl[ deoarece el igi spune alte propozilii, care contin
ca aceste ganduri s[ fie formate din cuvinte, fraze qi propozifii pe
Credinle IraJionale (CI):
care oamenii ,,qi le spun lor"? Adicd, sunt toate gAndurile formate din
autoverbalizdri? ,,Sl presupunem cd merg la acest interviu, dar tnd fac cornplet de
Rdspzns. Nu. Se poate gdndi in termeni de imagini, simboluri, qi alte
ris. gi nu primesc locul de muncd. Acest lucru ar lt groaznicl...Sau sd
presupunem cd merg la interviu, primesc locul de muncd, dal apoi sunt
procese non-verbale. Dar, se pare ci odatd cu atingerea vArstei adulte,
practic toli ajungem si realizim majoritatea dintre procesele impofiante
un incompetent...Ce groaznicl M-aq simJi ca un vienne!"
Prin faptul ci Bill iqi spune acest gen de propozilii, care include
de gAndire qi cele afective prin intermediul antoverbalizirilor sau a
gi evaluarea negativi iralionali, ,lcesf lucru ar fi groaznic!" sau,iCe
propoziliilor internalizate.
groaznic! M-ag simti ca un vierme!", el igi schimbi Credintele Ralionale
Oamenii, sunt niqte fiin{e unice creatoare de limbaj, care invafl incd
(CR) in Credin{e Ira{ionale (CI) cu privire la cdutarea unui loc de munci.
de mici copii si iqi formuleze g6ndurile, percepJiile, qi emofiile prin
Putem vedea, aqadar, ci atunci cAnd este vorba de anumite intenJii pe
cuvinte, fraze, qi propozitii. Le este, de obicei, mai u$or sA gandeasca
care trebuie si le aplice, credin{ele interne evaluative sunt cele care
astfel, decAt prin intermediul imaginilor, sunetelor, a contactului tactil,
sau prin alte metode posibile.
ii creazd reacliile emolionale. El simte aceste reaclii in interiorr.rl lui,
in corpul s[u (in stomac, de exemplu); dar, iqi creazi, de fapt, aceste
Pentru a ilustra acest lucru, vd oferim exemplul lui Bill, care se
emo{ii, in mare mlsur5., in mintea sa.
pregete$te pentru un interviu in vederea unui loc de muncd (acestea
se incadreazd la punctul A, pi presupun Experien{ele lui Activatoare).
Prin urmare, emo{iile umane pozitive, precum dragostea sau
exaltarea, inso{esc sau decurg, de multe ori, din credinte inteme
inainte de a intra pentru interviu va incepe, de mai multe ori, si iqi
pozitive, cum ar fi: ,,Acest lucru este bun!" Iar emo{iile negative
spuirl (la punctul B, Sistemul lui de Credin{e) urmatoarele randuri:
adaptative (asemeni senthnentelor de nemulfumire sau dezamlgire)
,,Mi intreb dacl voi primi postul acesta....Mi-a$ fi dotit si nu fiu insotesc crediniele rajionale ca: ,,Acest lucru este fiustrant qi rlu."
nevoit si dau acest interviu, pentru cA nu imi place, qi ei ar putea s[ mA
36 Ghid pentru o viaqd ralionali
In rnod similar, cmoiiile negative dezadaptative (precum depresia.
sau mAnia) insolesc credinlele ira{ionale, de genul ,,Acest lucru este
groaznicl M-aq sim{i ca un vierme!" Dac[ nu am avea in mod
- vreun i'el, si oblineli lucrurile de care aveti intr-adevir nevoie?
con$tient sau incon$tient - credinge atAt de putcrnice, nu am incerca
nici emo{ii atAt de intense.
intrebare; Daci ceea ce spune{i esre aclevbrat, atunoi de ce doar
atAt de pulini oarneni qi doar atAt de pufini psihologi observi faphrl cd
gAndurile gi emo{iile merg impreuni qi c[ sunt, in mare parte, rezultahll
credinielor interne? Este purl ignoranlir din partea lor?
Rdspuns: ParJial, da. Muili oameni, inclusiv prolesioni$ti ai
sindtilii mentale, nu se concentreazl mai atent asupra emoliiior gi din
aoest moliv nu observi gi gAndurile care nlerg irnpreuni cu ele. Unii
plivesc destul de atent. dar doar in lunrina anumitor idei preconcepute,
curr cste cazul psihanaligtilor clasici. CiJiva Freudieni conrin5i nu
vor accepta nicicurn posibilitatea, cA putem sA ne infelegem gi si ne
schimb[rn emo{ia prin observarea qi rnodificarea credinlelor, ei fiind,
aia cLlln Eric Flofier s-a exprimat, asemeni unor credinciogi cievota{i,
carc nu cred in nimic altceva decdt ir.r interpretdrile lor fanatice asupra
'realit[fii'.
ii contrazicem foarte u$ol: Cogni{iile q;i ernoliile care Je insolesc pot
fi schirnbate prin descoperirea qi modificarea credinlclor lundamenlale.
Un luoru gi mai irnportant pe care il susjinem estc ci, deseori, oamenii
iqi creazd, in mod inutil, emotii dezadaptative - curn ar ti depresia,
anxietatea, furia, qi sentimente de lipsd de valoare
- dar pe care aceqtia
le pot remodela, odati cu schimbarea modului de gAndirc qi prin
introducerea Llnor compoltamente efi ciente.
Inlrebare: Pot fi eliminate toate enoliile negative dacd ne control6m
gindurile (cognijiile) ?
Rdspuns: Pu{in probabil. Deoarece, in situa}iile de pericol sau dc
pierdere a unei persoane, oamenii au, in mod inevitabil, muite emo{ii
p tenrice, de fricd sau mAhnile. Astf-el, dacl vd moare pirintele sau
c,rpilul ve{i sinrfi imcdiat rrn mare regret sau o mare durere.
Aceste emotii. oarc sunt.justificate de amenintarile reale la adrcsa
stlrii de bine, au o bazi biologicd 9i ar fi foarte grcu de supravieluit f[ri
cle. Chiar $i anllntitc enrolii negative ajut[ foarte mult snpravie]uirii.
Cum vd creali emotiile 37
Astfel, dacd nu v-a1i simli nemullumili, intristati, cu remugcdri, suplrafi,
iritali, frustra{i, sau dezamdgiJi atunci c6nd a}i fi infometati, rlni}i, sau
infrenfi, ali evita astfel de intimpldri diundtoare? Sau, v-a{i fo(a, in
Mai mult decAt atAt, multe emolii ajutd la starea de sdndtate qi de
fericire. Bucuria pe care o aveti cAnd ascultali o piesd muzicali, cdnd
priviti un apus frumos, sau cdnd incheiali cu succes o sarcini difiaile,
toate aceste lucruri nu vI feresc, neaparat, de evenimente rele. Dar o
viali fEri nici o emolie de acest gen ar fi tristi 9i lipsitn de satisfactii.
Din acest motiv, chiar dacd ali face tot posibilul pentru a vi elimina
toate emofiile, acest lucru nu v-ar fi de prea mare folos. Faptul c6 ali
fi lipsili de enro{ii v-ar dezumaniza atAt pe dumneavoastri cdt pe cei
9i
iubili. Pentru a fi s[ndtogi qi fericiJi trebuie sI cXutati o semnifica]ie in
viaJa dumneavoastrS.
- o semnificalie afectivdl
Filosofii care ne indeamni sd obJinem o stare de ,,spiritualitate,, sau
de raliune purd, devenind, total, lipsifi de orice emolie, ne_ar transforma,
de fapt, in roboti puri. DacE. am atinge aceaste stare ,.superioari',, am
putea, asemeni calculatoarelor performante, rezolva, in rnod eficient,
anumite probleme. Dar am mai simli vreo pldcere sau vreo satisfac{ie?
Nu intocmai!
inlrebare; Agadar, inteleg c6 nu v[ incinti prea mult ideea eliberbrii
lumii de emojii sau substituirea acestora cu rafiunea? Este corect?
Rdspuns; intr-adevdr! Dace este ceva ce am vrea sd schimbam, acest
lumu ar fi si ii ajutdm pe oamenii inhibati 9i indiferenli sd dobAndeascl
emofii reale, la cote cAt mai inalte. Suntem in favoarea experientelor
intense. Suntem, ins[, complet impotriva stirilor afective negative
coplegitoare, diunitoare, care sunt exagerate emolional, gi care tind si
vd saboteze scopurile de supravietuire qi de fericire.
Incurajdrn, de asemenea, faptul c6 dorifi sd vi delimitafi ernotiile
una de cealaltS, intr,un mod sincer, deschis, fir6 judeclJi de valoare
- dar, atAt timp cAt nu considerati ci trebuie sd le delimitali perfect.
Deoarece, de multe ori, ceea ce simlifi cz adevdrat precis, nu poate
Si
fi clar detenninat. De exemplu, vi infuria1i, cu privire la faptul c[ un
prieten v-a dezarnigit. Apoi vi sim{ili vinovaJi pentru ce i1 detestaJi.
Apoi, dintr-o datd, vd amintiti de toate ..relele,, pe care vi le-a {bcut qi
/

Cet de departe puteti merge cu tcrapia autoadministrata? 39

Ghid pentru o viaF rationala

continuati se vA mentinefi mAnia fa]i de el, lucru care ve este folositor' diferenla dintre sentimentele dc nentultrunrlre (cu privire la anumite
comporlamente pe care 1e-a[i ftcut) care sunt constructive 5i
de fapt, pentru a vi ascunde sau a vd indepdrta vina $i atunci ce simliti
sentirnentele de groazd, care sunt distructive. Puteli sd laceJi difereula
cu adev[rat in situatia aceasta: furie? vin6? urd pentru a vi aplra?
dintre sentimentele de dezamdgire fali de comportamentul altora 9i
sup[rare? regret? uri fatl de sine?
sentimentele de furie, prin care le cere(i acestora si gi igi schirnbe
Cine poate spune cu precizie? Pentru cA sunteli o fiin1d umanii'
sunteJi foarte sugestibilS. Puteti, cu uqurin{6, sd vi ascundeti sau sd
comportamentul.
v5 intensificali, emo{iile. intr-adevir, dispozi{iile dumneavoastri iu alte cuvinte, REBT, vl ajutl s6vd obsrevati emo!iile intr-un mod
mai amplu qi mai deschis, sd recunoa$teti cd ele existd, sd va acccptati
reactioneazi ugor la o multime de factori precum, alcoolul, drogurile'
impreunA cu ele, sA le gisili utilitatea, qi in cele din unr.rd sd alegeli
mdnca.ea, diferite cuvinte sau stiri sufleteqti, 9i multi alli factori
faptul ci vd puteti schinrba sa sim11i ceea ce dorili si simlili, astfel in^cit sl v[ qi ajute s5 oblin€ti
. influenli. Toate aceste lucruri implici
starea, iintr-un moment in altul, fre ci vreli si faceli acest lucru, fie cd
cit mai mult din ceea ce vreli de la viald. in mod destul de paradoxal'
nu. Toate emoJiilo dumneavoastrl (pentru simplul fapt ci le simlili cu
metodele sale rafionale, vd ajutd qi sd v6 delimita{i mai bine emoliile'
adevdrat) sunt autentice' Dar nici una dintre ele nu ests "adevdratl", in dar qi si reaciiona{i mult mai afectiv, decAt v-a!i ingiduit anterior.
mod sigur qi absolut.
i., oii"" ar fi bine si vl identifrcaii' cAt mai sincer 9i corect,
"-,
emotiile de baz| pe caie le aveti. Vi se intAmpll sd simJi{i, in anumite
momente ca iubili, urA1i, sau ci v[ simfi{i indiferenfi? furioqi sau
hotdrdti? ingrijorati, anxioqi sau neingrijora{i? Cum vd puteli da seama
care din el;? Puteti sd vd dali seama ce sim{iii exact, doar dacl vd
acceptatri in totalitate pe dumneavoastrl, indiferent de tipul de emoJii
pe care le-aJi avea; $i doar dacd faceJi, in mod clar, diferenJa dintre
i'bundtatea" sau " ra:utatea" emoliilor dumneavoastrl $i "bunetatea" sau
" tdvtale a" dumn e av o a s tr d .
REBT vi ajuti, s[ puteJi face diferen{a dintre emo}iile pe care
le aveti, invitAndu-vi cum sd nu vi mai evaluali propria persoani
pentru simplui fapt aA aveli aceste emotii (sau pentru ci nu le ave{i)'
A gdndi ralional inseamnd, in primul r6nd, cd puteli si ve acceptatri
pe'dumneavoast rL impreund czr emotiile pe care le aveli - chiar dacd
acestea sunt dlundtoare, precum depresia sau ura Apoi, cd qtdi sa fi]i
(in
atenti la emoJiile dumneavoastri. Cb pute{i spune: "Ce interesant,
loc de: Ce groaznic) ci o persoane atat de inteligente ca mine continui
sd se manifiste stupid 9i negativl" Cd puteli alege,in mare
pade, sd vi
creali stirile de autoevaluare globaii negativd, dar ci puteli alege sdle
gi schimba{i daci vreti cu adevlrat.
Puteli, de asemenea, sd distingetri intre emoliile adaptative (de
satisfaclie) qi cele deiadaptative (de culpabilizare) Putetri se faceli
Capitolul 5

Cum sd gdndiJi pentru a scdpa de

problemele emo{ionale

Mulli dintre clientii care vin la terapie sunt clienli dificili, dar unul
in mod special, gi anume Donna, a abuzat de acest privilegiu. OricAt
de des am incercat (A.E.) si ii ar6t ce ea poate s6 aibi control asupra
propriului destin emotional, dac[ crede ce poate, Donna venea cu tot
felul de scuze gi eschivlri.
,,$tiu cd le-ati aritat multor alti clienli cum s6facd fatd emotiilor lor,"
mi-a spus ea, ,,dar pur qi simplu eu nu reu$esc. poate cd eu funclionez
diferit. Poate cI ei au ceva ce mie imi lipsegte.',
,,Da, poate cd ei au ceva ce tu nu ai,', am consimlit eu. ,,Tocmai au
ficut rost de niqte dopuri pentru a-gi acoperi giurile din cap- eu am
$i
fost cel care le-a aritat de unde si facd rost de dopuri de plutd. De ce
am atat de mari probleme in a-Ji ardta
9i {ie?"
,,Exact, de ce nu mi-ati aritat $i mie? Dumnezeu $tie, ce am tot
incercat sd inleleg ceea oe imi tot spunefi.,:
,,De fapt, ceea ce vrei sA spui este c6 Dumnezeu $tie cd tu efli
convinsd cd incerci sd intelegi. Dar poate, exact asta este gi problema
- cd.te-ai convins singurd ci, inir-adevf1, irrcerci si. inJelegi cum ifi
faci {ie rdu. Prin faptul cd eqti corivinsd ci inceici, nu ii nici-un motiv
pen-tru care, intr-adevdr, ai incerga. AEa ci, renunli
ugor, 'Ibr[ si depui
prea mare efbft. Acum, daca te-ag putea convinge sddepui efort penlru
a-ti descoperi 9i schimba credinJele care iti sunt ddun[toare, aceastd
42 Ghid pentru o viate ra{ional5
Cum sA gandiii pcntrlr a scirpi! d0 problcmelc cmolionale I
furie intensi pe care o ai fald de mama gi fratele tdu, s-ar diminua, fdri
indoiali." ,,Nu, nu prin vreo magia. Rezultir tlin - " Donna s-a oprit tulburata.
,,S-ar putea," am intrebat-o ,,s-ar putea, cumva, si ifi dirijezi,
,,Dar cum pot sE, depun efort pentru un lucru ca acesta? Eu nu irni
de fapt, trirriterile de minge prin giindire'l Ai putea sd vezi mingea
dau seama, exact, care sunt credinlele mele."
adversarului mergand dintr-o parle in alta Ei s-a k gAncle\sti, intre timp,
,,li se pare doar ci nu le realizezi. $i asta, deoarece ili dai foarte ci ar fi bine si o retrimili in colful aoesta sau celilalt al terenului? Ai
putin interes pentru a le inJelege - pentru a vedea care sunt crediniele
pulea, sd te gdndeSti, din nou, ci poii ajunge la minge intinzindu-1i
tale qi a le examina cu aten{ie. Oricit ar pErea de ciudat, explorarea
bratul in aceastd direc{ie, Si incheietura mainii in cealaltd direclie $i a$a
gdndurilor qi a emoliilor este ca gi cum ai canta la pian sau aijuca tenis
mai departe?"
- iar tu mlai spus odati, ci te pricepi foarte bine sdjoci tenis." ,,VreJi si spuneli, cA nu joc chiar atAt de mecanic qi atit de fizic
. ,,Oh, dar lucrul acesta este cu totul diferit. Ajuca tenis este ceva fizic. precum par a juca? Ci imi dirijez migcdrile prin glndire? Vreli sd
Nicidecum nu se compari cu g6nditul, sau cu faptul de a te infuria, sau
spune{i cd imi repet pe tot parcursul jocului, si fac un lucru 5i altul,
cu orice altceva asemindtor."
si irni intind bralul in aceasti direc{ie qi sd irri risucesc incheietura in
,,Aha, acum cred cA te-am prins!" am exclamat eu.
cealalti? Asta vreji sd spuneIi?"
,,Ce vre{i s[ spuneti?" a intrebat Donna. $i mi se pirea aproape
,,Pdi, nu asta explicd ceea ce faci tu, cu adevirat, cAt timp joci aEa
comic (dac6 nu ar fi fost at6t de trsit) faptul c[ ea se temea atat de tare
nnmitul joc/Llc de tenis? Nu ili dirijezi tn in permanenla, pe parcursul
ce a$ putea si o descopdr, qi c[ ea ar trebui sdiqi abandoneze furia.
fieclrui minut al jocului, brafu I pentru a facc esta qi incheietura pentru
,,Spuneai c5, a juca tenis implicd aeva fizic. $i aparent chiar a$a Si
a face cealaltl? $i nu realizezi tu aceste clirijdri prin faptul cd depui un
este. Faci miqcdri musculare cu ochii, brafele, mAinile, qi fEri sd ili dai
efort mental real qi dificil?"
seama mingea continud s[ treacd peste plasa. $i pentru ci vezi doar
miqciri fizice qi mingea zburdnd, te gAndeqti la intregul proces ca fiind ,,Acum ci m[ gindesc la asta- gi trebuie sd recunosc cd nu m-am mai
gAndit la acest lucru, din punctul acesta de vederc - cred c[ intr-adevdr
unul fizic, aproape mecanic."
aqa fac. Nu am observat niciodatdl intrcguljoc - zau. intregul joc este
,,$i este gregit acest lucru?" cu adevirat unul mental. Incredibil!"
,,Da, este. 56 presupunem ci adversarul tiu i{i trimite mingea. Tu 'fizic',
incerci si o trimiti inapoi peste plasi, de preferat intr-un loc in care el ,,Da, incredibil! Pind qi acest joo, care este cat se poate de
func{ioneaz[ din punct de vedere intelectual. $i depui efolt la acest joc
nu va ajunge foarte repede pentru a 1i-o retrimite. Aqadar, fugi dupd
minge (folosindu-ti picioarele), o ajungi (folosindu-{i rnAinile), ii laci - qi efort nu doar prin fhptul ci fugi, te intinzi, ili risuceqti incheietura,
ci efort qi prin faptul cd te gdnde,sti la lucrurile pe care trebuie sd le faci
o intoarcere (folosindu-{i bra{ele qi ?ncheieturile mAinilor). Dar ce te
pe parcursul jocului. $i prin faptul cd depui etbrt in a tc gindi la toate
face sd alergi dintr-o parte intr-alta, si intinzi sau retragi racheta, si ili
rotegti incheietura mdinii la st6nga sau la dreapta2"
aceste lucruri, reuqeqti s[ joci bine. De fapt, exerci]iul tdu principal din I
timpuljocului constd in exersarea gdndirll. Ai in{eles acum?"
,,Ce mE face - ? Pii, cred cd ochii m[ fac. Vdd mingea cAnd intr-o
parte cAnd intr-alta- Vdd unde vreau sd o trimit qi mi migc corespunzdtor ,,CAnd o forn.rulali aqa, cred ci da. Ciudat! $i eu carc credeam cijoc
doar din punct de vedere fizic. Cred ci inleleg acum la ce vi refereaJi
cu acest lucru."
cAnd ziceafi ci trebuie sddepun efort pentrn a-mi schimba credin{ele 9i
,,Bine. Dar vezi cumva prin magie? in mod. miraculos vederea ta emofiile. in tenis depun efort atunci cAnd imi schimb pozilia, cAnd dau
iti direclioneazi picioarele in partea asta, bralele in partea cealalti qi
o loviturd sau c6nd fac alte miqclri. Dar, de fapt depun un efo!-t mental
incheieturile mdinilor iar59i intr-o altd parte?"
gi nu doar unul mecanic."

I
i 44 Ghid pentru o via'ld ra{ionali
t ,.Exactl Acum, daci aplici aceeaqi metodd pc care o foloseqti in tenis
pentru a-ti schimba credin{ele din spatele ernoiiilor lale dezadaptativc,
t
jocul viefii tale va incepe s[ se irnbunltlleasci aproape la fel de repede
9i de bine precum jocul tiu de tenis."
Dupd acest progres, am avut mai puline dificultd{i in a o convinge
t pe Donna s6 dglr;ri efo-tlin schimb4lea credin{elor 9i emoliilor ei.
Sd ne intoarcem acum la tena noastrA principala. Dup6 ce anl
limurit faptul cd emo!iile umane sunt dezirabile, intrebalea impoftanti
care rimdne este: "frcbuie si mai avem gi ernolii dezadaptative, ca cle
.. Ay91i Fi ce emofii vreti sA simtriti. Acesta este unul din marile avantaje
I exemplu anxietatea prelungitb sau oslilitatea prelungitd'?
in mare mdsur6, r.ru. Pute{i si aveli, insd. emo}ii negative de durat6,
dar care si fie adaptative: cum ar fi cele pc care le-ali avea daci ali
I sul'eri de o durere sau de un discomfbd prelungit, 0i anume tristete,
regret, sau supirare. in aqeste condilii de sulerinii nu ave{i cum s[
I
vd simlili bucuroEi sau indiferen{i, astfel incAt si fie adaplativ pentru
situalia in carc vi al)afi.
in orice czrz, mLtlte dintre en.ro{iile negative pot sd apari odati
t cu instalarea stirii de discornfbrt sau de durere. De exemplu, daci
copilul dumncavoastri moare, veli fi puternic, dar adaptativ indurerali
cle moartea lui, timp de nrulte siptSmini sau luni. Dar, este posibil ca
pini qi odati cu trecerea sdptdminilor, a lunilor, qi chiar a anilor, starea
dunrneavoastrit si nu se imbunitdieasc[, gindindu-v6, in permanen{d,
asupra necazului pe cale l-a!i avut gi continiLAnd si catastrofali pe
marginea lui. Vi vcii spune: ,,Ce teribil, ci mi-a murit copilul! Nu
existd dreptate pe lume, cAt de tAnir gi inocent ela. Ce groaznic! Nu ar
f tre buit sd moar-a\ Nu suporl gindul c el nu tnai triieqte!"
Fireqte cd avind aceste ginduri, nu va ingdduili niciodati sd treceli
peste qocul de a vi fi murit copilul Ei sh continuali s[ v6 trdi]i viala
Trdi{i, in schimb, mereu cu pierderea suferiti, stdruiti in ideea cd nu tlai
avcli pentru cc trii, qi vd lamentali cd lumea nu ar trebui si se poarte
atit de crud cu dutnneavoastrd, precum o face. Cu toate cA inilial ali
avut o stare de durerc care vi era adaptativl pentru ci vd ajuta si faceti
fall gocului suferit, pe parcurs ali achizi{ionat qi o deprcsie severl
Acest ger de emo{ic ncgativd dezadaptativd a devenit astfel, prin faptul
ci ati exagerat lucrrrrile in mod inutil. Aceastd emoJie s-a I'ormat din
Cum sA gandiii pentru a scipa de problemele emotionale 45
cerin{ele dumneavoastr6 cu privire la ceea ce absolut m trebui gi nu
ar lrebui sL se intdmple. Este, in parte, o invenlie de-a dumneavoastri,
una pe care ali putea si o schimba{i printr-o gAndire corecti.
Cum am ajuns la acestd concluzie ,,ciudati"? Prin extinderea unor
concapte folosite anterior cu privire la gdndire $i emolie. Astfel, dacd
emo{iile negative dezadaptative sunt, in mare parte, rezultatul mofriiif,
jn care gAndili, aveti atunci poslbilitatea de a alege ce ganduri.vr. elr f4
ale faptului ci sunteli om: ci, putefi, de obicei, a]g:ge_-l-4--cp_;i1ya Catrdjti;
cd dacd aveli scopul de-a coniifr i'sa tra4i 9i sA vA bucurali de viaJd, vl
pute{i indeplini acest scop cu un anumit lipdg gand-ue, sau vi-l puteli
sabota ou un alt fel de gAndire. Firegte, ar fi bine si alegeli primul gen
de gindire qi nu al doilea.
Binein{eles, puteli alege gi alte metode pentru gAndurile
dumneavoastrA negative, cum ar fi: si le schimbali, sd le respingeJi, s6
ie ascunde{i sub covor, sau s6 le reprimatl praclic pe toate. Dar, afi mai
fi atunci in{elepti sau ralionali? De exemplu, puteli alege s6 ignoraJi
faptul cl existi un numdr- mare de crime care se comit, ci existd poluare
sau ci pimdntul este suprapopulat. Prin faptul c[ ignorati aceste
Iucruri, alegeJi sA evitali sentimentele adaptative de tristetre qi frustrare,
cn privire la aceste intAmpliri nefericite. Dar, dacl refuzali sd aveti
genul de gAnduri negative adaptative, care v-ar face sl vi intrista{i cu
privire la condiliile precare, veJi putea oare sd contribuili cu adevdrat
la supravieluirea qi fericirea proprie qi a celor iubili? Sau ii veli ajuta,
oare, pe allii din cornunitatea dumneavoastrl? Noi ne indoim de aoest
lucru.
Prin rrmare, mulrz din gAndurile qi emojiile negative pe care le avefi
vi aiutl s5 vd bucuraii de lucrurile din jurul dumneavoastr[. Altele nu
v[ ajutl. invila]i si face]i diferenla dintre primele qi ultimele, qi sd
face!i. in consecinld, alegerile potrivite!
Dacd emoliile prelungite apar, de obicei, din gAndurile con$tiente
qi incongtiente, inseamni cd, evenimentele din exteriqr influenteazd, in
rare cazuri, starea de bucurie sau tristete. Acest lucru presupune fapful
c[.r.td simtili fericiti sau triqti 1 percepliilor, atitudinilor, 9i
gAndurilor pe care le aveli in legdturd cu aceste evenimente externe.
46 Ghid pentru o vial6 ralionalA
Acest principiu, pe care l-am redescoperit in gedinlele de terapie
avute cu mii de clienti, a fost initial, consemnat, de cdtre mai mulli
filosofi antici, dintre care cel mai relevant fiind faimosul stoic, Epictet,
care in secolul I i. C. a scris in Enchiridion: ,,Oamenii nu sunt afectatri
de ceea ce li se intAmpli, ci de cum interpreteazd ei ceea ce li se
-'
j+!arnp!4," Multe secole mai tarziu-,'Wiillim Shakespeare a reafirm'at
idesi'lucru in Ilazle/: ,,Nu existd nimic bun sau r[u, doar modul ?n carg
gAndim face ca lucruriie sa fie aga." Nu este, in intregime, adevlrat -
dar este destul de adeviratl Filosofia postmodemi recent6 acbentueaz[
din nou aceast?i perspedtiv5, 9i subliniazd faptul cl nu existl ,'bine" san
,,r-au" absolut - ci doar ceea ce noi oamenii vedem ca fiind ,,potrivit"
sau ,,nepotrivit". $i nici ceea ce este,,ralional" 5i,,iralional" nu poate fi
definit exact, decit cu o oarecare aproximare. Prin Credinle Ralionale
ne referim la acele credinJe care func\ioteazd de oblcel - adicl produc
rezultatul dorit - in- qqndrtli obisnuite. Comportamentul Ralional nu
este niciodatl bltut in cuiel
Pentru a inlelege mai bine, vd vom prezenta cazul lui Geraldine, o
clienti de treizeci gi trei de ani foarte inteligentd, care a venit si rnl vadl
(R.A.H.), dupd gase luni de la divorful siu, fiind intr-o stare depresivi
Cu toate c[ s-a simlit nefericiti pe parcursul mariajului avut cu so{ul ei,
acesta fiind o persoanl dependenti gi iresponsabill, nu s-a simlit rnai
fericitd nici de ta divort incoace. So{ul ei, Tom, bduse in exces, avusese
relatii cu alte femei gi pierduse mai multe locuri de munc6 Dar, cAnd
Geraldine a venit la mine, se afla intr-o dilem6, intrebindu-se dacl nu
fdcuse oare o greqeali prin faptul cd divorfase de el.
,,De ce crezi cI ai flcut o greqeali cl l-ai pir[sit pe Tom?" am
intrebat.
,,Pentru cd sunt de p[rere ce divotful este un lucru reu" mi-a rlspuns
ea. ,,Cred cl atunci cdnd oamenii se clsetoresc, ei ar trebui s[ rimAn[
cdsdiori!i."
,,Cu toate acestea nu aparfii vreunui grup religios care ia aceastS
atitudine. Presupun ci nu crezi ci cerul unegte qi pecetuieqte cls[toriile,
nu?"
,,Nu, nici mdcar nu cred in ceruri. Pur 9i simplu nu imi plac
divorfurile qi mi invinovltesc pentru aceaste despe4ire. De cdnd am
Cum sd gandili pcntru ir scirpit dc problcrnele emo{ionale 47 I
plecat, m-am simlit qi mai groaznic clcciit mir simleam pe vremea cind
lriiam cu Torn."
,,Dar, si vedem," qi am intrebat-o ,,dc uncle crezi ci provin aceste
I
gAnduri nepldcute, legate de fap|,rl cir clivor{ul este un lucnr r5.u? Cl ezi
ci le ai de cind te-ai niscut? Crezi ci oamenii au astfel de gAnduri I
inniscute, a$a cum au sirnluri, care si le spuni culn si facd diferen{a
dintre bine qi rdu? Sin.r{urile iJi spun ceea ce este sArat, dulce, acru, sau
amar- Tot aga ili spun gi gAndurile tale ceea ce este bine sau r[u?"
I
'' TAnira femeie divorfati a inceput si rAd6. ,,FaceJi si sune destul de
prostcsc. Nu, nu cred ci am gAnduri innisoute despre ce este bine Ei
rdu. A trebuit sA invdt sa gdndesc aqa cum gdndesc astdzi." I
VdzAnd un prilej f'ericit, am nivilit, acolo, unde terapeuiii mai putin
directivi se tem, deseori, s[ calce. "Exact," am spus. ,,A trebr'rit si inveti
s[ gAndegti a$a cum gindegti agum. Asemeni tuturor oamenilor, ai I
tendinle naturale de a invita, inclusiv tendinge de-a invdla prejudecili
puternicg - cum sunt cele legate de divo4. Dar, ceea ce ai inv[fat po]i
t6'rri1i rur', si modifici. Probabil, c5 nu po{i dovedi faptul cd divorJul
este intotdeauna ceva riu, deoarece, ai preluat aceastd idee, firi s[ ifi
dai seama - de la pirin{il, profesorii tdi, din povegti sau din filme. $i ai
transformat aceastd idee intr-o regul[: I
'-,,Doar oamenii rai divo4eazd. Am d ivo4at, Deci inserrnnf, cd sunt o
persoan[ rea. Da, cu adevlrat detestabildl Sunt o persoand ferd valoare'
groaznicil"
,,Suni foarte flamiliar," a rispus cu un zAmbet dureros.
,,Cu siguran{d c[ suni," am reluat eu. ,,Daci nu ai fi preluat sau nu
!i-ai fi creat astfel de credinle - nu te-ai simli, acum, atAt de tulburati.
Credin{epe care}i le-ai repetatin mod continuu. $i acum ai mai adlugat.
'Pentru cd am i5cut acest lucru oribil, pentru ci am divor{at, merit sl
fia pedepsitd pentru fapta mea groaznicI. Merit sd md simt 9i mai prost
qi mai nefericiti decat atunci cend trliam cu acel incompetent sot al
A zimbit cu tristele, ,,Avetri cireptate din noul"
,,Deci, este de inJeles ce te simli, acum, deprimatd", am continuat -
eu. ,,Oricine ar continua sd gdndeascd despre el ca flind o persoana' r'.
groaznic[ gi cit de mtltmeritd sl,sufere din cauza fapte-lor lui groaznice' '
se va simli aproape sigur deprimat. De exemplu, daci eu aq incepe si

48 Ghid pentru o viall rafionali
irni spun, chiar in acest rnoment, ce sunt fArA valoare pentru c,r nu am
invdiat niciodali s[ cant la vioard, si schiez sau s[ ce$tig la qal.r, aq
putea foarte ugor si ajr-rng sh rnd simt demoralizat."
,,Apoi, aq putea s5. irni mai spun, a;a cum faci tu, cAt de mult meril
sa mA simt nefericit, pentru ca, la urma urmelor, am avut odatd qansa de
a invdla si cdnt la vioari sau s[ devin campion la qah, dar mi-am ratat
aceste sanse. Arn devenit un nenorocit lipsit de valoarel Of, Doamne
rn adevdrat nenorocit!"
Clienta mea a inceput si rAd[, in tinrp ce eu continuam sd-mi
accentucz, pe un ton satiric, soarta tristi. ,,incerc, si fau sa sune
prostesc," iarn spus. ,,Dar cu un scop - pentru a-!i arata ci $i tu te
comporli la lel de proste$te atunci cAnd incepi sd i{i faci rnustrdri in
legdturi cu divo(ul tiu."
,,lncep si inleleg ceea ce vreli sd spune{i," mi-a spus. .. Chiar imt
spun astfel de lucruri. Dar cum pot sl mi opresc? Nu obsenrali uriaqa
dif'erenld dintre a trece printr-un divo{ ti a nu cAgtiga la o partidir de
qah?"
,,De acord. Dar, crczi cd faptul cd ai trecut printr-un divotJ, te face.
intr-adevdr, o persoand rnai groaznici, mai teribili sau mult rnai fEri
valoare dscdt rni face pe mine faptul cinu am invifat si devin campion
ia qah?"
,,Pdi, trebuie sa recunoagteli ci am licut o greqeali serioasi prin
faptul ci m-am c6s.1torit cu o persoand atAt de iresponsabill plecunr
Tom. $i poaie ci dacd m-aq fi cornportat qi eu intr-un mod mai matur,
i-aq fi putut ajuta Si pe el sd se maturizeze."
,,Bine, de acord. Ai fEcut o greqeal[ prin faptul cd te-ai cisitorit cu
Torn. $i probabil ai ficut acest lucru pentru ci incl nu erai sufisient de
maturd, in momentul in care ai acceptat sa te c6sitore;ti."
,,Da, presupun cd nu eranr. Dar cum rdmAne cu responsab ilitatea pe
care o ale o so{re fa{i de solul ei? Nu credeli ci ar fl trebuit sd rdmdn
aiSturi de el qi sd il ajut si-qi dep5geascl problemele serioase pe care
' le avea?"
,,Un gind lcarle driguf qi uneori chiar practic. f)ar, nu tni-ai spus
1u cA ai incercat sb il a-iuli, dar el a refuzat sd accepte ci arc probler-r.re?
$i nu tot tu ai spus ci el a fbst fbrnr irnpotriva ideii ca tn sd apelezi le
Cum sA gandifi pentru a scipa de problemele emolionale 49
1g!ap!-e^_pe pargulsul cisnic,i_ei, ca sd nu mai vorbim de a merge gi el la
astfel de pedinte?"
,,Da, aqa a fost. Doar mentionAnd cuv ntrl psiholog sau consiliet
matrimonial qi imediat i se ridica tensiunea. El nu s-a gandit niciodate
s[ nreargi sau mdcar si mi lase pe mine si merg pentru ajutor."
,,Ceea ce puteai face ar fi fost sd te joci tu de-a terapeutul cu el,
dar in situaiia in care eraJi, nu ai fi reugit prea multe. Atunci, de ce s[
te demoralizezi acum? Ai fdcut o greqeald in a te cdsetori. Ai fdcut tot
ce ai putut pentru ca lucrurile se meargi mai bine in cisnicia ta. Ai
lost blocatl, in mare parte de sotul teu, dar partial 9i de emotiile tale
dezadaptative. Dar, aqa cum aproape orice persoan[ inteligentd ar fi
fiout, ai reuqit si ieqi, intr-un final, din aceasti oisitorie. Ce criml
ai cornis tu atunci? De ce insiSti si te culpabilizezi? GAndeqti greglt,
atunci cdnd crezi cI situatia ta nefericiti este cea care te face s6-te simJi
t)5.1p nrt", intr-adev6r, iiiuilia, cei care te intristeazl - sau ceea ce tu
ili tot repeli, in legdturd cr aceastd sitlua\ie?"
J -,,n-ini"t". Vreli si spuneJi cI deqi situafia mea matrimoniali+l .
"s!n{a.
nu a fost niciodatd buni, nu mai trebuie si md necdjesc atet de tare
acum in legdturd cu asta. Da, aveli un punct bun de vedere!"
,,Da, 9i mie imi place - 9i deseori il. f-glo;gq" l-"ttgl-btqqlg-Bra-plig
gy-l,q vi91i. Dar, acum lasi-m[ si te ajut si il transformi in punctul ldz
de vedere, nu pentru cd e al meu, ci pentru c[ Ji-ai dat seama ci te-ar
aj'ita, intr-adevdr, mai mult. Nici micar o c6snicie nesatisfrcitoare,
impreuni cu un divo4 dificil nu trebuie sd te perhrbe. De fapt, dacd te
pot ajuta sl adopii aceastl atitudine, nu imi pot imagina si mai existe
ceva pentru care si te lagi afectatl atdt de tare'"
.,Vorbi1i serios?"
,,Da, vorbesc serios - gi chiar cred acest lucrul"
$i, dupd alte cAteva luni de REBT, a$a a crezut 9i Geraldine. Dacl
la inceput iqi spunea mereu cat de ,,groaznic[" este penfiu c[ nu iqi
implinise idealul de clsnicie, a reuqi! in final, si invete cum s[ iqi
rezolve fostele problemele. intr-una din ultimele $edinte pe care le-am
ar,.ut, tni-a spus a;a: ,,$ti!i, m-am uitat ieri dirninea{[, in oglind5, qi
.l
ni-am spus, 'G,-eraidine, 1" 9,ogtpg4t -ca -un copil f91i9!!, 9uf1c!9n! {9.
degept $i din ce in ce mai matu-r. Incepi si imi devii fj'arte -=drag6.' $i
apoi am rAs, cu multd bucurie :)l :;
 50 Ghid pentru o viatl rafionald Cum sa gandili penlru a soipa clc problemele emo{ionale 51
I
,,Minunat," i-am spus. ,,Dar, nu te hsa condusl pe drumul de-a te
evalua mai fcvorab,il doar pontru ca te comportri mult mai blne.
Formuland altfel: Oamenii tulbura(i au potenlial, dar ei nu realizeazi
ce impact ddunitor are asupra lor, comportamentul pe care il au'
Sau'
I
-odt iralionale'
PCntru ct dac[ faci aqd, vei fr din nou la pdmant in momentele iu ei inleleg cAt dc mult rdu iqi fac, dar din anumite motive
/.. care nu te comporfi la fel de bine. incearcd sd rimdi Ia:
'-imi place ci
i' m-e gompol1. ynult mai bine' 9i nu la 'imi place de mine pentlu ca m6
continue'se fac[ la fel. Credem c[ dumneavoastrd, $i alii cititori
nostri, sunteti o persoand inteligentl qi nu una stupidii, ceea ce ne
de-ai
face
I
1 comport bine."' sd prerupon"* cd, fie nu ;ti{i cum sd vd oprili din
a vi mai face rdu' fie

,pa, in{eteg ce vreti se spuneli," mi-a rispuns ea. ,,Mf, bucur ci

m-aii avertizat in privinta aceasta. Din plcate, md evahsez foalte uqor.
Eili cum s[ vd oprili, clar pdni acum nu ali incercat sr"rficient
reu5i acest lucru.
pentru a
I
Dar voi lupta sA nu mai fac ag,a. " V[ intreba]i, ce putc{i face, dacl acaasta este situalia in care vi
aflali? in capitolul uimltor, vom incerca, sE vl arltim curn
puteli si v[
' Geraldine a descoperit ce sentimentele einu erau cauzate de mariajul
ei nereuqit sau de divorf, ci de cltre evaluirile pe care $i le fXcuse lecJnoaqteli gi si vd reducefi comportamentul nevrotic'
ei, cu privire la aceste ,,nereugite". Odatb cu schimbarea gindurilor
de auto-culpabilizare, s-au modificat gi sentimentele pe care le avea,
trecind de ladepresie qi disperare latristete 9i regret- iar, faptul ci acun.r
j
avea emo{ii negative adaptative a ajutat-o sI igi schimbe condiliile de
I
via{l. Nu toJi clien}ii noqtri observd at6t de repede, precum Geraldine,
c[ ei sunt cei care iqi creazd propriile stiri de depresie in legdtur6 cu
.gn diyorf, qi lecid, apoi, s[ se accepte pe ei necondilionat. Uneori, ei I
au nevoie de o perioad[ mai lungd, pdn6 si adopte aceastA perspective
Dar perseverenla 1or gi a terapeuJilor lor d[ roadel
Dac6, teoretic vorbind, dumneavoastri 5i alti oameni puteli sd vt
schimbati gdndurile qi emofiile dezadaptative, dar, de multe ori, nu
face(i acest lucru, ci dimpotrivd oontinuati sA vA facetri sl vd sim{i{i
neferici{i, intrebarea care se ridici este: De ce? Ce anume vt opreste
4ta.t pe dumneavoastrl (cAt qi pe ei) din a avea gAnduri eficiente qi
emotii adaptative?
Principalele bariere pentru o gnndire 9i o emo{ie constructivi sunt
urmltoareie: (1) Unii oameni nu sunt capabili sl gAndeasci corect. Sau
(2) Sunt destul de inteligenti pentru a gdndi corect, dar pur gi simplu nu
qtiu cum slfaciacest lucru. Sau (3) Suntsuficientde inteligenliqi educa{i,
dar sunt prea afectali pentru a-qi folosi inteligenla sau cunoqtin{ele spre
binele lor. Aga cum am notat, intr-una din cdrlile noastre anterioare, in
How to Live with a "Neurotic,".neu.roza_rep-rezintd, in esentr[, un sgJ-de
comportamente stupide realizate de oameni c4re nu sunt stupizi.
 l.m

I
T
I
I Capitolul 6

I Recunoaqterea gi reducerea

I comportamentului nevrotic

I Ceea ce noi susfinem, este ci, de obicei, gdndirea ralionald este

cauza apariliei gqoJlilor adaptative. prostia, ignoran{a, qi
blocheazd gAndir.ea
tulburdrile
corecti qi duc fie la aparitia emoliiior apatice, fie la

I cele de intensitate extreme. Haideti sd vedem c6teva exemple.

Allen, un bdrbat de doulzeci qi doi de ani, sustine ci nu vrea se
iqi termine gcoala de stomatologie, deoarece ii detestd pe unii dintre

I pacienlii lui qi are, pe deasupra, qi dificultdti in a invita. prin urmare,

concluzioneazi ce va renunta Ia gcoald qi se va implica in afaceri.
_
Dacd dezbatem mai pe larg acest subiect, descoperim cd lui
el

Allen ii

I place foarte mult rneseria de stomatolog, dar o evite

deoarece pdrintii
lui iqi doresc foarte mult ca el si_devini stomatolog nu sup_oIti faptul
cI acegtia fac presiuni asupra lui. in al doilea rdnd,
9i
,i i"t"l"g" pr"u
I bine nici cu colegii lui qi se simte antipatizat. Iar,^, in al treilea rAnd,
este convins cd nu are dexteritate manuald gi abilitatea de manipulare
necesarA pentru a fi, cu adevdrat, un dentist Dan.

I Allen continud sd igi saboteze propriile obiective deoarece nu are

acces la gAndurile lui parJial incongtiente. El pornegte de la
care le congtientizeazl., qi anume cA pur qi simplu nu ii poate
Iucrurile pe
suporta

I pe unii pacien{i de-ai lui. Dar, dupi cAteva intrebiri directe,

recunoagte
c6.este furios pe faptul cd plrin{ii lui il domind, cd nu are respectul
oolegilor sii, de care simte cd are nevoie, qi ci este ingrozit de faptul cd

I
 Ghid pentru o viaF ratrionalA
va esua in cele din urma ca stomatolog. Antipatia lui ,,fireasci" faJi de
unii pacienli pome$te in special din filosofia lui de bazd, care este pe
cdt se poate de ,pe-natural5.": ,,Oh, Doamne! Ce persoand slabd sunt
dacd nu reuqesc si am independenti, popularitate, Si competenF!"
Este posibil ca pe parcursul REBT-ului, atunci cAnd Allen iqi va
descoperi aceste credinJe irationale, gi, mai important, cind le va pune
sub semnul intrebdrii 9i le va disputa, e posibil sl decidl s[ se intoarcd
la qcoal[ gi sE lucreze asupra gAndurilor sale de ,,groaztr" cu privire Ia
dificultAlile pe oare [e are cu pArintii, cu societatea qi cu competen{a
.lui. El ar putea si igi pund sub semnul intrebdrii astfel de probleme:
ar putea plrinfii mei si mi mai domine, daci eu refuz sd ii las?
'Cum
De ce consider cA esrc groazniq sau de ce trebuie sd md consider zn
nepriceput daci ii las, in continuare, si md domine?" $i ar putea sd
faci qi disputarea urmetoare: ,,Qe-S$C_eI0t dg gf?a1lic in,fap:rtrt,cd lr.t4
gynt popular la qcoali sau in faptul cd nu voi fi niciodati recunoscut
ca fiind cel mai bun dentist, care a existat vreodatd? Acest lucru poate
fi, intr-adevir, supdrdtor, da1_d9 cd ar f1 gyogznic?" Prin astfel de
disputlri, provocdri gi puneri sub semnul intreijaiii a propriilor credinfe
ddun[toare, el ar putea si iqi schimbe modul stupid de gAndire qi odati
cu acesta qi reac{iile supra-afective - cum ar fi: anxietatea inutilii qi
fuga de stomatologie.
O alti clienti Naomi, a avut o problemd similari, dar cu
o
accesibilitate mai mare la gdndurile ei. Ceea ce ea vroia, era sd predga,
dar_nu fhcuse nici un efort.ln 4-gi termina cursurile de pedagog, lucru de
care ea era con$tient6; gi asta deoareoe era convinsa ca nu ar fi fEcut-o
bine. Presupuneh gi faptul c[ incercase, de multe ori, sd se pedepseascd
din cauza unor relaJii sexuale promiscue, pe care le avLrsese cu un
an in urmA. Cu toate cl igi dlduse, oarecum, seama de provenienla
sentimentului ei de devalorizqre, ea a continuat se igi faci rdu $i sI aibA
un comportament newotic.
Naomi nz qi-a dat seama ci autoevaluarea ei globall negativA $i
sentimentul de vini fa{i de activititile ei sexuale, igi aveau originea
intr-o gindire deficitarl. Inilial, ea s-a demoralizat, insugindu-qi
perspectivele critice ale surorilor ei mai mari, care fiind geloase, nu
doroau ca Naomi sd aib[ o plrere bund despre ea. Apoi, fiind convinsi
Recunoaglcr ea 1i reducer ea corrrportamentuiui nevrot ic 55
cI ea are abilitdfi slabe de pedagog, Naomi a inceput sa evite sA se mai
pregeteascI pentru qcoalS, $i prin urmare, si iqi ,,dovedeascd" ci nu are
nici o deprindere - intdrindu-gi in acest fel evaluarea globali negativd,
insugiti initial din criticile surorile ei.
Mai mult decat atat, prorniscuitatea sexuali a lui Naomi iqi avea
in mare parte, din aceleagi critici pe care pi le ficea sieqi.
or-iginea,
Simlindu-se lird valoare qi ,,qtiind" ci bdieJilor nu le pasi de ea, a ales
calea cea mai ugoari de a le atrage atenlia, qi anumc, oferindu-le corpul
ei. $i-a interneiat sentimentul de vind fald de promiscuitatea ei pe baza
unei idei fbcute la intimplare, preluati tot de la surorile ei, 9i anume ci
ea este rea pentru ce fusese atit de dcpravatd.
Cu toate cl pdrea sA gtie cd se culpabiliza pentru compoftamentul ei
sexual 9i ci, in acelagi timp, iqi sabota qi dorinla de a preda, in realitate,
Naomi avea doar parlial, acces la gdndurile sale. Nu a observat cele
douh premise fundanrentale qi nu a inleles iralionalitatea lor, gi anume:
(1) ci nu putea se predea bine.Ei ci din acest motiv nu era valoroasi;
12.1 c! merita sd fic pcdepsita pentnt ca fttscsc preirni:eui.
Prin faplul ci a inleles corect in ce fel comporamentul ei esle
dlunitor, Naomi a reuqit si facl schimbiiri ma.jore in gAndurile qi in
actiunile ei. in primui rAnd, am (A.8.) ajutafo si igi puni sub semnul I
?ntrebdrii exi.ClSlt4 legiturii d_lntre posibilitatea de a precla prost
$l Y_4--193q_u-91."_e_petq9la, pentru a vedea ci nu existd o asemenea
correxiune . A incepul sf, infeleagi cd oamenii nu au cum sd se evalueze I
ca intreg, qi cd dacd ei se autoevalueaza global, iEi i$i iac rdu qi nu bine.
in{elesii
Astfel, a in{eles ci- poate si se acceple pe sine, doar
se accep oentiu c[ ea de
ar pentru
apg,sl luqru gi
- nu pentru ci reu$e$te sau nu s[ predea bine."d:2,4!,.-!(_(
Cn q5ralg !a ,'t"' I
sg.bucure mult de viatrd, chiar Ei c6nd are insuccese. in mod iro""ii,'Jga
cum se intdmplS de obicei, cAnd oamenii se accepta necondi{ionat, 5i
Naomi a reuqit sl se concentreze mult rnai bine la activitilile ei qcolare , I
si aibi note mai mari, qi si inceapd si ia cursuri de pedagogie.
in al doilea rdnd, am aj utat-o pc Naomi sd i5i dispute aqa-numita
parle rea a ei qi sE inJeleagir cd, deqi fEcuse anumite gre;eli (prin faptul I
ci avusese relaJii cu birrba{i pe care nu ii iubea), acest lucru nu o face si
fie_oparia, care merilii si fie pedepsit pentru erorile comise. Prin faptul
cd pi-a abandonat aceste filoso{ii, a putut sd incerce diferite lucruri, I
printre care si gi predea.
I
I Ghid pentru o viaJi ralionali Recunoaqterea qi reducerea comportamentului nevrotic

I Cazul acestei cliente, la fel ca qi a najoritdlii oafirenilof care vin la

terapie, exernplificl diferen{a dintre ceea ce noi nr.lmim Insight nr.l,
ob.$ery4!! clar c[, aceste c19dinJe, ira]ionale pe care vi le creali qi pe
care le dobAndili incd de mici copii, persistd, in mare parte pentru ce

I
Insight nr. 2, qi Insight nr- 3. I nsiglrt-u I n-r.1 este genul conveniiotral de
infelegere, postulat de Freud: cu4oaqterea faptului c{ ave!! 9 pr9!l,9.fg
gi .ci anurnite 91,q1!m9nte pftg-eq qceeglA problernl. Astfel, Allen,
al cdrui caz l-am examinat Ia inccputul abestui capitol, qtia ci are o
Jl!."!. "!1, o-prit din q vd indo_9(ittg^9u.gle
- depunAnd efort congtient qi
-fribonqtient, pentru a le perpetua. Astfel, {aomi a continuat si iqi spunl,
in repetate rAnduri, ,J\'ly arfi tebzir, in n icffiE7]-sd-ffii6 Srt at{
d9 promiscuu! Pentru a-iri putea gterge toate pacatele $i pentru a putea

I proble:rd in legdturi cu cariera sa, dar credea cd aceasta pon.reqte din

repulsia lui fa{i de anurnili pacien{i 9i nu din anxietatea lui fa{[ de
avea o viat5 fericitl in continuare, trebuie s6, m[ pedepsesec mereu qi
lrebuie s5, continui sd mI cur[J de pdcate." Probabil cd dacn nu qi-ar fi
administrat in permanenlA aceste intiriri, ideile ei timpurii (inclusiv

I egecul social qi rocalional. NeStiirrd care sunt credinlele care se rllrtt

in spatele problernei s:rle, el nu avea suficient ,,insight".
Naomi a avut mai mult insight, fentru cd ea a recunoscut nu
cele preluate de la surorile sale) s-ar fi stins. Aqadar, In-sight-ul nr.2
- pe care Naomi l-a avut foarte pulin la inceputul terapiei iii fi constat
in faptul ci ea ar Ft ydzul clar cI nu depusese nici un efort pentru a-gi

I numai faptul ci a avut insucces in a-qi alege cariera, dar qtia qi ca ( I )

ii lipsea increderea in sine gi (2) c[ se pedepsea in continuare pentru
pronriscuitatea sexuali anterioari. CunoscAnd, astf'el, cdteva din
indepirta credinlele traumatizante, ci cd, dimpotrivi, se l[sase afectati
de ele.
lnsight-ul nr. 3 s-a aflat departe de orizontul lui Naomi. Acesta

I motivele pentru care ea prezenta un comportanrent ineficient, a dovedit

astfel un ,,insight" - pe care noi il nulnim Insight-ul nr.l, pentru cI
,slia cI ii lipsegte inctedelea de sine, dar nu observa ci aceastd lipsi
consti in convingerea putemicl, foarte puternicS" cum ci: ,,Acum ci
am descoperit Insight-ul nr. 1 gi 2 qi !4rri-19cuqos_q pe deplin credinlele
i64lionale c.reate qi intlrite de mine, ar fi bine sd imi reduc dificultllile,

I ' cie incredere provenea din ceva oe ea iqi tot spunea, gi anu,.. c: ,,Sora
mea mai mare, carc este foarte critici, rnd vede ca llind o neadecvat[.
Ar tl tbarte groaznic dacl ca ar avea dreptatel Poate ci are. De lapt,
depunAnd un efcirt-qo.nstant, perseverelt qi putirnic pent ru a-mi schimba
ac-este credin{e - gi pentru a ac{iona impotriva lor."
Mai concret decat atat, odati ce Naomi qi-ar fi insugit Insight-ul nr.

I sunt sigurA cd are dreptate, nu voi putea niciodalii sa mi conlport

adecval!"
Accastd tAniird cra con$tientd Ei de laptul ci se sim{ea vinovald qi
I qi nr. 2, ar fi putut si treacd la nr. 3, qi anume: ,,Este incredibil modul
in care am tot continuat s5" mi conving ci nu ar fi trebuit nicidecunr
sA mA comport promiscuu Si cd trebuie s6 md pedepsesc pentru toate

I cd se pedepsea pentru aventurile ei sdvdrqite inainte de cisdtorie. Dar

nu a observat qi faptul ci vina pe care o sim{ea qi pedeapsa pe care
gi-o adrninistra, erau ambele consecinle ale credinJelor sale interne:
gre;elile. AtAta timp cAt continuu sI cred aceste prostii, la ce altceva
s[ m[ aqtept daci nu la a ml autoevalua global negativ gi la a mi simti
deplinratl? Ei, ar fi indicat sI imi disput cu convingere aceste credinle

I ,,Mulfi oameni vdd promiscuitatea ca fiind un lucru imoral. Am avut

un conportament promiscuu. Ceea ce inseamna, ca sunt, cu adevdrat, o
pers:oand pdcdloasril" $i: ,,Oamenii, sunt, nrereu, de plrere cl cei care
greqite pAnd reuqesc sd scap la ele!"
Arn lucrat irnpreund cu Naomi pentru a o ajuta sd dobAndeascl
aceste trei insight-uri importante. UtilizAndu-le qi urmlrindu-le cu

I se compoftd rau meriE sa fie pedepsili pentni picatele lor. Am al'ut

relalii promiscue cu blrbali lzr care nu linearn. Prin unnare, trebuie si
md pedepsesc!"
atenlie, a reugit in final, cu ajutorul efortului depus atdt in terapie cAt gi
in afard, pe parcurs de un an, s[ iqi rezolve principalele probleme. Nu
numai c[ qi-a gdsii un post de profesoari 9i s-a descurcat foarte bine

I Cu toate cA, aceastar Qlienti, a avut Insight-ul nr. I incd de pe ahrnci,

acesta a fost atet dc vag. incit at l'ost rtn Insiglit par!ial. Insight-ul nr. 2
a existat in mici nristrrir. Accsta prcsupune faptul cA dumneavoasttl
pe parcursul acestei perioade, dar a qi continuat sd aibl relatii sexuale
non-marjtale cu cativa parteneri potriviti, simtindu-se bine, 9i neavAnd
nici o vind fa15 de acest lucru.

l
 Recunoa5terea Si reducarca comportamentr.Llui nevtotic 59
58 Ghid pentru o via[e ralionali

de condamnare a altora. Nu pentru ci ele sunt cu totul gregite, sau

Sustinem, cu alte cuvinte, cI mare parte din comportamentul
pentru c[ ele contrazic legile universului. Ci pur 1i simplu penlru cd,
nevrotic (de auto-sabotare) rezulti din neqtiintd sau din lipsi de insight
din motive bine intemeiate, ele sunt aproape intotdeauna diundtoare 9i
Cu toate cl oamenii pot sd se comporte newotic din cauza anurnitor
ne impiedicl, fbrd nici un rost, sd realizirn multe din lucrutile pe care
condijii biologice (ca de exemplu: dezechilibru hormonal sever sau
le dorim in mod adaptativ.
deficit al [eurotransmititorilor), de cele mai multe ori nu o fac doar
Mai mult decat atat, credinjele qi emoliile de autoevaluare globalh
din motive biochimice. De cele mai multe ori, ei i;i creaze aceste
.tni cpnqtiente 9i/sau negativi, se creeazd, de obicei, din suprageneralizdri nerealiste, pe care
tulburdri pri!. irrtette-diul gdndurilol -191,
"*"
inconflt-le-lte. Chiar gi atunci cdnd ei suferd traume severe, precum
nu le putem susline din punct de vedere gtiin{ific. Ele con{in diferite
filosofii de naturd magicd, care sunt indefinibile, nedemonstrabile, qi
aduzuri de la vdrste fragede, incest, sau viol, aceste evenimente foane
nefalsiflcabile. De exemplu, dac6 vd spuneli ,,\ u.am reuqit si realizez
rele nu sunt singurele care ii afecteazd, creAndu-le tulburarea de stres
apest l.ucru" - cum ar fi cAgtigarea dragostei cuiva sau cAqtigarea
post-traurnatic5, ci mai existii, de asemenea, Si reactiile lor de groazi
unui loc de munc6 -,,gi consider cI este o intAmplare nefericitl,"
- credinlele lor catastrofale, in legituri cu aceste traume. faceJi o declaralie pe care o putell sustine sau Llemonstra. Deoarece
Astfel, la fel ca gi in cazurile lui Allen 9i Naomi, tinerii pot si fie
dumneavoastrl (cAt qi altii) pulqli_g-b,s..91.v-3 daci ali avut, intr'-adevlr,
congtienli de faptul c[ se opun mersului la qcoall, pentru a-qi infrunta
insucces qi ce de-zawanl4je (cu privire la anumite scopuri personale)
pdrintii, care ii constrdng sA facl acest lucru. Sau, ei pot s[ se opun6
vor rezulta, probabil, din accst eqec. "AtAta timp cit vi dorlli s,l aveli
mersului la qcoal[, in mod incongtient, fbri s[ igi dea seama ci ei se
succesr y91! privi eqecul in tenneni de "nepllcut" sau "ineficient "
impotriveso, de fapt, dominirii plrin{ilor lor' Sau, ei pot fi conqtien}i,
Daci v6 spuneli, pe de alta partc, "l'aptul ci nrt am reugit sd fac
de faptul, c[ se pedepsesc pentru ce se simt vinovali pentru rela{iile
acest lucru este groaznic, ceea ce mi face qi pe mine si fiu o ferv)anA
sexuale pe care le-au avut. Sau, ei pot si se pedepseascl f5rd sl
deteslabild"" face{i o declarafie pe care nil o puteti sus{ine sau dovedi.
conqtientizeze faptul, cd fac acest lucru din cauza sentirnentului de vinl
Pentru c6, un cuvAnt atat de greu de definit precum catastrol'are, nu
pe care il simt.
inseamnd cu adevirat foatl':e (lezavantajos. inseamnd sutd ia sula
Oricare ar fi situa{ia, fie c[ oamenii sunt sau nu con;tien{i de
dezavantajos, regretabil, insuportabil sau supirSlor. Mai rnult decit atAt,
convingerile lor iralionale, ,9r",g!*9-al.+4nif-qi.t"u, 3!tqAp9 .-Iticiodat6,
faptul ci dumneavoastri v[ considera{i nerer:qita ca fiind grrraznii.i,
in mod nevrotic dacd nu ar *:Eu'a-Cttt"-pt.dinG nstlet. referitor la inseamnd cl vi gAndili ca nu puteli suporla fapitl cd ali equat 5i cl,
&&pGi; oferite in acest capitol, dace tanerul student, Allen, nu ar prin urmare, nl trebuie s[ eguali. Dar, desigur, dumneavoastri pirle/l
fi avut o fric[ at6t de ira{ionald faJI de stilul dominant al pirin{ilor lui suporta ideea c[ nu a]i reuqit; iar universul nu pare s[ insiste, asupra
qi faf[ de eqecul profesional, astfel incdt sd renun{e la studii, nu am fi
fapfului cd dumneavoastri nu ar trehui salu nu aveli vole s.l equa{i!
considerat dorinta sa de a pdrlsi fcoala ca fiind dezadaptativi, oi am fi
Concluzia dumneavoastrd referitoare la faptul cd nereugita vd facc
concluzionat ci t6nXrul, qi.a dat, pur 5i sirnplu, seama de realitate qi a
shfrli o persoand groaznicd inseamnl cl (i ) din nefericire nu afi reuqit;
ac{ionat intr-un mod rafional in legiturl cu ea. Iar dac[, Naomi, studenta
cd (2) din moment ce in dumneavoastra existe ceva de-proaslA calitale,
care vroia s[ fie profesoarh, ar fi acceptat tn mod ralional perspectiva
tot ceea gc ve{i face va t-i intoldeauna o nereuqiti; 9i ci (3) merita{i
pe care sora ei o avea asupra sexului, qi-ar fi putut da seama c6, de5i
si fiJi pedepsili (precum condamnarea etemd) pentru cd nu a1i rer-rqit.
promiscuitatea ei fusese ,,imoral5", acest lucru nu o poate transforma,
Cu toate ci puteli sl vi suslineli prirlra idee dintre cele de mai sus,
'i niciodatii, intr-o,,persoand imoral5." deoarece reprezinta preferin{a de a reuqi, nu puteti sd le sus}ineti pe a
Nu putem justifrca sentimentele de eqec pe care le avem, convingerile
doua qi pe a treia. Numai in cazul in care fblosili defini{ia arbitlard!
c[ suntem lipsiJi de valoare, sau acceptarea fird echivoc a tendinJelor
1L

I
r1

I
I Ghid pentru o viatd rationali
Recunoagterea qi reducerea comportamentului nevrotic 61

confirma dacd esuali ia ceva' trtt vd putem nrulte calmante gi era foarte devotati unui grup de spiritism nou (T'lew

I Agaclar, deqi, putem

pe, roial ta fiind un ratat.
pute{i sd vd spuneli cu pio5enie cd
"ti"h"tu ratat (chiar 9i cu literd nrare R)' dar aceastZr etichelare este o
;;;i;f;';"
Spiritism), care credeau in reincarnare, inv5fAndu-i pe allii c[ via]a in
aceastl vale intristatl de atAtea lacrimi reprezinti doar preludiul penhu
r iala adevdratd. Ilra slirqit, care avea sd vini.

I supragetreralizare oare vb este dlundtoare'

Forn.rulatiintr-unmoddiferit:ernoliiledezadaptative'
auto-distructive - ca de exemplu faptLrl ci
va simli{i furio;i, depriniali,
Aproape c6 funclionase. Fiind distrusl majoritatea tirnpului qi,
explicindu-le, cu pasiune, altora despre viziunile ei spiritualiste,
doarnna J. avea foarte pulin timp pentru a fi perturbatl, pentru a fi
t ii^i .r"""rt.".", .au gIrxiosi -sunt
iJ*f,i*" sau inconqtienie) care
decurg, in prilciPalrd,ly
niSte prejudecblr
,lbrd
ir.", i" r""a uproup" in",ritubil, duc spre comportarnente hs$ ls{fl
,'!!il!,-
s91st"1 ftlrioasi pe allii sau pentru a se reintoarce la durerile ei de cap. Dar,
atunci cdnd i se tennina bdutua, 9i cAnd imaginile vieJii de apoi nu

I a"
"ti"-r"Uofgt"
."*"tla
(pe care le nutrim nevroze) CAnd suntefi o
p"t,jfi aiela la mai multe metode tcmporare
,i ua Ji*in.tufi ,,,iburu,"u- Astt'el, vi pute{i schirnba slujba
care sa
persoand
va aitlte
sau statuhrl
ii rezolvau problemele din aceasti lurne, simptomele ei nevrotice
reveaneau in fo([. Odatl, de fapt, fusese atet de incapabild s[ iqi
stipAneasci furia fa!6 de rnernbrii organizatiei de spiritism' incat chiar

I nrarital; vd puteJi lua o vacant6; puteli deveni

;;.;;;;" anume; puteli sl muncili pentru a aveacantitd{i
t."p"li"pt;f"t;""u1" tutt ult"l"; puieli constrma
foarte interesa{i de un
succes.in anttmite
de
qi prietenii ei spirituali$ti au inceput si se plAngd de comportamentul
ei qi si o inliture de pe una din poziliile cele mai mad, care i-a fost, la
inceput, acordati cu mare plScere. VizAnd cd pAni qi acest grup nou o

I
.alcool'
psttrqtr ope, sau alte droguri; abandoneazl, doamna J. s-a infuriat 9i mai tare, pAnd a inceput sd aib[
marilruana, heroinl, c.almante, energizante
o depresie total[.
tot fclul cle alte lucruri care sd v6 distragl
atenfia
;;;;;";*""."a
-- pot si Au venit qi zorii zilei. Mai mult prin fo4d decat printr-o blAndd
iproup" toate sau chiar toate aceste genuri de diversiuni
I f"""il;;;" pe o perioadi limitatl dc timp Deoarece
atunsi cAnd sunteli devotat in mocl ira{ional
ele vi indeamni'
unui anumit set cle idei
pr"airprn sple tulburdli (pe care le putem numi x)'
convingere, sotul a tArAt-o pe doamna J. la terapie spunAndu-i cl dacd
nu face ceva pentru a-qi reveni, el qi copiii igi vor face bagajele 9i vor
pleca. A fost nevoie de p-u-line-qedinle pentru a descoperi credinJele de

I
la distragerea
"ur" i;p; alte seturi de idci (pe care le putetn denurli,v )' Atata timp bli4 9i anume cn datoritE faptului cl plrintii ei f,useseri atAt de severi
;;;f locul idcilor de tip x' uu qe- p-qrigada copihriei ei, restul lumii ii datora bunevointe
totald' Era
sb vl gAndili Ia iJeile de tip y in

t iniredinlatd cA toatg p€lqqanele ei Spropiate, in special sotul qi copiii,

"ai "ontinuuti
veJi fi fbarte peltulba{i..
nu vii qi rezolvi ir trebui tn mocl absoh,lt sI fapd tot ce le std in putintd pentru a-i face
Dirr pdcate, accst tip de distragere a atenltel'
a1i incerca si v[ viala mai ugoqt[ - qi astfel si compenseze pentru copiler]a ei di-!:"ih,
oroll"nt"l". Pentru cd oricAt t1e tare sau de des
,p,. i't"lt" de tip v' incd continua{i si crede{i
I
cu De care nu o tneritase.
l';;;;;;.tio ''"
prin urmare' va putetri Pe parcursul anilor, ins6, odat[ ce doamna J a constatat ci apropiaJii
ia.i" ;l ." ali renunlat la ideile O* iip "' $i' qi prietenii ei, nu gdndeau la fel cu privire la grtja pe care'trebuiau
cu ide-ile de tip x
reintoarce, fioarte uEor, la colrlportamentul inrudit
;c,arnnei J' La virsta de treizeci qi opt
de ani' doamna s[ i-o poarte, acoasta s-a infuriat qi a ficut tot posibilul pentru a ^le
i;il;;;t;'

tI J. era consideratir de oauretri ca fiind

de oap sau nu se certil cLr sofrtl ei 9i

o femeie frunoasd gi talentatl'
in iromentele in carc ntt zdcea itt pat toatd ziua'-cu
puternice dureri
cei doi cop.ii adolescen{i' era o
p".rt,i".a gi o gazdir inciirrtirtoare ltentru a nu mai
fi mereu fr:rioasZr qi
atet de
arluce la cunoqtinli ,,nedreptdJile flagrante," pe care i le fbcuseri ln
schimb, cind totul mergea a$a cum i5i dorea - lucru care, bineinleles,
se int6mpla rareori - se simlea bine. Dar, cdnd era deceptionata sau
frustlatd, se sim{ea nefericitd gi incerca s[ igi distragl atenlia de la
aceastd stare, fEc6ndu-i 9i pe allii la fel de nefericili.
itrct'ilc tlc cap, <!oamna J bea foar19 nrulq lua 1ot

i
i.tt.t " "ti"
62 Ghid pentru o viatd ralionali
Alcoolul qi calmantele, ii ofereau, deseori, doamnei J. o stare de
,,bine," pe o perioadi scufte - timp in care toate ,,nedreptetile" lumii
pbreau mai pulin injuste. Un alt efect calmant de scurt6 duratd erau
gi viziunile ei spiritiste, care o asigurau de tot ce e mai bun pentru
lumea de apoi, distrdgdndu-i, astfel, atentia de la nedreptdlile lumii.
Dar, acestea nu lineau la nesfArqit. $i nici nu o ajutau sd igi sohimbe
convingerile referitoare la faptul cdlumea ar lrebui in mod categoric sd"
fie un loc mai bun gi mai ugor gi ci partenerii ei trebuie s6, compenseze
pentru lucrurile groaznice din tr#iiut ei, satis{bcAndu-i doriniele din
pfezent.
Pe parcursul unui an gi jum[tate de terapie individuall qi de grup
REBT, am (R.A.H.) ajutat-o pe doamna J. s[-gi insugeascl Insight-r-rl
nr. 1: 9i anume, cl ostilitatea ei excesivl gi-{g1e1!le {-e g4p..pgmesc,
in mare parte, {il "c,omportamerrp+l.-p.fqJt!, si nu doar din fafiii"ce
credin{ele ira}ionale care se aflau in spatele comportamentului ei
nevrotic, am ghidat-o apoi (cu ajutorul membrilor terapiei de grup)
citre Insight-ul nr. 2 qi 3: ,,Acum cE qlitt cd. eu sunt cea care imi creez
problemele, cu ajutorul credinlelor mele inteme, pe care mi le spun in
mod repetat (ci orice mi se intAmpld este o ,,nedreptate groaznicA,'), ar
fi bine sd disput aceste credinte, sd le pun la indoiald, sl le provoc qi
sd le schimb. Deoarece, eu consider nu numai cd lumea se comport[
urat $i nedrept cu mine - lucru, care uneori chiar se intdmpld - dar
gi ci o astfel de nedreptate nu ar trebui s5 existe $i cI este groaznic
cdnd se intAmpli. Fi, ce o face atAt de groaznicl? Nimic, bineinJeles.
NefericitS, da - pentru ce se intAmpld in mod repetat sl nu primesc
ceea ce imi doresc. Dar groaznicl? Doar dac1 o definesc eu a$a!"
,,$i, de ce lumea nu trebuie sd, se comporte in mod nedrept cu mine,
aga cum deseori o face? Nu gAsesc nici un motiv pentru care nu ar
trebui sl o facd - cu toate ce pot se mI gAndesc la o mullime de motive
pentru care mi-ar place si nu fac[ lucd acesta! Dar dacd. oamenii nu au
grijd de mine aga cum miaq dori, picat! Iar eu, ar fi bine s[ m[ conving
jn continuqle, o_vial5.fericitd, qi, if, pot, in special, qA am-
.94 pot duce,
grijl de ming, lbri a-iutorul nimlnui!"
:.:.::,:a:::-'':::;:: : t:. .: ::i.n3l.{n--F*;*::l3Ei!.Aa,*.
Recunoagterea qi reducerea comportam€ntului nevrolic 63
Cdnd a reugit sd-5i insuqeascd Insight-ul nr. 2 gi 3 - care presupune
faptul ci era conqtienti ci.face apel, frecvent, la aceste cerin{e absolutiste I
Si cd or Ji bine s[ depuni efort pentru schimbarea lor qi a stlrilor de
furie, care le urmau - doanna J. a inceput si igi reduci bdut[ra ]a unul
sau douA pahare de cocktail pe zi, sd iqi amnce calmantele, qi si se
simti mult mai pulin furioasd pe solul, copiii, qi prietenii ei, chiar $i
atunci cAnd acegtia (fiind fiin{e umane care mai gregesc) se comportau,
intr-adevdr, nedrept. AcceptAnd mai mult realitatea sociald, 9i refuzind
sd o mai considere ,,groaznice'", gi-a schimbat qi perspectiva asupra
spiritismului, devenind mai putin devotati aoesteia. $i, aqa cum a spus
Ia una dintre ultimele gedin{e de terapie: ,,De ce sE mi tot gAndesc la cAt
de bine s-ar putea si irni fie in viala de apoi, cAnd qtiu oum sd mI simt
bine in aceastd v.iald?"
'
i
Gdnduri adi{ionale pentru recunoaqterea $i reducerea
comportamentului nevrotic
de Robert H. Moore, Ph.D.
(Colaborator la a doua edilie a Ghidului pentru o victlii ralionalci)
Compodamentlll nevrotic sau dAunator nu este greu de recunoscut -
mai ales, cAnd este vorba de alte persoane. Dar, cind vine, ins[, vremea
sd ne identificlm propriile gAnduri ira{ionale, majoritatea dintre noi
sunt, pe putin, parfial o$-i. Pentru a determrna cine este sau nu nevrotic
qi care comportament anume poate fi considerat ca fiind unul diundtor
sau nu, ar fi bine si adoptlm anumite criterii care sd ne ghideze. Dr.
Maxie C. Maultsby, Jr. remarcd faptul cd oamenii care se compodd
iralional sau nevrotic sunt aceia care:
l. percep lrecvent ltrcnrrile. intr-un moci rncorect
2. iqi pun, propria siguranld. in pericol
3. impiedicl, in mod curent, plogresgl,e spre scopurile alese '
4. prezintl agitalii interioare, frecvente, care ii fac si se simt[
incomfbrtabil
5. creazd, fhrd nici un scop, conflicte intre ei qi allii
 64 Ghid pentru o viald ratrionali Recunoaqterea 5i reducerea compoftamentului nevrotic 65

Si aruncim, acumi o privire la cateva comportanrente tipice care qi ele, de multe ori, la motive qi intenlii ciudate sau de-a dreptul ostile,
indeplinesc fiecare din a'leste oinci criterii: fali de allii. Exemple: ,,Ea md urdqte, sunt sigur de asta. Aq putea la fel
Percepfrecvent lucruriletntr-un mod incorect: cie l'apt, Inulli dintre de bine sl demisionez, inainte ca ea sI mi concedieze". "$tii cum sunt
noi nu percepem,, chiar atit de des, lucrurile intr-un mod incorect pe cAt birbalii de genul lui; to{i sunt la fel."
l.e facem noi sl fie incorecte. Vedem, de obicei, ce vedern, qi auzim
l\t]:-'!,,'.
igi pun propria siguranld tn pericol: CAteodatd lucrurile mirele
Leea ce auzim, fird a le distorsiona prea tare. Ceea ce ne gliideazd, ins[, sunt realizate de oarneni suficient de indrizneli pentru a face riscuri
spre varietatea de,,percepiii eronate" este procesul nonnal de umplere calculate. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor care fac aceste
a golurilor (a infbrma{iilor lipsd)" in incercarea de a vedea irnaginea riscuri calculate, nu se lasi atrase in activitili sexuale neprotejate cu
per ansamblu. Facem acest lucru zilnic prin diferite comportamente, mai mulli parteneri; nu ingereazd rapid orice pastill li se oferd de cltre
atunci cind: presupunem, facerr.r inferenle, credem, ne inchipuirr, cineva la o petrecere; nu iq.i ofer6 bunurile proprii pentru a-qi pl6ti
interpr-etim, facem proieclii mentale, speculim, deducem, extrapolSm, .hllt3; nu se urcd pe motociclete frrl cascd de protectie; nu continud si
recunoa$tem, suspectf,m, facem atribuiri, facem ipoteze, sau citim fi-neze dupd ce au constatat ci au dobAndit un emfizem; gggL4AIg[
printre rdnduri.
Jinefi minte, faptul ci: mintea umana este singura capabild de a
,,vedea" dincolo de accesibilitatea organelor noastre senzoriale, prin
intennediul acestor procese. Nu este absolut nimic rlu in f'apfurl ci
f
ne folosim de capaciti{ile noastre mentale extraordinare. Dar, este
responsabilitatea fieciruia dintre noi de a le folosi in mod rezonabil giin,"
impietlicii, in motl curent, progresele spre scopurile alese: Se
a5a fel inc1t sd fic cAt rnai pufin biasate. Aceasta este responsabilitatea
intirnpli uneori ca persoanele cu nevroze se permiH tulburdrilot,
pe ca:-e mulJi dintre noi, intr-un sens sau altul, nu qi-o asumi. Persoanele
inhibi{iilor, sau expectanJelor lor nerealiste s[ interfereze cu carierele
nevrotice au, dc obicei, oele mai mari dificultlli, din acest punct de
qi vieJile lor personale. Urm[lorul caz ilustreaze modul in care pgr-{;i
vedere.
gg-i,m.ai de.qtepli qi capabili oameni pot sd iqi saboteze vieJile:
Asemeni ceior care privesc lumea prin ,,ochelari de culoare roqie",
Debbie P., dupd ce a absolvit la una dintre oele mai mari univgr-sitili
persoanele nevrctice coloreazi Iumea perceputd, cu ajutorul credinlelor
din S.U.A., nu a mai ieuqit sa t;i slqbilgsga -pttpfltp1i-le.Jgl55l;lal" li
qi expectanielor lor irafionale. Ei transforrnd, in mod frecvent,
I presupunerile gi asump{iile nejustificate, pe care le fac in leglturd cu
profesion4le. Cu toate ci dorea mult si iqi cofistniiascd o carieri ca
-#iiGni dociut, se simtea atit de inadecvatS din acest punct de vedere'
ceea ce vdd sau aud, intr-un fapt sigur. Iar ceea ce este 9i mai riu decit
incit in unele zile, era. inca-pabili sd fac6 anumite lucruri, chiar qi sl
I atet, este cd ei fac acest lucru impotriva raliunii 9i a dovezilor clare din
partea prietenilor Ei a celor dragi. Exemple: ,,Ea esle insdrcintttd, dar
prostiile de genul:
programeze cateva interviuri pentru clinica la care lucra' Copleqitd de
an-xieti{ile pe care le avea, incapabil5 de-a se relaliona cu- cglegi! 9i
.fac pariu cd nu este copilu! solului ei." ,,Eu nu cred
qi prea ruqinati pentru a recunobqte, in faia uni'i G"p"ut,
t onlul potrivit la shtjbu pon"ivitd. Totul e politicd."
OamEnii igi schirnbi, deseori, valorile morale 9i opiniile personale
.d"- r".,riciu,
." poate accepta pe sine, Debbie a rerlunJat, intr-o 21, brusc,-la
"inu ei, qi qi-a abandonat ca1iera.,9g,-d-e. s{y61g!re. La scurt timp dupi
despre anumite lucruri, 5i prln urmare qi judecSlile pi aprecierile -s"lujba

I subieclivc, atunci clnd trctrttic si lac6 o descriere obiectiv.l a unor

evenimente. Ghidatc dc suspiciunile lor, persoanele nevrotice recurg
aceea, gi-a impachetat toate lucrurile necesare, le-a pus in maqina unui
prieten, gomer de asemenea, qi a p[rlsit oragul.

t
66 chid pentru o viatA rationala
Recunoa$terea $i reducerea comportamentului neyrotic 61
Prezintd rylnli4illii intefioarc, lfiecvente, cue ii
Jirc sd se simtd c. insistd asupra faptului cd nu trebuie sau cd nu ar trcbui se va
incomfo abil: Spre deosebire de alli oameni cu tendinle nevrotice
de a-gi sabota cariera sau telurile personale, anumite sufleie simfifi aga cum vi simlili ?n legltur[ cu ceva arume:
curajoase d. sfArqesc conversa{ia cu dumneavoastri inainte ca ei si inleleagd
{elrljldtslitiduc&_buns_!l$!!s-c*gplgdgstabititeinviala,platind, ceea ce a{i vrut s[ spunefi;
msa, un prel mare pentru tensiunea acumulati pe parcursul
drumului. e. se aqteapt[ sd ii intelege{i sau s6 fi]i de acord cu ei pentm ci,,a{i
Ei fac aproape intotdeauna gregeala d" a.on.id"iu cd anxietatca lor
justificatii fie din cauza marilor responsabilitdti pe mai vorbil despre asta inainte";
este
care le au, fie f. exagereazd in mod deliberat sau vd distorsioneazi punctui de
din cauza iralionalit[tii colegilor sau a partenerilor de serviciu,
fie din vedere astfel incAt sd-[ faci s6 par[ ridicol;
cauza. unor evenimente ghinioniste. Fiind convinqi
de faptul ci toate g- reacJioneaz[ rapid la orice pare asemdnitor cu o criticd adusi lor,
cauzele fulburirilor pe care le au se afli. in nafara controlului
lor, ei nu ca qi cum ar fi fost injunghiafi pe la spate;
se vid aproape niciodatd ca fiind candidalii potriviti pentru
o terapie, h. vI considerd responsabili per.rtru f-ericirea, nenorocirile, sau
cu toate cA ar avea nevoie.
pentru calitatea vieJii lor in general.
Ei nu reugesc si observe faptul cd mai exist[ gi al]i oamenr, cum
ar fi prietenii sau colegii lor de serviciu,
zi de zi- cu
Cele cinci criteriiale luiD. Maultsby, reprezintlo rcgu ld fbrmidabila
pe:rtru identificarea comportamentului iralionai sau nevrotic. Dar
I
aceleagi responsabilitili Ei probleme, llrd "u."." "onf.on1d.
a fi renninali din punct de ce ii detelmind pe oameni si se comporte in aceste
vedere emoJional. Astfel, ei sunt mereu furiogi, bosurnflati,
a"
disperati, ddunAtoare? ^i-ni"l"'utat
invinoviJind orice qi pe oricine, mai pulin pe ei inqigi pentru nefericirea A vorbi despre rddlcinile nevrozei inseamnd, in mare parte, a
lor. Deseori, aoegti oameni suferi de diverse boli psihosomatice _ vorbi despre o gAndire distorsionatd. Din perspectiva viziunii min{iil
cum
ar fi ulcerul, tensiune ridicatii, cotiti, eruptii de piele, dureri
reactii alergice, qi o neobiqnuit?i extenuare.
$i pe lAng6 asta,
de cap,
ei devin,
creierului ca un calculator, majoritatea oamenilor sunt, din na5tere, niqte
proglg.qa!o|! slabi. Ei rareori reuqesc sd sc organizeze astfel incet sd fie
I
in mod frecvent, dependenti de unul sau mai multe riedicamente 'fericili intr-o lume imperfectd.. Persoanele
care nevrotice stau foarte prosl
modificd dispozilia" 1a-abest capitol. Degi, comporlamentul ira{ional se datoreazd uneori
. C. reeazd, tdrd nici un icop, conJlicte tntre ei gi allii: Fiind conduqi
de diverse credinJe irationale, unii oameni igi fac un olicei
unci baze biologice eronate (,,hardware" greqit), cum ar fi deteriorarea
neurologici, se poate datora qi unui sistem cognitiv (,,soltu,are',)
in a se lupta
cu ei ingigi gi cu alfii. Ei nu ii provoac[ in mod direct pe deficitar. 1i unor credinle iralionale aufo-creale gi JiunAroare propriui
ceilalli si se
infurie sau sd se supere pe ei, dar abordarea lor este atat de antagoniste, persoane.
iar abilitatile lor de comunicare sunt atat de srabe incat
ar fi nevoie de
in REBT, observim ca acest componament nevrotic rezultd, in
rlbdarea unui sfbnt pentru a putea avea o conversatie plicuti mare partc, din tendin{ele noastre naturale de a transforma preferir4ele
cu ei. Iatd
c6teva din obiceiurile qi tacticile cu care acegti oameni
igi saboteazi,
personale in cerinle absolutistc. Rentarcdm iaptrrl ui oamenii au,
frri s5-gi dea seama (iar, citeodati iqi dau seama), relaliile. Ei: deseori. tendinla de a-9i nanifeita dorinJele qi cerinlele ca qi cum ar fi
n9\Q! q.i .cerinle ab,solutiste. iqi avanseaza, in mod frecvent, scopurile
_ a. vd spun, de multe ori, ceea ce ,,vreti s[ spuneli de fapt,, chiar qi expectan{ele personale la rangul de reguli rigide
dincolo de protestole dumneavoastre putemice; 9i irafionale pe care
b. vd spun sd considerafi tot ceea ce au spus ei toatA lumea, inclusiv eiinqigi, trebuie sd.le respecte. Flcind acest lucru,
,dumnoavoastri"; ,,in orice mod vrefi ei devin uSor pertulba{i in rnomentul cand cineva nu respectA acesle
rcguli, sau cAnd luorurile nu merg conform planurilor lor.

I
t 68 Ghid pentru o vjald ra{ionale RecunoaSterea gi reducerea comportamentului nevrotic 69

I Mecanismul unei astfel de tulburhri emotrionalc nLr cste greu cle

infeles. Pare, la prirna vedere, ca gi cum ar fi vorba doar.dc un
,,stimul,,
4. sd inlocuim cerinJele absolutiste gi pedepsele diundtoare propriei
persoane, cu preferinJe qi estimiri realiste;

I $i un..,raspuns" * dnci li se intAmpli oamen ilor- ceva nclcr.icit (stinrulul),

atunci acesta este li luorul care duce la aparilia tulburarii (rispunsul).
Pare sd fie astfel doar pentru ce atunci cincl se intdnrpll ceva nefericit.
5. si ne acceptdm pe noi inqine gi pe ceilal{i, ca qi fiinJe
supuse greqe lilor.
Putem oare, sd ne schimbdm, cu adevdrat, aceste mentalititi bine
umane

i elementul cheie al aclivdrii ento{ionale qi anunte gAnclirea Ior iralion ald

-
- se n.ranifestl aproape instantaneu, qi bineinfeles, parfial incongticnt.
$ecanisrnul real al unei hrlburiri emolionale esie slind-cretlin 1d-
practicate? Cu siguranll. Va fi acest lucru ugor? Nu
- dar cei ce
lucreazi sArguincios, cu ajutorul ,,uneltelq]l cognjtlyq, afecJive
compo(amentale din REBT, au o gansi foarte mare de a reuqi.
Si

i rdspuns, sau cum spunem in REBT: ,,Ac(iune-Credinlh-Consecinti,,

{Action-Belief-Con sequence). Acegtia sunt tennenii din spitcte
cunoscntului model REBT, 9i anume modclul ABC al aclivdr.ii

t emofionale. Conciuzia: nu evenimentele (Acliunile) din viafa noastrd,

sunt cele care ne afectea z,la (.care produc consecin{e emoJionale
nepl6cute), in rnod direct. Ceea ce ne afleoteazi., in mare par1e, sunt

I cerinfele noastre absolutiste iralionalc, ceea ce trebuie cu necesitate si

lacem (adicd credinfele).
Faptul ci ne dorim ca vielile noastre sd decurgi lin, liri aocidente,

I sau ci preferim ca prietenii, farnilia, gi colegii noqtri s6 se comporte

cel puiin civilizat, daci nu agreabil, este suficient cle raJional. Insistincl
asupra faptului cd lucrurile trehuie s6" meargi lin, cd accidentele nu

I trehuie s5. se intdm p le, 9i c[ oamenii importanli din vialanoaslrllrebuie

si se comporte aqa cum le-am spus de nenum1rate ori cd. avem net,oie
ca ei si se comporte, este pe de alta parte complet iralional. Totuqi, ca

I gi specie umani., avern tendinJa naturali de a gandi in acestc modalitili

distorsionate Si contrare propriilor interese.
Din f'ericire, nu suntent nevoili sb ceddrn in lata aoestei tendintre

I naturale gi sd rdminem nevrotisi pentru tot restul vielii noaslre.

Fiind principalii responsabili ai rnodului in care gAndim, putem sA ne
cot'ectdm gregelile, sd ne remodelim stilul de gAndire, qi sL lrecem peste

I aceastd problemd comuni. tuturor oamenilor. putem sd. ne strdduim cu

seliozitate:
1. si ne sporirr obiectivitatea qi si eliminim faptele qi inferenlele

I care ne incomodeaz6;
2. si renun{5nr la oricc obicei carc ne supune, de obicei, la riscuri;
3. s6 neglijim planurilc cilrs nu se potrivesc cu prioritelile noastre;

I
 I

Capitolul T

Depdqirea influen{elor din trecut

,,Toate vorbele astea, despre cum oamenii iqi creazi singuri tulburlrile
pe care le au prin intermediul filosofiilor lor de via!6 neadecvate,
suni foarte bine", spun adesea mulli dintre criticii noqtri. ,,Dar cum
rdmAne cu influentele putemice ale trecutului, asupra c[rora nu avem
nici un fel de control? Cum rlmAne, de exemplu, cu complexele din
copil5rie, cum ar fi cel a lui Oedip, sau faptul ci poate am suferit din
cauza respingerilor serioase din partea pdrintilor noqtri? Nu au fost
acestea htcrarrle care au demarat tulburdrile noastre? $i cum le putem
noi depigi acum, dacS ne preocupdm, in intregime, de schimbarea
fl]'osofillor actuale?"
Foarte bune intreblri, gi la care se poate rdspunde foarte uqor din
prisma reoriilor REBT.
Si incepem cu problema Oedip. Sd presupunem ci adeptii freudieni,
au cel puJin parlial dreptate, in a crede cd unii oameni, daci nu chiar
toJi, suferd de complexul lui Oedip in copildrie qi se simt "mutilali"
emotional. Putem, in ciuda icestor lucruri, si schimbdm, prin

apard aqa numitul complex a lui Oedip. Un bdie{el, pe nume Harold,

rivneqte (cu conotalii sexuale) dupd mama sa, igi ur6$te tatdl, se sirhte
vinovat faJd de dorintele sale sexuale cu privire la mama sa qi ii este frici

71
I
1 72 Ghid pcntru o viatA.ationali Depiqirea influenlelor din trecut

de faptul gA tatdl siu l-ar putea castra. in consecinla, cl se teme pentru

1 tot restul vie{ii de bhrba}iimai in vArstE, qi, fie refuzi si concureze cu ei
(de exenrplu intr-o afacere), fie depune efofturi considerabile pentru a
fie de acord cu el; (2) cd a
(3)
ftcut un lucru groamic in a rdvni la mama sa;
c[ dacd oamenii ar descoperi dorinJa pe care el o are fa![ de mama
sa,l-ar critica puternic Ai faptul cd aceqtia l-ar critica ar fi groaznic; (4)
intra in graliile lor qi a le cAqiiga, prin urmare, bunivoinla. Are o astfel
1 de persoani, clasicul complex a lui Oedip? Da, probabil ci are,
c[ dacA, ar avea, intr-adevdr, relalii sexuale cu mama sa, faptul cI ar
conrite un incest ar fi oribil $ ar duce la groaznrce probleme tegale gi
Si presupunem, in continuare, alaturi de adepfii freudieni
I traditrionali, cd Harold a dobdndit ini{ial sentimentele sale Oedipiene
deoarece instinclele lui sexuale (id-ul sAu) l-au indemnat s6 r.6.vneasc[
de alt tip; (5) c6, qi in caiul in care nu ar avea loc nici un incest, silnJflul
ftpt ce se gAndegte la acest lucru este o ofensi de neiertat impoliva
pdrinlilor sdi qi a umanitdlii; (6) ca d*aca taUl siu ar descoperi vreodatd

I
dupi mama sa, iar apoi, super ego-ul lui (conqtrin!a), l-a flo{at si se dorinla pe care el o are in legituri cu mama sa, l-ar blestema gi pedepsi
simtA vinovat cu privire-ia dorinlele lui incestuoase qi si se deteste (in special prin castrare), cu siguranla; 9i (7) ca dacb vreuna dintre
atit pe el cAt gi pe tatdl sau. Chiar dacl acest lucru s-ar intAmpla (iar acestea ar avea loc, el ar deveni o persoand complet groaznicd.

I
in societatea noastre, nLl se prea intAmpld acest lucru, deoarece este Indiferent, dacd credinlele lui Harold in legiturd cu dorintrele pe
evident ci mul{i bdie}i nu rivnesc Ia mamele lor gi nu devin geloqi care le are fafi de rnama sa sunt ,,adevirate" sau nu, acest lucru nu
pe tatii lor), rdmAne, totuqi, intrebarea: Dacd bdiatul are:|';l ota$amenl mai are nici o importanld., atata vreme cat el este puternic convins de

I
de tip Oedipian, inseamni c[ ei are automat Ei camplexul lui Oedip? credinlele pe care tocmai ie-am rnenfi*onat.-Aitf"i, auCi nu ;;*d"
Ri.spuns: in nici un caz. in ele. el nu ar avea n.uoi. a. aprobarea parinIilor iau a 'celorlali'.
lJn aga-nu-mit complex constA in a avea idei negative in legeturi ji ii putea s[ se descurce foa.te bine qi ftra apiobarea acestora. Nici

t cu u set de evenimente nefericite. Astfel, dacl John este mai slab din
punct db vedere fizic decdi l{enry, am putea spune ca el are o sldbiciune
sau ca este inferior. Dar, dacd .Iohn are un complex de inferioritate,
faptul ci s-ar gAndi la posibilitatea unei relaJii sexuale cu mama lui
nu i-ar aduce probleme. Nici posibilitatea ca tatll lui sd il castreze,
nu ar fi realizabil[, in cazul in care acesta i-ar descoperi gindurile de

I insearnn[ cn (l) el igi vede slibiciunea, cdnd se compari cu Henry, $i incest. Nu conteazd.. insd, atAta timp cdt Harold crede Si aiceptd aceste
( 2 1 se vede ca o pL rsoand plapinda sau !ips itd de vatoare penr ru
-aprul ..adevaruri". el va c-ontinua sd lie serios afeclat de e-l-g. .
cA are aceastd sldbiciune. in timp ce ( l) este o relatare a unui fapt, (2) Cu toate cl, in ac est caz, ata;amentul sau dorinlele Oedipiene ate lui

I este o supr,a&:l€1gJifg9. g eq"lgi

lapt. Complexul lui John reprezintl
conclttzict pe care el o are cu privire la sllbiciunea lui fizici 9i nu cu
privire la sllbiciune, in general.
-

I .\qadar, avAnd complexul lui Oedip, Harold poate s6 rivneasci

in mod "natural" qi "normal" dupd man.ra sa gi sd se sirrtd oarecum
gelos pe tatdl sdu. Dar daci in timp ce sirnte poftd trupeascd qi gelozie
Oedipian gi simptomele nevrotice care ar putea apirea (precum frica

I
de alti birbafi), el nu trebuie sd igi schimbe dorin{ele incestuoase (lucru
nu crede qi laptul ara este o persoand lipsitd de valoare penlru cd, re
care i s-ar plrea aproape imposibil), ci trebuie si igi modifice gAndurile
sentimentele pe care le are, el va avea mai degrabd un otaEoment referitoare la ele. El nu trebuie s6. renunte la dorintele pe care le are
Oedipian, decat un contplex.

I Dacd Harold are, intr-adevir, un complex a lui Oedip in toatd regula,

putem fi siguri ci, pe lingi l-aptul ci recunoagte ci rAvnegte la mama
sa, el mai crede: ( ) ) ci ntarna sa, tatil seu, qi ceilalli oameni trebuie s6

I
complexul iui Oedip, este c6, el nu trebuie si igi schimbe gi nici m[car
74 Ghid pentru o viafe ra onalA
si i$i inleleage pe deplin, ideile din trecut, cD privire la ata$ament l
siu Oedipian. Dar, ar fi bine s[ dobdndeasci Insight-urile nr. 1, 2, 3
9i
fa{n de atitudinile lui aituale sa:o incd existente cu privire la incest. Si
presupunem, de exemplu, ce odata rdvnind dupi mama lui, qi, fiind,
totodati, lipsit de putere $i incapabil s6 se apere de ceilalti bdie{i din
vecinitate, s-a temut de faptul ci tatll lui il va ,,castra,, nu pentru ca
-
ar fi comis teribila crimd a incestului, ci pentru cA a crezut c[ ,,rneriti,,
sd fie pedepsit pentru sldbiciunea lui. presupunem, de asemenea, gi
faptul ci mai t6rziu, odati ce s-a fdcut mare qi a crescut inalt, el nu se
mai simte intimidat d'e cdtre bnietii din vecindtate, csea ce inseamnd
ci nu se mai teme nici de faptul cd tat6l lui l-ar putea ,,castra" pentru
,,neascultarea" gi,depravarea" lui.
Daci Harold ar dobdndi, in aceste condiiii, insight cu privire la
temerile lui trecute asupra castririi qi a complexuhii 1ui Oedipian, ar
putea invita c6teva informafii utile despre el deoarece complexul s5u
-
inilial nu mai existi in aceeaqi forml, gi ar putea considera detaliile
originii acestuia ca fiind nereprezentative pentru el acum. Dacl Harold
mai are, totuqi,p dnd gi in zfiia de azi, urme vizibile ale complexului din
trecut, atunci putem presupune, cd incd mai are cAteva din credinlele
irationale, care au dus, iniJial, la dobAndirea acestui complex.
Il putem ajuta pe Harold s[ i;i descopere aceste idei pe care le mai
are gi si igi insugeascd lnsight-urile nr.l, 2 $i 3 cu privire la ele. DuLp1t
aceea conteazi mai putin dacd igi amintegte sau iqi inlelege pe deplin
iralionalitdJile iniltale sav ltcreazA prin intermediul lor - aqa cum, din
perspectiva teoriei freudiene, ar trebui sd faci pentru a se ,yindeca',.
Prin urmare, daci in prezent g\l^F\4_!re_un complex care si ii mai
alecteze, inci pe'-6ameni, putem"sa ni imaginam cA ei au. in acest
"
q_o.m_en! anumite Cjldu11_iq&Elgl cu el, gdnduri iai8.flf,$ilau rstul.
Aceste idei existeile"ii FVii;ifrffiiit cruciale, indiferent care au fosf
sursele originale ale complexelor lor. Acest lucru explicl de ce atAt de
mulJi psihanaligti non-freudieni
- precum Alfred Adler, Erich Fromm,
Karen Homey, Otto Rank, $i Harry Stack Sullivan pun mai degrabl
- c[
accentul pe analizarea p_r-oblemelor, gAndurilor qi relaliilor din pre-zen!
ale clientului, decAt pe urmlrirea detaliilor dureroase din istoriile lor
trecute. Mai mult decat atAt,,,amintirile" din copillrie ale pacielilor, pe
DepA$irea influcr)fclor Llin trecut 75
care terapeutrii incearci cu at6ta migali sd le afle
5i si le analizeze, se
dovedesc a fi, adesea, fic{iuni sau distorsiuni, care au fost create, intr_o
oarecare mdsurS, gi cu ajutorul acestor lerapeufi.
Pentru a demonstra faptulc6 experien{cle dumneavoastre trecute nu
sunt de o importanjb vitald pentru inlelegerea gi aborciarea tulburdrilor
dumneavoastri actuale, sd lu6m,e_xenrplul re$pingedi materne. Si
presupunem ci ati fost aspru ciiticali gi respingi de ciitre pdrinJii
dumneavoastre, qi in ,,consecinld', vd simtrili o persoani detestabili
qi inadecvati, motiv pentru care refuza{i sd va irnplicaqi in anumite
'pr6iecte, sfirqind, astfel, prin
a vd sirnJili gi mai inadecva{i.
Dacd aqa stau lucrurile, veli fi atunci tulburali. Dar, ve{i fi tulburati
rlin cauza.faplului ca pirinlii v-au respins sau din cauza credinlelttr pe
ji in le g4qra 9u .ac.9,!!lqglpl
'-
:eq=-l_e"evS
In mare mesurA, datoritA celei din urmd,. Faptul ci pirinfii v_au
respins nu insEarnni cd acest lucru este, cu adsvirat, nociv. Studiile lui
Dr. Norman Garmezy, Dr. Lawrence Casler, qi ai1ii, au relevat faptul
cd in societatea noastrA n.u-_toji c,op.'iii respinqi au problene ca urmare
a acestei
-situalii; iar rapoarlele prezinti faptul cd in alte societifi copii
sunt puternic criticali qi respingi de citre mamele lor, fir.i a deveni
persoane cu tulburdri. Lili E. Peller, o psihanalistd, a scris referitor Ia
aceastd situaJie urm[toarelE:
"Am avut ocazia si observ copii - copii arabi din zonele rurale
din Palestina 9i Egipt - unde aproape cd nu existd consiclerafie fa{d de
bunistarea lor, unde schimbarile de dispozifie ale adullilor aLl efecte
directe asupra lor; atenlia acordatl dorinlelor;i nevoilor. lor nu este
de prim6 importanti, acestea fiind considerate bdtai dc cap. Dacd nu
existi violen{l din partea pdrinfilor asupra lor, aceasla este asigurati
de mul{imea de fiali, unchi qi mdtugi, care sunt aproape cle-o v6rsti
cn
qi,. Cu toate acestea, ace$ti copii nu devin nevrotici clin cauza
lipsei de
d ra gos te. "
Prejudiciile aduse copiilor nu sunt, in mod direct, cauzate de
respingcrea, in sine, a parinfilor (cu toate
acest lucru nu ii face nici
bine copilului), ci de cltre credinlele lor pe care le invali qi pe care qi le
creazl cu privire la aceastS. respingere. Aceste credinte, care se regasesc
in basmele noastre gi in poveglile pentru copii, includ aceste conceplii:
t 76 Ghid pentru o viate rationala Depa$irea influenlelor din trecut 77

I (l) Plrintrii tii trehuie sd dovecleascd cdtc iubesc Ai ci tc aprobhinceea

ce faci qi cAnd nu fac acest lucru inseamnl ci sc oolnpoftl groaznic
"adevlrat" rele. Ei pretind oE aceste lucruri sunt atdt de rele incdt ele
ltu qr trebui in nici un caz s5. existe; qi sfbrgesc prin a crede, in mod

t (2) Daci te resping, ar trebui sra te sini{i ca 5i cum ai Ii lird valoare' (3) greqit, cI situaJiile rele vor exista in totdeauna Si c6 nu se vor imbundtdli
Daci clezi cd rur ai nici o t'aloare, trebuie sd contintti si ai nereuqite in niciodati. Agadar, ei au, in primul rAnd, sentimente "constructive', de
sarcinile impodante. (4) Dacd intr-adevdr eqttezi, inscamnd c[ ai comis triste{e qi sunt determina}i sd igi imbunitdteasci situa}ia. Dar, deseori,
un lucru groaznic, care dovedeqte, din nou, cl nu ai trici o valoare (5) au qi sentimente "distructive", de deprimare qi lipsi de speranld" gi sunt

tT
Daci, din teamd de a nu reuqi, evi{i dilerite sarcini 9i nu inve{i niciodatl
si le faci corecl, acest lucru arati ci nu ai avut niciodatd vreo abilitate
qi eqti, incl o dati, fhrl valoare.
Acest lucru inseamn[ c[ cei mici ru a\ nevoie de dragoste Ei de
aprobare qi ci fdrd ele ei pot si se simtl fericili qi si nu aibl probleme?
Mai cleloc. Aqa cum a aratat John Bowlby 9i rnr.rlli alli cercetatori,
determinaJi sd fie plingicioqi, sd renunfe, gi si igi agraveze situalia.
Pentru cd nu sunt capabili sd fac[ fafi Adversitd]ilor (A) putemice gi
durabile, qi pentru c[ abilititite lor de coping sunt limitate, copiii sunt
mult mai inclina{i sd. se gAndeascd - la B (Belief System),.S;;&Ugl
lg-d,g..CS.SlE - -in termeni absolutigti..de !lSb.uiq,. inlotdeaiir), \i

I
iiLiodatd, qi astfel sd igi schimbe Consecin{ele (C) afective din emolii
faproape toqi copiii se
nasc cu o dorinli foarte rnare de ata;arnent; 5i adaptative de supdrare gi regret in emo{ii dezadaptative de deprimare
iii.,n"i sunt deprivati de afecfiun;, ingiijire, 9i alte genuri d9 a,qtftl qi deznldljduire. Odatd ce fac acest lucru, stirile lor de depresie duc la
"ani
i degriii,ei se simtdestul de triqti, singuri qi deseoli deprimaJi Aqacun
I
'conrportamente qi mai ineficiente - qi atunci ei se deprime qi mai tare.
,,h demonstrat qi Harry Harlow, copiii 4-i.c*i (qi maiprulele) cate
nu sunt
Pentru ca lucrurile sd fie qi mai rele, de multe ori, in acest moment
,'suficient stimulaii, nu reu$esc si se dezvolte pe deplin din pung!-dg
se instaleazi procesul de habituare - astfel, copiii dgprimaJ! s9 sirpt
I veclere neurologic qi sfArgesc a fi, de obicei, incompetenJi ;lneg'.9-lrlvtli
I
"cornforlabil" in situaJia lor nefericitd gi se simt "incomfortabil" dacd
in mai multe priv inJe. trebuie s[ faci ceva pentru a-gi modifica aceaste stare. Ei continud
Astfel, pentlu a func{iona cum trebuie Si pentru a fi "normali" din sd creadd - din nou la punctul B! - lucruri precum: "Trebuie si mi
' punct cie vedere emofional, c.opiii mici.necesiti o cantitate considerabilI
I
descurc bine ! Nu trebuie sI fiu deprimat! Nu suporl situatiile groaznicel
de atenlie, spnjin, qi clragoste. Cdnd sunt loarte negliiati, sever critica{i, Viala mea va fi tntotdeauna nefericti qi lipsit[ de valoarel" Asemeni
prea mult restr icliona{i. Ei abuza}i fizic, ei devin, de obicei, 1f99fal] qobolanilor lui Martin Seligman, cirora li se puneau obstacole in drumul

t emolional qi iqi dezvolti foarte rapid o irnagine despre ei ca fiind

nepbkiv{i gi itsri valoare. Cr,l toate ci aceste lucruri nu stau illtotdeauna
ilia - pentru c[ unii dintre ei sunt fbarte rezisten{i insd de cAnd se nasc
spre atingerea scopurilor, 9i care au dobAndit '1nv51are neajutorat6", $i
copiii reugesc, deseori, si creadi cl ei "nu poi;; iE-iji imb;narggg-4jce
situaJia. Aqadar, ei renun!5. - considerind cd sunl "lipsifi.de sLgents '.

it
des intAlnit'
$i pe tot parcursul vie{ii - acesta este cazul cel mai Copiii sunt, bineinteles, mai inteligenti.decdt qobolanf! s4g pqrEugo.l!i
De ce stau astfel lucrurile? Teoria REBT sus{ine ideea cl atunci cind
sunt privati de lucrurile pe care 9i le dole-sc c-e-!=g914q!-t. rnajoritatea {.1Bqin"eu; dupd vArsta de aproximativ,.doi _A+i, ei iqi utilizeazd deja
limb4jul in scopul de a gindi, apoi in scopul de a gdndi despre ceea ce
c,arnenilbr se siirii, in nrocl fireSc gi adaptddi,-tnsti $! fry9-1pli- cAteodatl
g61!,esc - Si mai terziu, in scopul de a gdndi despre ceea ce g6ndesc
chiar foane p ternic. Accst lucnt estebunl-pentru cA, apoi, ei incearcd
cu privire la ceea ce gindesc (metqg6ndifea). A$a ci, ei imitd modelul
sh iqi compenseze privarea, rnodificand condiliile nesatisfdcitoare pe
care ei le intimpinii sau rug6nclu-i p; ceilaltri, tnai ales daci sunt ttneri,
pdii;tilor lor: "Trebuie sa te comfiti{i biii'd qi dacl nu te comportri a$a,
si ii aiute si i;i schirnbo accsle conditii. atunci eqti un cop il rdu" - ldngl care, igi rnai adaugd qi proprille cerintre
Dar, majoritatca oarltrctrilttr, 9i in speciai, copiii, depigesc aceste gi autoevaluiri globale negative: "Pentru cA este foarte dezirabil ca
IT sentimente cle lrister[e 1i liLrstrare atunci cAnd li se intirnpld lucruri cu eu sd mi compoft bine qi si le fac altora pe plac, trebuie neaparat s6

I
 Ghid pentru o viata rationala
Depelirca inllucnlclor din trecut
I
fac lucrul acesta! $i pentru cA nu ma comport atdt de
trebui,inseamnd"S
bine preculn
nn lucru riu, 9i ci eu sunt un copil riul"
'lr
obicei, un eveniment activator - (A) serios Este crud 9i nedrept - 9i'
probabil ca-ar tribui s[ existe o lege irnpotriva ei Dar, se pare ce acest
I
"it" i r'a1[ ceea ce evenimenl activator este rrereu insolit de R-t:lri - credinlele copiilor
Ce vrem, atunci, sd spunem? in primul rAnd copiii
este "bine" qi "rdu" $i invaJi avantajele "binelui" 9i
dezavantajele
sirnt ferici{i' in
despre A-uri - qi anume, cb' ei consiclerd cd sistemul lor de credinle
esii adev[rat, pe lingi care mai aclaugd qi cerinJele lor absolutiste qi
I
-"r,t"le ior' in al doilea r2nd' se
"rdului" din
"o-port triqti auto-culpabilizdrile pe care qi le fac. Evenimentele activatoare (A-urile)
mod natural 9i adaptativ, pentru comportamentele lor "bune" 9i
ia15 de cele
i.el""- d"oui"" e ei adoptd plrerile alto,ra cu privire la:
u. fi dezirabil ca ei sd fac{ ci atunci cdnd nu fac
aceste iucruri
conlribuie in mare mdsuri la anxietatea, disperarea 9i la autoevaluarea
globald negativi a copiilor. Dar A-urile impreuni cu B-urile cauzeaz6'
I
"""a "" sunt "r1l' ei trebuie pedepsili; gi c6 ar fi bine.sd se corecteze' dc lapt. ttrlbtrrarilc (C-urile ).
gi cdnd
Cu alte cuvinte, in afard de situaJiile in care sunt atacali fizic sau
in al treilea rAnd, invaJl, cd1frl17i9 se s9,c9r1p,9rt9 "!in9'], pllttl "e privali in mod extrem, oamenii nu sunt sever perturbati decAt in cazul
par
altfel sunt nigte c opiimt. nJ.*t" i,sti o suprage.nglglEay .g.1gqita '
in uu idei traumatizante in leglturi cu ceea ce li se intimpll Pentru
p"ti* *itt influenlabili, si pentru c[ 6'i*niiC cu propriile inclinalii "u*
c6, in afard de situa{ia in care sunteli, cu adevdrat, rlnili sau
privali
"J
ipr" ,uprug"r,".ulizlri, ei acceptl, frecvent, acast tip de^gAndire eronat' jurul
de ceva esenlial, ce altceva pot f'ace persoanele sau lucrurile din
iigiJa"ai-r in filosofiile loi tundamentale sau in sistemul lor de dumneavoastra, pentru a vA cauza durere maximl?
(B - Belief SYstem)'
- Desigur cd oamenii pot si vi facl in cliferite feluri, sd vi contrazicA'
Credinte
1" oLput
"f"u
r6nd, copiii au propriile tendinle- innescute de a face
bine li,ml-ar pldcea sa vd aiate c6 nu v[ iubesc, qi sd ii stAnreasci pe allii impotriva
I
saltul nerealist de la: " Aq prefefg 9a f?,9 L99r!f.1lei'Trebuie neapalai iET;.c dumneavoastrl. Dar, in afard de faptul cd putetri fi privali de mAncare'
;;;l;t"Uri" fi;trn--a ii--u5ul;' tu haine, aclipost, sau alte lucruri de primi necesitate, tot c€ea ce.ei
pot I
bune pentru cd' fac .r!
\1 ii;"*.ii" 6iine 9i trebiie neaparat sd am rezultate rdu dacd md face este sd vl fluture prin fa{d cuvinte, atitudini sau idei negative $i ;i'
lucrurile a;a!" Ei fac foarte uqor qi saltul de la "Este !'
acestea functioneazd piin dun'tneqvoctslrd - prin faptul cd ii ldscrtri.sit
tt"oa"""at 9i pierd aprobarea celorlalii" la "Sunt rdtt dacl ml
"orrrfo.t
comport neadecvat qi pierd airrobarea celorlalli'"
vt ;iecteze . i:1;

de cerinle "--' SI irresupunem, clcineva spune lucruri urAte despre dumneavoastrd;

in al oincilea rand, chiar daci s-au obignuit cu acest tipar
adultii' ar avea vi umileqtc in fa{I; ii stame$te pe allii impotriva dutnneavoastrd; satl
absolutiste qi auto-culpabilizdri, copiii, adolesceniii 5i
scrie un arlicol etichetAndu-vd ca fiind niqte mincinogi Toate
acestca
i" a vedea cdt de diunltor le este, $i ar putea sd il schimbe sunt doar cuvinte sau gesturi, iar cuvintele sau gesturile, in sine'
ttu vd
"upu"it^t"u
pri* ai.p*atf la nivelul g6ndurilor, emofiilor. !l ."9:t"po119:::S+p!ot' pot rini, decit daci le ldsali si vi rdneasci' intrebarea este: e normal
bu toate acestea, l&:F"€-ai-s.tli#,-prln froqriile bl n19s4ism9' st-nu ,ra intercsezc deloc dacd. cineva spune lucruri urlte despre
nevoie db
ei rareori fac acestJtisputiri;i;;i niulti dintre ei avAnd
-;;;;iJt dumneavoastra? Sau sd vl simlili /o/d/ neplsitori atunci cind ea
sau el
sau de o terapie inleleapta pentru a-i ajuta sl
vadd cit de
scrie lusruri mesohine despre dlrmneavoastrA'/
iiritgar""t" sunt aceste ganduri, emo{ii $i comportamente pe caremaile C6tugi de puJin! Nu suntem de acor<l cu faptul de-a 4u v4-*1il[*
au si p'entru a-i incuraja sl depund efort in schimbarea
lor cu altele
delggingrijorsli sau puternic implica{i: pAnd ti-Pp:1"'1 1}11::i'j
adaplative.
uuT""o*u"aui acest lttcru pentru anumite situalii De ce? Pentru cd
intorodndu-ne la tema noastrl principali, deseori'
respingerea
ingiijorarea gi implicarea au mai multe avantaje, pe care sperim ci nu
parentalA se poate dovedi a fi, intr-adevdr, foarte diunStoare ic9n1i ry]
le veli ignora sar'r interpreta greqit
.U'.iUa sentimente de aversiune fati de ei)' qi reprezintl'
de
iU
".inttg"
 Ghid pentru o viald ratioralai Depdqitea influentelor din trecut 8l

ingrijorarea (alaturi de atenlie $i pruclen{6) vir 'rjrr('I s[ sLrpravieluiti dar cd ii puteti suporta durerea gi ci pur 9i simplu
experimentali rrna
de a dintre acele evenimente neplScute care li se int6mpll, in mod frecvent,
n""a-;; "it avea griil sd va uitali in dreapta $i ilr stanga in:rinle vI
traversa o stradd sau daci nu a(i avea grijir sir rrrincali
atuuci cAnd oamenilor, s-ar putea sd vi reduceti durerea.
este foame, cit tirnp credeli cd ati rezista? Durerea fizicd qi nefericirea !*!seamnd acelaqi lucru, cu toate cd se
igrijorareavadd posibilitateade a vl fbtids advcrsitti!ile neplicute 9i suprapun in mod semnificativ. Puteli avea o durere destul de serioasi qi
nepoliticos si nu trebuiascd si vi simJi prea nefericit din cauza asta; qi puteti avea
n"a.""pi". Daci nu v-arpdsa atunci cAnd allii s-ar cornporta
prietenii sau cu o durere neinsemnatd qi si v5 sim{iti incredibil de nenoroci}i. Aqadar,
cu dumneavoastrd, cum aJi reuqi sl vd inleiegeli cu
nu doar durerea singurS, ci Ei atitudinea pe care o aveli faJi de ea,-vd
colegii de serviciu?
lace sd vb sirn!i{i nelericili.
iigrlo.ur.o contribuie la propria bucurie' Dacd nu.ali fi precauli -'- Fat[ de cel de-al doilea tip de durere, dUfersa psihologicd sau
crede{i cl ali
in l"gatura cu unele lucruri pe care le spuneli sau faceii'
mgntald, aveti mult mai mult- pontrol. Pentru od atitudinea pe care o
mai iutea sa legali prietenii satisfecatoare, se vI
gasili parteneri de sex
aveli fatl de o asemenea durere, vi creazd, in parte, discomfortul 9i
potrlviti,
- sau sl=menJine{i, in buni stare, rela{iile de dragoste'?
'' sl trli{i. nefericirea pe care le simtili fald de acest discomfort.
h,g.i;orur"u ajutl la bun[starea comunitalii in care alegcli Agadar, dacd oamenii va fac, pe nedrep! mincinogi sau leneqi, puteli r '
Daca'nriali fi iniplicali in activiti{i sociale, crede{i ci v-a!i
rnai ab{ine
satt si face alegerea de a lua sau de a nr..lua in serios aceste vorbe. Dacd o '
si nu aruncali gunoui" p" stradd, sd nu conduce{i cu nepisare' alegeti pe cea din urm[ $i ve spuneti c[ e impo. rtant ce cred ei despre
nu abuzali grav coPiii?
Deci. sim(i(i-vd ingrijora1i { a.veI,i grijii de propriul comportament
impotliva. d9
si a1 "i""t"i" lui usiipru altoia' Da1.-lupta{i "*91li9f
lucntri foarte
sr;p"o-ingrijo*re, sau de anxietate' Ele presupun
difer ite !

Formulat intr-un rnod dilerit: PuteJi experimetlta doud

lipuri diferite
o sim{i{i cind ave{i o
cle durere: (l) durere fizic/a' ca gi aceea
pe care lor.
Jur"r" .1" cap, un dcget de picior cdlcat, sau in cazul unei
indigestii; ' Cind v[
sim]iti perturbati de anumite asalturi psihologice sau
pe care o sirr.riili
si (2) durere psihotogica sau mentald, ca 5i aceea mentale, vd simlili astfel, pentru cd ve faceti o pdrere negativn despre '
rAncl'sunteli respinqi, frustrali, sau tratati in rnocl
nedl-ep!'Aveli relativ dumneavoastri sau pentru cE vi pldngeti de mill din cauza acestor
in vedere cl sunteli rdnili asalturi. Sd presupunem, ci oamenii vd fac mincinoqi, dar pentru cl
orJ*""."tt"f ur,rpiu d.o"tii fizice, avAnd sau^ ceva cade pe
de o fo4a exteln6 (de exemplu' cineva v6 loveqte v-afi dori ca ei sivd aprobe, vi simtiti prost pentru cdei au aceastii pdrere
dumneavoastr6). Odatdce sunieli atacatri fizic' veti
simJi'-in mocl normal' falsl despre dumneavoastrd. Dacd 5i dumneavoastr[ v[ considerati a fi
,durere qi suparare pe parcursul
unei anumite perioade de timp' mincinoqi qi vd culpabiliza{i pentru minciunile pe care le spuneti' vd
Cu toate acestca, se intAnrpid deseori, chiar 9i
in eazul dureriifizice' veli simli vinovaJi sau deprimali. Vei pu!! "{gg4! atdt, -odatii ce v-afi
<iisconilbrtului pe care format o pdrer-e-legatrv-A despje dxmneavoastrd ca intreg' pentru faptul
sa aveli, intr-o oarecare mdsurd. control asupra
cit de * unele
.il simlili- DacI aveli o clutere cle cap 5i continua{i s[ v[ spuneli cd m in{ifi, s-ar putea sa va "descoperili" 9i alte tris6tur-i-gar,9iy-e
si o pe care, de fapt, nici nu le ave{i! Dar ave{i o plrere at6t de negativd
.teribiid estedurerca 5i cit dc groaznic este pentru dumneavoastrl
discomfortul Dat' daci despre dumneavoaste, incet ve gisili defecte de care nu dispunefi sau
ave1i, va veli intensilica Ei prelungi, probabil
uu"1i'u"""ogi clurcrc r.lc cap' Ei vir spune{i ci nu puteli scipa de ea' le exagerafi pe cele reale.

I
 Ghid pentru o vial6 ra{ionald
Depi;irea inllucrrlclrrr rlin trecut
in.*ntTO'.9.1cA ve acceptati
, qe g-e.elin gi vd abtine{i cte la orice tip
de auto-culpabilizdri. e foarre probabiise
dumn^eavoastri, p ute[i supor/u pirrcrirc
acestora. Daca, in accst momtsnt,
au putut si mi facl mincinos, cAnd
ga"aili i" genul: ,,Cum
"""",arl2 S'e
vi infruntaJi qi vd disputaii, cLr incrcdcrc, couctr.iire
Jezaaaptative,
eu mint atit de ingeali! Ia veli simJi, in curdnd, c6 nu nrai ..s,f.cri{i,,.
""li ,iro1i ;;;;;;i";i;;;
sd vid cum le pot demonstra cd VA
mint foarte pufin.,, amrmite lucruri qi deranjali.
j1l_t:_T-"llte cazuri,. puteti g6ndi: -S,i; t"-' cred ci au dreptate. qA ptili ei durerile.psihologiee
bine aq recunoaqte . flebuie (sau cmoJiile negative) pot fi
'i T"ivreau ca lumea sd aibdluuul
^
;il':T..:.::-:li:ii
racc orne sa nu mal mint dac5
acesta. gi ae _"-q9,lplatiye sau dezadaptative. AtLrnci crind vi ," ;nta-pia...,ru
nepl.cut,
incredere ln m inc. este trine s.i v[ sim{i{i ingrijorali
Deci, pot sd nu mai mint lir, 9i si 1-1i int"r.suli'J" I.,"ru'le care
dovedesc faptul cd sunt se intArnpli cu sau in jurul dumneavoastri
capabil s6 md comport
dezanrdgili, rnAhnili, cu pdrere de rirLr, frustrali
- adica'siva sinrli{i triqti.
Astfel, atunci cAnd ", vI ""*l?,ti,1Jrltrsi
simliti qi supirali treceli printr_un
,u.r rupa.ul,, pentru ca
acestea sunt adaptative. Nu este insI
alt gen de experientd dec6t atunci.intristali
cind suferifi. Cu roate ch mEhnirea
bine si vi supra_ingrijora{i sa fifi
supra-interesali dc ceea ce se intAmpl6 cu/injurul jumnelvoastra 9i
$l p[rerea de r[u constifuie emolii adaptativ",' _ aclicd
*i".,.f" sd va simliti panicali, sd vd autoevaruali
Oamenii v6 pot priva de anumite
lr".u.i *, ,rJpo, "" "ste la feJ. deprima!i sau infuriali, deoarece acestea sunt
gloial negativ, ,a ,ra i,rau..ro1i,
prin cuvinrele, gesturile sau atirudinile "ar,"i"n*O**, dezadaptative.
I".. ;";,;;;;;'"ana ,rr"r;1i, 1'erapiile psihana)itice, care pun accent pe
j:. invinuirire, a" .al"il"," .. influen{ele ,,imense,,
:.::irn.iu,"t
alungefi :onsiderali
sd vi ..face[i rdu".
eliu".", tn"at din trecut, consicleri. ci, copiii rrebuie sd
,a pfinga in p.i,rrii
"ai ani de viald qi, in consecin{d, sd sufcre loartc ""u.e 9i
Sd presupunem ca, o Drietend
apropiati, fafd de care v_a{i comportat tare q; .a r'" u.u."a p"
frurnos pe parcursul anirlr, !l lnqiSi, dacd sunt respinqi sau ignorali de .at.. pa.in1;; lor. E,i nri
"a "Ji;;;;*p, Ji^r,'i h.'ebuie sii; dar din pdcate, cle multe
ori, ei aleg,a i" .l,"ia rinifi, nu
nedensette intr-un,mod aspru. Atunci, va siuneli,';.vuiiile ""lti"", ", "" u,
;e rantl pentru
qe ,Ut o,a, diTofiti nedreptdlilor pdr.inJilor lor, ci daroritalnri.;"nt;i;.
- modul in care s_a comportal cu mine!-- qq privire
nerealiste
d" fapt, ..suferinta,' pe care o aveji constl fa lptul ci aceqti pErir.tli nu-trebtig lA ," .","p;ili;-i;"d
, Pi!
globald negativd sau intr_un sentiment
intr_o autoevaluare !.:_d.J:pt. Existd mutte clovezi, ,efe.itoaiJL fupt"i copii, care
de mili frfe a",f"" Vi creaJi *S'dnt
predispugi spre tulburdri se pricep, foarte "a ""r_ii
aceast[ suferinti prin modul stupid bine, si coleclioneze
in ge"d;il :4" i.lrt am tost nedrept5file de pe parcursul primilor ani rle,L^in,
pentru cA m-am comportat
at6t de fru.o. "ur" in ii-n Je rnLrlli alfii
Jut f, ganO"ur.a nu lac acert lucru.
urdt despre mine! inseamni cd nu
valorez"u "r4porr.ra
;;;;;;de cd sunr
-"-'Chiar
dacd atuncj cand sunt mici, copiii aleg sd
despre"i_i"
un ticdlosl Ce vor crede alli oameni fie afbcrali, $i sa se
mine, daca val currl tostu sirnt[ foarte rlnili qi supdrali cdnd sunt privali.l"
mea-amicd se comportd, acum cu
mine? Nu pol sa accept ca ei sit unuro it"-lu.ru.i .",
cdnd sunt frustrali, ei mai au cle licut o alte
Sur"";iJ;,;".,::"' '
vadi intr-o posturd at6t de ruqinoasa. md alegere importanU odata c"
cresc mari: sd rdmind sau si nu r6mAn6 Ia
De ce sunt gindurile dumneavoastri. fel-de copilaroql in aceasti
atAt de stupide? Din mai privin{d. Pentru cd odatd cc cresc, ei inval1
multe motive: (t) Este putin probabil atAt iaprul ca anumite
se nl pro"riJi. p"n,ru cuvinte gi gesturi sunt rlureroase_(aciuc dezavantaje),
v-a1i comporrat de cdteva ori prost€$te.
fZ; p*itil"i"r*
"n Jar fl iopu,t
"i,.ieavoastrd,
faprul ci"a t:bli: sd se lase afecrali de ele (sd se autoevalueze "a ";
l:::: j":::::asra prietene. gandeete iai.r a""p,"
sorar oaca acest lucru nu v6 nlace. (3)
:Y
$i ca 4dul!!ipot sd ateagi, in majoiitatea siturtiil;., ;;;.8 creadi
giobat negativl.
Chiar dacd ea vi consideri un in
ticilos, nu hebuie sa fifi dn o"ord SA4C!1IIl" cal9 i1 fqc_,sq sufere,sair_in cele care .. fi i"o_.i""f".".
D""til;;;iJsc O""a
fdcut de ruqine pentru ce aceastd "u.ea.(4)
prieteni'."
""_p.neli^
ca v_a1i
ae urat cu
umati invd{irnintele acesrei cdrgi, veli fi
aceastd alegere. ""ptbiiiti"id;;il:a; ;r;;r: ,ii, I
i)
 Ghid Pentru o viali ralionalit

dtttlr n cavozrstrf,, sarr dacd

Tndiferent. care este istoria frecutului
*":,l-i::.::.:":i :l a vit pcrturba, motivul
pa.inli i ei pro lesorii
;]'"- ^: *
lil;li'"liJ';' :l:: ;:::fl ::':"::i:lil
:::l:i: 5i i*l:""1rlt
"' "" ".'1':nerearistc
Ul;:, ;:i,.*lffi;;il;;' ?::::: l:;:11
:X iffi: ffi ::; ii; ;;; "";
"
; *r i i''
a i tu urai i
s 1
lyl:?,':,ii:"1
r b

TJil;Jil"#;;;,"", "*; ;; care lc de1 ineli t''" :T:::T:":i:,i

;i"': liffi :: ffi ;il;;d;*I' m n are'li'r-"1'
odur i c
:i -1"1^";'11in
dar de vindccat' vd va vindeca
Capitolul 8
::;:*i:l'H#iJ;;;;;";il,
loaIte pu{ine cazurt. Este ra{iunea intotdeaun a r ezona}:llfl
[Jt:T'o'.'ffi;tzare. tulburarea emo]ionala': ":*'u'd:.;:f f::
multe ori, din oredinlele dumneavoastriiralionale -Ceea^c:.t"t""1]"'"1";
'#:H; ;":;**ii' io"i" r""au' ""i"':.,T::1':'::r:: J: li?::ffi Trebuie sa recunoa$tem, oamenii au probleme
in a gandi, corect $i in
lli;13;li'llii::;i il ;;;;';;;{i" :a:',:ls-0.:ii:::l l::i:lT;
f
intetigenli sau cAt de bine educa{i
I ;;;";" ;i tunei gincliri mai clare'
stau in sp;tele tulburdrii dumneavoastrd
inoeri
sdvd schimbali convrngerr le care a se simli fericili. Indit-erent cit de
ar fi. ei descoper6 prea uqor modul
H';" ;;il ;;; .;; ;"
in care sd se c9qp"g$9*gational' $i
d";;;;; ;*" ursut v;iii' ciffi ioarte

I --"P;t;
Da, foarte des!
des.
s[ spunem atunci, ci oamenii sunt niqte fiinie
Da, putem. $i nu, nu putem Oamenii
ralionale?
deJin cea mai spectaculoasl

I i
"k[,""t, ", "u."
;;;;;;i;";t. "up.ind"
Ei au
atat prezenla s im gutui *"t titujii :1,:i-l1p::
fdcut, binein{eles, 9i vor continua sd fac6
rninlilelor.sesitueazi,atitdemult'deasupraoricdroraheanimalelecei
mmunr cu

hc61' pind 5i
:" .:; ; in-,ia.;=li*' "'r maimusele superioare';
mai inteligenli decdt oricare
rr-loiJ,"U*if i o.-erlii su"t, deseori, vizibil
dir.r aceste cr€aturi strllucite'
intr-adev6r'oameniisuntfiin{ecdtSepoatederaJionale.Dalsunt,
de asemenea, fiin{e cu tendinl€
putornice de-a se manifesta ridicol' de-a
in mod natural
U"f p."";t"prri" qi idLi'foatt" stupide' Ei sunt
"t".
i"n""^pfttfi, ,up"r.titioii' intoleranli 9i ie-a dreptul cand f:slbqili: mit
gto''rtrc] es
* l"i"iftf; il,, "u'""'ilulli o-lmeni Chiar gi9i arunci
mai sdndtoqi dacd s-ar
"i"r qi qtiu cL ar fi'mai fericiii
"r,"-Jl"*"i"
.il;;;;;;;i;;;, ei au, cutoate acestea' +g.l.gigr'{gi,y 3
intimpli s6
realiza utr cotnpofiament f9l; li-tS1llul Chiar-ditile
cr1
-s-:!F ge'-gqp' dupd
care
;#;;;;;id;; ao.1 ps-1q.ua;p$!+d4
im;tu?e deComportarnent'
,""".g aitt nou ia alte -odAt'agi
 Ghid pentru o viaF ralionali
Si lu[m un caz concret. Cffnd am intilnit-o (R.A.H) prima oarA pe
Marlo, avea doudzeci gi trei de ani, era o femeie foarle frumoasl 5i
degteapti, gi lucra ca secretarl pentru pregedintele unei mari corporaJii.
Cu toate ci nu terminase decet liceul, incepuse sd lucreze la aceasti
firmi de la virsta de noudsprezece ani, qi datoriti personaliti{ii ei
pldcute qi inteligente trecuse rapid de la a fi una dintre cele dou[zeci de
femei stenografe la cea mai inalt[ poziJie de secretarl din companie.
Cu toate acestea, in viata ei amoroasi, Marlo nu stdtea la fel de bine.
A cunoscut lav6rsta de doulzeci de ani unbirbat mai in vArstl, a inceput
sl aibi dupd numai cAteva s[ptimAni o relatie cu el gi a fost qocatd cind
a afTat cla acesta nu are nici o intentie sI divorfeze de soJia lui, qi fiind
convinsl ci viata nu mai meriti, astfel, triiti, a luat o cantitate mare
de somnifere. Descoperiti la timp de o prietend qi dusl la spital pentru
sp5llturi stomacale, a siipat firi a avea alte complicaJii.
Pentru a fi o poveste cu adevdrat romanticd, Paul tanlrul doctor
rezident, care ii ficuse lui Marlo splliturile stomacale, s-a indrlgostit
de ea gi imediat dupl ce a ieqit din spital, au inceput sd iqi dea intnlniri.
Timp de mai multe luni, au ramas doar la stadiul de amici, ea evitAnd si
'alba
o reialie mai profunda.de atat. flind convinsS. dupd experienlr pe
care o avusese cu primul ei iubjt, ca toti barbalii sunt niqle "mitocani".
Cu alte cuvinte, Marlo, o femeie oAt se poite d" deqtddfiiH, a lisit foanc
uqor calea de a face cele mai absurde gregeli, care pot fi gdsite ca erori
in orice carte de logicd - aceea a -suprageneralizlrii iraJio4ale. Pentru
cd un singur iubit a minlit-o, a considerat cd toli bdrbaTii cu care ar
putea avea o rela{ie sunt la fel de iresponsabili.
Gdndirea iralionald a lui Marlo a mers gi mai deparle de atAt,
Dovedind o rdbdare gi o infelegere constanti, Paul a reuqit s[ ii invingi
temerile, convingdnd-o intr-un final cI o iubegte cu adevlrat qi cd vrea
si se cisltoreascd cu ea. A acceptat cu pirere de rlu qi s-a simlit destul
de ugurati cAnd au trebuit s[ amdne data nuntii p6nd peste un an, c6nd
el avea sd-gi termine studiile qi si treacd in Colegiul Medicilor. Cu
loale cA sfia cd Paul este iubitor 9i de incredere, considera, rotlu$i -
inlelegdnd prin asta, cd ea credea cu putere, in ciuda multor dovezi
contrare - ci el m \inea cu adeudrat de ea.
Pe l6ngi faptul ci Marlo era convinsi ci dacd primul iubit a m inlit-o
in legituri cu sentimentele fatA de ea, 9i Paul face la fel, ea se incredea,
Este ratirnrca intotdcauna lezonabili? 87 I
totodati, qi in faptul ci: "Primul iubit m-a pirisit, nu din cauza lipsei'
lui de responsabilitate, ci pcntru ci a descoperit ceea ce gtiam de o viai6 I
intreagi, gi anume c6 sunt o persoand lipsiti de valoare. $i pentru cd
?aul este atdfte valoros, este imposibil si lina atat dc mult la Inine,
pe cdt crede. Imediat ce md va descoperi - aga cum a fEcut-o, dupi
citeva luni, qi primul mei iubit - qi el nrd va vedea exact a$a cum sunt
in realitate qi m[ va pdrdsi. Aqa cd mai bine aSteptam un an inainte si
ne cdsdtorim, timp in care el va obsetwa aum slrnt eu cu adevdrat, rnd
va pdr6si, qi vom preintimpina, astfel, o cisnicie de coqmar sau un l
d ivon."
Acesta este modul de "gAndire" la care Marlo, o femeie desteapla
gi eficienti" a apelat, AvAnd o astfel de gindire ilogicd, ea a alteptat, in
tdcere, ca Paul s[ o "descopere" gi sd se despartd de ea.
Apoi, ulnritorul pas "logic" din acest tran1 ilogic s-a petrecut. Odatu
ce Marlo qi-a dat seama c[ poate sd aiba cit de cdt incredere in Paul Ei cd
il iube;te cu adevarat, a inceput sd devind extrem de geloasi qi posesivi.
Ori de cAte ori trebuia si il agtepte mai mult de zece minute dupi ce
tr.rra lui de la spital se incheia, ea ii ficea un interogatoriu monstru.
Dacd ii zAmbea politicos unei paciente, asistente sau receplionere il
acuza de faptul ca ar cocheta cu ele.
Aqadar, putem observa, din nou, aici o extensie a gAndirii iralionale
a lui Marlo. Odati ce un bdrbat a pdrisit-o, acest iubit ar putea face
la iel. $i pentru cd Paul chiar pare ci line la ea, cLrm poatc ea Sti cu
aclevdrat, pg,.(gg|in Si fitrd sd se indoieascd c6. meritd iubirea lu i? Ma i
mult decat atat, pentru cA se simte in oontinuare inclecisa, cum poale ea
qti, cum poate sd he sigtrrd, cl el nu ezitd, de l-apt, s6 se cdsitoreasci cu
ea, 9i ci are nevoie de mai rnult timp pentru a se hotdri?
Acestea erau gAr.rdurile pe care Marlo Ie 1ot avea in trrinte, creAndu-i
o stare profundd dc nesigurantA - qi duclnd, in nrod frecvent, la o
gelozie intensd.
Datoritd faptului ci Paul qi-a dat sealna cl gelozi:i lui Marlo este I
o dovadd a-nesiguran{ei ei, acesta i-a acceptat compo ?lmentul de
interogare compulsiv, pAnd intr-un final, cind a convins-o s5. meargi
la qedinje de psihanalizd de trei ori pe siptimAnd. Marlo a unnat
aceste gedinle timp de doi ani. Ceea ce a reiegit din aceste 5edin{c
 88 Ghid pentru o vialA raiionali
psihanaiitice, a fost faptul c6, deqi ea $i-a iubit raliil gi pdrea a fi
copilul
lui preferat. ea s-a remut, deseor.i, cd el ii va dercoperi. calitatea
ei
Fr-o-astl $i cI o va respinge in favoarea sorei ei mai mari. psihanalistil
lui Marlo a consjderat ci acest tipar din copil5rie i-a cauzat majoritatea
compodamentelor ei de mai tdrziu in relalia cu primul iubit gi cu paul.
Marlo nu i-a contrazis qi s-a sinrlit pufin mai bine chiar dupi qedirrfcle
de psihanalizi. Dar, riscolirea amintirilor copileriei ei nu au ajutat-o
sE
igi dirninueze sentimentele extreme de gelozie. in final, afl6ndu_se
intr_o
stare de dezgust gi disperare, a intrerupt qedinlelc de psihanaliz6..
Inlre timp, Paul devenind qi el descurajat, a incepu[ sA priveascd cu
scepticism faptul cd ar putea avea o cbsnicie ferieite al5turi cie Marlo.
$tiindu-i, pe de altd parte, tendinlele suicidale, s-a desis si o trimiti
la psihoterapie, inci o dati, ?nainte de a se despi(i de ea;
ti a insistat
ca ea sd incerce cel pulin cateva gedin[e cu m ine. Trecusera
doar cinci
astfel de $edinfe, tirnp in care Marlo a qi inceput sd iqi scliirnbc gAndirea
ira{ionald, cAnd Paul i-a spus ci trebuie sd se desparti de ea, lisdnd_o
la uga mea.
Vd putefi inragina ce qedinli am avur. in ciuda sedativelor pe care
Paul i le administrase in tirnpul conversatriei lor din acea zi, l4arlg
a
sd aiba un comportament isteric de cum a intrat in fiirou Oupi
.inceput
finsprezece minute, dc incercari serioase de a o liniqti, nri-a spus: ,.Ei
bine, qtir"r ce trebuie sd fac acum. Trebuie sd lermin treaba pe care el a
ar.Anat-o timp de trei ani."
"Te referi la faptui de a te sinucide?,, am intrebat-o.
"Da."
"Desigur, accsta este priviiegiul tnu. $i te super i," arn continual eu
aploape comic, "sd imi spui de ce intenlionezi sd i{i tai gAtul cind ai
putea foarte bine sd mai stai prin preajmi qi s6 te mai torturezi inctr...
vrLo jUlnAl:rte de sL-q61'r"
Am descoperit, pe par.cnrsul experientei bogate cu oameni cu
intenlii suicidale, ci de rnulte 91! ajula si disculi cu ei
pleau, gi cu o anumill cantitatc ponderati aC. ggt-q., desprc intenfiile
pe care le au - irrlrrrcat. oricrrrn. se uorb*ra pr.u ,nullc lucruri serioase
in qedinlele REB'I'. Crod, pc dcplin, qi faptul cd, cieqi via{a are multe
Este ratiunea intotdeauna rezon?bild? , .Bg -'l
aspecte placute, oricine are dreptul, inclusiv unul dirrtre clienlii mei,
/"'l
sa.
decidi sI ?qi sfhrqeascd via1a.
Din acest motiv, nu me n;l;i$tesc, atunci cdnd cineva amenin{i
c[
se va sinucide, dar.le dezbat Credinlele lor Irafionale, in acelaqi mod,
in care dezbat oricare alte Credinte distructive. Clienlii mei observn, c6 -
deqi eu qtiu cd ei se gAndesc la sinucidc.-re, nu le
4ggdreptul de a comite
aceastd fapt5, ci d_oar ci imi doresc foarte muii Li ei sd reexamine2e
iele dpar dupd aceea si
intr
iau viala. $i din moment ce nri inai vid nici un rost pentru a continua cu
ea, intoniionez si fac exact acest lucru. yi{gJg1g"g-degglg falsi. Nu
pot avea incredere qi nu mI pot baza pe nimeni.-LGffiJ se sErgesc,
intotdeauna, la fel."
"Cum. aqa? Doar pentru ca te-au pdrisit doi^
"iqbili pg...r.and? O
concluzie al naibii de mdrea!5 dintr-un strop atAr de jalnic de dovadl!,,
"Acela5i lucru - se intemple intotdeauna acelaqi lucru.',
"Prostii! Cum poate o femeie atat de de$teaptd ca tine se creade
asemenea porcirii? Vdd foarte puJine similarititi intre faptul ce primul
tiu iubit te-a pdrisit pentru cd nu a vrut si igi asume responsabilitatea
de a divorfa de sotia lui gi de a continua cu altcineva, Si faptul cA paul
lucru, aqa cum a ficut Roger, primul meu iubit, acum trei ani? Cum
pot se $tiu ci nu a ficut, in mod intentionat, astfel incat s6 obtine tot
ce a vmt de la mine qi apoi si m[ plriseascd chiar inainte se ne putem
c6sitori?"
"Nu poli $tii cu sigurantrA. Dar sigur este cA situatia nu pare deloc
a$a cum tot incerci sd o aranjezi. Mie nu mi se pare deloc aga! De altfel,
hai s5. presupunem cd felul in care vezi tu lucrurile este adevlrat, qi cb.
Paul chiar a plinuit, exact ca qi primul blrbat din viata ta, si oblind de
la tine tot ge a vrut din punct de vedere sexual $i apoi s6 te pdriseascd in
 90 Ghid pentru o viald ra{ionald
faJa altarului. $i? Acest lucru ar demonstra doar ce, asemeni lui Roger,
li.e[ s-a comporta,-,gr-or4. Dar de ce sE o faci problema ta? Cum poate
fi acesta un motiv pentru ca tu se ili improgti creierii peste frumosul tdu
covoraq persian?"
"Dar daci nu pot sa am incredere in ninteni," a inceput Marlo sd
zbiere, "cum pot se vAd vreo perspectivi de a trdi vreodatd fericit6?"
"Nimeni?" am continuat eu implacabil. 'Nu pot sl in{eleg cr-rm
.dqt. bdrhatj de pe durata vielii .tale de p6nd acum iunr echiv4lgnlrrl a .
:.!,H.ry:. }l.ai chiar si spunem, de dragul argumentului tiu, ci nu poli
aVea deloc incredere nici in Roger, nici in Paul. Pentru asta trebuie s5.
suprageneralizezi atAt de mult? Dacd ai angaja doud femei pentru a te
ajuta la birou gi amAndoud s-ar dovedi a nu fi demne de incredere ai
concluziona, categoric, cI nu vei putea gdsi niciodati pe cineva mai de
incredere?"
'Nu, presupun cd nu aq crede asta. In{eleg ce vreli sa spuneti."
"$i chiar dacd am incuviin{a - din nou, de dragul argumentului
tdu - c6, ai avut ghinionul extraordinar de a intilni doi birba{i la rAnd
care s-au comportat greqit, demonstreazd aces! lucru faptul ci vei fi
intotdeauna mintiti, gi ca nu te vei putea bucura n iciodatd de faptul cd
trdieqti?"
"PireJi a vrea sI spune{i, c5 faptul cl l-arn pierdut pe Paul nu
reprezinti ceva ce meriti luat in vedere," mi-a spus Marlo (mai pu{in
isteric).
"Mai deloc. Nu am putea spune, cumva mai bine, ci tu eqti cea
care parg sd se considere pe sine ca fiind ceva care nu meritd luat in
considerare? Sau ci faptul cd vrei sd te sinucizi, este la fel de pulin
important?"
"Vreti s[ spune{i cd nu zd
fl
nl
merge inainte, qi de aceea ma simt atat de tulburatd 5i md
pun capet la tot?"
"PLi, ntte consideri aga? imi aminteqti, oarecum, de o femeie care se
afla la o audiere pentru ci depdgise limita legali de vitezd.. Judecdtorul
a intrebat, 'Cum se poate doamnd, s[ aveti cinci copii, cu varste intre
unu gi opt ani, cdnd tocmai miaJi spus cd singurul sot pe care l-a{i
avut a murit acum trei ani?"Pii, domnule judecbtor' a rispuns femeia
Este raliunea'intotdeauna rczonabili? 9l
I
'so{ul meu e mot1 - dar ell nu 'rutll Se vede, c:i aceastA lemele era
convinsl de iaptul ci viaJi meriti trditd, chiar dacd solul ei era pierdut'
I
in mod irevocabil. Asta inseamni cA s-a acceptat pe sine. Tu, faci acest
lucru?"
"Dar cum a$ putea sA ma accept cind, vedeli 9i dutnneavoastrii, ci
I
nimeni altcineva nu pare sd faod acest lucru, cAnd blrbat dupi bdrbat
continul sd md respingd? Nu indici acest lucru ceva?"
"Ba cia, dar i-ndicd ceva.despre tine - qi anume cd lu r:onsideri cd
I
cel mai important lucru este s[ ai un bdrbat aia cum vrei tu, care s[
te acccpte inainte ca tu sA te accepti pe tine. Mai indicd faptu) c[ te I
evaluezi in perrnanenli qi ci auto-evaluarea pe care li-o laci depi4de qle
luoruri ilogice: 'Dacd un iubit
uf.Lg_b-?l"o
:-:l9tlal1i. Continr"ri sd i{i spui
mi nie apro6a"inilamni ci nu am nici o valoare; daci doi birbali, la
rlind, nu m-au iubit suficient de mult pentt'u a sc cisdlori cu mine, acest
I
lucru dovedegte ceea ce eu arn 5tiut de la inceput: c[ sunt un ninric!'Nri
vezi c6t de circular estc ralionan.rentul tlu?"
"Mmm. l-[sa{i-md sf, in{e-leg. Ceea ce irni tot spun 9i ceea ce lni-ant
spus intotdeauna estc: 'Doar atunci sunt valoroasi gi pot sd considet
cd am o via{6 prelioasd, daoi qi cAnd un bdrbat pe care iJ irtbesc crt
adevdrat, line la rnine.' $i pe urnrl, cind aflu c[ el nu line atit dc rnlrlt
la mine pe cAt am crezul eu, trag imediat concluzia' 'Binein{eles cd
nu {ine la mine. Pentru ci, aqa cum ;tiam de,ia, nu am nici o valoare;
I
gi cum ar putea el, atunci, si {in6 cu adevirat, la o persoani care este
lipsitd de valoare?' Dacd acestea sunt, intr-adever-, lucrurile pc care nri
le spun, atunoi aveli dreptate, chiar esle o gdndire cilculari."
"Pai, qi nu astea sunt lucrurilc pe care {i le spui'?"
"Aqa s-ar plrea, nu? Va trebui sd md mai ginclesc asupla acestui I
Iucru."
"Este exact ceea cc A i vrem: si te ginde;ti mai tare asupra credinlelor
tale. $i, sd te gAndcqti rnult la ele ;i ir.r afara Scdinlelor- noastre. In timp
ce te g6ndegti Ia valoarea ta ca $i persoana. mai gAndeqte-te la incd un
aspect impofial]t."
"Ce aspect?" a intrebat Marlo. Era atal de concentratd;;i se gindea
atit de intens la gisirea unei modalit[1i de a-qi rezoiva problemele.
a 92 Ghid pentru o viatrd ralionalir
a incit nimeni nu gi-ar fi imaginat vreodatd c6, tkrar cu oAteva minute
iu urml, luase in considerare posibilitatea de a sc arunca de la geamul
biroului meu.
"Gdndeqte-te, dac[ vrei", i-am spus, "la cantitalca nare de cerinle
absolutiste pe care le ai lata de oameni. a5a crrnr le-ai avur 5i lald de
Paul, de exemplu. Tocmai pentru cd te consideri nevaloroasd gi crezi c[
ai rrcvoie de aprol-rarea iubililor lai pentnt a li 'valoroasa' tu nu Ie cprl
pur gi sirnplu, aFa cum crezi in mod greqit c[ faci, si i{i rlspundd cu
afectriune. Mai degrabi, le pretinzi ca ei si facd acest lucru."
"Pretind ca Paul si m[ aprobe, indif-erent de cum mi comport cu eJ
sau de ce fac?"
"Da. Pentru a-Ii satisfaoe propria'nevoie'de dragoste absoluta,.te
aqtepfi ca el si se comformeze impasibil la ideile tale preconcepute
despre cunr lrebuie sd, se comporte un iubit. $i cAnd nu se comporld
exact a$a cum gAndeqti tu. ch. ar trebui sd se comporte - qi Dumnezeu
gtie cd ir.rcerci tot ce e posibil pentnr a vedea daci intr-adet dr se
oompofta exact a$al - inoepi sa te rdzboieqti cu el gi sd-l faci nestatornic
pi nedemn de incredere, Prin unnare, menlinAndu-!i cerin{ele ira{ionaie
Ei for{Andu-l astfel - da, intr-adevdr forJindu-l - sd te pdrdseasci, i{i
'dovedegti' !ie ci nu poli avea incredere in el. Ceea ce'dovedegii', de
fapt, este nevoia ta fa(6 de aprobarea lui gi a altora. O alta reprizd de
gAndire circulari!"
"Da, cred c6, arn nevoie ca el si mi aprobe. $i atunci, il constrlng
sA fie de acord cu aga-nurnitele mele nevoi. Dar, el nu face acest lucru,
pqntru ci ml considerl foarte agasantl. Aqa ci imi spun'Faptul c6 el
ccnsiderir ca sllnt atat de agasantl, dovedeSte ci nu am nici o valoare
qi cd am nevoie dc aprobarea qi de sprijinul lui, pentru ci eu, saracuta
fiir.r!6 nevaloroasS, nu pot si mI descurc in aceasti lume mare gi rea.'
Dumnezeule, cl.riar tlebuie sA tr'ta descurc de una singuri - pe tot
parcursul viefii* nu-i aqa?"
"Aqa este! $i pAni nu rezolvdnr probiema cu _i-n-cred_erea in. fire,
cnm crezi cd ne putem a$tcptzr ca tu sd ai incredere in oamenii ca qi
Parrl? Pdnd card trr rrrr i1i rlrri scarna cA nu esle nimic groazni<. ci numai
nepldcut, in a fi rcspins dc ccl iubit, cum putem sa ne a$teptem ca tu
Este raliunea intotdeauna rezonabili? 93
sd te compor{i suficient de frumos cu el, astfel incAt
prea agasantd?"
.Aga ci Marlo
si nu te considere
9i cu mine am continuat sd vorbim. PAni la sfdrgitul
gedin{ei, se calmase deja, gi incepuse chiar sd gdndeascd dintr-o noui
perspectivi cu privire la propria ei persoanS, ceea ce inseamni cl
incepuse sd se accepte necondillo_nat. Mi-ar plicea sd pot spune ci
re2ultatul oblinut dupe gediniele noastre de terapie qi dup[ multe ore de
reexaminlri a credinfelor iraiionale, este c5setoria fericitl a lui Marlo
cu Paul. Din plcate, acest lucru nu s-a intdmplat! in ciuda progreselor
ei renrarcabile, Paul a hotdrAt cd alat cat au fost impreunE a fost de
ajuns, qi numai oCazional s-a mai intAlnit cu Marlo. Dar, inainte de-a se
inrplini un an de la terminarea terapiei, Marlo qi-a gdsit un nou iubit, cu
care s-a relationat, intr-un mod mult mai realist.
Pentru a ne reintoarce la tema noastrS. principall: Marlo a reuqit,
datoritl vulnerabilitllilor ei, sd gisesci o cale foarte uSoard de a-qi
riviqi viaja sentirnentall, chiar dacd, in alte privinJe, a $tiut cum sA
se manifeste ralional qi eficient. Dqtori!4_ _&adr.d!_1!gg199r_ s fecut
supragen e ra l i zdr i ; ! - a rqgt crea !$e_!a-lr grtu,lt_9glgU!_Eelg i .i
.
Iosl-ferft convinsa ci ceea ce ea igi dore$te este ca_Paui li o. iub_eagca " "
jl T9 d,l l o rm a lll,. qand d e fapt ce ea T'd6i Zei4#-a+. u t-.Sa ;i-\i5#-ce
l
in nrod nemuritor.
De ce a fEcut toate astea? Deoarece Marlo este om. Deoarece
ceilalli. Deoarece, au putemice inclinafii biologice. inspre anxietate" :
depresie, gi ostilitate, chiar dac5 icesie itari le saboieazl dorinlele. li
il
Deoarece, &lqit1-ile-_lsrSi-cotuulrtrldejq_earg-trajpsp ll-_! !ygta..inca
din co-pilirie,. 98ry C['f-ap1it4- creduli, influenJabili, qi confiiilr 'in rl
rnLrlle prir inle. Deoarece. fiind oameni, ei au tendin[e putem'ice (nu
.I
instincte, ci tendir{e instinctoide, cum le-a numit Abe Maslow) inspre
ii
inerfie, ciutare de senzalii, dispozi{ii schimbdtoare, gi negativism, care ,i
..
 Ghid pentnr o viattr rationale
interfereazd frecvent cu gindirca qi planificarea eficienti. Deoarece-
au deseori tendinla de a sc ldsa r5sfE1atri de pliceri de scufta durata
- cum ar fi mAncatul in exces, biutul, sau fumatul _ care ii afecteazd
pe termen lung.
Deqi, oamenii sunt ..conqtienli,', de multe ori, cd ar f.i mai bine si
facd anumite lucruri in schimbul altora, ei refuz[, frecvent sd le
faci; la
fel, deqi, sunt "conqtienli" ci. ar fi mai bine si evite anumite lucruri, ei
cedeazd, deseori, in fata acestora. Mai ales in raport cu ceilalli,
oarnenii
se comportS. in mod ira{ional. Acest lucru, se intample deoarece
oamenilor inteligen{i li se pare, din c6nd in c6nd, ce este aproape
imposibil si aleagi intre comportamentele sociale logice qi piactice
9i cele {Er[ sens qi ilogice. Daci ati trdi singuri pe o insuli pustie, vi
s-ar p[rea foarte ugor sd triifi in mod echilibrat majoritatea iimpului.
Dar realitatea este c6 nu triili pe o insull pustie.
$i, he ci vn place sau
nu,:.g$gli obljgaj.i se vd conformati din punct de vedere social. Cu
/loate acestea, ar fi bine ca in acelagi rimp sa fiti oarecum indeoendenti
l5$lYidl.?lilt"'+;1t* a vd indeplini iestinui; peiiiru a ,"r9i .a*nj;
1'' , dar4gegvoastrd.
{ 1
] - greuPoate veli considera ci aceste doud obiective sunt contradictorii si
de atins. Poate veti considera cb. este, de fapt, imposibil sl faceli
astfel incdt Ave si{njl! in pielea dumneavoastrl gi, in acelaqi tirnp, sI
v[ in]elege]i bine qi cu ceilalli.
tiiali, de exemplu, situalia iimpld in care stafi qi vorbiJi cu un grup de
$apte sau opt prieteni. Sd presupunem cE majoritatea celorlalli membri
ai grupului dumneavoastrI sunt inteligenti qi rafinaJi. Si presupunem,
de asemenea, ci nu aveli nici o preferinld fala de nici un mernbru al
grupului.
Cu toate acestea, vd aflali
"!nir-o dilemi social_individuali. Dacd ii
convingeli pe membrii grupului s6 vorbeiscd deslre iucrurile iare va
stAmesc interesul, unii dintre ei ar putea sI se simte, in scufi timp,
plictisili gi dezgustaJi de faptul ci ve comportali atat de egoist. Dar,
dacl acceptati sd se discute, doar ceea ce alli oameni vor, ve{i fi probabil
dumneavoastr6 cei care vi veli simti plictisiJi, pentru majoritaiea serii.
Daci apare in discutie un subiect fat6 de care aveli opinii puternice
$i vd afirmati aceste opinii, este posibil ca anumitri membri aigrupului
s5. se simti rdniti, ofensati sau supiratri. Daci, in schimb,
viplstraii
lt
, ;jtri9ilii
,i
Este raf iuner intotderuIr rczonabilal g5
opiniile pentru tlumneavoastri sau lc exprima{i, dar in mod precaut, vi
veli sim{i frustrali.
Cu toate ca incercati, in mod politicos, se acordatri, qi altor membrii
ai grupului 5ansa de a vorbi. unii diirtrc ci s-rr putea sa nrr_fie la lel
.{g-lplitf,tnti, monopolizAnd conversalia imediar ce iC oferiii'ra"S:a
'dc
a vorbi gi conslrangandu-va se ratnaneli tdcu{i in legdturd cu mai
multe aspecte pe care le consideraJi importante. Dar, dac6 inlrempeli,
iii mod asertiv, coriversa{ia, al{i mernbri ai grupului po1 fi nemullumi{i
de faptul ci el nu s-au exprimat suficient. Orice ali fuce nu existi nici o
cale- de a-.cAqtig.e - ce1 pufin nu in totalitate. Indif'erent ce aii face. Cliiar.
;i in aceasta sitLralie simpla, daca r d compor.lali. e\acr a;a curn vrcli
clumneavoastrd, cAliva rnernbri ai grupului se vor sim{i mar.ginaliza{i
$,i vor tinde sI aibd o antipatie fald de dumneavoastrd. Iar dacd sunteli
de acord cu ceea ce vrea'grupul, vi ve{i sim!i dumneavoastri frustrali
qi veli avea tendinja de a-i antipatiza pe ceillalli. in albri de cazul in
care dorinJele dumneavoastrd coincid cu cele ale celorlalli membrii ai
grupului (o intAmplare pulin probabill!), cineva, dumneavoastrd sau
ei, se va simli, intotdeaurla, frustrat. Agadar, cu tolii vd putcti sjmli,
in cel mai simplu caz, foarte nemultrumitri dacd nu chiar zrnxiogi sau
-
furio9i.
.Lyltu1il9.Se 9i mai mult, daci vd in.teresedzd ceea ce alji
menrbri ai grupului "O*plicl
gantlesc despre dumneavoastra- Asta deodrece daca
vi dori{i loarte mult sa le cdqtigafi aprobarea. va veti comporta astlel
incAt sd faceli to1 ceea ce ei vor si face{i, qi nu ceea cc clum neavoastrl ali
vre,a si iace{i. $i apoi, ve}i avea sentimcnte de uri fati de dumneavoastra
pentru ce v-ali comportat atat de slab qi ii veli rii"i qi pe ei pentru cd v-au
vizut sllbiciunea. Sau, in alt caz, ve{i facg ceea ce vreJi si face{i _ 9i
doar apoi vi vefi ingrijora dacd ei vd plac in continuare pentru ceea ce
ali licut.
Faptul ci vi doriti atAt de mult sA fitri aprobali de ceilalli, prcsupune
un compodament nevrotic. Dar ohiar 1i fdrd acesl comportament
nevrotic, este dificil gi de multe ori descura.jator si lacdli discriminarea
intre ceea ce :,-ar place si facetri gi ceea ce ar fr mai bine s-a face[i, ln
situaliile de grup. Pentru ci ceea ce vreli este se oblineli ceea ce yzi
d_o_riti. Dar vrefi gi ca ceilolli sd se simtA comfortabil qi sE vd acorde
'i-probarea lor - de buni voie qi fbri a avea vreo legituri cu dorinlele

Ghid pentru o via{l ralio alir
dumneavoastra nevrotice de aprobarc. Prin urtnalc, vii vcfi sirrti in
pennanentrd sfAgia{i qi nu pute{i rczolva, in intrcginrc, accst conflict.
in alte relalii de grup qi mai conrplicalc, luct-Lrrile devin qi nrai
dificile. Astfel; intr-un grup foarte competitiv - ca de cxemplu, intr-o
qcoali unde elevii vor sd intre la i'acLrlt6lile dorite, sau intr-un birou
de afaceri, unde angajatii concureazd itrtre ei penlru cotnisioane sau
salarii mai mari - ar perca cA este loarte greu si faceli ceea ce vd dorili
s6 faceli gi in acelaqi timp s[ cSqtigafi qi sZr :r.ren{inc{i qi bundvoinfa
celorlalli.
Din acest rnotiv, veli cot.tsidera c6, in aproape oricare grup social,
este dificil sl pistrafi un ecl.rilibru ralional al lucrurilor, astfel incAt s[
flace{i in aqa f-el sd nu vd pierdeli nici gusturile gi preferinlele personale,
dar nici sb nu vd opunefi membrilor celorlate grupuri. Pentru cd nu
pute{i anticipa, pe depiin, care sunt compofiamentele dumneavoastrl
cele mai "rezonabile", vr:li oscila intre ele ili func{ie de modificarea
inprejuririlor. Astfel, atunci cind intrali pentru prima oara intr-un
grup, ar fi bine si tice{i qi s6 ii lisafi pe ceilalli metnbri sd voibelr'sc.1.
Mai tirziu, puteli incerca si vd ar[tali vrednioi {q 99,gJlti, chiar dacd cei
care au vorbit anterior, ar prefera se continue sd fie in cenlrul atenliei.
La sfirqit, puteti sA le oferili altora, din nou, ocazia de a volbi. Dar
nu vetri putea niciodatd stabili cu precizie, in prealabil, cdnd qi unde
sd trageli linia dintre participarea dumneavoastrl activd gi acceptarea
politicoasi a pirerilor celorlalli, atat timp cit acest lucru depinde de o
mulJime de factori.
in acest caz., ar ft bine sd fili conqtienfi atAt de dezirabilitatea
exprimdrii proprii clt qi de cea a acceptdrii sociale. Cu toate c,
satisfacerca pldcerilor personale, pare a fi un plan bun de a trdi, aceste
interese personalc includ qi o anumit6 cantitate de interese sociale.
Fiindcl dacd luptali ,1o./r pentru "propriul" bine gi nu vd intereseazi de
ceilalli, ve{i constata cd rnulli oanreni, peste care treaeti cu nepasrre. vd
vor da peste calt "propriul" bine, mai devreme sau mai tArziu. Agadar,
ar fi bine si includcli, irrtr-o anumit6 rndsuri, :;i binele altora in ceea ce
cons ideral i a fi birrclc,.ltttttnclvoaslrd.
in mod similar, claci-r scopul dumneavoastri principal este sd obfineli
binele intedictt, inseatnttit cil, inevitabil, vd sabota{i potenlialele pldcen
iiI
i
Este ra{iuneaintotdeauna rezonabili?
viitoare. "Triiegte ziua de azi, c6ci poti muri in ziua de mAine', pare
a ii o filosofie perfect sdnetoasd
- asta dacd qansele de a muri m6ine i
sunt mari. Dar, de cele mai multe ori,ffiiii pdni [a vArste inaintate
de optzeci sau gi mai mulJi de ani; qi, astfel, zilele dumneavoastrd de
r-ndine. vor fi. pr-obabil. nelericite daci rrli{i
doEtentru ziu7ae a2i.lii"
acelasi tinrp. daca rrail!j,og-p"n11u ,iihai,ili. JiiuT"n#"p
'jija
de a trdr ziua prezenti cu ptea mqlt6 prudenF "iji
si m_onglolig. $i din nou,
re2uliatele durnneavoastri, pe termen lung, vor fi infr"Ante.
**SI]H3, se dovedeqte a h liderul 4deyqpt. Veti observa cd nu este
un model de conduitd absolur corect s4u sigur, gi veli conside?fi'E
multe ori, ci este dificil sd trage{i linia exacta intre comportamentul
ralional Si iralional. in plus,dac-d-o-d_qg9U_14-_e.Itfq{gg, raliunea se poate
*
lransforma in iralionalirare. fi ittu'ain rnul
-ule moriue: -
L Pentrr a supraviefui, oamenii au nevoie de o anumitd cantitate
de emolii gi ar fi irafional, sau cu alte cuvinte d6un6tor propriei
dumneavoastre persoane, s6 nu aveli niciodatd reaclii puternice qi
preconcepute
- ca de exemplu nevoia dumneavoastrd de a rini sau
clriar de a ucide pe cineva, atunci, c-And vi ataci intentionat.
2. Gusturile sau preferiiiiete oamenilor, degi sunt de multe ori
"ira{ionale" qi "nejustificate", pot aduce vietii un plus de plicere qi de
pasiune. Atunci cAnd face{i o pasiune pentru colectarea timbrelor, cAnd
vI dedicali sd vi faceli partenerul de viati fericit, sau cAnd ascultati
muzicd timp de ze_ce ore pe zi, vd comportaJi, intr-un fel, ,,irational',.
Dar, ca qi mulli alti oameni, puteti beneficia de numeroase pliceri
inofensive de pe urma acestor preocuplri ..ira1ionale" sau ..afective,'.
"!f,-t4gcJrflppr", dacd exi std aqa ceva, poate fi eficient-dar firl sl aduci
cu sine vreo pllcere. "Afectele" (unuI din vechii termeni pentru emolii)
au primit aceastd denumire penku cd. ele v! afecteazd
- vi influenleaza
si.vd dorili si triili 9i s[ vi bucura]i de exjstenta dumneavoastrA.
Viala umand ar pulea persisra qi iira nici un fel de emolii, dar ar parea
-incredibii de monorond.
:. eana iaJiunea este dusi la extreme, este, uneori, ineficientd gi
dinndtoare. Dacd de fiecare datd c6nd vi legali ;iretul de la pantof sau
cAnd mdncafi o felie de pdine ar trebui sI vA opritri qi si judecali dacd
acesta este lucrul cel mai "corect" sau cel mai,,bun,, pe care il puteli
face, rafiunea dumneavoastri. ar fi mai degrabd un obstacol decAt un
 Ghid pentru o viald ralionald
ajutor $i a{i s6r9i prin a fi, probabil, foarte rationali - dar nefericili.
"Ratiunea" extremi sau obsesiv-compulsiv6 este frecvent ira{ionali;
deoarece, potrivit, cel pulin REBT-ului, ra{iunea "adevdrat6" sus}ine
sau spore$te fericirea oamenilor.
4. O viaJi complet rationald ar putea fi, de fapt, o existenta mecaniod
- viali prea glaciali, {Erd sentimente, qi mecanizatd. V-ar putea
o $i plang, sau sunt lrist, acest lucru nu pare sI vA afecteze. $i rnie mi se
slhmll* exprimarea creativd, mai ales, in domeniul aflei, literaturii $i
muzlcll,
Toate aceste obieclii aduse ra{iunii extreme au o oarecare validitate.
Dar, ele presupun $i niqte premise gregite, care sunt duse la extreme
irafionale. Daci le reducem la esentele lor, observS.m cd ele rdsar,
adesea, din frica noastrl de necunoscut. Chiar dacA multi "ira{ionaliqti"'
sunt foarte anl'i-o$i, ei Stiu-.14pcar care sunt limitele tulburlrilor lor.
NecunoscAnd gradul de dificultate pe care l-ar avea de infruntat dacd
ar duce o viale ratrioiale, qi temAndu-se ci acesta ar putea depdqi
dificult[]ile lor actuale, ei inventeazi povegti de "groazi" eronate cu
privire la ce inseamna ratiunea, oferindu-qi, astfel, o scuzi pentru faptul
cd nu incearce se o obtrine.
Incd o dat5: Fiind congtienji de faptul ce shrea lor iralional5.
prezent5., duce la rezultate neplecute, dar gtiind qi faptul ch giidirea
9i comportamentul ralional este dificil Si necesitA timp qi efort
considerabil, oam-enii tulburati depun mult mai mult efort in a gdsi
- "'-
q!g-ume.!!e impolli,v,a lucrurilo-r ra{ionale decat in a incerca sd le apliee
in viala lor de zi cu zi.
Unul dintre clienlii mei (R.A.H.), Ronald, opunea rezistenfl, in mod
constant, abordirii mele ralionale cu privire la problema lui serioasi de
anxietate Si mancat corlrpqlsiv, recunoscendu-Si in rnod deschis aceasti
rezisten{i.
"i1i este team6" l-am intrebat "ce dac6 ili reconstruieqti via{a dupl
principiile pe care le-am discutat, te vei transfonna intr-un lel de
monstru mecanic ralional?"
"Pii, intr-un fel, da," mi-a r5spuns clientul.
"Bine. Hai se examinim acum frica ta fa16 de comportamentui
mecanic pe care l-ai putea dobandi ca rezultat al terapiei exact ca gi
cum am examina oricare dintre celelalte anxieteti ale tale. Ai vreo
dovadd. care si-ti sprijine aceasti frici? Nume$te o persoani pe care o
Este raitttnel illolrl..,rurr:r r..zorrabila.
cunogti, care este atat de rationalir inr.:6t nu pare sd se bucure de viaJ6 qi
se comportA ca un mecanism logic, a;a cum ai insinuat tu."
"Pii nu gtiu pe cineva anume. Dar trebuie sd recunosc cd, din cind in
cAnd, dumneavoastri pdre{i a fi aqa. Pireli a fi cxtraordjnar de eficien1.
$i, in rare cazuri vd neliniqte:;te ceva anurle. Chiar gicAnd sunt dararnal
pare ci e cam ciudat sb fi{i aga, poate cA sunte{i fEri suflet."
"$i acest lucru demonstreaza ca sunt o persoanl rcce gi ci sunt
incapabil de-a mi bucura de viaii, sau de a ma sirnli fericit?r'
"Nu, in rnod exact. Dar mI tem cS.rS putea sl-mi pierd capacrtarea
de a mi bucura, dacl me comport la kl de calm 9i de obiectiv ca
dum near oaslra.''
"Ah, un lucru de-a dreptuldiferit! Datoritd anxietalii li compr"rlsivildlii
tale exagerate, te simli in acest momcnt, rnai nefericit ca niciodatd.
Dar, aga cum mi-ai descris adineaori, eu nu par a fi aproape niciodati
afectat de lucrurile riin juml meu. Dacd descripfra ta faia de mine este,
intr-adev5r, adevirati, inseamnd. cd eu nu md simt prea ncfericit. $i, cu
toate acestea, {ie }i-e fricn, ci dacl dobindeqti liniqtea pe care o am eu,
vei fi nefericit sau cei pu{in vei pierde capacitatea de a 1e bucura. Este
corect?"
"Da. Nu gtiu de ce, dar aga, simt."
"Vlci si spui, ci aEa crezi. Dar, te mai intreb odatd: Ce dovezi ai
pentru aceaste credinfi a ta? Ai incercat, micar pentru cateva zile sau
s6pt6rnAni si vezi cunr cste sL te compo4i la I'el de r:alm ca 9i mine'l Ai
reuqit sA ili demonstrezi, pe parcursul acestei incercAri, spre satisfacfia
personalE - sau ar fi mai bine sd spunem spre nemullumirea ta - ci te-ai
simli mai rdu gi mai ncfericit decdt te simli acunr?"
"Nu, nu pot s5. spun ci am inoercat."
"Atunci, de ce nu incerci sd experimentezi, cu adevirat, acest lLrcru?
La urma urmei, dacI aceastd incercare nu func!ioneazi poIi si te intorci
oricAnd la starea ta deprimanti de acurn. Dach pc parcursul incercdrii
tale de-a te comporta mai ralional incepi sd te transfbrmi intr-un zombi
mecanizat, poli sd te reintorci oricAnd la oricare nivel de irajionalitate
pe care dore;ti sd il ai din nou in viatra ta. Pentru ca tu nu semnezi nici
un contract, in prealabil, prin care s[ se stipuleze cI vei continua s6 te
I
irt
ii
100 Ghid pentru o YiatA ralionali Este ratiunea intotdeauna rezonabila? 101 i

compo{i intr-un rnod'ralional' rece qi indifilcnl. cllcii c:xpclimentul

1 cu gdndirea logicl incepe, intr-adevar. sd o ia in ciirco{ia accca. in or ice
caz. din cite vid eu, pentru ci nu ai tncercal n iciodrlir sil vczi cum este
sentimental, dar intr-un sens bun, gi sunt at6t de entuziasmat de viala
mea. incat aproape cd rnd duc cdntiq!,-in fiecare dimineali, la serviciu.

t sa gAndegti ra]io-nal, gi pentru c6 te sirnfi loarlc nclqlicit tlatorit:i slilului

de via{d ira}ional pc care il ai acum, continui si irrvcntczi un lucrr.r fafi
de care ai o frici iraJionali. ca qi ojuslificare penlru 'pericolele' care ar
De altfel, cliiar in aceastd diririneafa, pentru prima datd dupd mulii ani,
m.:am lf!?it.9antand. $i m-am oprit pentru un moment, timp in care
m-am ascultat spunindu-mi, 'Woaw! Ea-nditul 6la de H.arper -a avut

I pr"ltea sl apari, dac6 te-ai sclrimba pe tine."

"Vre{i si spllneli, cA oamenii ca qi tnine se tenr atat de tare si i5i
schirnbc modul dc a trli, incAt ndscoccsc obieclii I'alse gi exagerate
dreptate! Daci ceea ce se int6mpld acum, gi anume faptul cd eu cdnt in
drum spre sewiciu, ilustreazi cdt de mecanic m-au lTcut aceste chestii
ei ra{ionale, cred ci ar trebui si imi mdresc considerabil doza

I pentru a nu face acest lucru?"

"intocmai. inainte si incerci nricar vezi cum e o alti cale,
si
inventczi atat de multe contraargumente fantastice fa{I dc asta, incdt
6i ;E
acest
inniit-la ednesc ca o. privighetoare!' imi place s[ mi comport ca
tip de lobot!"
Aga cum a iuceput sl observe qi acest client, o abordare rafionald

I nu ili acorzi nici nicar o gansi si aflii daci ar fi satislisitoare."

"Deci considerafi cd, in acest moment, tulbut'area mea consta nu
asupra vieJii nu presupune o ralionalitate de un singur tip. Defini{ia
ralionalului folositd in REBT este: dS,il-Cd-l1-e-a faJi!"qii;- nu a prostiei Ei 'i
necugetdrii; este cujudecatd; duce la rezultate eficiente; produce efecte , .,:j.'
/ .

I
atit de mult in faptul cA md colnport ira{ional, ci in igp_trr_I. c*4. r_efliz
sd incerc mdcar sd vdd cum este sl fii raJional; qi pe lingd asta, insist
qi asupra laptului ca, dacd chiar ag incerca, m-a$ translorma int!'-un
doiite cu un minimum de cost, fdri timp piefdut inutil, sau efecte ,
secundire neplacute; ajut6 la atingerea obiectivelor individuale qi/
sociale pentru care luptafi.

t zornbi rnecanic qi insensibil? "

"Exact. De ce nu incerci sl vezi cum este?"
Ronald, chiar a incercat si lucreze la con'rpulsia lui cu mAncatul
Aqadai, ialiunea umanA include- emotii adaptative, obiceiuri
slni.toase, qi o existent[ captivaqti. Viafa ra]:ionali nu reprezinti un
sfArgit in sine. Via{a este ra}ionali atunci cdnd vl folosili capacitatea

t Ei sI i5i interogheze credinfele iratrionale, care ii creau fiecventele

arrxietl{i. Mi-a relatat, foarte enfuziasmat, dupi cAteva saptaniAni, dupl
ce realizaze deja progrese considerabile, urmitoarele:
intelectuali pentru a vl crea zilg q!.1nj mai fericili $i mai satisfEc-[tori.
A fi t a{iolal inseamne a vi comporta (9i simfi!) {Ln-t_11-1*ag!ge$ie.
Rafionalitatea. aqa cum o denumim noi, nu ioieipunde cu modul

I "Pe lingl faptul cd am reuqit s[ nu rnai minAnc atunci cand nu imi

estg fbame, a$a cunr fdcean.r cAnd am venil prima oari la dunrneavoastr[,
arn inceput si {in, pentru prima oarl in viaJa mea, 9i o dietl adeviratd
perfectionist sau absolutist. Cu toate cI ne considerim destul de rafionali,
nu suntem niqte ralionaliqll consacrafi. \g|lpy4it-yrl! ponsidera ci|., 7?
raJiunea sau intelectul, qi nu simfurile, este sursa adeviratd a cunoaqterii{j

I qi arn slSbit deja 3 kilograrne jumitate. Sunt convins ci voi :rvea Ei

rrai pu{ine kilogranre, mai alss acum cAnd realizez cd mAncam atit de
mult pentru a-n.ii distrage aten{ia de la ideea rnea }icnitd cd nu pot face
noastre. Noi nu crcdem. la [el. Asemenea majoritalii oamenilor de''
qtiin{d rnoderni, admitem faptuI ci, cJl935elge_g:19,-:!14arc-m4$t4e,
Influentata de gdndirea uman5. Dar fecunoa$tem. de asemenea. cd

I fa1l, de ur.rul singur, pelicolelor vie{ii, firl a fi in continuare bebeluqul

pdrinJilor, so{iei qi cliiar al copiiiol mei.
"$ i vreau si ma i sr.tl.rlin icz u n lucru. Odati cu reducerea compulsiilor
Aceasla esre oependenti de simfuri. emolii Si comportamente.
Anumili oameni devotali raiionalitalii, precum Ayn Rand
Nathaniel Branden considerd. cA raliunea este perfectA gi pretind cd ea
qi

I mele alimentare qi a urrora dintrc fricilc mele cu privire la faptul cd nu

poi infrunta anurnile cvqnirncntc, nr-am atteptat ca acele stdri reci, de
indiferen{i, de care Iri tcnrcanr acuur ceteva saptanani, si aparl qi ele,
produce. in rnod invariabil, comporlarnente "bune'' Ei "sanatoaii". Noi
nu-suntem de acord; iar eu (A.E.) am scris o carte intreagd in care am
descris pericolele obiectivismului, qi a filosofiei lui Rand.

T
 103
Este ratiunca inlotdc !rlra Iczollabild?
Ghid pcntm o viaF rationala

a supraaccenLrLa preocupilrilc itrtulcctualc' cul1l sunt informatica'

teatrul sau rnuzica A
ii a ilini"',uritu dorneniiic afbotivc, prccutn nrod atit dc
uman5.-;i, mai int"f."tltofiru, inseanrnd, de asetrenca, a vi gAndi' intr-un
rezultai din ce in cs mai bun in ceea ce privegte fericirea ;;;;,titit, la probleme le tlumncavoastrf, enro{io'ale' incAt ajungeli
si
;i;;i;"""t "" priveqte p-inimalizarea anxietdlii, depresiei' ostilittliiqi
global n"gaiive - evitdm capcana d e afi prea ra\ionali' ,- negali 9i sl ie evitali, in loc sl incercafi sii le rezolva{i'
le
fiil tout" Ralional Emotivl 9i Comp:T.T:n:11^e
" "*""""f"atii presupune o
'Ralionalitateai excesivd, exagerate sau dogmaticl "o "e'T"'opiu
este putemic in favoarea unei abordiri ralionale
asupra vletrl umane'
care ne
contradictie. Cu cdt impingem mai tare ratiunea spre extremele glsi calea
;;;J;;;" in favoarea ralionalizrrii sau a intelectttaliziriia fiAechilibrat
sunt dlunltoare qi cu cdt o transformim mai
tare intr-un dogmatism'
este' probabil' ,"fi.""ie a" *li dintr-oiulburare enlo{ionall inseamnd 9i
cu atAt mai putin se numelte raliune' Raliunea absolutd "
il,ieli;;r. t"t, ; ra{ionaliza :;i a intelectualiza asupra compofiame ntulni
donteniui nostru de
nonsensul
- absolut!
ci se dlLrnitor duce la perpetuarea lui Ele nu reprezintl
Catl"u dintre urmaqii REBT-ului sunt acuzati de faptul int"."r. Du"a unii oa-eni ne acuz6 de i'aptul cd sprijinim.
"solutiile"
"prea ralionai" gi cd i$i incurajeaz[ clienlii si
se manifeste aceasta
"olnpotai putea avea.un s6mbure de adcvir' r^i-^"f i** 9i intelectrtalizate pentru problemele oamenilor'
pr"o i-puriUiti. Asifel de acuzalii ar
prai;tici '''Vupr oblema lor!
este
b_ au"a acasta este cazul, inseamna cl acegti urrnagi prost
ir"g"t" un alt semnai de alannd in legituri cu pt'tterile
pe oare
Terapia Ralional Emotivd 9i Comportamentali' Aqa
cum am notat gAndeasci
,u1iJnu,rr"ntul. Ma.ioritatea oamenilor sunt capabiii
sd
l" u."
urrt"rior, Maxie C. Maultsby a defrnit g4qd!!94 rqlisIg!4-"u-!qd e"-Sl *utt-uibine,clecAtofacinleg[turicuproblemelelor_gipentrtra-i
g"" a"'ga"a care va duce' la conservarea vie-Jrl dumneavoastrd' ]'a aiuta oe ei (si pe dumneavoast*l; sa
':;.';;, fac aceastd
acest lucrtt' am scris
conflict inf li daci ac{ionali poate fi interferat[ 5i de altoeva: de. tulburiri
dc
iioO.,""-.rn ,r,lttim.up-de lqgLljolare 9i 1n.' gi"ait""
'"Jp;; i"r, va conflicte 'nedo-ri1e cu a[i c1e atenJie) qi tulbuldri
"ai-piqdioi-.t" ^=experimenta{i inuatur" ,"u de excmplu tulburarea deficitului
oameni.
in rnod ;;;;l; ;; ;';;;litut" 1.o d" """'nplu tulbura'ea obsesiv-compulsivir)
au problerne
Daci urmaJi acest tip de gdndire ralionall' nu veli rispunde Uu"a Ju-.r"u.roastri sau partcnerii clulnneavoastri
la termenul eficient' investigali'
sau supra-ra1ional.1tunci cAnd se face referire
'i'- -*ii.""t,
-""*i" J"or"frit" in a gAndi ralional 9i a se oomporta
cliferili oameni afirml diferite lucruri' Noi ne referim la dovedcsc
dacl ni au una din aceste tulburdrl Daci acestea
se

fuptui inteiigent, eficient, 9i nediunltor' $i includem

qi erno{ia' ^"g."i",
;-;';;;;""", existi dif'rritc tipuri cle lratanlenlcqi 'o::t1t"
"a "ri",
.-.,'lt"t:::.:
psihoterapra - car e
sensibilitatea,creativitateaqiartacaqipreocup[ripedeplinra{ionale ,.ubilitur"u, antrenamentul de abilitlli, medica!ia
- "ta* ti*p "et ,tr, 1" duceli la astfel de extreme' incAt si v6 saboteze pot n O" ajutor pe lingd trainingul pe care vi-l
laceli pentru a avea o
viaJa qi alte forme de a v[ bucura' gind ire raiional[.
Esie ralionalizarea ralional1? in nici un caz! Ra{ionalizarea
sau plauzibile
inseamn[ inventarea unor explica]ii aparent raltonale
qi dorinlele dumneavoastt'd' JEIE a
f"rrt.u "o-po.tu-entele, credinlele fondate' Prin rtrmare'
h, de obicei, conqtien{i cd aceste explica}ii nu sunt
echivaleazi cu
,utionutirur"u ru', jusiifi careo ptopriului comportament'
opusul gdndirii rationale referitor la acest comporlament' 'intr-un
in nioa .i-itut, chiar dacl-a intelecauallza inseamn['
filosofic, a rationa sau a gindi, intr-un sens psiholo